Din partea Compartimentului de Presa al Directiei Generale a Finantelor Publice Alba, Iulia Mirestean ne-a comunicat ca, incepind cu data de 1 ianuarie 2007, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanelor juridice impozabile de catre organul fiscal competent va avea prefixul “RO” conform Standardului International ISO 3166 - alpha 2, urmat de codul de identificare fiscala. În acest scop, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a atribuit, din oficiu, codul de înregistrare în scopuri de TVA pentru toti platitorii de TVA activi înregistrati în evidentele fiscale la data de 1 noiembrie 2006 si a emis certificatele de înregistrare în scopuri de TVA.Pentru a ridica certificatul de înregistrare in scopuri de TVA, contribuabilii trebuie sa se prezinte la organul fiscal în a carui evidenta sint înregistrati.Totodata se mentioneaza ca, modificarea codului de platitor de TVA în cod de înregistrare în scopuri de TVA a necesitat modificarea atributului fiscal R in prefixul RO, codul de identificare fiscala al contribuabilului (CUI, cod de înregistrare fiscala) raminind neschimbat. Pentru verificarea validitatii codului de înregistrare în scopuri de TVA, persoanele impozabile pot accesa site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, domeniul VIES.”

Si cum sarmalele, toba, caltabosul si alte preparate din carne de porc  sint  nelipsite din meniurile de sarbatoare, nutritionistii ne sfatuiesc sa folosim cu incredere si legumele si fructele, nu doar pentru aspectul prezentabil pe care il confera platourilor cu bunatati, ci in special pentru efectele benefice asupra sanatatii organismului.  Comportamentul alimentar pe care il vom aborda de sarbatori isi va lasa amprenta nu doar asupra greutatii noastre, pe care cu greu reusim sa o mentinem, dar mai ales asupra starii de sanatate. De aceea, pentru a nu intimpina Noul An gindindu-ne la cit de daunatoare este carnea de porc pentru organism, trebuie sa fim atenti la ce anume consumam si mai ales in ce combinatii. Nutritionistul Lygia Alexandrescu ne-a declarat ca este foarte simplu sa evitam disconfortul gastrointestinal, specific acestei perioade, dar totodata sa ne si delectam cu cele mai delicioase preparate de sezon. Conditia este sa urmam citeva sfaturi elementare, pentru ca recuperarea ulterioara sa nu ne dea batai de cap. “Pentru a diminua riscul indigestiei, mesele trebuie luate  la un interval de cel putin o ora, astfel incit stomacul sa aiba timp sa digere ce s-a consumat la masa anterioara”, ne sfatuieste Lygia Alexandrescu. Carnea la gratar, cea mai buna alegereMai mult, pentru a nu sta cu grija kilogramelor in plus pe care le vom acumula dupa ce va trece magia sarbatorilor, este de preferat sa evitam carnea cu grasime, cea mai buna alegere fiind  pieptul de pui sau curcan la gratar, fructele de mare sau legumele. “Trebuie sa evitam alimentele grase si prajite, precum si sosurile grele si sa combinam preparatele din carne cu legume si fructe proaspete, bogate in fibre”, mai spune nutritionistul Alexandrescu. Marimea portiei pe care o vom servi la o masa este de asemenea un alt element de care trebuie sa tinem cont pentru ca organismul sa nu se resimta. “Desi toate alimentele specifice sarbatorilor sint foarte gustoase, trebuie sa urmarim aromele si calitatea lor si nu obtinerea unui stomac plin”, ne sfatuieste nutritionistul. Totodata, condimentele in exces sint de evitat pentru a diminua riscul aparitiei indigestiei. Sucul de portocale, rosiile si in general alimentele acide nu ar trebui trecute nici ele pe meniul de sarbatoare, intrucit acestea pot provoca tulburari gastrointestinale. Vinul rosu da tonul la distractiePostul Craciunului, care in doua zile va lua sfirsit, face ca pofta pentru bunatatile de sezon sa fie cit mai mare. Desi vom fi tentati sa nu ne scape nimic de pe platourile frumos asezonate, este de preferat sa nu ne grabim atunci cind mestecam delicatesele. “Mestecarea suficienta a alimentelor combate de asemenea neplacerile provocate de suprasolicitarea stomacului”, a mai spus Lygia Alexandrescu. Ciocnirea paharelor cu bauturi cit mai sofisticate, insotita de urari de bine si sanatate este un obicei pe care fiecare dintre noi il practica. Cu toate acestea, nutritionistul ne sfatuieste ca apa plata sa fie nelipsita de pe lista bauturilor care vor fi servite la masa. “Apa trebuie consumata pe tot parcursul mesei in cantitati mici si dese, in timp ce bauturile carbogazoase dulci sint eliminate pentru a limita balonarea”, spune Lygia Alexandrescu. Vinul rosu este bautura cea mai indicata pentru a asorta masa de sarbatoare si pentru a da tonul la distractie si voie buna.

 Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Un obicei specific numai tarii noastre este ca fiecare familie sa taie un porc in preajma sarbatorilor de iarna, acest eveniment prefatind, de fapt, apropierea Craciunului. Aceasta traditie transmisa din generatie in generatie isi are originea la vechile comunitati arhaice al caror aliment de baza, in perioada rece a anului, era carnea de porc. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an. Tinut intotdeauna pe 20 decembrie, Ignatul era si este asociat cu porcul. La taierea porcului nu trebuie sa asiste nici un milos, existind credinta ca porcul murea cu greutate, iar carnea nu va mai fi buna; se spunea chiar ca cei care vaitau porcul il suparau pe Dumnezeu! Dupa ce porcul nu mai misca, se facea o taietura in chip de cruce, la ceafa, peste aceasta punindu-se sare, spunindu-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din cap. De obicei, coada, urechile si besica erau date copiilor, pe gospodari interesindu-i in special splina, aceasta indicindu-le, in functie de grosime, cum va fi iarna; doritoarele de par lung trebuiau neaparat sa manince din aceasta splina! Gasirea de singe inchegat in inima porcului il bucura tare mult pe stapin, acest lucru insemnind noroc la bani. Daca porcul era negru, cei care participau la taiere se minjeau cu singe pe fata, sperind ca vor fi mai rosii la fata si sanatosi tot anul care va urma. Acelasi singe, strins intr-o strachina cu malai, uscat si macinat, era bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima. Desi crestinismul a asociat porcul necumpatarii si lacomiei, pentru comunitatile arhaice acest animal, mai ales prin singele sau, era unul dintre cele mai importante ajutoare pentru revigorare. Infatisarea lui Mos Craciun Mos Craciun, in chip de mosnegut rotofei, imbracat in haina rosie, cu barba lunga si alba, cu sacul de cadouri in spinare sau stind intr-o sanie trasa de reni, este o imagine foarte tirzie, inchipuita de Thomas Nast, un desenator american. Imaginea avind ca punct de plecare pe Sfintul Nicolae, de acest fapt ficindu-se “vinovati” colonistii olandezi si cei englezi ce au plecat in America in secolul al XVII-lea. Asadar, nimic din traditia romaneasca in imaginea actuala a lui Mos Craciun, insa, dupa 1960, aceasta imagine s-a impus in toata lumea, asa incit o luam ca atare. Craciunul ii introducea pe oameni intr-o atmosfera unica, specifica atit sfirsitului, cit si inceputului, atit tristetii, cit mai ales bucuriei. Modul in care Mos Craciun reuseste sa duca daruri tuturor copiilor din lume intr-o singura noapte a ajuns sa-i preocupe si pe oamenii de stiinta, care pina acum au incercat sa demonstreze ca acest lucru e posibil. Si, in sfirsit, au reusit! Primul care a reusit sa demonstreze ca drumul acesta de sute de mii de kilometri este perfect posibil este Larry Silverberg, un profesor american de mecanica si inginerie spatiala. Larry Silverberg sustine ca, pentru a reusi sa faca aceasta calatorie, Mos Craciun se foloseste de undele electromagnetice, dar si de stiinta computerelor. Printre “asii din mineca” lui Mos Craciun se afla si nanotehnologia si ingineria genetica. Pentru a afla ce-si doreste fiecare copil, Mos Craciun are la dispozitie o antena in care este integrata tehnologia folosita in telefonia mobila si EKG. Un sistem de filtre foarte sofisticate ii permite Mosului sa afle unde locuieste fiecare copil si ce isi doreste si chiar cum s-a comportat de-a lungul anului fiecare copil. Dupa ce sint receptionate, datele sint procesate de sistemul performant de navigatie al saniei, sustinea profesorul Larry Silverberg. Totusi, cum poate Mos Craciun sa ajunga in milioane de case intr-o singura noapte? “Folosindu-se de continutul spatio-temporal”, raspund specialistii. “Mos Craciun stie ca timpul poate fi intins ca o bucata de cauciuc si ca spatiul se poate modifica. Toate aceste cunostinte ii permit sa distribuie cadourile intr-o clipita”, explica omul de stiinta american. Mai mult, se pare ca Mos Craciun nu are sania plina cu cadouri: in momentul in care intra intr-o casa, Mosul isi foloseste aparatul de fabricat jucarii, astfel incit acestea sint fabricate pe loc, atom cu atom. In plus, renii Mosului sint dintr-o rasa capabila sa zboare. “Copiii nu ar trebui sa dea mare importanta celor care spun ca Mos Craciun nu poate distribui toate cadourile intr-o singura noapte. Este posibil si, mai mult, cind spun acest lucru, ma bazez pe stiinta zilelor noastre”, a mai spus Silverberg. Originea numelui Craciunului, incerta Craciunul este una dintre cele mai asteptate sarbatori. In postul de sase saptamini care il precede, oamenii fac numeroase pregatiri, incercind sa intimpine cum se cuvine o sarbatoare de o asemenea importanta. In legatura cu numele popular al sarbatorii exista mai multe opinii, ba ca ar veni de la latinescul “creatio” - nastere, ba de la slavul “Karacun” - moarte naprasnica sau spirit al mortii, ba din albanezul “Kercum” - buturuga. Specialistii romani, avind in vedere rolul principal pe care il juca buturuga sacra, aprinsa ritual in noaptea Craciunului pentru a ajuta Soarele slabit de puteri, inclina spre o origine traco-dacica a sarbatorii, aceasta opinie apropiindu-se mult de cea de-a treia varianta pomenita de noi. Evident, acceptind aceasta origine, trebuie sa acceptam si faptul ca sarbatoarea Craciunului a pastrat si o multime de elemente precrestine, elemente care-si aveau pe deplin explicatia in plan mitico-magic. De abia in anul 354, Papa Liberiu a oficializat data de 25 decembrie ca zi a Nasterii lui Iisus, in Orient acest lucru intimplindu-se in anul 379. Ce se face in zilele Craciunului Multe practici din Ajun au ca principala grija vitele din batatura, dindu-li-se mincare pe saturate, ca doar in aceasta noapte “s-a nascut Hristos in iesle”. Din toate mincarurile pregatite, gospodina obisnuia sa puna cite putin intr-o strachina, cu aceasta plina inconjurind casa de trei ori; apoi continutul era dat vitelor, sperindu-se ca, procedind asa, vitele vor fi satule si vor avea spor. Apa ce raminea de la spalatul vaselor era data de baut vitelor, uneori in a treia zi de Craciun animalele fiind si stropite. Pentru a avea frupt vacile, era bine sa nu se imprumute nimic din casa in toata aceasta perioada, focul si aluatul dospit trebuind sa fie foarte bine pazite si nicidecum imprumutate. Spre seara, toti ai casei se asaza in jurul mesei, aceasta masa fiind cu totul speciala, la ea participind atit viii, cit si mortii. Prin Bucovina, nimanui nu-i era ingaduit sa se ridice de la masa pina nu se terminau toate bucatele de mincat, altfel fugea belsugul din casa. Uneori, barbatului i se ingaduia sa se ridice, acesta obisnuind sa incuie toate usile pe timpul mesei, pentru a nu i se fura nimic din gospodarie in anul viitor. Femeia care se ridica de la masa risca sa nu-i stea clostele pe oua, unul din picioarele ei trebuind sa fie bine tinut pe un topor, daca voia sa aiba pui tari ca fierul. Obiceiuri, vechi si noi In noaptea Craciunului se credea ca cerul este deschis, despre cel care auzea cocosii cintind in cer spunindu-se ca are noroc la bani si ca va fi sanatos. Pentru petitori, fetele mari puneau, in seara Ajunului, o strachina pe prispa sub fereastra, sperind ca-l vor vedea atunci cind acesta va veni sa manince. Inainte de a se culca isi punea pe cap o spelca ce fusese sub prag cind a iesit preotul din casa, spelca aceasta favorizind visarea ursitului. Oamenii de altadata erau foarte grijulii ca in noaptea Craciunului sa nu se stinga focul, in acest scop punind in vatra un bustean sau o buturuga. Bradul de Craciun, venit pe aceeasi filiera mitologica, nu este specific romanilor, acestia preluindu-l, se pare, de la germani, la sfirsitul veacului al XIX-lea. Inca din dimineata Ajunului, baietii, de obicei in cete, porneau la colindat. Darurile traditionale constau mai ales in colaci, numiti si colindeti, acestor colaci de Craciun fiindu-le atribuite puteri magice. Uneori, neamurile mai scapau si cite un ban sau fructe. Oamenii primeau intotdeauna colindatorii, deoarece se credea ca atunci cind nu se vor mai auzi colinde pe pamint vor iesi diavolii si vor pune stapinire pe lume, neprimirea colindatorilor fiind socotita un mare pacat. In apa in care se spalau inainte de Craciun, oamenii puneau o nuca si un ban, crezind ca vor fi sanatosi ca nuca si vor avea noroc la bani. In zilele de Craciun, prin Basarabia se organizau petreceri, cunoscute sub denumirea de “cumpanii”, la acestea participind cite sapte-opt perechi, la cumpanii mincarea, bautura, vorbitul, cintatul si jucatul fiind ingredientele bunei dispozitii. De la un gospodar se trecea la altul si tot asa, pina a doua zi, cind satul rasuna de cintece. Cind oamenii se intilneau pe drumuri, obisnuiau sa se salute cu o formula disparuta azi: “Hristos S-a nascut!” Superstitii Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sint o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspindite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de Craciun si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe linga colindele propriu-zise - cintece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei noastre spirituale, redam citeva, specifice diferitelor zone ale tarii: l in Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa; l in Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului; l in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an; l dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube; l acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mincare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sint ospatati cei dintii dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mincari i se spune “pomana porcului”; l in unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate; l cu o saptamina inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminind in cele doua zile anterioare sarbatorii, cind se pregatesc mincarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, busuioc; l aluatul framintat in noaptea de Craciun este bun de deochi pentru vite; l se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc; l la cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos; l nu este bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intii rachiul, pentru ca nu el are intiietate in aceasta seara, ci bucatele; l daca visezi griu verde in postul Craciunului, este semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate; l in Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat; l in Ajunul Craciunului se ung piinile pe deasupra cu muruiala de faina de griu, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade; l in ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori; l pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspindit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sirma, imbracate in hirtie colorata, peste ele sint trecute sfori din ata de fuior pe care sint insirate boabe de fasole alba. Fasolea alba simboliza “curatirea sufletului”; l in alte sate se facea pom impodobit cu paie de griu taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. Unii locuitori preferau pomul de visc, pe care se aplicau panglici de hirtie colorata; l in Ajunul Craciunului se da copiilor sa manince bostan, ca sa fie grasi peste an; l in Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pina primavara, cind se afumau si se tamiiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mincati de plugari; l in anumite sate din Transilvania se pune in Ajunul Craciunului, pe un scaun in tinda casei, fin si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu finul, ca sa se inmulteasca si sa fie “an bun”; l in seara de 23 spre 24 decembrie, pina dupa miezul noptii, si in unele locuri pina la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun; l prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cintaretii bisericesti, umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos. Traditii peste hotare Craciunul in Australia este la fel de fastuos ca in oricare alta zona a lumii, doar ca nu este alb. De obicei, in aceasta perioada este senin si cald, cu temperaturi intre 25-38 de grade. In Australia, casele sint decorate cu lumini si familiile impodobesc brazi, obicei imprumutat din America, multi australieni optind pentru varianta “artificiala”. Pentru australieni, majoritatea catolici, anglicani si luterani, Ajunul Craciunului este prilej pentru intilniri religioase. Pentru australieni, zilele de Craciun sint prilej de intilnire cu prietenii in curtea casei, la picnic, in parc, in gradini sau pe plaja, cu meniuri bogate: fructe de mare, sunca glasata, pui rece, rata sau curcan, paste, prajituri cu fructe sau ciocolata, inghetata. In China, aceasta sarbatoare este celebrata doar de crestini, care decoreaza casele cu lanterne de hirtie si impodobesc bradul de Craciun, pe care il numesc “Copacul luminii”, cu diverse obiecte de hirtie, realizate manual. Copiii chinezi ii spun lui Mos Craciun, Dun Che Lao Ren. Cum majoritatea chinezilor nu sint crestini, in aceasta tara, la sfirsitul lunii ianuarie, incepe adevarata sarbatoare, o data cu inceputul Noului An chinezesc. In Scotia, nu Craciunul este adevarata sarbatoare. Scotienii sint rezervati si isi pastreaza energia pentru Ajunul Noului An, Hogmanay. Cuvintul are la origine denumirea unei prajituri de ovaz daruita pe vremuri copiilor in aceasta zi. Ca fosta colonie, Brazilia a imprumutat multe obiceiuri de sfirsit de an din aceasta zona. De Craciun, in magazine, in case si in biserici se amenajeaza locuri speciale, numite “presepium”, care redau locul in care s-a nascut Iisus. In ajun, soseste Papai Noel, incarcat de daruri, purtind un costum de matase, subtire, potrivit pentru caldura verii. Masa de Craciun, in Grecia, este bogata in bunatati, avind in vedere ca pentru greci s-a incheiat o perioada de 40 de zile de post. Gospodinele pregatesc o piine speciala, “christopsomo” (piinea crestina). In Grecia nu exista obiceiul bradului de Craciun. Simbolul acestei sarbatori este un vas de lemn in care se pun, in apa, crengute cu frunze de dafin si o cruciulita de lemn. In Irak, in ajunul Craciunului, membrii familiei se aduna si unul dintre copii citeste despre nasterea lui Iisus, in timp ce ceilalti tin in mina luminari aprinse, dupa care toata lumea cinta, in timp ce se da foc unui arbust cu spini.

 Autoritatile romane analizeaza posibilitatea de a  aplica masuri administrative sau legislative de reciprocitate pentru cetatenii din statele care au impus restrictii pe piata muncii pentru romani, in primul trimestru al anului viitor, dupa ce statele membre vor transmite notificari Comisiei Europene. Potrivit datelor transmise de Misiunea Romaniei pe linga Uniunea Europeana catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, statele membre vor transmite Comisiei Europene notificari si, eventual, detalii administrative privind accesul lucratorilor romani pe piata fortei de munca, in jurul datei de 15 ianuarie 2007, informeaza Departamentul pentru Munca in Strainatate. In aceste conditii, autoritatile romane au decis sa adopte masuri administrative de reciprocitate si eventual masuri legislative in acest sens dupa publicarea informatiilor de catre Comisia Europeana. Pina atunci, va ramine in vigoare legislatia actuala, care reglementeaza aceasta situatie, precizindu-se ca daca se va opta pentru reciprocitate, deciziile vor trebui sa fie separate pentru fiecare stat membru care la rindul sau a impus masuri tranzitorii. Potrivit comunicarii emise de Misiune, “partea romana ar putea adopta masuri administrative, campanii de informare si, eventual, masurile legislative in primul trimestru al anului viitor, insa nu mai devreme de publicarea informatiilor de catre Comisia Europeana. Termenul de 1 ianuarie 2007 nu este o data limita”. Astfel, Departamentul pentru Munca in Strainatate informeaza ca de la 1 ianuarie 2007, pina la finalizarea termenelor si procedurilor la care se refera infograma Misiunii Romaniei pe linga Uniunea Europeana, cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au anuntat sau vor anunta impunerea de masuri tranzitorii privind accesul lucratorilor romani pe piata de munca li se va aplica in continuare legislatia in vigoare privind permisele de munca. Cetatenii proveniti din statele membre ale Uniunii Europene care au anuntat ca nu vor impune restrictii privind libera circulatie a lucratorilor romani, dupa aderare, nu vor mai avea nevoie de permise de munca.

 Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, s-a simtit calomniat de presedintele Comisiei prezidentiale pentru studierea comunismului, Vladimir Tismaneanu, si de Horia Roman Patapievici, asa ca s-a hotarit sa ii dea in judecata pe cei doi. Motivele invocate de Corneliu Vadim Tudor au fost calomnia si difuzarea de informatii false, in conditiile in care “Tribunul” este acuzat tocmai de calomnie intr-o serie de procese de care intentioneaza sa scape invocind “pamfletul”. “M-au insultat, au difuzat minciuni despre biografia mea. (...) Ei au scris ca eu sint criminal impotriva umanitatii si poet de curte”, a tunat Vadim Tudor, intors impotriva raportului Tismaneanu, pe baza caruia, presedintele Traian Basescu a condamnat regimul comunist ca nelegitim si criminal. “Ce e aia poet de curte? Avea Nicolae Ceausescu curte?”, a continuat Corneliu Vadim Tudor sa ironizeze concluziile comisiei prezidentiale pentru studierea comunismului care l-a inclus pe actualul lider PRM printre cei care au slujit fostul regim dictatorial. Dupa circul pe care l-a orchestrat in parlament, cu ocazia prezentarii concluziilor raportului Tismaneanu, “Tribunul” a anuntat ca vrea sa aduca la judecata mii de oameni “insultati” de scrierile despre poporul roman ale lui Patapievici, pe care l-a numit “o tenie de 1.85 de metri”. Referitor la manifestarile peremistilor din parlament, Corneliu Vadim Tudor a vorbit despre “impiedicarea unei lovituri de stat”. “Eu unul nu-i permit unui troglodit sa stearga 45 de ani din istoria Romaniei si nici copilaria, adolescenta si tineretea mea! Asa ca ceea ce am facut eu si Nicolae Vacaroiu (presedintele Senatului, n.r.) luni in parlament a fost impiedicarea unei lovituri de stat, in urma careia Basescu s-ar fi facut stapin pe ultima institutie pe care inca nu o incalecase: Parlamentul Romaniei!”, a declarat “Tribunul”. Atit ca liderul PRM a dat inapoi si a explicat ca nu a avut o intelegere cu social-democratul Nicolae Vacaroiu, in scandalul provocat de grupul PRM din Camera Deputatilor si Senat. In aceste conditii, singura vina a lui Vacaroiu ramine lipsa de reactie in timpul sedintei din parlament a celor doua Camere reunite.

 Angajarile propriu-zise de cetateni romani la Comisia Europeana au inceput in toamna acestui an, iar posturile dedicate romanilor vor fi ocupate pina in anul 2010. Primele posturi ocupate vor fi cele de executie, pentru care competitiile sint deja in curs. Romania ar putea beneficia de un numar de 50-60 de posturi de varf in structura Comisiei Europene. In acest moment, exista 134 de romini angajati ai CE pe o perioada determinata si aproape 14.000 de persoane au depus CV-uri, interesul romanilor pentru acest tip de posturi fiind din ce in ce mai ridicat.  Ca urmare a adoptarii de catre Comisia Europeana a unei decizii prin care se stabileste numarul total de posturi alocate cetatenilor romani in urmatorii cinci ani, celor deja angajati la Comisie in baza unor contracte pe perioada limitata li se vor alatura, dupa 1 ianuarie 2007, ca angajati permanenti, un numar in continua crestere de compatrioti. Practic, in urmatorii cinci ani, Comisia Europeana a alocat aproximativ 700 de posturi pentru romani, in special pe domeniul lingvistic. In acest moment, 134 de romani lucreaza deja la Comisia Europeana, pe contracte pe perioada determinata, in principal ca traducatori, interpreti si corectori, pentru a asigura publicarea la timp a acquis-ului comunitar. Ei sint incadrati ca agenti temporari, experti nationali sau agenti contractuali. Procesul de selectie al functionarilor europeni se bazeaza pe competitii deschise. Inainte de aderarea Romaniei, EPSO a inceput deja procesul de recrutare pentru institutiile UE, in mai si iunie 2006 fiind organizate primele faze din competitiile deschise pentru traducatori si interpreti, ale caror rezultate se dau acum. Dintre acestia, Comisia va angaja 65 de translatori si 80 de interpreti pentru fiecare limba. Licentiatii in drept, economie si administratie publica, la mare cautare Insa Comisia nu se limiteaza doar la recrutarea de lingvisti. EPSO organizeaza competitii pentru administratori in domeniile drept, economie, administratie publica europeana, audit si asistenti administrativi. Listele de rezerva pentru asistenti ar trebui sa fie finalizate pina la mijlocul lui 2007, si pentru administratori pina la sfirsitul lui 2007. Vor fi disponibile si citeva posturi de senior management: pentru Romania, tinta este de a ocupa 9 posturi de director si 42 de posturi de sefi de unitate in cadrul institutiilor europene. In competitia pentru aceste posturi s-au inscris aproape zece mii de romani. MIE, medidatorul roman Guvernul a infiintat in luna august, prin Ministerul Integrarii Europene, o structura care sa se ocupe de pregatirea profesionala a cetatenilor romani care doresc sa participe la competitiile EPSO. Cursurile de pregatire pentru examenul de functionar european este o practica uzuala in statele membre ale UE. Din experienta celor 10 state care au aderat la UE in 2004, recrutarea de personal calificat pentru a lucra in institutiile europene a fost, si inca este un proces laborios. Comisia Europeana arata ca la doi ani de la aderarea celor 10 inca nu au fost acoperite toate posturile manageriale dedicate noilor state membre. Cele doua directii Posturile de la institutiile Uniunii Europene sint organizate in posturi de administratori si posturi de asistenti. Administratorii vor participa la procesul legislativ si bugetar al UE, la coordonarea politicilor macro-economice ale statelor membre, la negocierile cu statele terte sau aplicarea politicii agricole comune, iar asistentii au responsabilitati de executie si participa in toate sectoarele de activitate ale UE. Angajatorul UE Selectarea personalului calificat pentru toate institutiile Uniunii Europene - Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justitie, Curtea Europeana de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor si Mediatorul European (Ombudsman) - se realizeaza prin EPSO (European Communities Personnel Selection Office). Aceasta este singura institutie abilitata sa organizeze concursuri pentru functionari europeni si sa selecteze personalul pentru angajarea in institutiile europene. In cadrul Comisei Europene, responsabil pentru resurse umane este Comisarul Siim Kallas care are in subordine Directia Generala Personal si Administratie (DG ADMIN), singura structura pe linga EPSO care are un cuvint de spus in selectia personalului. Trebuie precizat ca toate contractele de munca vor fi incheiate pe o perioada determinata, in cazul interpretilor si traducatorilor, insa exista si posibilitatea angajarii permanente in celelalte domenii.

 Ultima sedinta a Consiliului Local Alba Iulia a avut loc intr-un decor aparte, alesii preferind sa discute despre problemele administratiei la Traseul Celor Trei Fortificatii. Aici au fost intimpinati de garzile cetatii, au stat pe banci din lemn masiv, acoperite de covoare cu motive traditionale romanesti, au fost serviti de hangii si hangite in haine specifice si au baut apa din oale de lut. Decorul de sedinta a fost completat de bradul de Craciun, impodobit cu gust in Camera de Garda Centrala a Bastionului Bethlem si de candelabrul imens pe care ardeau in lumini calde mai multe luminari. Chiar si asa, consilierii nu au avut probleme cind a venit vorba de a discuta serios proiectele de hotariri, cuprinse in dosarul de sedinta. Finalul discutiilor a fost marcat prin ciocnirea unui pahar de sampanie, gest ce a consfiintit sfirsitul ultimei intilniri oficiale din acest an. Toti cei prezenti au fost invitati apoi intr-o alta sala, unde a fost organizata o masa festiva, compusa din mincaruri si bauturi traditionale. Urmatoarea sedinta de Consiliu Local va avea loc la Alba Iulia in ianuarie 2007, cind alesii vor putea sarbatorii noul an, dar si europenizarea tarii noastre.

 Spre normalitate Prezent la ultima intilnire din acest an a consilierilor locali, seful Inspectoratului Judetean de Politie Alba, comisarul Tudor Grindean a incercat sa prezinte in fata alesilor un bilant al anului ce sta sa se incheie. Tot cu aceasta ocazie, Grindean a cerut sprijinul administratiei locale in ceea ce priveste demersurile politiei in a normaliza viata societatii din resedinta de judet. Seful IPJ Alba a aratat ca “activitatea noastra a fost sustinuta si s-a bucurat de rezultate, dar cred ca cu sprijin din partea dumneavoastra, vom reusi sa rezolvam majoritatea problemelor cu care se confrunta  comunitatea”. Si consilierii au fost de accord ca, in sprijinul orasului, colaborarea este cea mai buna solutie, cetatenii urmind sa fie primii si cei mai importanti beneficiari ai activitatii comune a celor doua organisme. Normalizarea traficului O prezenta dorita, solicitata si oportuna a fost cea a lui Marius Pop, reprezentantul Poltiei Rutiere. Acesta a incercat, initial, sa prezinte unele dintre cele mai noi si mai interesante prevederi ale codului rutier ce a intrat in vigoare de la inceputul acestei luni. Dupa doar citeva paragrafe, reprezentantul politiei a renuntat, angajindu-se intr-o discutie cu membrii administratiei locale, referitoare la modul cum se desfasoara circulatia rutiera in municipiul nostru, dar mai ales in legatura cu masuri care pot fi luate pentru normalizarea traficului in zonele cheie ale orasului. Marius Pop a fost in repetate rinduri interpelat de catre alesii locali dorinci sa isi exprime nemultumirea fata de modul cum procedeaza unii dintre soferii din Alba Iulia. Au fost date exemple, au fost prezentate posibile solutii, probleme pe care ambele parti au convenit sa le discute in viitorul apropiat, astfel incit sa poata fi luate masuri in acest sens. Puterea exemplului Desi au fost exprimate multe pareri despre ceea ce trebuie intreprins in Alba Iulia in legatura cu traficul rutier, toti cei prezenti au reusit sa se puna de acord in legatura cu unul dintre aspecte. Astfel, incepind, cel mai probabil, de anul viitor, politia rutiera va “pindi” soferii, dar si pietonii certati cu legea, si ii va amenda drastic, incercindu-se in acest sens oferirea de exemple pentru educarea celorlalti. Alesii locali au fost de parere ca soferii care trec pe culoarea rosie a semaforului trebuie sa ramina fara permis pe loc, lucru prevazut de altfel si de noul cod rutier, astfel incit dupa citeva zile in care au fost luate astfel de masuri, politia sa nu se mai confrunte cu alte asemenea cazuri. O alta problema dezbatuta indelung a fost cea a masinilor care aprovizioneaza magazinele din zonele aglomerate ale orasului. In acest sens, Marius Pop a indentificat si o problema in ceea ce priveste noul cod rutier, care nu considera o “oprire” in cazul in care magazinele alimentare sunt aprovizionate cu masini de sub 3,5 tone. Practic, se va putea elimina situatia in care camioanele blocheaza traficul pentru aprovizionare, insa ar putea aparea cazuri in care acest lucru se intimpla in cazul masinilor mici. Una peste alta, in viitoarea sedinta de Consiliu Local ar putea fi discutate unele masuri bazate pe propunerile facute ieri, masuri care sa canalizeze traficul din Alba Iulia pe un fagas normal.

 * Cea mai stabila institutie din punctul de vedere al angajarii de personal * Concurenta pe cele doar 20 de posturi ocupate incepind cu 1 ianuarie 2005, a fost de 1,5 pe loc * Toate concursurile au fost mediatizate doar in Monitorul Oficial si prin afisare la sediul institutiei * Raspunsul DGFP Alba la solicitarea noastra: concis si la obiect * Tocmai pe cind ne obisnuiseram cu raspunsurile de trei surcele primite de la majoritatea directorilor de institutii publice din Alba, cind socoteam ca legea este pentru ei nimic mai mult decit ceva ce noi trebuie sa respectam, iar ei doar sa invoce, cind situatia le convine, iata ca mai sunt si directori care se multumesc sa respecte legea si nu se preocupa si de interpretarea ei. Iar faptul ca Maria Iacob, directorul executiv al DGFP Alba, este autoarea acestui raspuns, nu poate decit sa ne bucure. Pentru ca, macar aceia care ne cer sa respectam legea si sa ne platim impozitele si taxele, o respecta si ei. Si nu doar cind le convine, cum e cazul altor sefi de prin judet.Dupa cum deja stiti, am solicitat si DGFP ALba, in conformitate cu Legea 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public, sa ne fie comunicate lista cu angajatii institutiei, lista cu persoanele angajate in cadrul institutiei incepind cu 1 ianuarie 2005, lista participantilor la concursurile de ocupare a posturilor scoase la concurs incepind cu 1 ianuarie 2005, subiectele de la aceste concursuri precum si publicatiile unde au fost mediatizate concursurile si data la care acestea au aparut.Cel mai concis raspunsDupa doar citeva zile, pe adresa redactiei a sosit si raspunsul. Spre surpriza noastra, acesta nu continea nici o interpretare a legii, nici o motivare cu articolul 12 din Legea 544/2001, si nici nu ne spunea ca nu putem primi datele solicitate. In schimb, continea toate datele solicitate. La obiect si formulate exact asa cum am solicitat, fara nici o explicatie in plus. Lucru pe care nu l-am mai intilnit pina acum, fiind obisnuiti fie cu non raspunsuri, fie cu raspunsuri foarte pompoase ce miroseau a transparenta fortata.Astfel, din cei 551 de angajati ai institutiei, 221 apartin de organizatia judeteana, in timp ce restul de 290 sunt angajati la directiile locale.Incepind cu anul 2005, in cadrul institutiei au fost scoase la concurs 20 de posturi. Dintre acestea, 19 au fost organizate de DGFP Alba, si au fost posturi in cadrul directiilor locale. Cea mai mare concurenta pentru un post a fost de 3 pe un loc. Un alt post scos la concurs dupa 1 ianuarie 2006 a fost acela de “consilier superior -compartiment verificare achizitii publice”, unde concursul a fost organizat de Ministerul finantelor Publice. La acesta a participat un singur candidat. Si, va vine sa credeti sau nu, a si promovat. Candidatul, Maria Simedru, ca despre ea e vorba, este nimeni altcineva decit sotia vicepresedintelui Consiliului Judetean Alba, Dan Simedru. Care Dan Simedru este si vicepresedinte PNL Alba, adica are aceeasi coloratura politica precum directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Alba, Maria Iacob, ori a ministrului de la Finante, Sebastian Vladescu. Pentru ca tot ziceam ca acest concurs a fost organizat de minister. Acum, daca miroase mai ciudat sau nu, va lasam pe voi sa apreciati. Asta nu inseamna ca punem la indoiala capacitatea doamnei Simedru de a obtine o asemenea functie, prin concurs.Daca nici Finantele nu mai au bani....Pentru ca, desi am recunoscut ca este cel mai bun raspuns primit pina acum, si prin bun intelegem ca a fost respectata legea, nu putem sa nu ne punem si citeva semne de intrebare. Daca la multe alte institutii nemediatizarea concursurilor in organe media putea fi, macar pe o parte, scuzata cu lipsa banilor, nu vedem cum aceasta ar putea fi o scuza in cazul institutiei de fata. Si mai ales in conditiile in care in 2 ani au fost organizate doar 20 de concursuri. Pentru ca, si vom reveni obsesiv cu aceasta intrebare, cine, dar cine, citeste Monitorul Oficial, partea a III-a, atunci cind isi cauta un loc de munca? Si cui oare ar strica sa vedem cite 10 candidati la fiecare concurs? Sau chiar exista asa o lipsa de forta de munca? Pentru ca e tocmai invers.Cu toate acestea, in ceea ce priveste raspunsul primit, ne vedem nevoiti sa recunoastem ca este unul corect. Si trebuie sa mai recunoastem ca s-ar putea sa ne fi inselat atunci cind presupuneam ca toti sefii de institutii publice, membrii ai PNL, vor raspunde la fel, pe motiv ca asa ar fi “regulamentul de ordine interioara”, ca sa-l citam pe un alt director de institutie. Se pare ca doamna Maria Iacob, care este membru al PNL, a ales sa respecte legea.Si pentru ca, recunoastem, uneori suntem si circotasi, dar doar pentru a va amuza, ia priviti cum incepe raspunsul primit: “Stimate domnule redactor Alexandru Cristorian In urma cererii dumneavoastra nr. 0258/830315/13.12.2006, ce a fost inregistrata la D.G.F.P. Alba la nr. 121.673/13 dec. 2006, prin care, invocind Legea 544/2001...”. Bineinteles, cererea noastra nu avea nicidecum acel numar, ci 45/13.12.2006. Ceea ce au notat ei ca numar de inregistrare, 0258 - 830315, este numarul de telefon de la redactie, ce era trecut in antet. Dar nu-i nimic, ne-am mai amuzat si noi. Ma intreb insa cit de distrata trebuie sa fi fost dactilografa ce a scris raspunsul, de a trecut numarul de telefon ca si numar de iregistrare.Sarbatori fericite! (alcristorian@gmail.com)P.S. Totusi, daca exista un ordin intern la nivelul PNL, de a raspunde cererilor noastre prin nonraspunsuri si el inca nu a ajuns la doamna Maria Iacob? Speram sa nu aveti probleme...

Steven Wright, un barbat de 48 de ani, a comparut vineri pentru foarte scurt timp in fata unui tribunal din Ipswich, pentru a i se aduce la cunostinta acuzatia de crima, formulata la adresa lui in cazul celor cinci prostituate asasinate in acest oras din estul Marii Britanii. In finalul unei audieri care a suscitat un imens interes mediatic, instanta a decis ca Wright, inculpat in ajun, sa ramina in detentie pina la 2 ianuarie, cind a fost programata o noua infatisare. Elegant, intr-un costum de un albastru sobru, camasa alba si cravata bleu, Wright a ramas impasibil pe toata durata sedintei. Cu o voce neutra, el si-a declinat identitatea, data nasterii si adresa. Apoi a luat loc, flancat de doi politisti, pentru a asculta invinurile care i se aduc. Arestat in cursul zilei de marti si plasat in arest preventiv pentru trei zile intr-un loc care a fost tinut secret, Wright a sosit la tribunat inconjurat de numerosi politicieni. Zeci de fotografi s-au ingramadit sa surprinda citeva cadre, sub privirile unei multimi de curiosi. Totusi, mai multe puncte ramin fara raspuns: in special care sint motivele care l-ar fi putut determina pe acest fiu de militar, el insusi steward, de doua ori casatorit si un cunoscut jucator de golf, sa le ucida pe tinerele fete. Oricum, avocatul apararii a insistat pe faptul ca Wright este considerat nevinovat pina la o eventuala condamnare. Legea britanica limiteaza divulgarea detaliilor din momentul in care o persoana este inculpata, pentru a pastra prezumtia de nevinovatie. 

Primul ministru al Frantei, Dominique de Villepin, a fost supus, de joi pina vineri, unui interogatoriu-maraton cu o durata de 17 ore in afacerea de coruptie Clearstream. A intrat in cladirea tribunalului joi dimineata. A iesit vineri, la ora 3 dimineata. A fost audiat in calitatea de martor. Judecatorii Jean-Marie d’Huy si Henri Pons nu au formulat nicio acuzatie impotriva premierului. Asteptat de zeci de ziaristi, Villepin s-a declarat satisfacut si, potrivit comentariilor de presa, “a pozat in victima”. “In ce ma priveste, sint foarte multumit ca am putut sa depun marturie in aceasta afacere, in care am fost victima timp de multe luni de calomnie si minciuni. De-a lungul acestei audieri-maraton am raspuns cu sinceritate la toate intrebarile, oferind date cit mai exacte, preocupat ca adevarul sa iasa la iveala”, a spus el. A existat o pauza de masa de o ora, cind Villepin s-a plimbat pe coridoarele tribunalului, s-a intretinut cu un magistrat cunoscut si, de la departare, a schimbat citeva vorbe cu jurnalistii. “Este cu adevarat o treaba maraton, nu?”. Este pentru a doua oara in istoria tarii cind un prim ministru este audiat ca martor, dupa Lionel Jospin, in 2001, in dosarul privind unele finantari dubioase ale partidului socialist. Considerat intial suspect, Villepin a reusit sa scape de aceasta stampila, investigatiile neoferind nicio dovada a implicarii lui directe in faptele de “fals” si “denunturi calomnioase” vizate de instanta. Dupa doar citeva ore de somn, seful guvernului de la Paris si-a invitat ieri dimineata colaboratorii la un mic dejun “amical”. Nu s-au prezentat toti membrii guvernului - au lipsit 10 ministri. Nu insa si ministrul de interne Nicolas Sarkozy, rivalul politic al premierului si care in cazul Clearstream a fost parte civila. De altfel, analistii nu au ezitat sa estimeze ca Villepin va folosi acest proces pentru a-l “sapa” pe Sarkozy. Intilnirea de la Palatul Matignon a durat, dupa cum transmit agentiile de presa, trei sferturi de ora. La final, niciun participant nu a acordat atentie ziaristilor dornici sa afle detalii. Doar ministrul apararii Michele Alliot-Marie a anuntat ca “intrevederea a decurs intr-o atmosfera extrem de simpatica”. 

In 2007, presedintele american George W. Bush va avea un salariu de 33.333 dolari pe luna. Incepind din 1969, toti predecesorii lui au primit de doua ori mai putin. Totusi, in topul celor mai bine platiti conducatori ai lumii, Bush ocupa pozitia secunda, dupa premierul statului Singapore, care se poate lauda cu un venit anual de 600.000 dolari. Oricum, cistigul pe 12 luni al liderului de la Casa Alba ramine de 5,5 ori mai mare decit cel al colegului de la Kremlin, Vladimir Putin. Dintre omologii europeni, aproape de Bush se afla, din punctul de vedere al retributiei, doar premierul britanic (277.000 euro). Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, incaseaza anual suma de 261.500 de euro, in timp ce colegul ei austriac, Wolfgang Shussel - 258.000 de euro. Pina in octombrie, seful cabinetului italian, Romano Prodi, primea 123.000 de euro, dar in toamna, printr-o dispozitie speciala, el si-a redus salariul cu 30 de procente (36.900 euro). Potrivit expertilor, prin decizia lui, primul ministru a economisit pentru visteria tarii aproximativ 2,3 milioane de euro. Pentru ca veni vorba de micsorare, la un asemenea demers a recurs si proaspat numitul primar al Kievului, Leonid Cernovetki. El a abordat problema in mod radical: “Incepind cu 1 iulie, fie ca salariul meu sa fie de o grivna (0,2 dolari) pe luna, pina cind nu vom reusi sa ridicam suficiente locuinte pentru locuitorii capitalei”. In schimb, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, si-a sporit retributia lunara. Potrivit biroului de presa al sefului statului, incepind cu luna iunie 2005, salariul lui Iuscenko a crescut de noua ori, ridicindu-se acum la 4.684 dolari pe luna. Pina acum, el primea doar 515 dolari. Anul acesta insa, conform noilor date furnizate mass-media de acelasi birou de presa, presedintele Iuscenko a cistigat deja intre 35.000 si 37.000 de grivne, ceea ce, raportat in dolari, inseamna undeva in jurul a 7.300 de dolari pe luna. Astfel, la capitolul remunerare, liderul ucrainean l-a intrecut pe presedintele Putin, al carui salariu a fost calculat de organizatia britanica The Hay Group la 6.200 de dolari pe luna. Cum se spune, fiecare dupa merit! 

“Presedintele George W. Bush stie cit este de important ca darurile sa ajunga la timp si m-a rugat sa fac tot posibilul pentru ca deplasarile lui Santa Claus sa se desfasoare in cea mai mare siguranta”, a spus oficialul american. Ieri, noul secretar american al apararii, Robert Gates, a anuntat ca SUA intentioneaza sa-si sporeasca prezenta navala in regiunea Golfului Persic.  Doua evenimente fara nicio legatura unul cu celalalt. Si totusi, foarte strinse. Anul acesta, numarul soldatilor care au murit in Irak a depasit 3.000 de oameni. Anul acesta, criticile la adresa politicii americane in Irak au cunoscut apogeul. Anul acesta, din cauza razboiului din Irak, Bush si republicanii lui au pierdut Congresul, al carui control a trecut complet in miinile democratilor. Si tot din cauza conflictului din Irak si a repercusiunilor acestuia asupra intregului Orient Mijlociu, republicanii ar putea pierde si prezidentialele din 2008. Este, prin urmare, de asteptat ca 2007 sa se deruleze tot sub semnul Irakului.Sistem GPSIn interventia ei, ministrul transporturilor Marry Peters a precizat ca elfii-mecanici au verificat sania lui Santa pentru a se asigura ca totul este in regula. Oficialul a precizat totodata ca anul acesta, mijlocul de transport al Mosului este dotat cu cele mai moderne aparate, in special cu sistem GPS de navigare prin satelit si un program de optimizare a itinerariului. Pentru ca Santa sa gaseasca usor drumul catre casa fiecarui copil al carui nume figureaza pe lista lui. In plus, sania dispune de un sistem de prevenire a situatiilor de avarie, care-l va ajuta pe Santa sa manevreze cu usurinta printre antenele de telefonie mobila si printre cosurile caselor chiar si in conditii de ceata.Capacitati operationalePotrivit unui responsabil al Pentagonului, comandamentul central insarcinat cu misiunile din Orientul Mijlociu a cerut Ministerului Apararii trimiterea in Golf a unui al doilea portavion. Atit pentru a intari capacitatile operationale cit si pentru a adresa un mesaj de descurajare Iranului si Siriei. Gates a confirmat vineri ca prezenta navala americana in zona a fost sporita de citeva saptamini.Un motor pentru SantaGates a revenit ieri la Washington, dupa o vizita de trei zile la Bagdad, unde s-a intretinut cu liderii irakieni in privinta unei posibile intariri a contingentului militar american. Adresindu-se ziaristilor la incheierea discutiilor cu premierul Nouri al-Maliki, succesorul lui Donald Rumsfeld la cirma Pentagonului a explicat ca in principal, s-a vorbit despre “o apropiere generala, care presupune o asistenta suplimentara”. El a promis ca-i va prezenta presedintelui George W. Bush un raport in acest weekend. Adica atunci cind sania lui Santa Claus va strabate spatiul aerian al Statelor Unite, in ajunul sarbatorii de Craciun. Si pentru ca veni din nou vorba de Santa, Marry Peters precizase ca pentru prima data, sania Mosului a primit un motor cu oxigen, absolut ecologic. Prin urmare, misiunea renilor va fi considerabil usurata.

 Oficialii din Ghencea fac eforturi mari pentru a reusi sa-l aduca pe singurul jucator din campionatul intern pe care antrenorul Cosmin Olaroiu si l-ar dori la Steaua, mijlocasul de la FC Vaslui, Marius Croitoru. La inceputul zilei de vineri, finantatorul ros-albastrilor, Gigi Becali, declarase ca vasluianul apartine deja Stelei, iar jucatorul ar fi semnat un contract privind transferul sau. “Marius Croitoru e deja jucatorul Stelei. A semnat deja, pe cinci ani, am impresia. Cind Becali vrea un jucator, nu-l ia nimeni altcineva. L-a vrut si Dinamo, l-a vrut si Paszkany la CFR Cluj, dar va fi al Stelei”, a precizat Gigi Becali.Situatia s-a complicat insa, dupa ce finantatorul echipei FC Vaslui, Adrian Porumboiu, a declarat ca echipa care doreste sa-l cumpere pe Croitoru trebuie sa negocieze cu gruparea moldava, deoarece clauza de reziliere este o suma minima de 550.000 de euro. “Este vorba de o suma minima, deci e obligatoriu sa se discute si cu clubul. Intelegerea intre cluburi trebuie sa primeze. Dinamo a facut o oferta scrisa pentru Croitoru de 800.000 de euro. Fiind o suma minima de reziliere, se negociaza”, a declarat Porumboiu.Cuvintele fostului arbitru l-au enervat pe Mihai Stoica, managerul general al Stelei, care l-a contrazis pe finantatorul vasluian. “Nu e adevarat acest lucru cu negocierea. Noi n-am contactat jucatorul, ci agentul sau. Noi nu negociem, ci achitam clauza de 550.000 de dolari”, a spus Stoica.

Unul dintre cele mai vehiculate nume care ar fi trebuit sa ajunga in curtea celor de la Dinamo, atacantul bosniac Vojislav Vranjkovici, are sanse minime sa mai joace pentru “ciinii rosii” din primavara. Tratativele duse de oficialii dinamovisti cu cei de la Pandurii Tirgu Jiu au intrat in impas dupa ce unul dintre cei trei jucatori care trebuiau cedati in schimbul lui Vranjkovici a refuzat sa semneze pentru echipa din Valea Jiului. Dinamovistul Alexandru Pacurar a solicitat un salariu mai mare decit cel pe care gorjenii erau dispusi sa il ofere, astfel cele doua parti au hotarit sa renunte la aceasta tranzactie.Pandurii Tirgu Jiu au solicitat suma de 250.000 de euro si jucatorii Iordache, Dedu si Pacurar, in schimbul lui Vranjkovici. Presedintele Consiliului de Administratie al clubului Dinamo, Nicolae Badea, a declarat ca pentru moment, transferul bosniacului la Dinamo nu mai este o prioritate. “Negocierile dintre Dinamo si Pandurii Tirgu Jiu sint mai degraba esuate decit finalizate. Schimbarile majore si nerezonabile solicitate ulterior semnarii de catre Dinamo a documentelor de transfer nu pot fi acceptate de catre clubul nostru. In cadrul intrevederii de ieri am dovedit flexibilitate in cresterea drepturilor financiare in functie de randamentul sportivului si fara sa generam exceptii de la regulile valabile pentru intregul lot de jucatori. Ca urmare, Vojslav Vranjkovici nu mai este pentru moment o prioritate pentru Dinamo”, a declarat Badea.De partea cealalta, presedintele de la Pandurii, Marin Condescu, a precizat ca cei de la Dinamo aveau obligatia de a-l convinge pe Pacurar sa semneze cu echipa din Valea Jiului. “Nu noi trebuia sa-l convingem pe Pacurar sa vina la negocieri, ci Dinamo. Aceasta obligatie din contract nu a fost respectata de cei de la Dinamo. Acesta ar fi motivul pentru care conducerea de la Pandurii a decis sa intrerupa negocierile. Realizarea transferului lui Vranjkovici era conditionata de realizarea celorlalte intelegeri, la care cluburile au convenit. Nerespectarea uneia dintre ele ducea neaparat la anularea acestei tranzactii. Cei de la Dinamo stiau acest lucru, pentru ca au semnat protocolul”, a declarat Condescu.

Proiectul are o valoare de patru milioane de euro, iar demararea reconstructiei bazei sportive s-a facut deja, desi oficialii FRT nu au disponibili momentan decit 10% din suma totala, bani proveniti de la un sponsor important al forului. Baza sportiva va fi una ultramoderna, oficialii dorind realizarea unor dotari mai mult decit necesare: terenuri, hotel, restaurant, cantina, birouri, un centru de recuperare. Presedintele Federatiei Romane de Tenis, fostul campion mondial Ilie Nastase, si-a exprimat satisfactia pentru demararea acestui proiect: “Realizam ceea ce ne-am dorit de mult timp. Un al doilea centru de antrenament al federatiei, care sa se numeasca Tenis Club Roman Doherty, cum se numea si acum o suta de ani. Complexul va fi construit pentru copiii care vor sa faca performanta”. Fostul mare jucator a declarat ca eforturile federatiei nu se vor opri aici: “Vom continua cu ce vom lua pe drum. Ma mai duc eu la cersit, se mai duce domnul Tiriac... Daca stiti pe cineva care doreste sa se asocieze cu noi sa construiasca astfel de baze sportive, cu mare placere, noi nu putem sa demaram astfel de proiecte singuri”.Fosta mare glorie a “sportului alb” romanesc a fost completata si de directorul forului, Dumitru Haradau: “Dorim sa facem din acest centru unul pe care Federatia Romana de Tenis il merita, macar pentru faptul ca Romania l-a dat pe Ilie Nastase. Centrul acesta va trebui sa aiba absolut totul, din toate punctele de vedere, unde copiii sa vina cu placere sa se pregateasca. Ii invitam la Centrul de Tenis pe toti oamenii care au responsabilitati generale in Romania, sa le aratam ce facem noi”. Haradau a declarat ca este constient de faptul ca federatia mai are multe de facut: “Sint foarte multe lucruri care trebuie facute in tenisul romanesc. Noi, conducerea federatiei, in fruntea careia se afla cei mai experimentati oameni din tenisul romanesc, am facut foarte multe lucruri pentru dezvoltarea tenisului in Romania, dar trebuie sa mergem mai jos, spre cluburi, cu care avem o relatie strinsa, sintem o familie. Va trebui insa sa stringem rindurile, pentru ca trebuie sa intreprindem si o schimbare de mentalitate”. Directorul federatiei stie care este punctul nevralgic al tenisului an Romania: “Romania nu are o scoala de tenis. Sigur, am avut varfuri fantastice. Discutam cu antrenorii si cluburile sa vedem cum punem bazele, fundatia, pentru ca dupa aceea sa construim performanta foarte analta. Tenisul se afla antr-o schimbare continua, aceste schimbari se fac foarte rapid, iar noi trebuie sa tinem pasul cu acest ritm”.Capitanul nejucator al reprezentativei Romaniei de Cupa Davis, Florin Segarceanu, a vorbit despre sansele echipei noastre de a anvinge Franta an luna februarie: “Este foarte adevarat ca Franta este favorita, data fiind forma actuala a francezilor, noi nu avem nici palmaresul lor. Ceea ce ne bucura pe noi an acest moment este ca avem doi jucatori care au o forma fizica foarte buna, prin acest lucru putem chiar sa-i surprindem pe francezi”. Segarceanu a mai precizat ca aceasta antalnire mai depinde si de alti factori: “Sunt foarte multumit de pregatirea pe care am efectuat-o la Brasov. Iar eu cred ca daca Pavel si Hanescu vor obtine rezultate bune la turneele de la anceputul anului viitor, premergatoare meciului de Cupa Davis, vom face o partida buna si, de ce nu, chiar sa castigam”.

Sergiu Nicolaescu a obtinut cel mai mare credit -1,8 milioane de lei - la concursul Centrului National al Cinematografiei (CNC), pentru proiectul unui lungmetraj de fictiune intitulat “Supravietuitorul”. Filmul va fi regizat de Sergiu Nicolaescu, dupa un scenariu semnat de acesta impreuna cu Adina Mutar, iar producator va fi MediaPro Pictures, potrivit Mediafax. In afara de Sergiu Nicolaescu, au mai cistigat bani pentru productia proiectelor de lungmetraj urmatorii regizori: Catalin Mitulescu, Radu Muntean, Cristian Mungiu, Serban Marinescu, Tudor Giurgiu, Adrian Popovici, Alexa Visarion, Marius Th. Barna, Ioan Ionescu, Radu Nicoara, Catalin Saizescu, Napoleon Helmis si Alexandru Maftei. Sergiu Nicolaescu a avut cel mai mare punctaj, 74,25 puncte, dintre toate aceste proiecte. Un numar total de 41 de proiecte de fictiune lungmetraj, fictiune scurtmetraj, documentare si animatie au obtinut credite directe pentru productie, in valoare de circa 28 de milioane de lei. Astfel, suma anuntata la lansarea concursului, 20 de milioane de lei, a fost suplimentata cu 8,2 milioane de lei, dupa cum a declarat, vineri, ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu. Dintre cele 41 de proiecte, 14 sint lungmetraje de fictiune, opt sint debuturi in lungmetraj, opt - scurtmetraje de fictiune, iar 11 - documentare si filme de animatie. La acestea se adauga opt proiecte aflate intr-o faza incipienta care au primit credite de dezvoltare. 

 Altii aleg sa renunte la beneficiile materiale si sa petreaca in mod traditional, alaturi de prieteni sau de familie. Iar altii se relaxeaza culegind roadele dupa un an intreg de munca. Cert este ca toate persoanele publice isi doresc pentru anul urmator atit succes pe plan profesional, cit si sa fie impliniti in viata personala. Catalin Botezatu: “Eu deja am inceput vacanta de Craciun. Acum ma aflu intr-o cabana, la Bran, impreuna cu 10 prieteni, la cabana unuia dintre ei. Stam citeva zile, dupa care, in aceeasi gasca, mergem sa petrecem Revelionul in Bali. Sint foarte fericit, desi, de Sarbatori eram tot timpul trist, din cauza ca eram singur. Acum lucrurile s-au schimbat, am fost optimist si a rasarit soarele si pe strada mea, din acest punct de vedere. Este pentru prima oara cind am tot ce-mi doresc. Anul acesta a fost, probabil, cel mai bun an pentru mine. Am avut foarte multe realizari pe plan profesional si acum ma simt bine si in plan personal. Pot spune ca sint fericit. Pentru anul viitor imi doresc sa fiu la fel de fericit ca acum.”Elena Gheorghe: “Craciunul este o sarbatoare foarte importanta pentru mine si, ca in fiecare an, o petrec in familie. Craciunul este, dupa parerea mea, o sarbatoare de familie, pe care o petrec in mod traditional. Nu voi fi numai cu familia, vor veni la noi si finii nostri, va fi o masa imbelsugata, vom cinta colinde. Revelionul mi-l petrec pe scena, cintind in sapte locuri diferite din Bucuresti. Pentru anul viitor imi doresc multa sanatate si forta de munca.” n Mihai Traistariu: “Avind in vedere ca sint singur si nu am o relatie in prezent, am ales sa-mi petrec Craciunul pe scena. In trei zile, am cinci specatcole in zona Moldovei, iar de Revelion voi concerta in Bucuresti si in Grecia. Pentru anul viitor imi doresc foarte mult succes pe plan profesional, in special in afara tarii, acolo unde mi-am dorit intotdeauna sa ajung sa fiu cunoscut. Mi-as mai dori o familie si chiar un copil, insa nu am gasit inca femeia potrivita. Poate anul viitor...”Pavel Stratan: “Voi incerca sa-mi petrec Sarbatorile atit alaturi de fanii mei, cit si impreuna cu familia. Azi plec la Piatra Neamt, impreuna cu sotia si fiica mea, unde voi sustine un concert. Apoi ma intorc in Bucuresti, unde voi avea din nou un spectacol intr-una dintre Pietele din oras. Tot aici imi voi petrece si Revelionul. De fapt, eu petrec sarbatorile de iarna de doua ori. La inceputulu lunii ianuarie voi merge la familia mea, la Chisinau, pentru ca acolo, Craciunul si Revelionul se sarbatoresc dupa calendarul vechi.”Andreea Balan: “In aceasta perioada am concerte aproape in fiecare zi, iar pe 25 probabil ca voi fi impreuna cu familia. Inca nu stiu sigur daca o sa merg la Ploiesti sau o sa vina mama la mine. De Revelion am concerte la Hirsova si in Bucuresti. Pentru anul viitor, imi doresc foarte mult ca albumul meu sa se vinda si imi mai doresc sa iau licenta, avind in vedere ca sint in ultimul an la facultate.”