Portarul echipei Jiul Petrosani, Catalin Multescu, aflat in ultimele sase luni de contract, a declarat, ieri, ca nu si-a prelungit intelegerea cu gruparea hunedoreana, deoarece nu s-a inteles cu patronul Alin Simota asupra detaliilor financiare. „Vreau sa-mi duc contractul la bun sfirsit in ciuda zvonurilor lansate la adresa mea cum ca as fi semnat cu Ceahlaul Piatra Neamt. Nu voi pleca nicaieri de la Jiul pina la vara", a declarat Multescu.Nimeni nu pleaca gratisPe de alta parte, antrenorul Jiului, Marin Tudorache, a afirmat ca niciun jucator nu va pleca gratis de la echipa. „In acest moment pe adresa clubului Jiul nu a venit nicio oferta concreta. Toti se lauda ca pleaca, au echipe, dar Jiul nu a primit nimic. Oricum vreau sa fie clar pentru toata lumea. Niciun jucator nu va pleca pe gratis, nici macar cei la serviciile carora vom renunta. Fotbalistii au o grila bine stabilita si nu pleaca nimeni cum il taie capu", a spus Tudorache. Surse din cadrul clubului spun  ca pe lista cu jucatorii transferabili se afla numele lui Dan Galdean, Constantin Borza si Adrian Ilie.

Portarul echipei Jiul Petrosani, Dumitru Hotoboc, va semna, astazi, un contract pe doua sezoane cu FC Arges. Conform unor surse din anturajul jucatorului, Hotoboc va avea la Pitesti un contract de aproximativ 50.000 de dolari pe sezon si are garantat postul de titular. „Gata, plec, nimeni si nimic nu ma va mai face sa ma razgindesc, imi pare rau de Jiul, dar a venit timpul sa ma gindesc si la mine. Am un contract avantajos si cred ca imi va fi bine. Daca in vara am renuntat la Otelul pentru Jiul, acum nu voi mai repeta aceeasi greseala. Am venit la Jiul cu inima, dar m-am ales cu cea mai mare amenda din istoria clubului", a spus Hotoboc. Hotoboc a fost amendat cu 4.500 de dolari. Amenda insumeaza 1.500 de dolari pentru plecarea din cantonamentul echipei inaintea partidei cu Universitatea Craiova din etapa a XIV-a a Ligii I, 700 de dolari pentru cartonasul rosu primit in meciul cu UTA din etapa a XV-a, iar restul de 2.300 reprezinta 10 la suta din contractul sau, oprit de conducerea clubului fiecarui jucator pentru parcursul slab din acest tur de campionat.„Vom cauta alt portar"„Daca Hotoboc va pleca la Arges, sa fie definitiv. Nu mai avem loc pentru el, ne vom cauta alt portar. A plecat de bunavoie, nu l-a dat nimeni afara", a declarat antrenorul Marin Tudorache. In urma acestui transfer, Jiul va incasa suma de aproximativ 100.000 de dolari, clauza de reziliere prevazuta in contractul jucatorului.

 Ocupantii primelor trei locuri au primit din partea presedintelui CCA, Gheorghe Constantin, cupe, diplome si cite o pereche de ghete. In momentul in care i-a inminat premiul lui Sorin Corpodean, Gheorghe Constantin i-a spus acestuia ca, daca s-ar fi acordat unul si in vara, acesta ar fi fost al doilea pentru el.Nica, primul asistentDupa ultima intilnire din 2006 dintre CCA si arbitri, au fost desemnati si cei mai buni tusieri ai anului, primii trei fiind, in ordine, Cristian Nica, Aurel Onita si Cornel Fecioru. Acestia au primit, pe linga diplome si cupe, cite un tricou. Constantin i-a spus lui Aurel Onita ca daca s-ar fi realizat un astfel de clasament si in vara ar fi fost numarul unu, in timp ce primului clasat, Cristian Nica, i-a transmis ca in vara nu ar fi intrat intre primii trei. De asemenea, Gheorghe Constantin le-a inminat ecusoanele arbitrilor de pe lista FIFA 2007, lasindu-l la urma pe Marian Salomir: „Te-am lasat ultimul, ca stiam ca ai emotii ca nu prinzi lista", i-a spus Constantin.Arbitraj oscilantCel mai bun arbitru al anului, Sorin Corpodean, a facut o analiza a prestatiilor arbitrilor in prima parte a campionatului. „Primele trei, patru etape au fost fara greseala, apoi au urmat etape cu erori mai mari de arbitraj, care au creat un fel de tsunami la adresa arbitrilor. Apoi, au fost etape oscilante. Nu a fost un an mult mai bun ca altii. S-au facut pasi inainte in privinta modului de colaborare cu CCA, dar sintem inca datori cu arbitraje mai bune. Ma asteptam sa cistig premiul. Si atunci cind gresesti, fiecare meci conteaza cit unul, iar premiul se da pentru un an", a spus Corpodean, adaugind ca in momentul de fata nivelul arbitrilor romani nu este mai prejos decit cel al campionatului intern.„Sa isi vada fiecare de treaba lui"Intrebat cum crede ca va comenta presedintele CA al FC Steaua, Gigi Becali, desemnarea sa in fruntea clasamentului arbitrilor romani, Corpodean a spus: „Va raspund printr-o anecdota: Pe o banca intr-un parc un copil de 8-9 ani minca cu pofta dintr-o ciocolata, iar o batrina care trecea pe acolo il intreaba de ce maninca asa repede, pentru ca nu e bine pentru sanatate. Copilul ii raspunde: «Stiti cit a trait bunicul meu? 105 ani». «Si tot asa de repede manca?», intreaba batrina. «Nu, dar isi vedea de treaba lui». Nu ma intereseaza ce zic altii. Fiecare sa-si vada de profesia lui"...„Nu sint mai buni decit noi"Al doilea clasat in ierarhia CCA, Cristian Balaj, considera ca arbitrii romani nu sint cu nimic mai prejos decit cei care oficiaza la nivel inalt. „Pe plan international, anumiti arbitri au avut note mai bune decit rezultatele unor echipe in cupele europene. In top nu sint arbitri cu nimic mai presus decit noi. Unii conducatori de la noi isi justifica salariul jignind arbitrii. Doresc sa-si faca publicitate pe spatele nostru si nu se iau masuri impotriva lor. Ii sfatuim sa-si faca reclama in alta parte", a punctat Balaj.„Vom avea un arbitru in Liga Campionilor"Presedintele CCA, Gheorghe Constantin, a declarat ca este foarte probabil ca in sezonul 2007/2008 arbitrii romani vor putea oficia si in Liga Campionilor. „Din semnalele noastre, vom avea un arbitru in Liga Campionilor in editia viitoare. Nu are nici o legatura cu numarul de echipe romanesti care vor fi acolo, ci doar cu prestatia arbitrilor", a subliniat Constantin.

Victoria contra Poli Mobilteco Cluj Napoca nu i-a entuziasmat prea tare pe baschetbalistii de la CSU Atlassib Sibiu. Jucatorii pregatiti de Mircea Vulc nu se gindesc acum decit la meciul care-i asteapta miercuri, cind in Sala Transilvania va poposi campioana CSU Asesoft Ploiesti. In urma intelegerii dintre cele doua formatii, partida va fi televizata, in direct, pe TV Sport si va incepe la ora 19. Tocmai din acest motiv, ora antrenamentelor din aceste zile au fost modificate si stabilite la ora meciului. „Este o ora la care noi nu jucam de obicei. Pentru a ne acomoda cit mai bine cu aceasta ora, am decis ca ultimele antrenamente sa le facem de la acea ora. Speram sa iasa bine si acest meci. Daca vom juca tot asa cum am facut-o la Cluj si vom avea si sprijinul fanilor, cred ca ne putem impune. Avem mare nevoie si de sprijinul fanilor. Va fi foarte greu, pentru ca CSU Asesoft e foarte buna. Daca ne facem jocul din aparare putem spera", spujne Mircea Vulc. Tot intr-o nota de optimism privesc meciul de miercuri si jucatorii formatiei sibiene. „Asa cum am spus si inainte de meciul de la Cluj, daca ne vom apara vom invinge. Am facut-o in meciul cu Poli si trebuie sa o facem si acum cu Asesoft. Am inteles ca au jucatori de valoare, dar sintem mai buni. Trebuie sa o demonstram. Incercam sa le facem un cadou frumos fanilor pentru ca sint extraordinari", spune pivotul Donald Little.

Evolutii neconvingatoarePlecata la drum cu un balast de cinci puncte, din cauza penalizarii din sezonul trecut, FC Sibiu n-a rupt gura tirgului. Cu o echipa nou formata, in care criteriul de baza a fost tineretea jucatorilor, Adi Vasii a avut un debut foarte bun, cu o victorie in deplasare. A urmat apoi o serie de evolutii contradictorii, in care s-au combinat victoriile surprinzatoare, cu evolutii sterse. Pina la finalul turului, trupa lui Vasii a mai obtinut trei victorii si cinci remize. Cu un apasator „minus zece" in clasamentul adevarului, sibienii ocupa, la mijlocul campionatului, doar penultimul loc in clasament. Pentru a se salva, jucatorii de pe Cibin trebuie sa recupereze diferenta de sase puncte, distanta care-i separa de prima formatie aflata pe un loc de divizia B. Multumit de turIncredintat cu sarcina de a crea o noua formatie a Sibiului, Adi Vasii a avut o misiune dificila in turul campionatului. Cu o formatie in care media de virsta a fost mai mica de 19 ani, tehnicianul de pe Cibin a trebuit sa faca echipa sa mearga. Dupa prima parte a campionatului, este partial multumit. „Una peste alta, pot spune ca e bine. In ceea ce priveste strategia pe care am abordat-o, de a creste jucatori tineri, de perspectiva, cred ca ne-a reusit. Concluzia este ca jucatorii sint de valoare, dar au nevoie de timp. Le lipsesc experienta si increderea in sine. Echipa a crescut, dar, din pacate, nu am avut constanta. Am facut meciuri bune, foarte bune, dar si altele penibile", spune Vasii. Neatentia i-a costatIn opinia lui Vasii, cele mai mari probleme ale echipei sale au fost fazele fixe si lipsa de concentrare in defensiva. In tur, echipa sa a fost penalizata cu patru lovituri de pedeapsa. Mai mult, a primit numeroase goluri din faze fixe. „Am fost foarte neglijenti. In mod normal, nu trebuia sa le dam posibilitatea arbitrilor sa fluiere impotriva noastra penaltiuri. La fazele fixe nu mai vorbesc. Am fost foarte neatenti. Atit in defensiva, cit mai ales in ofensiva. Am avut nenumarate lovituri de colt, lovituri libere din pozitii foarte bune, din care foarte putine le-am transformat in goluri. La acest capitol trebuie sa mai lucram", spune tehnicianul sibian. Vin intaririIn pauza competitionala, Vasii isi doreste cel mai mult ca jucatorii sai care au fost accidentati sa-si revina din punct de vedere fizic. Mai mult, vrea sa mai aduca citiva jucatori. „Cel mai mult imi doresc ca acei jucatori care sint ai nostri sa-si revina si sa poata avea un aport important. Avem multi jucatori de valoare care au avut probleme si nu ne-am putut baza pe ei. S-a vazut ca atunci cind am avut lotul descoperit am evoluat si mai slab. Pe linga acestia, vreau sa mai aducem cel putin cite un jucator pe fiecare post, pentru a mari concurenta. Transferurile o sa fie facute tot in aceeasi nota. Nu o sa aducem un jucator mai mare de 23 de ani. In primul rind ma intereseaza caracterul jucatorului. Sint discutii, dar sa vedem cum se va finaliza totul", spune Vasii. Se salveazaCondamnat la o lupta dura pentru salvarea de la retrogradare, Adi Vasii este optimist. „Sint convins ca ne putem salva. In retur, FC Sibiu va avea o alta fata. Se vor vedea rezultatele muncii din acest tur. Sintem in crestere si asta se va vedea. Cu o pregatire buna de iarna, nu cred ca vom avea probleme. Oricum, va trebui sa muncim foarte mult si atunci ne vom atinge obiectivul. Noi ne-am facut o strategie pe termen lung si trebuie sa o respectam", marturiseste Adi Vasii. In vacantaDe luni, elevii lui Vasii au primit liber. Se vor intoarce la antrenamente doar pe 8 ianuarie. Totusi, in vacanta, jucatorii trebuie sa respecte un program fixat de Vasii. „Chiar daca sint in vacanta, le-am spus ca vreau sa aiba o pauza activa. Cine nu va respecta programul va trebui sa traga mult mai tare cind va veni la pregatire. Pentru cei care il respecta, va fi usor", spune Vasii. Multe meciuriInainte de a intra in vacanta, Vasii, impreuna cu staff-ul tehnic, au stabilit programul meciurilor de pregatire din iarna. Sibienii vor evolua in 11 partide de verificare, cele mai multe in duble intilniri. Sibienii vor evolua in compania unor formatii din esalonul secund, dar si in fata unor formatii de liga a treia. Cantonament la SibiuLa fel ca si-n vara, sibienii vor face pregatirea centralizata la stadionul Municipal. Dupa o perioada de reacomodare la efort, jucatorii vor intra intr-un program de semicantonament, cu doua antrenamente pe zi, pe o perioada de doua saptamini.

Ziarul „Monitorul de Sibiu" dezvaluie, in acest sfirsit de decembrie, cind se implinesc 17 ani de la revolutie, noi amanunte despre ceea ce s-a intimplat la Sibiu, in acele zile fierbinti. Sint intimplari care s-au succedat cu repeziciune, povestite de citiva dintre miile de participanti anonimi. Oameni care nu vor sa le publicam numele, tocmai pentru ca au iesit in strada minati doar din dorinta de a scapa de comunisti. Care n-au solicitat certificate de revolutionar si nu au cerut recunoasterea oficiala a activitatii lor, pentru ca nu au urmarit obtinerea de foloase materiale.Amnistie generalaLa inceputul lunii ianuarie 1990, s-a dat o aministie generala. Sute de detinuti cu domiciliul in judetul nostru au fost eliberati si trimisi acasa. Fara mijloace de trai, fara locuinta, au fost indrumati spre autoritatile locale sa le rezolve problemele. Militie nu mai exista, iar fostii detinuti erau, de acum, revolutionari de elita. Problema era ca toti aveau ceva de revendicat de la statul care i-a bagat la puscarie. Chiar si infractorii, care s-au transformat rapid in...detinuti politici. Fiecare declara, sus si tare, ca a fost in celula cu cutare sau cutare, pe care il vazusera la televizor ca personalitate pe val. PericolulIn localitatile si judetele in care revolutia a trecut ca o boare, eliberarea acestora era relativ periculoasa. In judetele in care fortele de ordine erau incarcerate la bazin, unde nu era nici urma de militian pe strada, proapat eliberatii puteau actiona in voie. Nu mai vorbesc de cei cu apucaturi care, in timpul tulbure al revolutiei, s-au simtit ca pestele in apa. Bucurestiul l-a trimis pe colonelul Suceava sa reorganizeze militia si sa ia masuri ca ordinea si linistea publica sa fie respectate. Una din primele masuri a fost de a aduce forte din alte judete mai putin ravasite si de a le folosi in acest scop. Sediul Militiei era la sindicate, in actuala cladire a Rectoratului Universitatii „Lucian Blaga", la etajul intii. Interesant este ca acolo a fost, pe vremuri, sediul Securitatii Statului, iar arhiva sindicatelor era la subsolul unde altadata era arestul. PretentiiUn revolutionar, aflat in acele zile printre cei care conduceau municipiul, se destainuie. „Intr-o discutie avuta cu colonelul care stia de iminenta amnistie, acesta mi-a cerut ajutorul. Sigur, nu imi mai amintesc acum vorbele exacte, dar discutia a fost despre punerea la dispozitia Militiei a unei cantitati importante de zahar, faina, ulei, carne, bani pentru cei proaspat liberati. Am ramas stupefiat. Unitatile economice si institutiile erau bulversate in urma ordinului dat de la Bucuresti prin care sindicatele si oamenii muncii  erau liberi sa-si aleaga conducerea. Directorii erau umiliti si dati afara, scuzati-mi expresia, cu suturi in fund, iar noile conduceri, in cea mai mare parte, alese pe principiul «baiat valabil», nu stiau pe ce sa puna mina, fara a putea controla fenomenul si introduce disciplina.ExplicatiaVazindu-mi stupefactia, colonelul mi-a explicat ca reconstructia aparatului fortelor de ordine va mai dura un timp.  La Aiud, magazia de efecte a inchisorii fusese sparta si numai autoritatile, in special cele de acolo, stiau cum s-au descurcat ca sa imbrace liberatii si sa le dea bani de drum. Fara a mai vorbi de banii pentru primele zile de libertate sau de banii care trebuiau primiti pentru zilele munca. «Vin ca niste lupi flaminzi asupra iedului si daca nu venim in intimpinarea lor cu ceva, va fi jale. Este vorba de mijloace de subzistenta pentru o luna de zile, de locuinte si de bani», spunea colonelul. Cind l-am intrebat de cite persoane este vorba, mi-a spus ca ... de sute.AjutoareleN-ar fi drept sa spun ca m-am ocupat de pachetele pentru fostii detinuti. M-am ocupat, impreuna cu altii, de organizarea distribuirii lor. In mare, pachetele cuprindeau alimente de stricta necesitate si 100 de lei pentru fiecare detinut. Sortarea si ambalarea lor s-au facut la sala de sport a Liceului Agricol, iar distribuirea acestora s-a facut in curtea Rectoratului. Pe baza de liste primite de la penitenciarele din tara. Din pacate, asa cum s-a dovedit mai apoi, pe liste erau trecute si infractiunile pentru care au fost condamnati cei liberati. Femeile erau servite, pe baza de tabel, de catre militieni femei imbracate civil, iar barbatii de militeni civili. Pentru ca aveau obligatia sa se prezinte la organele de Militie din judetul de domiciliu, anuntarea liberatilor nu a fost o problema.TensiuneaSpuneam ca a fost o greseala trecerea infractiunilor pe tabel. Eliberarea pachetelor a decurs o bucata de timp in conditii normale. Liberatii mai vociferau, mai injurau, bravau, amenintind functionarii care eliberau pachetele - ei asa stiau, ca acestia sint functionari ai primariei - ca ii vor da afara peste citeva zile, cind vor ajunge la putere etc. Era o atmosfera tensionata si o scinteie ar fi aprins o razmerita cu sanse mici de a se termina in conditii bune. Este imposibil de descris pentru un om normal ce pot face zeci de fosti detinuti care cred, cel putin in acel moment, ca autoritatile sint la cheremul lor si ii umilesc pe ei, «revolutionarii», cu niste nimicuri, ca sa le scoata ochii.ScinteiaLa un moment dat, una din politistele in civil, mi se pare era din Vilcea, nemaiputind suporta obraznicia crasa a unei detinute care se dadea mare revolutionara, si-i ameninta pe toti ca ii va da afara, i-a cerut sa taca din gura. Pentru ca una care a furat gaini de mai multe ori nu va ajunge niciodata la conducere. Punct ochit - punct lovit. Respectiva fusese incarcerata pentru furturi de gaini. Atit i-a trebuit fostei detinute. A inceput un circ in toata regula, in care tipa tipa ca «functionarii» sint caralii si trebuie nimiciti. Imediat s-a format o echipa de soc, care a inceput sa se caute de cutite si alte obiecte. Unul din barbati a scos din mineca un sant cu bile si s-a apropiat de masa cu tabelele. Probabil ca militienii se asteptau la o astfel de reactie si au luat masuri. Imediat o echipa de voinici, nu stiu precis de unde erau, a intervenit si i-a indepartat pe turbulenti. TupeuNu stiu daca cineva le-a spus anume sau era firesc, dar a doua zi liberatii erau la primarie pentru a primi locuinte. Nu veneau ca solicitanti pasnici sa ceara trecerea lor pe lista. Dadeau navala in incapere, te mai prindeau de piept, de gusa si se exprimau cam asa: «baiatu, da-mi rapid o locuinta ca sint revolutionar, proaspat liberat, si n-am unde sta. Hai rapid, pina nu-ti fac fermoar». In caz de refuz, iti promitea ca te asteapta afara pentru discutii. Norocul a fost ca, dupa citeva zile de la declansarea revolutiei, a fost adus la primarie un pluton de soldati de la artilerie, pe care ma puteam baza. Cind se ingrosa gluma, acestia interveneau prompt pentru dezamorsarea conflictului. Dupa ce erau scosi afara, respectivi se constituiau in grupuri de presiune, incitind cetatenii impotriva celor dinauntru. Dupa ce persoana care era la poarta primariei a fost batuta, portar a devenit un soldat. Primaria nu da locuinteProblema locuintelor era destul de complicata. La televiziune se spunea ca cei care au ramas fara locuinta in urma evenimentelor trebuie sa se adreseze primariilor pentru a li se rezolva problema locativa. In primarie, din cauza luptelor care se dadeau, a atmosferei deosebit de tensionate, functionarii nu mai veneau la lucru de frica. Centrala telefonica, de exemplu, avea usa ciuruita de gloante si centralista de atunci a rezistat eroic cit a putut, apoi a renuntat. A venit numai cind situatia s-a normalizat si armata a asigurat ordinea. Erau doar citiva insi. Iar oameni cu probleme erau sute. Atit la intrarea din fata, cit si la cea din spate. Toata lumea stia ca primaria trebuie sa le rezolve problemele. Locuintele se dadeau, insa, prin intreprinderi si institutii. Nimeni n-a schimbat legea. Amagiti de apelurile de la TV, inclusiv cei care nu aveau nici o legatura cu revolutia, veneau acum sa-si rezolve problemele.LiberatiiAsa cum spuneam, cei mai rai erau liberatii. Veneau si de doua-trei ori pe zi. Fortau intrarea, il trinteau efectiv pe soldat la pamint si patrundeau in sediu. Dupa locuinta, dupa ajutoare, dupa bani. In momentul in care s-a rezolvat organizarea cu ajutoarele, veneau dupa ajutoare ca revolutionari, ca mame cu zeci de copii. Nu te puteai intelege omeneste cu ei. Indiferent ca erau femei sau barbati, aveau o comportare si un limbaj care te ingrozeau. Cind au inceput amenintarile cu moartea sau schilodirea, am avut grija ca de fata sa fie, intotdeauna, un militar sau un ofiter. Nu puteam sa-i mint pentru ca o promisiune data era, pentru ei, un lucru rezolvat. Sa te fereasca Dumnezeu sa fi promis cuiva dintre ei ceva. Dupa ce aflau toti ca esti „veriga slaba", erau calare pe tine si nu te lasau nici sa pleci din birou, dara-mi-te sa ajungi acasa pina nu rezolvai problema. GhinionCind s-a constituit prima forma legala de conducere, am rasuflat usurat. Mi-am zis ca am scapat. Se facuse chiar un program de audiente pentru fiecare membru al consiliului. Dezastrul a fost si mai mare. Noua conducere era formata, in principal, din revolutionari. Oameni cumsecade altfel, dar fara nici o experienta in probleme de administratie, de conducere. Ei «dadeau» la toata lumea tot ce dorea, iar tu erai pus in fata unui «document» care nu avea nici o valabilitate sau nu putea fi pus in aplicare. Mai am si acum prin hirtiile de atunci bilete de genul: «tovarase X, pina in data de... ii vei elibera tovarasului... - inca nu era cu apelativul domnule - o locuinta si suma de 2.000 lei pentru cheltuieli imediate din fondurile primariei. Semnat Z, membru al CPUN Sibiu». Acum, cu un astfel de bilet in mina, te-ai tavali de ris, dar atunci posesorul lui si emitentul erau convinsi ca era destul pentru rezolvarea problemei.MustruluialaDegeaba am incercat sa le explic unor domni din nou alesul consiliu de conducere ca nu se poate face nimic cu biletele lor, ca astfel de «acte» sint ilegale si fara valoare, ca unii la care le «dadusera» locuinta nici macar nu erau din judetul nostru, ca nu sint bani nici pentru...salariile dumnealor, dar sa mai dai la saraci pe baza de bon. Mi s-a pus in vedere sa-mi revizuiesc atitudinea si sa fiu mai receptiv la ordinele primite din partea conducerii. Nu neg calitatile umane ale unora care erau in consiliu, dar erau si cetateni de factura foarte modesta. Cind unui frizer i s-a refuzat postul de presedinte al UJCC, uniune care cuprindea peste 11.000 de cooperatori,  acesta a declarat: «ce, bai, voi credeti ca eu nu pot sa conduc uniunea, ca nu pot face audiente sau sa comand secretarei sa faca cafele?» Altii, si nu putini, erau convinsi ca, intr-un timp foarte scurt, vor fi directori la intreprinderile sau institutiile de la care proveneau. Noroc ca unii erau si oameni cu judecata si cu experienta manageriala si financiara, care si-au dat seama in ce situatie eram. Practic nu se schimbase nici o lege, dar oamenii asteptau sa se reverse cornul abundentei.Conducerea de catre poporPrin decretele-lege emise la nivel central, au fost oferite niste drepturi de circumstanta oamenilor muncii. Revolutionari care, atunci, se credeau cea mai inalta instanta, schimbau conducerile intreprinderilor, institutiilor, ziarelor. Se formase, la nivel de municipiu, un fel de comitet revolutionar care isi aroga cele mai diverse drepturi. Nu ma refer la revolutionarii care participasera la evenimente si care isi avusesera sediul la Casa Armatei sau la Consiliul Judetean. Acest comitet isi permitea sa judece ce trebuie facut, cine trebuie dat afara si cine nu. Cine trebuie trecut pe o lista de locuinte, sau cine trebuie sa fie judecat pentru singele varsat. CirculSedintele acestei adunari se tineau la fosta sala de sedinte a Comitetului judetean de partid. In cladirea unde este acum Tribunalul Judetean. Se prezenta ordinea de zi si apoi, cu scuzele de rigoare, incepea circul. Cei care luau cuvintul nu se cunosteau intre ei, cei din prezidiu, care se asezau din oficiu, nu stiau cu cine discuta, vorbeau cite doi-trei odata. Nu se intelegea ce vor si ce spun. A fost o data si o chestie draguta. Unul din cuvintatori l-a laudat pe comandantul de la unitatea de artilerie, pentru modul in care unitatea a actionat la revolutie. Pentru ca, in sala, vorbeau mai multi in acelasi timp, a reiesit ca acest comandant a dus acasa niste camioane cu ajutoare. Imediat s-a propus de catre cei din sala sa-l aresteze si ajutoarele sa fie impartite pe intreprinderi. Lumea s-a ridicat in picioare sa mearga sa-l linseze pe colonel. Cind au aflat ca respectivul colonel locuieste in unitatea militara, au ramas descumpaniti. Se judeca dupa zvonuri si in spirit de gasca. Au inceput sa se certe intre ei si sedinta a luat sfirsit intr-un vacarm de nedescris. Vinzoleala si incompetentaMulta lume se plimba atunci prin cladirea primariei. Cu treaba sau fara treaba. Toti erau revolutionari si cereau consiliului de conducere functii, locuinte, bonuri de benzina etc. Am propus ca, la alegerile viitoare, fiecare din cei care se erijau - sau chiar erau - in conducatori sa aduca din partea colectivelor de munca unde, macar pe hirtie, erau angajati, o recomandare, un act din care sa rezulte ca acestia erau de acord ca numitii sa ii reprezinte la nivel de municipiu. A fost un dezastru. Doar un numar infim dintre ei au primit astfel de documente. Atunci a inceput show-ul cu revolutia confiscata. Au fost chemate televiziunea, radioul, presa scrisa, in special de la Bucuresti, pentru a arata tarii cum sint umiliti revolutionarii de la Sibiu. O parte dintre ei aveau calitatea de ... participant din multime la evenimente, dar erau revolutionari si vroiau sa fie recunoscuti ca atare.

Intram oricumOpinia celor care considerau ca indiferent cit de neadaptata este economia romaneasca tot vom fi primiti in comunitate, pentru ca aceasta nu poate fi indiferenta la o potentiala piata de debuseu de 22 de milioane de oameni, pare foarte indreptatita. Pentru a proba acest lucru vom incerca sa vedem cum pot face fata socului integrarii anumite sectoare industriale sau agricultura noastra cea de subzistenta. Pentru ca toate acestea au influenta directa asupra nivelului de trai al populatiei. Vom incerca astfel sa aflam raspunsul si la dilema „cine are dreptate", reluata in ultimul sau episod de catre doi actori inediti: pe de o parte ministrul Radu Berceanu si pe de alta parte eurodeputatul britanic Jeffrey Titford.Pareri impartiteOficialul roman afirma recent ca, „dupa un timp, o sa-si dea UE seama ce tara bogata a intrat la 1 ianuarie 2007". Intrebarea care s-ar impune este si pentru cine este bogata aceasta tara? De cealalta parte, britanicul nu s-a sfiit sa califice aderarea la UE drept „o tragedie" pentru Romania. El si-a continuat pledoaria spunind ca de-abia am scuturat „jugul comunismului" si ne si pregatim sa intram sub „jugul Bruxelles-ului".Slabi la proiecteRevenind la analiza rece a cifrelor, trebuie sa notam ca, la o prima vedere, bilantul strict contabil ar putea fi pe plus cu citeva miliarde de euro in primii ani. Problema care apare este insa faptul ca, cheltuielile facute de noi sint certe, pe cind „intrarile de fonduri" sint conditionate de capacitatea noastra de a face proiecte. Ori ne-am dovedit extrem de deficitari la acest capitol.Fabrici inchiseSintetizind, agricultura are nevoie de finantare, dar pina acum nici macar nu avem o legislatie care sa permita aspirarea de fonduri, iar industria este cu restructurarea la genunchiul broastei. Avem nevoie de zeci de miliarde de euro pentru infrastructura, de alte zeci de miliarde pentru protectia mediului. In lipsa ultimelor, sute sau chiar mii de unitati industriale isi vor inchide portile. Implementarea standardelor UE va pune si ea lacat la multe fabrici romanesti, indeosebi din industria alimentara. Industria textila va fi prabusita de limitarea lohnului iar sectorul constructiilor va suferi din plin de pe urma plecarii fortei de munca de buna calitate spre salariile mai mari din UE.Corigenti la restructurareIndustria usoara, sectorul alimentar, constructiile, comertul si multe alte sectoare ale economiei vor trebui sa faca fata de la 1 ianuarie socului integrarii. Costurile pe care le vom plati vor fi substantiale: ele nu sint insa niste costuri ale intrarii in UE, ci unele ale nerestructurarii la timp a economiei de pe plaiurile mioritice.Cu citeva luni in urma, actualul comisar european pentru multilingvism, Leonard Orban, sintetiza: „Romania va avea nevoie de o investitie de 30 de miliarde de euro pentru protectia mediului, care va fi acoperita nu numai din bani de la buget, ci si din alte surse de finantare, de 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, de investitii totale de cel putin un miliard de euro pentru securizarea frontierelor. Costuri deloc de neglijat, dar nu cele mai ingrijoratoare. Mult mai sumbre par a fi inchiderea a mii de microintreprinderi, plecarea fortei de munca spre vest si restructurarea unei economii care, chiar daca se spune despre ea ca «duduie», va face cu greu fata noilor criterii de performanta.Concedieri masiveO buna parte din firmele mici si mijlocii din industria textila se vor inchide dupa 1 ianuarie 2007. Este vorba de societatile care lucreaza in sistem lohn, la comanda unor firme din afara. In acest fel, spun patronii, dupa integrare ar putea fi concediati aproximativ 50.000 de angajati. Dar nu numai alinierea salariilor la nivel vestic este cauza, spunea recent presedintele Federatiei din domeniu, Maria Grapini. Va fi o cerinta a pietii de alta natura, de produse care sa fie competitive nu numai din punct de vedere al pretului, ci si din punct de vedere al termenului, de reglare a vitezei cu care vii pe piata. Iar firmele mici din domeniul confectiilor nu pot face fata unor comenzi mari la export in conditii deosebit de stricte de livrare. Siguranta alimentaraNormele de siguranta alimentara, unele din ce in ce mai stricte, dar in acelasi timp binevenite, vor avea si ele un rol foarte important in restructurarea sectorului de profil. Aderarea Romaniei la UE aduce vesti mai putin bune pentru peste 2.400 de mori si fabrici de piine care vor trebui inchise pina la 1 ianuarie, pentru ca nu respecta normele de igiena. Seful Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare, Marian Avram, spune ca procesul a inceput deja din luna octombrie, cind a expirat termenul pina la care fabricile de piine si morile din Romania care nu respectau standardele sanitare europene ar fi trebuit sa se modernizeze. Iar moara va cerne pe acelasi tipic si unitatile din industria carnii, si pe cele din industria lactatelor. Iar de aceasta data nu ar mai fi loc de negociere. Despre baza industriei alimentare, agricultura, nici nu mai vorbim. Caracterul ei de subzistenta nu lasa loc de alte comentarii. Iar faptul ca autoritatile nu s-au obosit sa faca nici macar legislatia necesara, in termen, spune destul de multe. Stadiul de inegrare al agriculturii e sugestiv zugravit si de multiplele stegulete rosii si galbene care au planat si planeaza asupra acesteia chiar si dupa 1 ianuarie.Investitii de mediuIndeobste industria grea va fi greu incercata de noile masuri de protectie a mediului, dar si de caracterul profund energofag al acesteia. Costurile din ce in ce mai mari ale energiei fac aproape imposibila functionarea pe profit a industriei grele in noile conditii de concurenta. Mai mult, factorul care contrabalansa situatia, forta de munca ieftina, va deveni si el unul din ce in ce mai nesemnificativ (salariile vor urca). Chiar daca la nivel national ne permitam sa vindem „norme de poluare", la nivel individual agentii economici trebuie sa faca importante investitii de mediu pentru a-si putea continua activitatea.In constructiiSectorul cel mai dinamic al economiei, din ultima perioada, cel al constructiilor, nu este deloc scutit de probleme. Ele sint ceva mai atenuate de faptul ca deja socul a fost disipat: numerosi lucratori in domeniu, forta de munca bine calificata, au luat deja drumul Germaniei, Spaniei sau mai vechiului Israel, in cautare de salarii mai bune. Totusi, efectul plecarii unui nou val de meseriasi, dintr-un lot din ce in ce mai subtire, nu va putea fi acoperit decit intr-o mica masura, prin aducerea de forte de munca din afara tarii. „Romania si Bulgaria, viitoare state membre ale UE, au inregistrat progrese economice semnificative intr-o perioada de timp restrinsa, dar adevarata provocare la adresa celor doua tari balcanice va fi gestionarea asteptarilor populatiei, legate de integrare", BBC

Pentru a combate febra, omul din popor apeleaza de obicei la tuica fiarta si la baile fierbintIn alte zone ale globului insa, cum ar fi China, febra se vindeca cu un decoctul din ghimber si zahar brun. Citeva feliute de ghimber proaspat, fierte in 250 ml apa, impreuna cu o lingura de zahar brun (sau candel), pina la primul clocot si inca 2-3 minute, pot alcatui sursa principala de transpiratie care va determina alungarea febrei. De asemenea, consumul a cite un dovlecel-stea zilnic, poate reduce substantial hipertermia. In perioadele in care este cunoscut riscul de a contracta raceli si gripe, maghiranul constituie o solutie preventiva foarte buna. De altfel, maghiranul este cunoscut pentru proprietatile sale diuretice, sudorifice si expectorante. In China, el este folosit sub forma de ceai, in timpul verii, pentru a adapta temperatura corpului uman la caldura accentuata a acestui anotimp. Un alt principiu putin cunoscut, ne arata ca toate alimentele care poseda mireasma amara au si calitatea de a reduce temperatura corpului. Nu ar fi rau de loc sa cunoasteti citeva dintre aceste alimente: simburii de caise, anghinarea, telina, cafeaua, coaja uscata de mandarine si de grapefruit, gulia, salata verde, ficatul de porc si de oaie sau dovleacul. Acestea ar putea alcatui o dieta destul de bogata pentru cineva care are febra. Din pacate insa, putini stiu ca unele alimente cunoscute in popor ca avea un efect de scadere a febrei, au de fapt efect invers celui scontat. Cine s-ar gindi ca o nevinovata prajitura cu scortisoara este capabila sa compromita incercarile de a reduce febra. Tot asa cum si ceaiul verde, sau ceaiul negru pot sa mentina starea febrila. Este bine sa evitati si bananele, ardeii grasi, gogosarii si ardeii iuti. O alta reteta orientala penntru scaderea febrei provocate deun abces pulmonar, pneumonie sau bronsita este alcatuita din ghimber proaspat si lemn dulce. Astfel, 150 gr de lemn dulce si 80 gr de ghimber proaspat se pun intr-un vas si se toarna apa atit cit sa le acopere. Se fierbe pina cind apa scade la jumatate si se strecoara. Se bea apoi zeama rezultata de doua ori pe zi.  Rezultatele pot fi uimitoare. 

Restrictiile pe piata muncii din Spania vor fi flexibile pentru romani si bulgari, a anuntat Jesús Caldera, ministrul spaniol al Muncii si Problemelor Sociale. Cotidianul „La Verdad" din Murcia il citeaza pe Caldera, conform caruia moratoriul va dura doi ani, dar va tine cont de necesitatile pietei. Federatia Asociatiilor de Imigranti a contestat afirmatiile ministrului si sustine ca aceasta decizie va prelungi situatia incerta a multora dintre persoanele care muncesc in aceasta tara. Afirmatiile ministrului spaniol au avut loc dupa o intilnire cu premierul Tariceanu in cursul careia a anuntat ca restrictiile se vor ridica dupa un an daca migratia va continua fara sa afecteze piata muncii spaniola. Jesus Caldera a mai adaugat ca situatia muncitorilor romani aflati in prezent in Spania va fi legalizata daca acestia au contract de munca. Demnitarul spaniol a spus ca nu este vorba de nici o discriminare in ceea ce-i priveste pe romani si bulgari. El a tinut sa aminteasca de intrarea tarii sale in Uniunea Europeana, cind asupra fortei de munca din Spania a fost impus un moratoriu de 7 ani.

La sedinta comuna solemna a Camerei Deputatilor si Senatului au participat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, Prea Fericitul Teoctist, Regele Mihai I, fostii presedinti ai Poloniei si Bulgariei, Lech Walensa si Jelio Jelev, precum si ministrul guvernului polonez Andrej Kazakiewicz, presedintele Institutului "L. Walensa", Piotr Gulczynski, vicepresedintele Adunarii Nationale a Republicii Bulgaria, Filip Dimitrov, si senatorul in Parlamentul Republicii Cehia Jaromir Stetina. Printre invitati s-au numarat Doina Cornea si Ana Blandiana, precum si surorile lui Corneliu Coposu. Ilegitim si criminal„Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pina la prabusire, in decembrie 1989. Luind act de realitatile prezentate in raport, afirm cu deplina responsabilitate: regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal", a afirmat, de la tribuna Parlamentului, presedintele Traian Basescu. Seful statului a precizat ca, prin acest gest, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rind Partidul Comunist Roman si Securitatea. „Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice", a spus el. „Nu ma refer nici o clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist", a subliniat presedintele.Cinste eroilorTraian Basescu a afirmat ca, facind acest gest de condamnare, isi afirma admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pina la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Traian Basescu a adus un omagiu marilor oameni de stat Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu, lui Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, Márton Áron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. El a amintit si posturile de radio occidentale, Europa Libera, BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle, Radio France Internationale care, dupa cum a subliniat Basescu, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Scuze oficialePresedintele a spus ca, in numele statului roman, isi exprima regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. „In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii", a afirmat presedintele. Traian Basescu le-a cerut senatorilor si deputatilor sa sustina declaratia de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006. Seful statului a subliniat ca raportul Tismaneanu contine numeroase propuneri pe care parlamentarii urmeaza sa si le asume.

Doua sanseIn drumul sau prin Europa, Johann Strauss Ensemble trece pe la Sala Thalia sa incinte sufletele numerosilor pasionati de muzica de cea mai buna calitate din Sibiu. Pentru ca cererea de bilete este extrem de mare, conducerea ansamblului vienez a acceptat oferta de a sustine in orasul de pe Cibin doua reprezentantii - la orele 17 si la orele 20. „Dorim ca evenimentul nostru de Craciun sa fie unic, sa va faca in fiecare an sa veniti cu placerea si curiozitatea de a vedea ceva nou, de calitate. Concertul se doreste a fi unul al «Integrarii Europene», un concert ce va aduce in fata dumneavoastra artisti de exceptie. Si este doar inceputul!", se spune intr-un comunicat al Johann Strauss Ensemble.Un dar pentru sibieniConcertul ansamblului vienez deschide seria evenimentelor pentru Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007, se mindresc partenerii nostri de organizare. „Am vrut sa pun sufletul, ca sa ajungem in Europa mai repede cu zece zile. Ca sibian, am facut si voi face eforturi in continuare pentru toate evenimentele culturale", promite Mircea Cazan, presedintele Radiocom. „Sint convinsa ca va fi o incintare pentru toata lumea. Nu mi se pare un lucru foarte bun, ci unul extraordinar. Este un concert la care sibienii cred ca nu s-au asteptat. Sosirea ansamblului Johann Strauss inseamna foarte mult. Faptul ca au raspuns unei astfel de invitatii inseamna ca au incredere in publicul sibian si sa speram ca nu-i va dezamagi, de asemenea sa speram ca Sala Thalia va face fata cu brio", arata Ligia Marian, director BCR Sibiu.Ciclu de concerteAflati pentru a doua oara in Romania, membrii Johann Strauss Ensemble vor completa un ciclu de concerte ce i-a purtat de la izvoare si pina la gurile de varsare ale Dunarii. Implinesc, astfel, o calatorie reala pe valurile „Dunarii Albastre". Sub bagheta dirijorului Rusell McGregor, Johann Strauss Ensemble si soprana Judith Halasz vor prezenta un repertoriu format din creatiile familiei de muzicieni Strauss si creatii de Philipp Fahrbach si Emmerich Zillner. Si oficialitatile asteapta cu sufletul la gura marele eveniment. „Cred ca nu este intimplator concertul acesta la Sibiu, ci datorita faptului ca sintem Capitala Culturala Europeana si Romania intra in Comunitatea Europeana. De la niste profesionisti nu poti sa ai alte asteptari decit sa-si faca datoria, pentru ca sint convins ca va fi un concert extraordinar", spune prefectul Ion Ariton.Solista de clasaInvitata speciala a concertelor de miine este o voce cunoscuta pe scena mondiala de opera. Judith Halasz a absolvit Conservatorul din Viena, dupa care a participat la master-classes tinute de Hilde Zadek, Walter Berry sau Patricia Wise. In perioada 2001-2003, ea a devenit membra a Operei de Stat din Viena. In aceasta perioada, Judith Halasz a interpretat roluri in „Parsifal", „Cosi fan tutte", „La Sonnambula", „I Pagliacci", „Rigoletto" sau „Figaro". Pina in prezent, soprana maghiara are editate sapte discuri, cu lucrari de Haydn, Franz Lehar, Puccini sau Mozart.

O tinara de 27 de ani a fost prinsa in flagrant, duminica, in timp ce intretinea relatii sexuale cu un barbat, contra cost. Politistii din Cisnadie au organizat o actiune pe linie de prostitutie si proxenetism, iar femeia le-a cazut in plasa. A fost prinsa in plina actiune. A si marturisit ca partenerul ei a platit-o cu 20 de lei pentru a intretine cu el relatii sexuale normale. Dar cainta nu i-a fost de folos in fata oamenilor legii. Femeia s-a ales cu dosar penal pentru savirsirea infractiunii de prostitutie. Cel mai probabil, dupa intilnirea cu politistii s-a intors imediat la „lucru".

Povara de sarbatori va fi mai usoara pentru 800 de sibieni nevoiasi, care vor primi ajutoare din partea Primariei si a fundatiei umanitare „Mission Without Borders Romania". Lor li se vor distribui pachete cu alimente, de care au mare nevoie pentru masa festiva de Craciun. In greutate de 11,5 kg, pachetele vor contine ulei, faina, zahar, sare, orez, paste fainoase, cereale, dulciuri, ceai, dar si servetele de bucatarie. „Persoanele care vor beneficia de aceste pachete sint beneficiarii alocatiei de sustinere pentru familia monoparentala, beneficiarii alocatiilor familiale complementare, beneficiarii de ajutor social, beneficiarii de servicii sociale oferite de Cantina Municipiului Sibiu, precum si familiile cu persoane cu handicap cu o situatie materiala precara", a precizat Mirela Gligore, de la Serviciul de Relatii cu Presa al Primariei Sibiu. Asistatii sociali isi vor putea ridica pachetele de la sediul Cantinei Municipiului Sibiu, din Calea Gusteritei, nr. 25.Meniu specialSi Cantina MunicipiuluI Sibiu va oferi asistatilor care servesc masa aici un meniu special de Craciun. Pe linga obisnuita masa calda, acesta va include aperitive cu mezeluri si brinzeturi. „Meniul este format din ciorba de perisoare, sarmale, friptura de porc, cabanos, salam italian, cremvursti, parizer, sunca, oua, brinza si piine. Masa se va servi vineri, 22 decembrie, intre orele 11.30 si 15.00", a mai anuntat reprezentanta municipalitatii. Iar celor 155 de sibieni care beneficiaza de serviciile cantinei sociale li se va oferi si un pachet de alimente, cu ulei, zahar, faina, portocale, branza, crema de ciocolata si un cozonac cu nuca.

Un spectacol inedit, cu colinde de Craciun, este programat pentru miine, de la ora 18, la Sala Mica a Filarmonicii de Stat Sibiu. Concertul „Poveste de Craciun" propune un repertoriu de colinde cu teme cosmogonice despre facerea lumii, colinde satirice si cintece de stea vestind Nasterea Mintuitorului. Programul, in interpretarea actorilor Gabriel Neagu, Leo Bacanu si Codruta Vasiu, descrie un spectacol care se adreseaza tuturor, atit adulti, dar si copii, iar linia muzicala ii apartine lui Ibolya Vecsei.  

Politistii sibieni au prins, intimplator, duminica seara, un barbat dat in urmarire generala. In jurul orei 23.15, o patrula de agenti de politie a oprit la intersectia strazilor Faurului cu Turnului o persoana suspecta. Oamenii legii au incercat sa o legitimeze. Barbatul a furnizat informatii false in legatura cu identitatea sa, ceea ce i-a determinat pe oamenii legii sa il conduca la sediul Politiei. In urma investigatiilor efectuate, politistii au aflat ca barbatul care i-a mintit este domiciliat in judetul Vilcea si este urmarit general general pentru savirsirea infractiunii de furt din societati comerciale. Barbatul a fost retinut in arestul Inspectoratului de Politie a Judetului Sibiu.

Un barbat de 37 de ani a ajuns in spital din cauza unui sofer baut. Accidentul s-a produs duminica seara, in jurul orei 20, pe B-dul Corneliu Coposu din Sibiu. Soferul unui autoturism marca Dacia, aflat in stare de ebrietate, nu a observat bicicleta care circula in fata sa si a intrat in plin in vehicolul cu doua roti. In urma impactului, biciclistul a fost ranit si a ramas internat la Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Soferul s-a ales cu dosar penal pentru vatamare corporala si conducerea unui autoturism pe drumurile publice cu o concentratie de alcool peste limita legala.

Biomin Romania, cu sediul la Sibiu, a sarbatorit, simbata, intr-un mod cu totul inedit locul 1 cistigat in topul celor mai performante firme din judet. Firma sibiana a organizat, la sediul sau, prima editie a „Cupei de Iarna" la tenis de masa, dedicata in totalitate elevilor din scolile generale si liceele din Sibiu. In concurs s-au inscris 16 dintre cei mai talentati jucatori de tenis de masa din scoli, iar cel mai bun dintre ei a cistigat marea cupa inminata de Radu Marti, directorul general al Biomin Romania. PremieraBiomin a organizat, la sfirsitul saptaminii trecute, in premiera, prima editie a Cupei de Iarna la tenis de masa. Competitia, dedicata in totalitate elevilor de scoala generala si de liceu, s-a desfasurat la sediul firmei din Zona Industriala Vest, simbata, incepind cu ora 11. Au participat la concurs cei mai buni 16 jucatori din cadrul Scolilor generale nr. 8, nr. 6, nr. 20, nr. 4 si ai Liceului teoretic „Onisifor Ghibu" din Sibiu. Premiile pentru participanti au constat in cupe, diplome, tricouri, ceasuri, jucarii si alte materiale promotionale. Primii in topMarele cistigator al competitiei a primit cupa din mina directorului general al Biomin Romania, Radu Marti. „A fost prima editie si dorim ca aceasta competitie sa aiba continuitate si in anii urmatori. Campionatul s-a incheiat cu acelasi succes cu care Biomin a incheiat anul financiar 2005, ocupind locul I in Topul celor mai performante firme, distinctie acordata de Camera de Comert Sibiu", a declarat Radu Marti, directorul general al firmei.  Cistigatorii competitiei:Locul I    - Adrian Belei - Liceul „Onisifir Ghibu" SibiuLocul II   - Rares Pitu - Scoala Generala nr. 8 SibiuLocul III  - Andrei Deac - Scoala Generala nr. 6 Sibiu

Tot pentru drumuriConsilierii locali au umblat din nou la „pusculita" Sibiului. Ieri, s-au intrunit in sedinta extraordinara, prezidata de Getraud Nowak, pentru citeva corectii bugetare. In ultimul moment, ordinea de zi a fost modificata, pentru a include cinci milioane de lei noi, provenind din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului. Vestea a venit cu citeva minute inainte de intilnire, iar Consiliul Local a modificat capitolul 84 al planului de investitii, alocind fondurile suplimentare eternelor santiere de pe strazi.Bani-luminaIn ordinea importantei, urmatoarea rectificare bugetara este cea prin care va fi finantat spectacolul pe care francezii de la Groupe F il vor sustine in noaptea de 1 ianuarie. „Casa de Cultura a Municipiului Sibiu solicita suplimentarea bugetului din subventii primite de la bugetul local cu suma de 1.120 mii lei, in vederea realizarii proiectului de conceptie, creatie si executie spectacol pirotehnic si lumini cu ocazia demararii programului Sibiu - Capitala Culturala Europeana", se motiveaza in raportul de specialitate, semnat de Viorica Bindescu, directorul executiv al Primariei.Proiecte scolareDe asemenea, 42.000 de lei noi au fost alocati Colegiului National „Samuel von Brukenthal". Este vorba de bani cistigati din participarea liceului sibian la programele didactice internationale Comenius si Socrates. „Analizind bugetul de venituri proprii, capitolul invatamint, constatam ca este insuficient, solicitam rectificarea bugetului la venituri proprii pentru titlul II, bunuri si servicii, prin suplimentarea veniturilor proprii cu suma de 42.000 lei, suma provenita din sponsorizari si proiecte Comenius si Socrates", arata raportul directorului Bindescu. Din suma totala, 17.000 lei reprezinta contributia din Comenius, iar restul, din activitatile desfasurate sub egida Socrates.Penultima oara„Ne intilnim joi... eventual!", le-a spus primarul Klaus Johannis, la plecare, consilierilor locali. Poimiine va avea loc ultima sedinta ordinara a deliberativului sibian. Iar daca ieri, doi dintre alesii sibienilor nu s-au putut prezenta, joi vor fi cu siguranta impreuna, pentru o sedinta cu iz festiv, in care isi vor stringe miinile si vor ciocni o cupa de sampanie, in asteptarea Capitalei Culturale Europene.

Pentru efectuarea unor lucrari programate in reteaua de energie electrica, SC Electrica va anunta ca astazi si miine, intre orele 8 si 18, se va intrerupe furnizarea curentului electric in municipiul Sibiu, pe strazile Lemnelor, Hameiului, Garoafei, M. Kogalniceanu, Reconstructiei, Praga si Timisoara. De asemenea, astazi, intre orele 9 si 14, se va sista curentul in localitatea Arpasu de Sus, zona Parlogari si Centru, iar intre orele 9 si 15, in localitatile Nou si Rosia.    

In buna traditie initiata cu citiva ani in urma, Allianz-Tiriac Sibiu va gazdui, in aceasta saptamina, o noua expozitie de pictura. Artista Mihaela Ionescu va expune, incepind de astazi, la sediul firmei de pe strada Zaharia Boiu nr. 4, citeva dintre cele mai reusite lucrari ale sale. Grupate sub titlul simbolic de „rugaciune", picturile care se inscriu in aceasta mult-asteptata expozitie vor fi vernisate astazi, incepind cu ora 17, in holul principal din sediul Allianz-Tiriac Sibiu. 

Peste 80 de picturi, sculpturi, opere de grafica si arta decorativa vor fi reunite, in aceste zile, pentru un salon de iarna, eveniment cultural de exceptie patronat de Primaria Sibiu si filiala judeteana a Uniunii Artistilor Plastici. Ele au fost realizate de cei mai valorosi 43 de artisti plastici, membri ai UAP, pe parcursul anului 2006. Isi vor prezenta lucrarile, printre altii, Ioan Tamaian, Stefan Orth, Eugen Dornescu, Ioan Cindea, Ilea Constantin, Curca Gianina si criticul de arta Olimpia Tudoran. Vernisajul va avea loc miine, la ora 14, in sala expozitionala de la parterul Primariei Sibiu. O luna pentru iubitorii artei„Primaria Sibiu si Uniunea Artistilor Plastici din Sibiu invita sibienii la vernisajul unei expozitii care va cuprinde cele mai bune lucrari ale artistilor plastici din Sibiu sub forma unui salon de iarna. Va fi un eveniment extraordinar, sintem convinsi ca iubitorii vor veni in numar mare sa se bucure de aceasta ocazie. Expozitia va fi deschisa pina in data de 20 ianuarie 2007, publicul vizitator avind intrarea libera", a precizat Mirela Gligore, de la Serviciul Relatii cu Presa al Primariei Sibiu. Lucrarile vor fi gazduite in doua locatii, atit in sala mare, cit si intr-un spatiu alaturat, din cladirea Primariei, locatii despre care reprezentantii municipalitatii promit ca vor sta si pe viitor la dispozitia artistilor.

Un barbat s-a rasturnat cu masina pe DN 1, in afara localitatii Cristian, in acelasi loc in care, saptamina trecuta, s-au mai produs trei accidente in lant, soldate cu sase raniti. Soferul unui autoturism marca Dacia nu a adaptat viteza la conditiile de carosabil umed si a derapat, rasturnindu-se in decor. Din fericire impactul nu a fost unul puternic, iar barbatul aflat la volan a scapat teafar. Evenimentul a fost clasificat drept „tamponare".Accidente in lantDN 1 pare sa fie blestemat. Saptamina trecuta, miercuri, accidentele s-au produs in lant pe acest drum, in afara localitatii Cristian. Primele doua accidente s-au produs in acelasi loc, la kilometrul 316. Totul a pornit de la soferul unei Dacii care nu a adaptat viteza la conditiile de drum alunecos si a intrat cu masina intr-un parapet. La doar citeva minute, in acelasi loc, cinci persoane au plonjat cu un VW Golf in gol mai bine de 20 de metri dupa ce au incercat sa evite Dacia intrata in parapet. Soferul celei de-a doua masini a scapat si el doar cu rani usoare insa sotia sa, aflata pe scaunul din dreapta, a fost grav ranita. La numai doua ore de la primele accidente, in aceeasi zona, conducatorul unui autoturism Opel nu a adaptat si nu a redus viteza la intrarea intr-o curba deosebit de periculoasa, a pierdut controlul asupra directiei si a patruns pe contrasens unde s-a izbit frontal de autoturismul Logan care circula regulamentar. Patru persoane au fost ranite. Politistii ii avertizeaza pe soferi sa vie vigilenti, deoarece in zona localitatii Cristian se produc lunar numeroase accidente.

Ultimii militari in termen din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISUJ) Sibiu au intrat ieri in rezerva. Ceremonia de lasare la vatra s-a desfasurat la Inspectoratul Judetean de Jandarmi. Au fost trecuti in rezerva ultimii 22 de militari jandarmi si 17 militari din cadrul ISUJ, in prezenta subprefectului Marin Craciun. Cu aceasta ocazie, militarii au primit cite un cadou simbolic, constind intr-un ceas de mina, pentru a numara mai usor orele ramase pina la terminarea stagiului militar obligatoriu. Cei mai multi vor pleca dimineata spre localitatile de domiciliu, dar citiva dintre acestia, atit de la IJJ, cit si de la ISUJ, ramin incadrati pe functii de subofiter.

Cadrele didactice si personalul auxiliar din scolile judetului vor primi, de sarbatori, diferite sume de bani, drept salariu de merit si/sau al 13-lea salariu. Cei care nu au primit diferentele salariale la care aveau dreptul pentru munca depusa in anii anteriori si pentru care a fost emisa OUG 17/2006, vor primi si aceste sume. Pentru diplome de excelenta au fost aprobate 72 de cadre didactice, iar pentru Diploma „Gheorghe Lazar" 75 de profesori.Bani in plusAngajatii din invatamintul sibian vor primi anul acesta salarii de merit. Este vorba de aproape 900 de oameni, personal didactic si auxiliar. Din cele 46 de cadre didactice cu functii de conducere, pe care Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu le-a trecut pe lista beneficiarilor salariului de merit, 22 sint directori de unitati scolare, iar 12 directori adjuncti. Opt dintre ei provin din mediul rural, iar restul sint din Sibiu sau din alte orase ale judetului. 120 de persoane fac parte din personalul auxiliar care va fi recompensat suplimentar. Media, in lei, a salariului suplimentar, este de circa 1 milion de lei. Al 13-lea salariuIn afara celor care au cistigat banii prin instanta, celelalte cadre didactice vor primi banii in conformitate cu aceeasi  hotarire. „In ceea ce priveste al 13-lea salariu, el va fi platit in doua transe. Cea mai mare parte se va plati sub forma de avans in luna decembrie, iar restul se va achita in luna ianuarie, la asa-zisa lichidare", spune Maria Baltes, sef serviciu economic la Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu.Diplomele de excelentaIn conformitate cu ordinul MEC, au fost propuse pentru „Diploma de excelenta" 72 de cadre didactice, care au obtinut gradul didactic I, pensionari sau pensionabili cu activitate neintrerupta in invatamint cel putin 25 de ani, pentru merite deosebite in dezvoltarea curriculumului si/sau managementului scolar. Diploma de Excelenta este insotita de un premiu de 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. Salarii suplimentarePentru Diploma „Gheorghe Lazar", clasa I, au fost propuse 45 de cadre didactice, care au obtinut gradul didactic I si care obtinut au calificativul „foarte bine" pentru activitatea didactica desfasurata in ultimii 20 ani. Diploma „Gheorghe Lazar" clasa I va fi insotita de un premiu de 20% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni. Un numar de 22 de profesori care au obtinut calificativul „foarte bine" si indeplinesc doua criterii dintre cele pentru clasa I au fost validati pentru clasa a II-a. Premiul va fi de doar 15% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni. Diploma „Gheorghe Lazar" clasa a III-a se va acorda unui numar de 8 cadre didactice, care au obtinut gradul didactic II si care indeplinesc cel putin doua dintre conditiile pentru clasa I. Acestia vor primi un premiu de 10% din suma salariilor de baza din ultimele 12 luni.Recompense pentru auxiliariConducerea ISJ sustine ca situatia definitivarii salariilor de merit in invatamintul sibian este abia la inceput, urmind ca, in viitorul apropiat, sa le fie recunoscute meritele si celorlalti angajati din sistemul de educatie. Din cadrul aparatului auxiliar - femei de serviciu si administratori - vor fi recompensate 120 de persoane.  

Simbata a fost ziua ta. Cum ai petrecut?Am o prietena care are patru cabane la Costinesti si mi-am serbat ziua intr-una dintre ele, impreuna cu 11 prieteni. A fost foarte frumos si m-am relaxat. Chiar am avut niste oferte pentru concerte, insa le-am refuzat pentru ca am vrut sa stau si eu sa ma relaxez. Am petrecut trei zile, de vineri pina duminica, si am primit foarte multe cadouri: treninguri, pijamale, tablouri...Ce planuri ai pentru Craciun?Eu am ales sa cint si de Craciun. Voi avea in doua zile cinci concerte, in orase din zona Moldovei. Nu am vrut sa stau acasa, ca sint cam singurel acum. Tocmai de aceea mi-am luat recent doi pisoi, de la un magazin specializat. Sint o fata si un baiat, sint micuti, au doua luni. Am dat 650 de lei pe fiecare dintre ei, insa cu banii de mincare si ce a mai trebuit sa le iau, m-a costat in total cam 2.000 de lei. De Revelion stiu ca mergi in Grecia.Da, am avut niste probleme pe tema asta. Impresarul din Grecia m-a contactat acum o luna si jumatate, dupa care nu a mai dat niciun semn. Astfel ca eu mi-am luat niste concerte in Bucuresti, trei la numar, pentru care voi lua 9.000 de euro. Si acum citeva zile m-a sunat din nou impresarul din Grecia. Si ce sa fac, ca nu puteam sa refuz oferta. Si imi dau 21.000 de euro, la care nu puteam sa le dau cu piciorul. Astfel ca, el a venit cu ideea sa-mi inchirieze un Charter de 3-4 locuri, nici nu stiu sigur, care face o ora si jumatate pina in Grecia. Bineinteles ca tot el plateste. Intr-o singura seara voi lua 30.000 de euro, suma pe care nu am mai obtinut-o pina acum. Ai de luat peste un milion de euro din drepturile de autor din strainatate. Cind vei obtine acesti bani?Da, asa este. Eu am de luat acesti bani dupa primele sase luni de cind am lansat piesa “Tornero”. Dupa aceea, o sa mai urmeze si altii. Dar banii vin mai tirziu, cam dupa un an si jumatate de la lansarea piesei. Asa ca eu o sa-i primesc cam in august-septembrie 2007. Ce vei face cu acesti bani?Imi voi deschide o firma de taximetrie in Constanta, “Mihai Taxi”. Deja mi-am facut firma, pentru ca mi-a fost destul de usor, ca urmare a faptului ca am fost numit cetatean de onoare al orasului Piatra Neamt. Si am avut parte de anumite facilitati, am fost scutit de taxele si impozitele necesare. As vrea sa ma extind cu aceasta companie de taximetrie si in Bucuresti, insa este mai greu. Mi-au dat chiar si loc de veci cei de la Piatra Neamt (Râde).In aceasta perioada trebuia sa filmezi un nou videclip...Da, asa este, dar am aminat din cauza ca regizorul a suferit o interventie chirurgicala. Acum il va regiza Iulian Moga si vom filma cam pe 3, 4 ianuarie. O sa fie cel mai scump videoclip din România. E posibil chiar sa ajunga la suma de 100.000 de euro. Am strins bani de la toate cele 12 case de discuri cu care eu am contract. Totusi, sint putin sceptic, pentru ca este un videoclip facut in România. Dar am incredere in Iulian, el se descurca foarte bine, in general. Ce-ti doresti pentru 2007?Imi doresc si mai mult succes pe plan profesional. Vreau sa concurez cu Madonna si cu Michael Jackson.Voi lansa un album nou in mai si voi face si citeva piese cu Moga si cu Duta. Dar am pus niste conditii. Vreau ca din aceste compozitii, din banii care vor reveni din drepturile de autor, sa obtin eu 30%. Si ei au acceptat aceasta conditie, pentru ca cine se ascociaza cu numele meu cistiga bani multi. Deja sint sume mari in joc.Pe plan personal ce iti doresti?Imi doresc copii. Dar inca nu am gasit femeia potrivita cu care sa ma insor. Am nevoie de o persoana matura, care sa ma inteleaga si sa fie alaturi de mine. Am crezut de doua ori ca am gasit femeia ideala, dar m-am inselat. Eu am nevoie de liniste, de stabilitate...

• “…Mentionam, in încheiere, eforturile si curajul „drumarilor” de a supravietui, de a-si pune profesionalismul, capacitatea tehnica si ambitia in confruntarea, in slujba oamenilor. Sunt semne ca „drumul bun” a fost gasit si este abordat cu decizie, dârzenie, cu speranta in reusita.” Stimabililor, ceea ce tocmai ati citit nu este nicidecum un necrolog, cum ar parea la prima vedere. Nu este nici vreo pagina din arhivele ziarelor locale de dinainte de 1989, perioada in care un asemenea limbaj era des uzitat in sedintele partidului unic, mai ales la capitolul “autocritica”. Este finalul raportului de activitate pe anul in curs al celor de la Drumuri si Poduri Locale Alba, inaintat catre Consiliul judetean, care este principalul actionar al acestei societati. Tovarasi, felicitari!   • Mare eveniment mare in Cergau. Tocmai     l-au asasinat, premeditat si cu buna stiinta, pe Bruxelles. Porcul Bruxelles. Ca sa vada lumea-ntreaga cum arata ultima taiere traditionala de porc. Ca, de anul viitor, cu pistoale sau curentati se mai lasa porcii omoriti. Alminteri, ba! Si sint decisi sa se plinga la forurile superioare in cazul in care nu va fi asa. In fine, altceva vroiam sa va spun. Taiatul porcului a fost, de fapt, doar un motiv pentru o petrecere de sfirsit de an. Atit pentru cei din Cergau cit si pentru “viniturile” de la oras. Adica personalitatile. Tot cu acest prilej, primarul din Cergau a nominalizat si personalitatile carora le-au fost acordate “Diplome de excelenta”. Nu stim pentru ce. Nici primarul nu stia. Stia doar ca sint “de excelenta”. Una dintre ele ar fi trebuit acordata prefectului. Care n-a fost. Pentru ca ar fi trebuit sa mai taie o panglica. La un alt “muzeu” satesc. Despre care el spune ca ar fi finantate ilegal. Da’ alea la care      le-o taiat deja panglica, nu-s la fel?   • Si pentru ca veni vorba, domnu’ prefect, va rugam sa va onorati obligatiile financiare pe care le aveti fata de ziarul nostru. In care ati comandat publiciate si nu ati mai platit-o, de mai bine de doua luni. E jenant pentru un reprezentant al Guvernului sa comande si sa nu plateasca... Acest text va fi considerat pamflet 

Deputatul PD de Alba, Stefan Bardan, a avut o reactie dura fata de declaratiile deputatului PNL de Alba, Tiberiu Barbuletiu, care a afirmat despre democrati ca au tradarea in gene. “Eu cred ca ar trebui sa isi revizuiasca declaratiile. Daca este vorba despre tradatori, trebuie sa ne uitam in zona lor (...) Tot printr-o tradare se pare ca a ajuns si Tiberiu Barbuletiu pe un loc eligibil la Camera Deputatilor. Trebuie sa ne amintim si de incercarea de tradare a liberalilor la alegerile pentru conducerea Consiliului Judetean Alba”, a declarat Stefan Bardan. Intrebat despre ce tradare a fost vorba in privinta prinderii unui loc eligibil pe listele pentru Camera Deputatilor, Stefan Bardan a spus ca, din cite stie, a fost vorba despre o disputa cu Dan Simedru, care ar fi avut dreptul la un loc eligibil, dar “prin manevre duse la Bucuresti, se pare ca a ajuns sa piarda acest loc”. Cit despre incercarea de tradare in alegerile pentru stabilirea conducerii CJ Alba, democratii au promis ca vor face, in curind, dezvaluiri documentate.

Locuitorii satului Drimbar au trait duminica trecuta un moment de foarte mult timp asteptat - inaugurarea unei noi punti peste riul Mures, pe care se face accesul pietonal din sat spre statia de autobuz pentru legatura cu Alba Iulia. Necesitatea acestui obiectiv devenise nu doar o prioritate, ci de-a dreptul stringenta. Vechea punte era de mult timp  impracticabila, iar utilizarea ei de catre pietonii mai curajosi se facea cu mari riscuri si numai pentru ca alternativa insemna un ocol de circa 2 kilometri de mers pe jos. Constructia acesteia a inceput inca din anul 2002 si urma sa-i ia locul celei de peste 50 de ani vechime, ai carei piloni mai degraba erau ei sustinuti de cablurile metalice, decit invers. Riscuri sporite prezenta si starea pardoselii puntii, cu multe scinduri lipsa, iar cele care mai erau, erau atit de subrede incit numai norocul i-a ferit pe sateni de vreun eveniment tragic. Pentru a evita un balans datorita deschiderii foarte mari, la mijlocul cursului de apa a fost turnat un stilp de sustinere, cu o fundatie la 7 metri sub nivelul apei, evitind astfel riscul de a ramine in timp fara consolidarea necesara. Investitia a costat 3,5 miliarde lei vechi si a fost sustinuta exclusiv din fonduri locale, ne declara primarul Gheorghe Damian.

 Ministerul de Interne din Marea Britanie a anuntat luni masurile care vor fi luate in cazul romanilor ce vor dori sa munceasca sau sa mearga in excursie in aceasta tara. Conform acestor masuri prezentate de publicatia “Daily Telegraph”, cetatenii romani vor putea intra pe teritoriul britanic la fel ca pe teritoriul oricarui alt stat european, pe baza pasaportului sau a cartii de identitate. Perioada pentru care romanii pot ramine in Marea Britanie este trei luni sau, in cazul in care isi vor putea dovedi capacitatea de a se autointretine, pe o perioada nelimitata. Autoritatile engleze au luat totusi in calcul posibilitatea de a aplica pe pasapoarte stampile cu data intrarii in tara.Persoanele care doresc sa se angajeze vor beneficia de 20.000 de locuri de munca anual, majoritatea aflate in domeniul agricol si alimentar. Cetatenii romani vor putea desfasura fara probleme activitati independente pe teritoriul Marii Britanii. Doar in cazul  muncitorilor calificati, guvernul britanic a prevazut masuri speciale, doritorii vor trebui sa obtina in acest sens un permis special de munca. Singurii in privinta carora lucrurile ramin neschimbate sint studentii care vor putea pleca cu bursa sau vor putea avea job-uri temporare in aceleasi conditii ca si pina acum. Masuri similare au fost adoptate de catre autoritatile britanice si pentru cetatenii bulgari.

Dintre toate raspunsurile primite de la vreo institutie publica, nici unul nu a fost atit de voluminos precum cel primit de la Primaria Alba Iulia. In data de 4 decembrie ne-am prezentat la sediul institutiei cu o cerere, prin care am solicitat, in baza legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public, sa ne fie comunicata lista angajatiilor din cadrul institutiei, lista persoanelor angajate in cadrul institutiei incepind cu 1 ianuarie 2005, lista cu participantii la concursurile de ocupare a posturilor scoase la concurs dupa data de 1 ianuarie 2005, subiectele de la concursuri precum si publicatiile in care s-au facut anunturile de scoatere la concurs si data la care acestea au aparut.Raspunsul. Dupa nici 4 zileLa nici 4 zile de la inregistrarea solicitarii noastre, am primit un raspuns. Spre surprinderea noastra, pentru ca am fost obisnuiti mai mult cu raspunsuri evazive si care incalcau si ignorau legea, datele primite de la Primarie insumeaza nu mai putin de 252 de pagini. Si cum asta nu ar fi fost de ajuns, am primit nu doar datele solicitate, legate de aparatul propriu, dar si cele care tin de toate serviciile din subordinea primariei. Astfel, din totalul de 331 de angajati din cadrul primariei, 136 sunt in aparatul de specialitate al primarului, 105 in cadrul serviciului public Administrarea partimoniului local, 14 in cadrul serviciului public comunitar pentru cadastru si agricultura, 13 in cadrul Directiei programe, 15 in cadrul Serviciului public de evidenta a persoanelor, 45 in cadrul Serviciului public de asistenta sociala si 3 in cadrul Serviciului voluntar pentru situatii de urgenta. Dintre acestia, nu mai putin de 93 au fost angajati in perioada 1 ianuarie 2005 - 1 decembrie 2006. Dintre acesti 93 de angajati, doar 17 au concurat singur pe post, restul avind o concurenta ce a ajuns, in mai multe cazuri, pina la 10 candidati pe un post.Prima institutie care a apelat la publicitate   pentru a angaja personalDaca pina acum am fost obisnuiti cu raspunsuri de genul “publicitatea scoaterii la concurs a posturilor a fost facuta prin afisaj la sediul institutiei” ori “scoaterea la concurs a posturilor a fost facuta conform legii, prin publicare in Monitorul Oficial, Partea a III - a”, in cazul posturilor de functionar public, ei bine, se pare ca Primaria Alba Iulia este prima institutie, din cite stim noi, daca nu chiar singura, care a apelat la publicitate prin instrumente media pentru a atrage cit mai multi concurenti. Mai bine de jumatate din posturile scoase la concurs au beneficiat de publicitate in cotidianul “Unirea”. In plus de asta, in raspunsul primariei, nu doar ca ne sunt indicate organele media si zilele in care anunturile au aparut, dar am primit chiar si copii xerox dupa fiecare anunt in parte. Iar in cazul anunturilor facute in Monitorul Oficial, am primit copii xerox ale paginilor din aceasta publicatie, unde au aparut anunturile.Bonusuri Ne-am tot gindit ce am putea sa bagam de vina raspunsului primit. Nu de alta, dar nu ne sta in fire sa laudam sefi de institutii publice. Si cum tot cautam ceva de criticat prin numeroasele pagini ale raspunsului, am descoperit ca, pe linga informatiile cerute, am primit si lista cu angajatii Caminului pentru Persoane Virstnice Alba Iulia, precum si al  Serviciului Public de Politie Comunitara. Evident, cu toate datele legate de angajari si concursuri, publicitati si chiar lista cu persoanele ce si-au incetat activitatea de munca in aceste institutii. Cu toate ca aceste servicii nu se afla in subordinea directa a primarului ci a Consiliului Local. Insa, cum primarul este ordonatorul principal de credite la nivelul orasului, aceste date ne-au fost furnizate chiar fara a le solicita, probabil pentru a nu ne lasa noua loc de interpretari. In cazul Serviciului Public de Politie Comunitara, datele nu respectau intocmai solicitarile noastre. In sensul ca datele furnizate nu se refereau la perioada 1 ianuarie 2005 - 1 decembrie 2006, cum am solicitat noi. Motivul consta in faptul ca serviciul a fost infiintat in 16 martie 2005. Si totusi...Acum, daca am dori din tot dinadinsul sa fim circotasi, ne-am intreba, retoric, daca in doar trei zile au conceput un raspuns de atitea pagini, cind mai si lucreaza angajatii primariei? Sau, ne-am pune intrebarea, cum de, in anumite puncte cheie din cadrul institutiei, angajatii sunt membrii ai PD? Si am face o comparatie intre primarul Mircea Hava si prefectul Cosmin Covaciu, care a umplut prefectura de membrii PNL. Doar ca nu este cazul. Deoarece primarul are culoare politica, in timp ce prefectul, conform legilor in vigoare, este inalt functionar public si deci apolitic. Oricum, una peste alta, trebuie sa recunoastem ca e cel mai documentat raspuns primit si chiar nu prea putem baga de vina cu nimic. P.S. Aaaa... era sa uit. Am gasit, domnule primar, la una din paginile raspunsului, cateva greseli de ortografie. He, he. 

Pentru locuitorii judetului Alba, cele mai importante probleme sint cele de ordin social. O confirmare in plus pentru acest fapt, care era usor de intuit, vine din raportul anual de activitate al Consiliului Judetean Alba. Din acesta reiese ca, pe parcursul anului 2006, s-au înregistrat 150 de petitii, dintre care 75% au fost adresate direct institutiei judetene, iar restul au fost primite prin intermediul altor institutii si autoritati (Presedintia României, Institutia Prefectului, Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului etc.). Din numarul total de petitii, doar 60% au fost de competenta CJ Alba, restul fiind redirijate catre institutiile si autoritatile competente. Din raportul prezentat, reiese ca cele mai multe dintre problemele ridicate de oameni sint de natura sociala. Pe primul loc s-au aflat solicitarile de sponsorizari si ajutoare sociale pentru diferite cauze, dupa care urmeaza, ca frecventa a problematicii abordate: reclamatii privind diminuarea sau neacordarea ajutorului social de catre primarii în conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, nemultumiri privind ajutoarele acordate în urma inundatiilor, cereri de locuri de munca, solicitari de locuinte, neplata însotitorilor persoanelor cu handicap, racordari la reteaua de gaze sau extinderi de retele de curent electric, revendicari de terenuri agricole, diverse eliberari de acte (copii), solicitari de adeverinte cu sporurile salariale în vederea recalcularii pensiilor, reclamatii referitoare la încadrarea în grad de handicap, dar si solicitari de interventii pentru refacerea infrastructurii rutiere.Reprezentantii CJ Alba au precizat ca, din numarul total de petitii, un procent de 14% sint reclamatii referitoare la activitatea Comisiei de expertiza pentru încadrarea în grad de handicap, respectiv la modul de solutionare a dosarelor de încadrare în grad de handicap. Acelasi procent este reprezentat si de solicitarile pentru refacerea infrastructurii rutiere pentru a reduce gradul de izolare a locuitorilor din diverse zone. În acest sens, petitiile au venit atit din partea cetatenilor cât si din partea firmelor de transport care au activitate pe traseele reclamate. “Solicitarile de ajutoare sociale au fost analizate împreuna cu serviciile de asistenta sociala specializate si au fost rezolvate favorabil prin intermediul asociatiei Solidaritatea, în limita posibilitatilor financiare”, se mai arata in raport. Se pare ca oamenii au fost multumiti de modul de solutionare a petitiilor, din moment ce in 2006 nu s-a inregistrat nici o reclamatie referitoare la acest aspect.

In fiecare an, in Ajunul Craciunului, localitatea Cunta se imbraca in straie de sarbatoare si asteapta “Butea”. “Butea” sau “Oastea Crestineasca” este un grup de tineri baieti din sat, care se imbraca in haine traditionale si pornesc prin sat la colindat. Feciorii nu uita nici o casa, si primesc pentru colindul lor daruri in bani si bucate traditionale, dar si o damigeana cu vin. Obiceiul este pastrat cu sfintenie de sateni, care spun ca traditia “Butei” este atit de veche, incit nimeni nu stie exact de unde si de cind provine. Costumatia aminteste de caluseri, tinerii purtind in miini zurgalai verzi, cu care isi insotesc colindul.  “Mare multam” de Galbeni“Oastea Crestineasca” colinda la inceput “primarul” cetei si apoi pe cei doi lideri ai administratiei locale. Tinerii pleaca apoi prin sat, din casa in casa, iar gazda cinseste cu bani care sunt ”darul de galbeni”, iar tinerii ii multumesc cu “mare multam”. Ceata mai primeste si alte daruri – colac de griu curat, bucate traditionale si cite un pahar de vin.Merg de la casa la casa cintind un cintec specific si in pas militar.Viceprimarul comunei Spring, I. Jelea, care locuieste chiar in Cunta, spune ca “Este o ceata de mai multi baieti, care se aduna in perioada postului Craciunului, invata colinzile si in ajunul Craciunului pleaca prin sat la colindat. De la primarul ficiorilor, sa face o colinda acolo, pe urma se merge la primar, la viceprimar si pe urma se pleaca prin sat si se incepe de la prima casa si se colinda tot satul. Este un obicei al satului, un obicei care s-o pastrat de mult timp si chiar si in anii comunismului, acest obicei o continuat sa fie. Fiecare generatie de tineri o cautat sa mentina acest obicei. Chiar din povestirile bunicilor s-o vorbit de “Butea”. Nu sa stie... din povestirile strabunicilor am aflat, dar nu sa stie de cind exista acest obicei dar s-o infiintat de foarte mult timp”.Mindrie localaColindatorii din “Bute” sunt foarte mindrii de obiceiul pe care il indeplinesc, dar nici satenii nu se sfiesc sa se declare foarte multumiti de prestatia tinerilor. “Primarul colindatorilor” spune ca “aceasta functie de primar al ficiorilor, reprezinta un om care se ocupa de organizarea tuturor celor necesare in “Bute”, de organizarea colinzilor, de organizarea tuturor activitatilor in timpul sarbatorilor de Craciun. “In ajunul Caciunului se merge la colinda din casa in casa, colindam unde sunt fete, dupa aia unde sunt baieti. In a doua zi de Craciun se merge... mergem cu formatia de muzica dupa noi, dupa ceata, mergem unde sunt case cu fete si le jucam si le chemam la bal si la joc”. Un membru al trupei spune ca “in prima zi a Caciunului, dupa ajun, mergem la Biserica, colindam acolo cu toata lumea si dupa aia venim aicea, la Camin si se da de baut la toata lumea. Si dupa aia, daca mai avem pe cineva, mergem si la oras sau in alte parti”. “Butea” are si “vistiernic”, care are grija de daruri. “Eu sunt cel care tine mincarea cetei, si tin si vinul. Avem o damigeana mare si cind mergem prin sat, dam damigeana la gazda si trebuie sa o umple. De cind eram copii mici, asteptam acasa sa vina “Butea“ sa ne colinde”, spune omul desemnat cu aceasta sarcina. 

Democratii au avut ieri prima sedinta a Biroului Permanent National in formula completa. Dupa ce au trasat responsabilitatile fiecarui secretar executiv, liderii PD au prezentat bilantul activitatii de partid pe 2006. Mindru de partidul pe care il conduce, presedintele PD Emil Boc a prezentat ieri “un bilant foarte pragmatic al PD in anul de guvernare 2006”.Merite pentru integrarea Romaniei in UELiderul democratilor i-a laudat pe ministrii PD, mai ales pe Vasile Blaga, dar si pe Monica Macovei, chiar daca nu este membru PD, dar care are sprijinul democratilor. Pe locul trei in ierarhia facuta de Boc se afla ministrul preferat al lui Traian Basescu, Anca Boagiu. Astfel, liderul PD Emil Boc a declarat ieri ca fara ministrii Vasile Blaga si Monica Mocovei, România nu era astazi in UE si ca nu trebuie minimalizate eforturile altor membri ai guvernului, cum ar fi Anca Boagiu. “Trebuie sa spunem lucrurilor pe nume, chiar daca unii spun ca ne laudam, fara Vasile Blaga si Monica Macovei nu eram astazi in Europa, fara eforturile facute in domeniile afaceri interne si justitie, România ar fi avut astazi o problema. Nu minimalizam eforturile depuse de ministrul integrarii, dar trebuie sa dam Cezarului ce este al Cezarului”, a declarat Emil Boc.Presedintele PD nu l-a uitat nici pe ministrul PD Gheorghe Barbu. Boc a trecut in revista o serie de “succese sociale”, precum alocatiile pentru elevii bursieri, indexarea pensiilor, acordarea sumei de 200 de euro pentru cei care se casatoresc prima oara, acordarea, de la 1 ianuarie 2007, a tichetelor de cresa si a unui ‘trusou-bebe’. Emil Boc a adaugat ca PD “ii lasa pe altii sa se certe” si doreste ca “PD sa ramina departe de disputele politicianiste si aproape de cetateni”. Despre reprosuri, Emil Boc nu a vrut sa auda. “Mai incolo, acum este vorba despre un bilant pragmatic”, a spus liderul PD.Secretarii executivi si-au impartit domeniileFosta sefa a cancelariei presedintelui Traian Basescu, Elena Udrea, va face in continuare ce stie cel mai bine, numai ca de data aceasta in ograda presedintelui PD Emil Boc, in postul de secretar executiv. Elenei Udrea i-a fost repartizat acelasi domeniu de care se ocupa si la Palatul Cotroceni, cancelaria. Fosta consiliera prezindentiala nu si-a pregatit niciun discurs pentru colegii ei din Biroul Permanent, pentru ca a trecut “de etapa in care nu dorm o noapte inainte, pentru a vorbi in fata colegilor”. Elena Udrea a vorbit totusi in fata noilor colegi, cerind conducerii sa ii fie repartizat departamentul care se ocupa de organizare si cancelarie.“A trebuit sa vorbesc si eu pentru ca s-au facut propunerile pentru domeniile de activitate pentru secretarii executivi, am optat pentru cancelarie si organizare, pentru munca din teritoriu, relatia cu organziatiile”, a declarat noul secretarul executiv al PD. Udrea a spus ca munca pe care o va desfasura nu difera foarte mult de ceea ce a facut ea pina acum. “Voi tine legatura cu organizatiile din teritoriu, voi avea grija sa unesc si sa aduc aceste organizatii aproape de activitatea de la centru, sa-i implic pe membrii PD in actiunile de la centru. Pe parcurs, imi voi dezvolta tot felul de proiecte”, a aratat Elena Udrea. Fostul consilier prezidential a primit si cadouri de la colegi. “Am primit agende, iar cadouri probabil ca vom mai schimba intre noi”, a mai spus Udrea.Ceilalti secretari executivi ai PD si-au impartit si ei domeniile: Roberta Anastase - relatii internationale, Mircea Toader - administratie publica, Stelian Dutu - politici sociale, Dorin Florea - politici in sanatate, Silvian Ionescu - politici in agricultura, Mihai Stanisoara - politici in domeniul apararii si ordinii publice, Marius Rogin - relatii cu mediul de afaceri, Dan Cirlan - administrare rurala si regionala, Costica Canacheu - resurse umane, Catalin Marinescu - politici in educatie, Corin Lunganu - politici economice, Dumitru Moinescu - comunicare.

Nu pentru citeva portocale, asa cum faceau in regimul comunist, ci ca sa il asculte pe presedintele Traian Basescu, condamnind comunismul. “A stat 20 de ani in munti, cred ca merita mai mult ca oricine sa fie aici. Nu il calcati in picioare”, a incercat un organizator sa faca loc unui batrin. Oficialii au urcat in lojele lor, dupa ce s-au vaitat la fiecare treapta urcata. La ora 16, parlamentarii erau la locurile lor - mai putin deputatii si senatorii PSD care, in semn de protest, l-au trimis doar pe deputatul Victor Ponta sa ii reprezinte. Conservatorii au fost prezenti, cu tot cu presedintele PC Dan Voiculescu, caruia CNSAS i-a gasit si numele conspirativ “Felix”, prin arhive.Faza 1: “obiectii” pe proceduraStartul sedintei a fost dat de presedintele Senatului, social-democratul, Nicolae Vacaroiu. Se face liniste. Basescu intra in sala si se aseaza linga un scaun ramas gol intre el si ministrii, loc ce a fost ocupat la citeva minute de premierul Calin Popescu Tariceanu. Imediat, au inceput interventiile si observatiile parlamentarilor nemultumiti de procedura prin care urma sa se desfasoare sedinta reunita. Obiectiile au venit din partea parlamentarilor PRM, condusi de liderul lor, Corneliu Vadim Tudor. Ba din banca de parlamentar, ba de la tribuna, Vadim s-a pus pe facut scandal: “Adica de ce ar fi de interes national numai ce spune presedintele Basescu? Sa vad eu daca agentii lui si mascatii lui ma vor scoate pe mine afara!”, s-a razvratit tribunul.Intre timp, parlamentarii social-democrati au intrat si ei in sala si au ocupat repede locurile in banci, linistiti. Si asa au ramas pe tot parcursul discursului lui Basescu, dupa cum ii invatase liderul PSD Mirea Geoana, care a refuzat sa asculte mesajul transmis de seful statului. Tribunul nu s-a lasat distras de aparitia PSD si a continuat: “Sa se evacueze huliganii care huiduie si injura”, a dat Vadim lectii de morala democratilor care batusera cu pumnii in masa in timpul obiectiei sale. Cum Vacaroiu facea inutil apel la calm, conservatorii au sarit sa salveze situatia. Conservatorul PC, Petru Calian, racolat de la PRM a cerut, in numele Partidului Conservator, o pauza de consultari. Au urmat 10 minute de discutii intre liderii grupurilor parlamentare, timp in care Basescu si Tariceanu au socializat cu oaspetii din sala. Cei doi au dat mina unul dupa altul cu regele Mihai, fostul sef de stat Emil Constantinescu, IPS Teoctist si cu oficialii straini prezenti in primele rinduri. Apoi, Basescu s-a lasat inconjurat si luat la discutii cu mai-marii din PD - Emil Boc, Ioan Oltean sau Marius Marinescu - in timp ce Tariceanu s-a intretinut cu vicepremieri sau cu ministri.Faza 2: infiltrarea peremistilorCalmul aparent din timpul pauzei a fost spart de vizitele Tribunului prin loje, acolo unde erau locurile invitatilor. “Sint vicepresedintele Senatului. Am auzit ca de aici sint huiduit!”, s-a napustit Vadim Tudor in loje, unde si-a lasat de paza citiva peremisti, majoritatea din rindul tinerilor din formatiune. “Domnu’ senator Petrescu! Veniti si stati aici, sa vad eu pe cine dau ei afara”, a strigat Vadim. Petrescu i-a raspuns prompt: “Da, da, domnu presedinte! Aici, aici! Am inteles”. In urma Tribunului au ramas, asezati strategic, peremisti inarmati cu fluiere si cu cartonase rosii.Daca in loja ambasadorilor se auzeau soapte, iar unii sustineau ca sint socati, cel mai mult au avut de suferit liderii de opinie. Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu au incercat sa atraga atentia asupra miscarii lui Vadim. “Sa se ia act de agresiunea care se petrece la etaj! Va rugam, ajutati-ne!”, a strigat Patapievici, completat de Liiceanu - “au amenintat ca ne arunca de la balcon!”. Replica lui Vadim Tudor, deja ajuns in banca: un cartonas rosu si fluieraturi.Faza 3: circul, pe post de protestCum tentativa PRM de a obtine promisiunea ca vor putea initia dezbateri dupa mesajul lui Basescu a esuat, fiind sustinuta doar de partidul lor si de PC, Vadim Tudor si-a vazut de ale lui. Daca la inceput, parlamentarii PRM huiduiau si fluierau numai la auzul unor vorbe ca “regim nascut prin violenta si incheiat prin violenta”, “regim iligitim”, “ideologie fanatica”, pe parcursul mesajului, peremistii au simtit nevoia sa protesteze la fiecare vorba a lui Basescu. “Regimul comunist din perioada 1945-1989 a fost nelegitim si criminal!”, a rostit seful statului, aplaudat de unii si fluierat de peremisti. Vadim Tudor ajutat de Nicolae Iorga au iesit sa defileze cu un banner ce il infatisa pe Basescu dupa gratii, in puscaria mafiotilor mult visata de Tribun. Gestul a stirnit fluieraturi si strigate din partea simpatizantilor lui, dar Basescu nu s-a oprit. Vacaroiu a incercat sa faca liniste si s-a ales cu si mai multe ripostari.“Stimati colegi, pe mine nu ma deranjati, voi continua sa citesc mesajul. Imi voi asuma responsabilitatea sa il dau in aceste conditii”, a venit replica lui Basescu. Apoi, discursul a continuat pe fundalul creat de peremisti, pina cind seful statului s-a inecat si a baut o gura de apa. Pauza a excitat-o peste masura pe Daniela Buruiana care s-a ridicat ca arsa de pe scaun si a indemnat la si mai multa galagie. Basescu a primit tot de la PRM o sticla de sampanie, in timp ce isi sustinea discursul, dar a fost salvat de ridicolul de a-si sustine discursul cu o sticla de bautura pe pupitru de senatorul PD Marius Marinescu, care a ocolit solemn sala si a recuperat sampania.Raportul Tismaneanu, prezentat in conditii precareBasescu a condamnat comunismul “in mod categoric si explicit”, dupa ce raportul comisiei lui Tismaneanu l-a gasit ca fiind un regim “ilegitim si criminal”. Dar Vadim Tudor a continuat sa se fitiie cu desenul lui Basescu dupa gratii si sa comenteze la fiecare fraza a sefului statului. Basescu vorbea despre nevoia de a aduce un omagiu victimelor comunismului, Vadim sufla cu putere intr-un fluier. Basescu propunea conceperea unui manual scolar despre comunism, Vadim striga: “acolitul” sau “demisia”! Basescu a propus 12 burse pentru cercetatorii tineri interesati de comunism, Vadim a propus: “sa le dai tu din milioanele tale, Basescule”. Si totul a culminat cu concluzia sefului statului, umbrita tot de comentariul lui Vadim. “Acest bilant reprezinta ziua in care ne gindin cum sa traim de acum inainte. Scopul meu a fost o autentica reconciliere nationala”, a incheiat Basescu, apoi a dat voie peremistilor sa fluiere. Acestia s-au conformat si au scandat: “Esti presedintele betivilor!”, asa, ca sa incheie cum trebuie prezentarea unui “act oficial al statului roman”. 

 Din cauza faptului ca nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers, Adrian D., de 26  de ani, din Alba Iulia, a ajuns sub rotile unei masini. Tinarul conducea un moped marca Piaggio, prin municipiu, iar la intersectia dintre strazile Republicii si Muncii, a intrat în coliziune cu un autoturism, marca Volkswagen, condus regulamentar de Paul Ioan R., de 27  de ani. În urma impactului, Adrian D. a suferit leziuni grave, fiind transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia, unde a fost diagnosticat cu fractura maleola peroniera stinga.

 Politistii din comuna Farau au fost sesizati prin Serviciul Unic Apeluri de Urgenta 112, simbata, la ora 18.35, despre faptul ca Arpad V., de 78 de ani, din satul Sinbenedic, a fost lovit cu un cutit de consateanul sau, Iosif B., de 67 de ani. Politistii s-au deplasat fata locului si au constatat ca cei doi bausera impreuna la un bar din localitate. De ce s-au suparat unul pe celalalt nu se stie, dar cert este ca, in drum spre casa, Iosif B. i-a aplicat lui Arpad V., mai multe lovituri de cutit. La sosirea politistilor, victima prezenta mai multe rani în zona bratelor si în zona toracica, singerind abundent. Barbatul fost transportat imediat la Spitalul orasenesc din Ocna Mures, pentru a primi îngrijiri medicale. Cei doi erau prieteni, victima neputindu-si explica fapta agresorului. Politistii continua cercetarile iar, în functie de numarul de zile de îngrijiri medicale, vor stabili încadrarea juridica a faptei.

 Politia din Ocna Mures a fost sesizata duminica, în jurul orei 15.00, despre producerea unui scandal la un bar din localitate. Politistii de siguranta publica care patrulau în zona respectiva s-au deplasat imediat la fata locului si au constatat ca Daniel V., de 31 de ani, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, l-a batut pe Sorin B., de 25 de ani, dupa care i-a si furat 405 lei. Victima intrase în bar cu intentia de a schimba o suma de bani. Agresorul a fost retinut pe o perioada de 24 ore si a fost introdus în arestul I.P.J.Alba, urmind sa fie prezentat parchetului cu propunere de arestare preventiva. Politistii continua cercetarile, agresorul fiind acuzat de tilharie.

 Datele puse la dispozitia redactiei noastre de Directia Generala a Finantelor Publice Alba prin Iulia Mirestean, purtator de cuvint al institutiei, releva  operatiunile de incasari si plati realizate in primele 11 luni ale acestui an prin trezoreriile finantelor publice. Astfel, conform legii, acestea s-au derulat toate  distinct, pe bugete. Inregistrarile la bugetul consolidat al statului, evidentiate ca venituri, exprima  volumul de incasari per sold, respectiv rezultatele obtinute dupa ce incasarile la bugetul de stat au fost diminuate cu cotele defalcate (pentru TVA, impozit pe venit, etc) ce se distribuie bugetelor locale. La 30.11.2006 situatia se prezinta astfel: venituri totale incasate la bugetul de stat - 158.910 mii lei;  venituri incasate la asigurari sociale de stat - 188.470 mii lei; venituri la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate - 99.040 mii lei; venituri la bugetul asigurarilor pentru somaj -     19.780 mii lei ; venituri incasate la bugetul local - 357.676 mii lei. Sumele incasate la bugetul consolidat al statului totalizeaza, la sfirsitul  lunii noiembrie 2006, suma de 466.200 mii lei. In privinta platilor efectuate prin trezorerie, atit in numerar cit si valoric, din conturile institutiilor publice,  DGFP Alba precizeaza ca acestea se asigura prin personalul de specialitate din trezorerie, cu un control riguros pentru toate platile dispuse din conturile institutiilor publice, urmarind incadrarea in normele metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Astfel, nivelul platilor efectuate prin trezorerie in primele 11 luni ale anului 2006 este reflectat de urmtorii indicatori: cheltuieli buget de stat - 258.365 mii lei; cheltuieli din bugetul local - 337.112 mii lei; cheltuieli asigurari sociale de stat -       282.327 mii lei; cheltuieli la fondul  national unic de asigurari sociale de sanatate - 114.345 mii lei; cheltuieli la bugetul asigurarilor pentru somaj -     65.565 mii lei. Asadar, fara a lua in calcul eventualitatea ca sumele incasate la fondurile de sanatate si somaj nu se mai intorc in judet la nivelul incasarilor, se poate observa ca aproape jumatate din fondurile incasate prin trezoreriile judetului sint impartite intre bugetele locale cu bugetul central de stat.

 Judecind dupa amploarea sa, se pare ca cea mai importanta a fost cea din municipiul Blaj, organizata sub denumirea simbolica “O, ce veste minunata!” si avind ca principali protagonisti Despartamintul Astra si Primaria municipiului Blaj. Aici, sala Casei de cultura a devenit absolut neincapatoare cu mult timp inainte de inceperea spectacolului. Nici nu se putea altfel, in conditiile in care la actuala editie, a VIII-a, a festivalului de colinzi, au sosit la Blaj cete de colindatori care mai de care mai bine pregatite cu colinde si obiceiuri de Craciun din toate localitatile din zona, precum si invitati, cum ar fi tulnicaresele de la Cimpeni. Artistii populari, de pregatirea si mobilizarea carora s-au ocupat, in covirsitoarea majoritate, preotii din localitate, au adus la Blaj spiritualitatea satelor de pe Podisul Secaselor, de pe cursul Tirnavelor, fiecare cu spectaculosul sau dat de felul in care se poarta obiceiurile locului, precum si de costumele populare. Au mai urcat pe scena grupuri de colindatori constituite din elevi ai Liceului teoretic greco-catolic, coristi ai Protopopiatului Ortodox din Blaj, dar si artisti consacrati. In sala au fost prezenti IPS Andrei, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, primarul municipiului Blaj, Alexandru Bacila si deputatul de Alba al PC, Nicolae Popa. In schimb, nu a participat nici o oficialitate din partea Bisericii Greco-catolice din Blaj. Si drimbarenii au colindat O interesanta si chiar spectaculoasa manifestare de sezon a gazduit duminica seara Biserica ortodoxa din Drimbar. Initiatoarea serii de colinde de aici a fost educatoarea Eugenia Cioanca. Aceasta a adunat o adevarata ceata de colindatori, formata din tineri si mai virstnici ai satului Teleac. Femei si barbati, dar si foarte multi copii, au venit seara la biserica imbracati in costume populare, multe dintre ele foarte vechi. Colindatorii au interpretat colinde traditionale, unele apreciate ca fiind specifice satului, iar copiii au prezentat si sceneta “Irozii”, pregatita de aceiasi Eugenia Cioanca. Si biserica din Drimbar a avut musafiri. Au venit cu colinda cete din parohiile Hapria si Totoi, impreuna cu preotii lor ortodocsi. Fiecare a prezentat celor prezenti colindele pregatite special. Daca la Blaj seara de colinde s-a incheiat cu o felie de cozonac si un pahar cu vin pentru fiecare participant la festival, la Drambar a venit la final Mos Craciun, care a impartit copiilor aproape 150 de pungi cu daruri.

 In cazul celor cinci prostituate ucise la Ipswich, politia britanica a arestat ieri un barbat de 37 de ani, precizind ca este vorba de un suspect. El a fost retinut in locuinta personala din orasul Trimley, la citiva kilometri de Ipswich. “Barbatul este banuit de uciderea celor cinci femei - Gemma Adams, Tania Nicol, Anneli Alderton, Paula Clennell si Annette Nicholls”, a anuntat comisarul Stewart Gull, fara a dezvalui identitatea persoanei arestata. Dar canalele de televiziune l-au identificat ca fiind Tom Stephens, in virsta de 37 de ani, angajat la un supermarket si care, in ajun, a dat un amplu interviu publicatiei “Sunday Mirror”. Potrivit spuselor sale, el a mai fost interogat de patru ori de politie, recunoscind ca “a fost prieten cu toate fetele” asasinate si a sustinut ca este nevinovat. “Dar nu sint sigur ca am alibi pentru fiecare” din ele, a mai afirmat barbatul. Suspectul a fost plasat sub supravegherea unui comisariat pentru a fi interogat, a precizat comisarul Gull, fara alte detalii. Anuntul, care constituie o evolutie majora in ancheta in plina derulare, intervine la sapte saptamini dupa ultima disparitie, cea a Taniei Nicol, la 30 octombrie. La 10 decembrie era semnalata ultima disparitie. Localitatea Trimley se afla la sud-est de Ipswich, nu departe de Nacton si Levington, unde ultimele trei victime au fost vazute in 10 si 12 decembrie. Zilele trecute, politia subliniase ca tinerele femei nu au fost ucise acolo unde cadavrele lor au fost descoperite. Modul de operare al ucigasului denota o buna cunoastere a regiunii. In ultimele zile, fortele de ordine au primit aproape 10.000 de apeluri telefonice din partea publicului, mobilizat la maximum in incercarea de a-l gasi pe asasin. In ajutor au fost chemati, in egala masura, 500 de anchetatori si experti, fiind vorba in ultima instanta de unul dintre cele din cele mai importante cazuri din istoria recenta a Marii Britanii. In week-end, politia si-a reluat apelurile catre opinia publica, indemnata sa furnizeze toate informatiile legate de tinerele disparute. Au fost intervievati peste 400 de automobilisti si pietoni in cartierul din Ipswich, unde isi desfasurau activitatea prostituatele. De asemenea, s-a stat de vorba cu pasagerii obisnuiti ai trenului in care Anneli Alderton a fost vazuta pentru ultima data, la 3 decembrie.

 Este a doua vizita pe care Assad o efectueaza la Moscova, pastrata ca pretios interlocutor, chiar in conditiile in care Siria este tot mai izolata pe scena internationala. In privinta agendei discutiilor, se stiu putine, dar este de asteptat ca oaseptele sa vorbeasca despre rolul jucat de tara lui in criza politica din Liban. In plus, este binecunoscut interesul Siriei pentru tehnologia militara rusa. Vizita lui Assad survine la patru zile dupa cea a premierului libanez Fouad Siniora, care a afirmat ca a obtinut sprijinul presedintelui Vladimir Putin in criza care il opune opozitiei pro-siriene. La rindul lui, liderul sirian spera sa primeasca sustinerea Moscovei, mai ales ca Rusia este preocupata sa apara ca o forta care conteaza in Orientul Mijlociu, dupa dificila perioada post-sovietica, marcata de prabusirea puterii ei de influenta. Raportul comisiei Baker privind Irakul, document publicat la inceputul lunii decembrie, a recomandat presedintele american George W. Bush angajarea unui dialog cu Siria si Iran, recomandare care a facut obiectul unor vii dispute la Washington. Incepind din 2003, Damascul este in colimatorul Statelor Unite, care i-a cerut sa-si modifice politica regionala. Doua lumi diferite Intre timp, in teritoriile palestiniene gruparile Fatah si Hamas au reusit sa ajunga la o intelegere de incetare a ostilitatilor, dupa ciocnirile din ultimele zile, soldate cu cel putin trei morti si peste 20 de raniti. Potrivit comentariilor agentiilor de presa, escaladarea violentelor in teritoriile palestiniene nu este simpla traducere in forta armelor a unei confruntari intre doua viziuni ideologice concurente, ea ilustreaza in egala masura traiectoriile divergente urmate de Fisia Gaza si de Cisiordania, situatie care pune in pericol insusi conceptul unui stat palestinian unificat. Despartite de numai 50 de kilometri, cele doua teritorii devin lumi tot mai diferite. Fisia Gaza a fost fieful Hamas, unde miscarea islamista nu a incetat sa-si consolideze prezenta de la crearea sa in acest spatiu, in anii 1980. Cisiordania este dominata de Fatah, miscarea nationalista istorica a luptei palestinienilor pentru propriul lor stat. Victoria Hamas in alegerile legislative din ianuarie nu a facut decit sa adinceasca prapastia. Iar violentele recente ii fac pe analisti tot mai pesimisti in privinta sanselor unei rezolvari pasnice. Se vorbeste intens de iminenta unui razboi civil, chiar si in pofida armistitiului convenit ieri, despre care nimeni nu crede insa ca va rezista. De altfel, tentative de incalcare a acordului au fost inregistrate la citeva ore dupa realizarea lui.

 Intrunita ieri, Curtea de Arbitraj Sportiv pentru fotbal (CAS) a luat decizia de a respinge recursurile initiate de clubul CFR Cluj impotriva fostului tehnician-jucator al gruparii, Dorinel Munteanu, prin care acesta era obligat la plata a 200.000 de euro daune si era suspendat pe o perioada de 10 etape. Astfel, CAS a anulat daunele datorate de fostul capitan al nationalei României si a redus cu doua etape suspendarea actualului tehnician al formatiei FC Arges Pitesti, deciziile fiind definitive, irevocabile si executorii. Astfel, Curtea de Arbitraj pentru fotbal se inscrie in rindul comisiilor care l-au considerat nevinovat pe fostul jucator al Stelei Bucuresti, insa care nu au facut decit sa ridice noi semne de intrebare referitoare la situatia pe care Munteanu a creat-o prin parasirea neastepata a cantonamentului echipei clujene. Contactat de “Curentul”, presedintele Consiliului de Administratie al gruparii CFR Cluj, Iuliu Muresan, si-a exprimat revolta si consternarea in fata acestei decizii: “Este o decizie total incorecta. Este incorect ca s-a tinut cont de cariera internationala si de longevitatea sa. Ce are cariera internationala cu faptul ca nu si-a respectat contractul? E revoltator, e revoltator, de-a dreptul. Adica cineva te lasa cu buza umflata, cum se zice pe româneste, si se afirma ca cererea noastra e nefondata. Nici nu-mi pot imagina cum de a putut cineva sa judece asa. Dar eu cunosc mecanismul, stiu cum s-au facut comisiile, ce sa mai spun mai mult? Vom vedea ce vom face in continuare”.

 Federatia Internationala de Fotbal a dat publicitatii clasamentul echipelor nationale, ultimul pe anul in curs. Reprezentativa antrenata de Victor Piturca se situeaza pe pozitia a 19-a, cu 912 puncte, din grupa noastra preliminara pentru Euro-2008 doar Olanda situindu-se in fata noastra, pe locul al 7-lea, cu 1305 puncte. Celelalte adversare ale noastre ocupa pozitii modeste: Bulgaria ocupa locul 43, Belarusul, locul 70, Slovenia se afla pe pozitia 77, Albania se situeaza pe locul 87, iar Luxemburgul ocupa doar pozitia a 186-a. Primele locuri sint ocupate de Brazilia, cu 1588 de puncte, Italia, cu 1560 de puncte, Argentina, cu 1551 de puncte, Franta, cu 1523 de puncte si Anglia, cu 1359 de puncte. Anul 2006 a fost un nou an in care reprezentativa noastra a ratat a doua calificare consecutiva la Campionatul Mondial, infringerea cu 2-0 din data de 4 iunie, in fata Olandei, la Rotterdam, punind capat, practic, cursei de calificare. Nici inceputul campaniei pentru Europenele din 2008 nu a fost entuziasmant, rezultatul de egalitate, 2-2 cu Bulgaria, de pe 2 septembrie, coroborat cu remiza inregistrata la Sofia, 1-1 intre vecinii de la sud de Dunare si Olanda, principala favorita la primul loc din grupa G, obligind nationala noastra la rezultate pozitive in partidele cu elevii lui Hristo Stoichikov din deplasare (pe 17 noiembrie) si cu “Portocala Mecanica” (24 martie in deplasare si 13 octombrie pe teren propriu), pentru a nu fi pusi din nou in situatia de a depinde de celelalte rezultate.

 Directorul executiv de la Dinamo, Cristian Borcea, a anuntat ca atacantul Ionel Ganea va pleca la o alta echipa, in urma tensiunii pe care a creat-o de-a lungul timpului in jurul echipei antrenate de Mircea Rednic. “Ne-am saturat de presiunea creata in jurul echipei si astfel am decis ca e mai bine sa ne despartim de Ganea”, a declarat Cristi Borcea.  “Ganezul” a sosit in vara la Dinamo, semnind un contract valabil pentru un an, iar in cazul in care “ciinii rosii” ar fi cistigat titlul de campioni ai României, intelegerea cu gruparea din Stefan cel Mare s-ar fi prelungit automat pentru inca un sezon. Desi prin evolutia sa a reusit sa impresioneze, fanii dinamovisti admirindu-l extrem de mult, in afara terenului Ionel Ganea era tot timpul nemultumit de ceva anume. Prin declaratiile sale facute in presa, in care s-a plins de faptul ca nu este folosit ca titular in fiecare meci, fostul international a intrat in polemici cu antrenorul Mircea Rednic, care a amenintat ca il va amenda pe atacant. Ganea a facut astfel de declaratii chiar inaintea unei partide extrem de importante pentru Dinamo, cea cu Besiktas Istambul, de la Bucuresti, in cadrul grupei B a Cupei UEFA. Tensiunea pe care a reusit sa o creeze atunci a fost destul de mare, insa pina la urma “Ganezul” a fost iertat de antrenorul sau si chiar a jucat in partida cu turcii. La finalul meciului, atacantul a continuat cu declaratiile incendiare, acuzind ca Borcea il influenteaza pe Rednic la alegerea titularilor. Mai multe variante Ca jucator, Ionel Ganea si-a demonstrat valoarea, fiind cel mai bun marcator din Liga I, avind 14 reusite in 19 etape. Evolutiile sale au atras atentia mai multor conducatori de cluburi, iar atacantul nu duce lipsa de oferte din partea altor echipe. Una dintre ele este de la FC Arges Pitesti, echipa aflata in coada clasamentului si care se zbate sa scape de la retrogradare. Antrenorul pitestenilor, Dorinel Munteanu, il doreste cu insistenta pe Ganea, jucator cu care obisnuia sa imparta camera de hotel atunci cind erau in cantonamentele de la echipa nationala a României. Finantatorul de la FC Arges, Cornel Penescu, a anuntat ca este dispus sa-i ofere atacantului un salariu de 180.000 de euro pe an, cu 100.000 mai mult decit avea acesta la Dinamo. Formatia din Pitesti nu este singura grupare care se intereseaza de Ganea, Rapidul si Unirea Urziceni dorind si ele aducerea “Ganezului”. Conform declaratiilor facute de atacant, se pare ca giulestenii sint cei mai aproape de convingerea acestuia. “Sint la Rapid pe viata. Sint sanse foarte mari sa ajung acolo, dar mai exista si alte variante. Dan Petrescu ma dispera cu telefoane sa joc pentru Unirea Urziceni”, a precizat Ganea. Vranjkovic, foarte aproape de Stefan cel Mare Pe linga cele doua transferuri reusite de oficialii dinamovisti, jucatorii Romanovs si Smirovs, alb-rosii s-au inteles si in privinta aducerii lui Vranjkovic. Patronul formatiei Pandurii Tirgu Jiu, Marin Condescu, s-a inteles cu Presedintele Consiliului de Administratie al “ciinilor”, Nicolae Badea, pentru cedarea mijlocasului la gruparea din Stefan cel Mare. Singura necunoscuta din aceasta mutare sint jucatorii pe care Dinamo ii va ceda in schimbul lui Vranjkovic. Numele vehiculate sint cele ale lui Tames, Baltoi, Scarlatache sau Paduretu.

 Dolarul american primeste o noua lovitura intr-un moment in care se parea ca lucrurile s-au calmat pentru economia americana. Guvernul iranian a decis sa inlocuiasca dolarul, cu euro, pentru schimburile comerciale cu alte state. Astfel, resursele valutare straine si veniturile din petrol vor fi calculate in euro. Anuntul a fost facut in aceasta dimineata de executivul de la Teheran. Decizia vine pe fondul deprecierii cu peste 10 procente a monedei americane, pe parcursul acestui an. Fostul director al bancii iraniene de stat Bank Saderat, Ahmad Hatami-Yazd, a declarat in cursul saptaminii trecute ca Iranul a demarat procesul de indepartare de moneda americana inca din perioada in care guvernator al Bancii Centrale din Iran era Mohsen Nourbakhsh. SUA a impus sanctiuni asupra investitiilor si comertului american in Iran incercind si izolarea Iranului din punct de vedere financiar, cerind bancilor internationale sa nu mai mentina legaturile cu statul iranian. Bancherii din Iran au declarat ca majoritatea bancilor straine au incetat sa mai faca afaceri in dolari cu Iranul. Problema se poate extinde acum la intreg spatiul OPEC, ceea ce ar produce o adevarata revolutie pe piata financiara internationala. Chiar daca unor state, precum Kuweit, le va veni greu sa accepte o trecere a exporturilor de petrol de la dolar la euro, considerentele economice nu ii vor putea lasa indiferenti. Si astfel, opiniile celor care vedeau o revigorare in 2007 a monedei americane se vad serios zdruncinate.

 Societatile de registru independent si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) sint obligate, incepind de miercuri, sa puna la dispozitia Depozitarului Central registrele consolidate ale emitentilor tranzactionati pe pietele reglementate, a anuntat luni Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CVNM). Incepind din 3 ianuarie 2007, prestarile de servicii de depozitare si registru de catre oricare alta societate cu exceptia Depozitarului Central vor fi considerate activitati neautorizate de catre CNVM. Societatile de registru independent vor putea efectua operatiuni doar pentru companiile nelistate pe o piata reglementata. CNVM a autorizat, in luna iunie, infiintarea Depozitarului Central, care va realiza operatiunile de depozitare, registru pentru emitentii de valori mobiliare si compensare-decontare a tranzactiilor cu valori mobiliare. Supravegherea Depozitarului Central va fi realizata de catre CNVM, responsabilitate impartita cu BNR in cazul operatiunilor de compensare-decontare. Actionarul majoritar al Depozitarului este BVB. Societatea Regisco a fost infiintata in anul 1997, iar anul trecut a fuzionat cu Registrul Român al Actionarilor.

Deficitul de cont curent al statelor membre ale Uniunii Europene pe trimestrul al treilea s-a ridicat la 22,9 miliarde de euro, in usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut si fata de trimestrul doi al acestui an. Pentru intregul an se estimeaza un deficit de cont curent ceva mai mare de 100 de miliarde de euro, adica in jur de 1% din PIB-ul comunitar. România, care va adera la Uniune in ianuarie, are un deficit de cont curent estimat de autoritati la 9,3% din PIB. Diferitele agentii de rating sau departamentele de analiza ale bancilor de investitii dau insa pentru 2007 valori de 11-12% la acest indicator.  Daca deficitul de cont curent al celor 25 de state membre ale Uniunii Europene se ridica in acest an la aproape 100 de miliarde de euro, in zona euro, adica in cele 12 state care au adoptat moneda unica europeana, deficitul de cont curent este si mai redus: 20 de miliarde de euro pe primele trei trimestre ale acestui an. In privinta serviciilor, statele Uniunii Europene inregistreaza chiar o balanta excedentara. Oficialii europeni au avertizat in repetate rinduri autoritatile de la Sofia si Bucuresti in privinta riscurilor la care se expun daca nivelul deficitului de cont curent, adica discrepanta dintre intrarile si iesirile de valuta, se va mentine in continuare ridicat. Comisarul European pentru Afaceri Monetare, spaniolul Joaquin Almunia, avertiza la inceputul acestui an oficialitatile române ca deficitul de cont curent actual nu poate fi sustinut pe termen lung. Acoperirea, deocamdata, a acestor cote ridicate de deficit a fost posibila datorita investitiilor straine directe, care sint pe un trend ascendent si a remiterilor in valuta ale cetatenilor români care lucreaza in strainatate. Tot la capitolul ingrijorarilor expertilor comunitari intra si sectorul agricol. Aderarea României si Bulgariei va creste cu peste 50% numarul exploatatiilor agricole existente in prezent in spatiul comunitar. Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica (INS), prin comparatie, numarul exploatatiilor agricole a crescut cu aproximativ 70% prin extinderea cu cele zece state membre, in 2004. Insa, pentru a atinge criteriile de performanta si eficienta, evolutia sectorului agricol din Uniunea Europeana arata o scadere a numarului ex-ploatatiilor agricole - exploatatii mai putine, dar mai profitabile - primele tendinte aparind si in agricultura româneasca. Astfel, potrivit INS, in România existau la sfirsitul anului 2005 cu 5,1% mai putine exploatatii agricole, comparativ cu anul 2002. Exploatatiile agricole individuale au inregistrat o scadere de 5% fata de anul 2002, iar societatile din domeniul agricol - o scadere de 19,4%. Fragmentarea suprafetelor agricole in România face practic imposibila o exploatare rentabila a acestora. Mai mult, daca fermierii români nu vor intelege necesitatea unor asocieri, ei risca sa ramina fara finantarile consistente pe care UE este dispusa sa o acorde cel putin in primii sase ani.

Substantivul masiah a uns  deriva din verbul masah a a unge. Grecii il pronuntau µ£ððÍa. Numele Christos sau Hristos (XPI£TO£), este echivalentul grec al cuvintului ebraic “Masiah”, adica “Uns” sau “Sfintit”. De aici vine numele de crestini, adica “adeptii lui Christos” (christianoi). Cind sursa este latina scriem Isus Cristos (Iesu Cristi), cind sursa este neogreaca scriem Iisus Hristos, cind sursa este greaca veche scriem Iesous Christos (asa au scris evanghelistii), cind sursa este ebraica scriem Iosua Masiah (Iosua Mesia) si cind sursa este aramaica scriem Joshua din Nazaret (acesta este numele originar, din nastere).  Pe timpul lui Iisus, in Galileea se vorbea aramaica. In Nazaret Iisus era numit Joshua, in Galileea era numit Joshua din Nazaret, in Ierusalim si Iudeea era numit Iosua (Iosua din Nazaret), in restul Palestinei, Siro-Fenicia si Arabia era numit Joshua sau Iosua (din Nazaret). Rodul sfint va fi numit Fiu al Celui Preainalt In Evanghelia dupa Matei ingerul ii spune in vis lui Iosif: “Ea va naste Fiu si vei chema numele Lui : Iisus” (1,21). In Evanghelia dupa Luca citim ca ingerul ii spune Mariei : “si iata vei lua in pintece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus” (1,31). In Protoevanghelia lui Iacob este scris ca ingerul ii raspunde Mariei : “De aceea rodul sfint care se va naste din pintecele tau va fi numit Fiu al Celui Preainalt. Si-i vei pune numele Isus” (XI,3). In Evanghelia apocrifa “Viata lui Iosif timplarul”, ingerul ii spune in vis lui Iosif: “Va naste un fiu caruia ii vei pune numele Isus” (VI,2). In „Evanghelia lui Bartolomeu”, apocrifa scrisa in sec. al III –lea, citim: << Cind a rostit lucrurile acestea, Iisus i-a zis: „Bartolomeu, Tatal Meu m-a numit Hristos, ca Eu sa pot veni pe pamint si sa ung cu uleiul vietii pe oricine vine la Mine. Si El m-a numit Iisus, pentru ca Eu sa pot vindeca orice pacat al celui nestiutor, si sa dau oamenilor adevarul lui Dumnezeu.”>> (IV). Deci numele Iisus este dat de ingeri. Ulterior, in timpul vietii, Iisus spune ca este Hristos, termen consacrat pina in zilele noastre. In Palestina acelor timpuri cel putin 12 asa-zisi proroci s-au numit Mesia (Hristos), nu numai Iisus. Domnul Dumnezeu mintuieste In ebraica Iisus si Iosua (Iosua) sint unul si acelasi nume. In greaca veche, Iisus ca si Iosua, se spune Iesous. In ebraica veche, pentru Iisus si pentru Iosua exista Yehoshua. Este un nume “teofor”: el asociaza numele lui Dumnezeu Yahweh (Yeho), sau Iehova, forma care se poate pronunta a tetragramei sacre YHWH, cu radacina verbului “a mintui” (Yasha). Deci Yeho-shua (Yeho-Yasha), adica Iisus sau Iosua (Iosua), inseamna “Yahweh mintuieste”,“ Iehova mintuieste”, ”Domnul Dumnezeu mantuieste”, ”Dumnezeu mintuieste”. Isus-Iisus-Iosua (Iosua)-Joshua-Iesous-Yehoshua (Yeho-Yasha) inseamna”Yahweh mintuieste”, ”Iehova mintuieste”, ”Domnul Dumnezeu mintuieste”. Cuvintul grec Ie-sous ca si cuvintul francez Jé-sus pentru Iisus, au pastrat urmele morfologiei sale originare semitice Yeho-shua (Yeho-Yasha). Numai revenind la substratul semitic al textului, putem intelege versetul 1, 21 din Matei. Contrar relatiilor care se stabilesc in limbile ebraica si aramaica, in limbile indo-europene se pierde  legatura de cauzalitate dintre numele  Iisus si verbul “a mintui”. O traducere pertinenta este : “Iisus” inseamna “Mintuitor”. Deci Iisus Hristos inseamna “Mintuitor Uns”, uns de Dumnezeu Yahweh. Daca revenim la substratul sau originar, adica cel semitic (ebraic si aramaic), Iisus Hristos inseamna “Unsul lui Yahweh mintuieste”, “Unsul lui Iehova mintuieste”. Sau, intr-o traducere libera, “Mintuieste Unsul lui Yahweh”. Mintuirea - actul care ii reda libertatea Numele lui Iisus este dat de inger Mariei, la Bunavestire, sau lui Iosif in somn si reprezinta misiunea sa pe Pamint, adica sa mintuiasca pe oameni in numele lui Dumnezeu Yahweh. Strict religios, mintuirea este iertarea pacatelor. In traditia iudee, sensul cuvintului “a mintui”  induce mintuirea corpului mai degraba decit mintuirea sufletului. Este vorba, de asemenea, de mintuirea unui popor oprimat; deci mintuirea este actul care ii reda libertatea. In crestinism sensul cuvintului “a mintui” se refera numai la suflet, la spirit, adica la partea divina a corpului omenesc, deoarece prin suflet (spirit) avem legatura directa si permanenta cu Duhul lui Dumnezeu. Deci in sens strict teologic,“Iisus Hristos” inseamna “Unsul lui Dumnezeu mintuieste sufletul” sau “Mintuitorul sufletului”. In concluzie Isus Cristos, Iisus Hristos sau Iosua Mesia inseamna „Unsul  lui Yahweh mintuieste”, ”Unsul lui Dumnezeu mintuieste” sau, pe scurt, ”Mintuitorul”. Adica Iisus si preotii, episcopii, iarta numai pacatele sufletului, nu iarta pacatele trupului nostru. Iisus este un nume tainic In Evangheliile dupa Matei, Marcu, Luca si Ioan este scris si numele Iisus Nazarineanul. In Evanghelia lui Filip, scriere gnostica din sec. al II-lea si descoperita in 1945 la Nag Hammadi (Egiptul de Sus), citim: << „Iisus” este un nume tainic, „Hristos” este un nume dezvaluit. Din pricina aceasta numele Iisus nu exista altcumva in alte limbi, ci numele Sau intotdeauna este „Iisus”, asa e numit in orice limba. „Hristos” de asemenea este numele sau. In siriaca este „Mesiah”, in greaca „Hristos”. Desigur, toate celelalte popoare au acest nume dupa limba lor. „Nazarineanul” este numele care dezvaluie ce este tainuit.>> (56,3-12). si, mai departe: << Apostolii care au trait inaintea noastra au folosit Numele acesta pentru El: „Iisus, Nazireul, Mesia”, adica „Iisus, Nazireul, Hristosul”. Ultimul nume este „Hristos”, intiiul este „Iisus”, iar cel din mijloc este „Nazireul”. „Mesia” are doua intelesuri: „Hristos” este „cel adevarat”. „Hristos” a fost masurat. „Nazireul” si „Iisus” au fost masurati. >> (62,6-12). Numele “Nazarineanul” si “Nazireul”, scris in limba greaca „Nazarenos”, nu vine de la localitatea Nazaret din Galileea, unde a trait Iisus cu familia sa. El deriva direct din limba ebraica, unde nazir (nazair) a sanctificat, separat, devotat, consacrat, abstinent lui Dumnezeu Yahweh. Este Sfintul Domnului, predestinat de catre creatorul Yahweh (Iehova) inca din pintecele mamei sale sa-i slujeasca lui Dumnezeu Yahweh. ”Iisus Nazarineanul” inseamna „Sfintul lui Dumnezeu”, ”Sfintul lui Dumnezeu mintuieste”, ”Sfintul lui Yahweh mintuieste”. A se vedea Marcu (1, 24; 10, 47; 14, 67; 16, 6) si Luca (4, 34; 24, 19). Matei si Ioan nu folosesc transcrierea greaca „Nazarenos”. Cum Evangheliile au fost scrise in original in limba greaca, pentru numele „Nazarineanul” apare in greceste si cuvintul „Nazoraios”, care inseamna „locuitor din Nazaret”. Deci, in limba romana avem un singur nume „Nazarineanul”, care in limba greaca este scris in doua moduri : Nazarenosanazir (nazair) si Nazoraiosalocuitor din Nazaret. Numele Iisus NazarineanulaIisus NazoraiosaIisus din Nazaret, apare la Matei (2, 32; 26, 69 si  71), Luca (18, 37),Ioan (18, 5 si 7) si Faptele Sfintilor Apostoli (2, 22; 3, 6; 4, 10; 6, 14; 24, 5; 26, 9). De asemenea, in toate cele patru Evanghelii canonice Iisus se numeste pe sine insusi Fiul Omului, chiar de la inceputul activitatii publice. La Matei incepind cu capitolul 8, Marcu cu capitolul 2, Luca cu capitolul 5 si Ioan cu capitolul 2. Interpretarea gnosticilor Acest nume pe care si-l atribuie Iisus, este explicat de gnosticii lui Valentinus in sec. al II-lea, care predicau despre Anthropos ca fiind esenta spirituala a fiintei omenesti (in greaca anthroposaom). Gnosticii erau intru-totul de acord cu invatatorul  Colorbasus, care spunea ca atunci cind Dumnezeu s-a revelat, El s-a revelat in forma lui Anthropos. Gnosticii, relateaza Irenaeus episcopul Lyonului (mort in anul 202), sustineau ca „tatal primordial al totului, fiinta primordiala si incomprehensibilul primordial, este numit Anthropos si ca acesta este misterul cel maret si profund, anume ca puterea care este mai presus de toate celelalte si care le contine pe toate celelalte in imbratisarea ei, se numeste Anthropos  si acesta (Anthropos) este cu adevarat Dumnezeu peste toti” (Contra ereziilor, 1. 12. 3 si 1. 30. 6). Din acest motiv, explicau gnosticii, Iisus s-a numit pe sine insusi „Fiul Omului”, adica „Fiul lui Anthropos”. Deci „Fiul Omului” inseamna „Fiul lui Dumnezeu”, ”Fiul lui Yahweh”. Adica Dumnezeu Yahweh a Om, este om. Iisus s-a numit de timpuriu “Fiul Omului” pentru a nu fi acuzat de blasfemie, spunind ca este “Fiul lui Dumnezeu” si astfel omorit cu pietre (a se vedea Ioan 8, 59). In acest fel poporul a inteles ca Iisus este “fiul omului”, deci “fiul lui Adam”, adica fiul unui om oarecare asa cum sintem toti, mai ales ca el nu a scris (doar o singura data cu degetul pe nisip), ci numai a vorbit. El stia ce spune, dar poporul intelegea varianta “fiul omului”. Cita inteligenta in a induce in eroare masele de oameni! Insa aceasta strategie nu a mai tinut la judecata in fata Sinedriului (Sanhedrin), unde erau prezenti cei 71 de intelepti ai evreilor. Dar si aici batrinii poporului, arhiereii si carturarii au pus un semn de intrebare (dupa Luca). Pina la urma, cu concursul direct al lui Iisus, tot Sinedriul a fost sigur ca titulatura “Fiul Omului” este aceeasi cu “Fiul lui Dumnezeu” si Iisus condamnat imediat la moarte. Titulatura „Fiul Omului” este prima dovada concreta ca noi avem chipul si asemanarea lui Dumnezeu Yahweh (YHWH). Deci la origini, in Genesa (Adam), Dumnezeu Yahweh (Iehova, Domnul, Tatal) ne-a dat dat zestrea genetica, cei 2 X 23 cromozomi. Iisus Hristos a Este sus Unsul In continuare, folosind aceeasi metoda de lucru analizam numele neogrec Iisus, in limba romana. Acest nume este compus din doua cuvinte: “Ii” si “sus”. Forma latina a numelui Isus este compus tot din doua cuvinte: “I” si “sus”. Pronuntia populara a cuvintului “Ii” sau “i” este verbul “a fi” la persoana a III-a singular, timpul prezent, adica “este”. In romaneste se foloseste frecvent “i” sau “ii” pentru “este”. De exemplu: “i ziua” (adica “este ziua”), “i 12” (“este 12”) etc. Se pare ca la origine a fost “ii”, ajungindu-se astazi la “i” si “ii”. Cum, orice nume propriu incepe cu litera mare, se scrie “I” si “Ii”. Deci, in romaneste, “Iisus”, “Isus” este “Ii-sus”, “I-sus” ceea ce inseamna: “Este sus”. Numele complet in limba romana , Iisus Hristos a Este sus Unsul. Adica Unsul lui Dumnezeu Yahweh. Deoarece “Este” se refera la timpul prezent, inseamna ca la ora actuala Iisus Hristos este sus, deci el s-a inaltat parasind Pamantul. Stim ca ultima sa actiune paminteasca a fost inaltarea la cer, care s-a intimplat la 40 de zile dupa inviere, adica in ziua de joi, 14 mai anul 33. Numele lui ne spune unde el este in prezent, adica in cer. (ec. Turcu Vasile, membru al Academiei  de Stiinte New York, SUA)

Celule embrionareIn ultimii ani s-a vorbit mult despre potentialul regenerator al celulelor stem, un fel de celula minune, capabila sa se transforme in aproape orice tip de tesut. Numeroase cercetari au incercat sa foloseasca celule stem pentru a trata boli precum Altzheimerul sau cancerul - cu rezultate amestecate. Una dintre probleme pare sa fie cea legata de tipul de celule stem folosite. In corpul fiecaruia dintre noi exista astfel de celule stem adulte, insa potentialul lor regenerator este redus. Cu adevarat versatile sint celulele stem embrionare, recoltate de la embrioni din primele saptamini dupa conceptie. Una dintre problemele cercetatorilor este tocmai studierea diferentelor dintre aceste doua tipuri de celule si intrebarea: cum putem pune celulele stem adulte sa faca treaba celor embrionare? O alta problema este legata tocmai de modul in care functioneaza aceste celule stem.Muschii baietilor           O echipa internationala de cercetatori a descoperit ca transplantarea celulelor stem in muschii unor ciini bolnavi de o forma de distrofie musculara a reusit sa le amelioreze simptomele. Pare sa fie un mare pas inainte. Distrofia musculara este numele dat unui intreg grup de boli genetice care duc la degenerarea progresiva a muschilor corpului - si pentru care nu exista in prezent nici un fel de tratament. Cercetatorii italieni si francezi au studiat o forma specifica a acestei boli genetice, numita distrofie musculara Duchenne. Este o boala care afecteaza numai baietii, apare in medie la una din 3000 de nasteri si este cauzata de mutatiile suferite de o gena al carei efect este secretia unei proteine numita distrofina. Experiment pe ciiniCercetatorii au inceput prin a trata o forma a acestei boli pe soareci si au obtinut rezultate bune. Au trecut apoi la ciini, pentru ca, in cazul acestora, degenerarea musculara era mai vizibila si au folosit in tratament o forma de celule stem adulte obtinute din vasele sangvine - niste celule programate in mod normal sa se transforme in celule musculare. Au izolat aceste celule stem provenind atit de la ciini sanatosi cit si de la cei bolnavi. In cazul celor din urma, au modificat celulele stem, corectind gena mutanta. Apoi au injectat celulele stem astfel obtinute la ciinii suferind de distrofie musculara. Patru din cei sase ciini care au primit un astfel de tratament au inceput sa recistige masa musculara. Unul dintre ciini, care a inceput tratamentul intr-o faza incipienta a bolii, a ramas in stare sa umble iar doi dintre ciinii tratati intr-o faza mai tirzie a bolii si-au recistigat o parte din mobilitate. Pe de alta parte, doi ciini au murit in urma tratamentului. Dintre ciinii injectati cu propriile lor celule stem in varianta corectata, toti au reinceput sa secrete proteina lipsa, insa starea lor nu s-a imbunatatit. 

Internarea e necesaraTromboflebita venelor profunde este o afectiune frecvent intilnita in practica medicala. Tromboflebita necesita spitalizare deoarece se poate complica imprevizibil cu o embolie pulmonara, care poate fi fatala. Un alt motiv pentru care internarea este necesara il reprezinta heparinoterapia sau tratamentul trombolitic, acestea necesitind o tehnica si o monitorizare specifice spitalizarii. In plus, tromboflebita nu trebuie privita ca o boala in sine, ea este de cele mai multe ori o complicatie a unei afectiuni care poate fi, inca, inaparenta. Elucidarea unui caz de tromboflebita trebuie sa includa si scoaterea la iveala a cauzelor care au determinat aceasta boala. Cind apareIn evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de scurta durata (5-6 zile), cind cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cind cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.Principalii factori patogeni sint staza circulatorie venoasa, hiper-coagulabilitatea singelui si leziunile endoteliului venos. Tromboflebita apare frecvent in insuficienta cardiaca, dar si in alte afectiuni insotite de staza venoasa, datorita imobilizarii prelungite. Poate aparea in boli casectizante si in primul rind in cancer, in boli ale sangelui (leucemii, anemii, poliglobulii), in febra tifoida, in ischemii arteriale masive, supuratii, traumatisme, varice, dupa antibiotice si corticoizi. Anatomie patologica si simptomeBoala debuteaza printr-un cheag primitiv, inglobind trombocite si hematii intr-o retea de fibrina, urmat de un cheag secundar de staza (cheag rosu), care creste progresiv in ambele sensuri, dar mai ales spre inima, putind ajunge uneori pina la o lungime de 50 cm. in aceasta faza, aderind slab de peretele venei, cheagul se poate fragmenta, producind embolii - stadiul de flebotromboza . Dupa 5-6 zile cheagul se organizeaza, fixindu-se solid de peretele venos - stadiul de tromboflebita.Dupa tipul de vena afectata exista tromboflebite superficiale care intereseaza venele subcutanate, si profunde, care intereseaza venele musculare.Tromboflebita superficiala se caracterizeaza prin simptome generale discrete cum sint subfebrilitatea, tahicardia si semnele locale la nivelul membrului afectat: durere la mers si prezenta unui cordon dur, sensibil si rosu, de-a lungul unui traiect venos, pe o portiune de citiva centimetri, de obicei la nivelul unei vene varicoase.Tromboflebita profunda are un tablou mai zgomotos si evolueaza in doua stadii: stadiul preedematos, caracterizat prin febra, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare temperaturii si stare de neliniste; semne locale, dintre care atrag atentia: durerea la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale.Dupa citeva ore sau zile apar semnele evidente ale trombozei venoase: edem relativ dur la palpare, cald, alb, dureri intense care persista un timp, dar scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si, uneori, discreta adenopafie inghinala. Tromboza venoasa debuteaza obisnuit la nivelul gambei si se propaga spre venele femurale. Destul de des leziunile sint bilaterale, chiar daca unul din membre este aparent normal. In absenta unui tratament riguros si prompt instituit, bolnavii ramin adesea cu sechele invalidante - sindromul posttromboflebitic, atit de greu de tratat.

Este momentul aducerilor aminte mai ales de oamenii din viata noastra care ne-au marcat evolutia de-a lungul timpului, din dorinta de a-i avea alaturi macar cu amintirea.Trecem adesea pe linga oameni deosebiti la care, in viteza vietii, n-avem ragaz sa ne mai gindim ca reprezinta exemple de profesioanlism, moralitate si cultura, ca ei sint acele „rara avis" fara de care lumea ar fi fost mai saraca.Cind scriu aceste rinduri gindul ma duce la Profesorul Dr. Crisan Mircioiu, „profesor" in cel mai adinc sens al cuvintului, omul care a trecut dincolo de limitele meseriei de chirurg, dovedind, pe linga multa intelepciune, si dorinta de cultura.Am bucuria permanenta ca este cu noi si foarte printre noi si mai ales ma simt coplesit de complexitatea personalitatii sale care, prin neobosita tinerete il face mereu prezent in viata noastra.Ar trebui sa aducem multumire Cerului ca mai avem alaturi de noi asemenea OAMENI statuati in exemple vii pe care ar trebui sa le urmam.Adesea confundam suficienta existentei noastre prin limitarea la a ne face profesiunea bine, uitind ca sint si alte segmente in existenta noastra. Sa dai din tot ce ai adunat pe linga meserie celor din jurul tau, sa dai din intelepciunea si din modestia ta celor mai tineri pilde de viata, cred ca acesta este de fapt mesajul cu care ar trebui sa traim. Intr-o lume ravasita de incertitudini si mai ales de zbaterile cautarilor de drum este nevoie de exemple. Si daca noi toti avem o mare suferinta este aceea ca nu mai avem prea multe exemple pe care sa le urmam, iar pe acelea citeva care isi duc traiul printre noi nu avem capacitatea de a le mai vedea. Sintem orbiti de exemplele in care primeaza reusita materiala, adesea fara incarcatura spirituala. Saraca ar fi viata noastra fara acesti oameni pe care modestia si decenta intelepciunii ii face sa nu fie in vazul lumii. Noi trebuie sa-i observam si mai ales sa cugetam la ce distanta ne situam fata de ei, cine sintem in comparatie cu ei. Accesul la cunoastere este ceva dat si devenit facil, dar dorinta noastra de cultura este adesea adormita de grija vietii de zi cu zi si uitam ca acesti oameni ai vechii generatii au trecut prin vremuri mult mai grele si totusi au reusit sa-si pastreze tineretea dorintei de cultura.Ne vrem mai buni si de multe ori nu reusim sa descoperim cararea. Ar trebui doar sa privim mai atent la acei putini oameni de talia Profesorului Mircioiu si sigur am descoperi prin noi drumul catre bunatate si intelepciune.Sarbatori Fericite, Domnule Profesor Mircioiu! 

Sint vesnic prea grasa!Anorexia consta intr-o dorinta intensa de a fi slab si o tendinta de a pastra neincetat o greutate corporala scazuta. Persoanele care prezinta anorexie au o imagine deformata asupra corpului lor, crezindu-se prea grase chiar si atunci cind au mult sub greutatea normala. Preponderenta anorexiei la femei se situeaza intre 0,5% in cazul unor criterii stricte de definire si 3,7 % in cadrul unor criterii mai largi. Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru anorexia nervoasa sint: greutate corporala mai putin cu 15% fata de greutatea normala, teama intensa de a creste in greutate, distorsiuni ale imaginii corporale, absenta a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.Sint suparata, maninc!Bulimia consta intr-o manifestare de pierdere a controlului asupra comportamentului alimentar in timpul ingestiei de alimente si provocarea vomei de fiecare data dupa ingurgitarea alimentelor. Estimarile asupra preponderentei se situeaza intre 1,1 si 4,2 %. Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru bulimia nervoasa sint: episoade bulimice repetate, pierderea controlului in timpul ingestiei alimentare, comportamente compensatorii repetate in vederea prevenirii cresterii ponderale prin vomismente autoinduse, abuz de laxative, diuretice, medicamente, dieta, exercitii fizice intense. Persoanele cu bulimie tin de obicei in secret problema lor, au o alimentatie haotica, urmata de vomismente autoinduse. Ele au o mare dorinta de dulciuri, pe care le consuma pentru a umple golul existentei. Gindurile lor sint ocupate de problemele alimentare si pot avea simptome depresive, cum ar fi stima de sine scazuta, tristete, tulburari de somn, lipsa de speranta, vise suicidare. ComportamentePersoanele cu tulburari de alimentatie declara ca pot controla cit maninca si se pot opri oricind. Cind, insa, aceste compulsii depasesc puterea de control, cind a inceput sa domine comportamentul fara ca persoana sa mai fie constienta, putem vorbi de activarea anxietatii primare. In acest stadiu persoana a pierdut capacitatea de a se hrani normal. Nu de putine ori, cei cu tulburari de alimentatie au avut parte in copilarie de o atmosfera tensionata in familie. Uneori afectiunea este cauzata de acei parinti care nu-i lasa pe copii sa-si gaseasca propriile valori din teama de a nu fi raniti sau de a nu gresi. Impunerea valorilor parentale, interdictia autonomiei, refuzul separarii, posesivitatea, pot duce la manifestari de compulsie alimentara. Mama are un rol decisiv in comportamentul copilului. Mama care nu lauda, nu recompeseaza afectiv copilul sau mama prea posesiva care priveste personalitatea si realizarile copilului ei doar in termenii masurii in care acestea o reflecta pe ea ambele pot avea copii cu tulburari de alimentatie.  In acest caz obiectul alimentar este investit cu calitati benefice, chiar dragoste, este obiect al placerii, folosit oricind pentru a atenua starile afective, percepute altfel ca intolerabile. Cind evenimente interioare sau exterioare depasesc capacitatea uzuala de stapinire a conflictelor create, aceste persoane au tendinta de a minca mai mult decit de obicei, in cautarea unei stari amnezice provizorii.

Argumentul adus de initiatorii amendamentului a fost ca, in felul acesta, se vor respecta prevederile legii finantelor publice, iar banii vor fi cheltuiti mai transparent. In replica, reprezentantii Ministerului Sanatatii spun ca, potrivit legii reformei sanitare, banii sint alocati prin ordin al ministrului si nu prin hotarire de guvern. Parlamentarul PNL, secretarul comisiei de sanatate de la Camera Deputatilor, Sorin Paveliu, spune ca fondurile provenite din taxa pe viciu nu sint justificate clar in bugetul Ministerului Sanatatii si ca sumele foarte mari de bani despre care se vorbeste trebuie cheltuite dupa o decizie a guvernului, nu numai a ministrului Sanatatii.Sorin Paveliu mai spune ca amendamentul adus proiectului de buget respecta legea finantelor publice care prevede ca veniturile proprii ale ministerelor, cum este taxa pe viciu in cazul ministerului sanatatii, pot fi cheltuite numai dupa ce au fost aprobate prin hotarire de guvern.Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, aduce insa un contraargument: legea reformei sanitare potrivit careia investirea banilor proveniti din venituri proprii ale Ministerului se face prin ordin al ministrului. Cit despre proiectele de investitiile in sistemul sanitar prevazute pentru 2007, Eugen Nicolaescu afirma ca ele sint cunoscute de multa vreme de parlamentari.Eugen Nicolaescu mai precizeaza ca alocarea veniturilor Ministerului Sanatatii prin hotarire de guvern i-ar fi favorabila, pentru ca, in acest caz, nu si-ar asuma singur responsabilitatea. Numai ca, spune domnul Nicolaescu, masura ar incalca principiile de drept: o lege organica, precum legea reformei sanitare, validata de Curtea Constitutionala, ar ajunge sa fie modificata printr-o hotarire de guvern.

Prea putini bani si prea multa birocratie Potrivit unui comunicat al Biroului Executiv al Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania (CRM) din Romania, prevederile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si ale Ministerului Sanatatii Publice (MSP) privind acordarea serviciilor medicale in anul 2007 nu permit desfasurarea unei activitati medicale normale pentru populatie. „Veniturile cabinetelor medicale, ramase neschimbate timp de doi ani, conduc la conditii mult mai proaste de acordare a serviciilor medicale deoarece costurile functionarii cabinetelor au crescut consistent si vor creste dramatic in urma procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. In acelasi timp, cresterea imensa a obligatiilor birocratice catre medici, materializate prin rapoartele care trebuie inregistrate zilnic, privind medicamentele eliberate, investigatiile prescrise si biletele de trimitere, precum si refuzul caselor de asigurari de sanatate de a certifica statutul de asigurat sau neasigurat al pacientilor, reduc timpul de lucru afectat serviciului medical, scazind calitatea acestuia", se arata in comunicatul Biroului Executiv al Consiliului National al CRM. In aceste conditii, Consiliul National al CMR a fost mandatat sa recomande medicilor de familie si celorlalti medici specialisti din ambulatoriu sa refuze semnarea contractelor individuale cu casele de asigurari de sanatate pentru anul 2007. „Speram ca autoritatile sistemului public de sanatate nu isi vor pune in pericol asiguratii si isi vor respecta promisiunile privind asigurarea conditiilor normale de activitate in sistemul sanitar, inclusiv prin crearea conditiilor de semnare a acestor contracte de furnizare de servicii medicale in ambulatoriu", se arata in comunicatul CRM. Ministrul Sanatatii Publice a reactionat dur Reactia ministrului Sanatatii Publice la recomandarea venita din partea Colegiului Medicilor din Romania nu a intirziat sa apara si a fost foarte dura. „Prin declaratiile sale, prof. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, incita medicii sa nu mai acorde servicii medicale cetatenilor. Consider ca acest lucru il descalifica din toate punctele de vedere. In acelasi timp, dr. Cinteza, in calitatea sa de «platformist», care cauta un loc in conducerea Platformei, este de rea-credinta si minte. Daca senatorul Mircea Cinteza ar fi avut timp sa treaca pe la Parlament, pentru ca este retribuit in calitate de senator, si ar fi citit proiectul de buget al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ar fi constatat ca fondurile alocate pentru medicina primara au crescut cu 50%, iar cele pentru medicina in ambulatoriu si spitale cu peste 15%", a precizat Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii Publice. Acesta a mai precizat ca presedintele CRM ar trebui sa recunoasca faptul ca in mandatul de ministru al Sanatatii nu a reusit sa creasca salariile medicilor, iar acum, cind avem cel mai mare buget al Sanatatii, critica fara noima si iresponsabil.„Stim ca sumele alocate nu sunt la nivelul asteptarilor, stim ca mai sint multe lucruri de facut, dar un politician demagog nu are cum sa inteleaga acestea si foloseste niste realitati pe care le stim cu totii in scopuri personale. Daca ar fi avut macar bunul simt sa se intereseze la colegii dumnealui, care au participat la definitivarea proiectului contractului-cadru pentru 2007, nu ar mai fi iesit in public cu asemenea prostii", a continuat Eugen Nicolaescu.Ministerul Sanatii Publice a declarat ca respinge o asemenea atitudine si un asemenea comunicat de presa considerindu-l necinstit si rau-intentionat.„Atragem atentia tuturor medicilor de familie ca ceea ce am convenit cu ei se va respecta prin contractul-cadru. In acelasi timp, majoritatea acuzelor la adresa MSP sint nedrepte pentru ca eventualele nereguli tin de responsabilitatile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate", a incheiat ministrul Sanatatii Publice. Si conducerea CNAS considera nejustificat indemnul lui Mircea Cinteza, presedintele CMR, adresat medicilor de familie, prin care ii indeamna pe acestia sa nu semneze contractele cu  casele de asigurari de sanatate. „Conducerea CNAS precizeaza ca in proiectul de buget al institutiei, propus pentru anul viitor, a fost prevazuta o majorare cu 50% a fondurilor alocate medicinei de familie, de la 454 de milioane de lei noi in anul 2006, la 681 de milioane de lei in anul 2007. In acest moment, proiectul de buget se afla la Parlament, in procedura de aprobare. Propunerea noastra ar permite cresterea substantiala a valorii punctului in asistenta medicala primara, coeficient pe baza caruia se calculeaza plata medicilor de familie", se arata intr-un comunicat al CNAS.

Cei peste 100 de detinuti de la sectia externa din Cluj a Penitenciarului de Maxima Siguranta din Gherla au primit, vineri, colindatorii. Mai multi elevi ai scolii „Christiana" s-au gindit la detinutii de aici, femei si minori, incintindu-i cu citeva colinde traditionale, acompaniate de instrumentisti. Sub denumirea „Singur de Craciun", campania initiata de scoala „Christiana" este in al patrulea an si cu ajutorul ei se doreste ca oamenii din inchisori sa simta si ei spiritul Sarbatorilor. Grupul de femei detinute a primit cu vadita emotie colindatorii, nelipsind lacrimile din coltul ochilor. Elevii scolii sint si ei cu probleme familiale ori la un pas de abandon scolar. Pentru ca printre ei se aflau si rromi, acestia le-a urat detinutilor, in tiganeste, „Craciun Fericit!". Grupul de colindatori incearca, pe viitor, sa extinda campania si in alte inchisori din judetele limitrofe Clujului.

Spoturile publicitare romanesti, „vedete" la RepublicaEditia din acest an a Noptii Devoratorilor de Publicitate la Cluj-Napoca a fost gazduita vineri seara de Cinematograful Republica, apropierea acestei date de sarbatorile de iarna transformind-o intr-una speciala. Astfel, amfitrionul serii a fost Mos Craciun, interpretat de Cristi Grindean si insotitoarele sale, („Santa Bitches", cum au fost numite in repetate rinduri), acordind spectatorilor zeci de cadouri in pauzele dintre calupurile publicitare, prin tombole sau concursuri, iar in hol acestia avind la dispozitie un salon de coafura, de energizante si ceaiuri. Mult mai putin a fost apreciata prezentarea de moda a unuia dintre sponsori, atit datorita vestimentatiei, cit si a slabei prestatii a manechinelor. In privinta spoturilor publicitare, noutatea acestei editii a constat in cresterea covirsitoare a numarului celor romanesti selectionate, indelung ovationate de public.Sala Sporturilor ClubClujenii aflati simbata dupa-masa la Sora Shopping Center au avut surpriza sa fie colindati de catre finalistii emisiunii Megastar de la Prima TV. Pe scena amenajata la etajul I al complexului comercial, tinerii cintareti si-au demonstrat talentul interpretind colinde romanesti si straine, dar si piesele cu care au cistigat concursul, alaturi de citiva copii aflati in public. In seara aceleiasi zile, holul Salii Sporturilor „Horia Demian" din Cluj-Napoca a gazduit manifestarea „Black Sun Empire". Intr-o atmosfera incendiara ce a durat pina dimineata spatiul a devenit un adevarat club, cu scena, dansatori pe scari si pasajul de sus si o parte a salii transformata in garderoba. Potrivit organizatorilor, au fost prezenti 1.000 de participanti. Concerte cu clujeni in Roland GarrosNici clujenii dornici de a petrece sfirsitul de saptamina ascultind muzica live nu au dus lipsa de concerte. Trupa clujeana Kumm a facut furori joi seara in clubul Roland Garros, urmati in seara urmatoare de Nightlosers, apoi de bucurestenii de la Travka. Concertul de duminica al formatiei Coma a marcat lansarea unui album, „Nerostitele", avind ca invitati citiva membri ai formatiei Godmode.

¤ Final de sezon aminatCampionatul Diviziei A la baschet feminin a programat meciurile etapei a XI-a, ultima a turului, dar clasamentul va fi complet doar miercuri, cind se va disputa restanta Olimpia WB Bucuresti - Somes Tiger Dej.Rezultate: „U" MC Cluj - CS „Teleormanul" Alexandria 84-55, Magic Sibiu - ICIM Arad 60-80, Rapid CFR Marfa Bucuresti - Sportul Studentesc Bucuresti 63-64, CSM U Oradea - National Iasi 79-55 si CET Govora - Municipal Tirgoviste 55-77. Echipa din Cluj a incheiat turul pe pozitia a noua, cu 15 puncte. (T.-J.L.)¤ Campionii lumiiOrasul japonez Yokohama a gazduit, duminica, finala celei de-a treia editii a Campionatului Mondial al Cluburilor, o varianta mai „globalizata" a defunctei Cupe Intercontinentale. In acest ultim act s-au intilnit detinatoarea Copei Libertadores din America de Sud, formatia braziliana Internacional Porto Alegre, si campioana Europei, Barcelona. Brazilienii s-au impus in cele din urma, cu scorul de 1-0, prin reusita lui Adriano din minutul 82. Locul 3 la Mondialul Cluburilor a fost ocupat de formatia egipteana Al Ahly, care a invins cu scorul de 2-1 echipa America de Mexico. De mentionat ca si precedentele doua editii ale Campionatulu Mondial al Cluburilor au fost cistigate de echipe din Brazilia: in 2000, campioana a fost Corinthians, iar anul trecut Sao Paulo s-a impus in fata lui Liverpool. (G. J.)¤ Scuze publiceTusierul clujean Miklos Nagy a declarat recent ca intentioneaza sa-l dea in judecata pe finantatorul Stelei, Gigi Becali, pentru acuzatiile si jignirile pe care acesta i le-a adresat la finele partidei Dinamo - Steaua din etapa a VIII-a a Ligii I. Atunci, Becali l-a numit pe clujean „ungur nenorocit", „bozgor care fura" si l-a acuzat pe Nagy ca ar fi omul celor de la CFR Cluj. „Nu vreau daune materiale in prima faza, ci doar ca domnul Gigi Becali sa isi ceara scuze public", a afirmat tusierul. (G. J.)¤ Mutu, golgheterAtacantul roman Adrian Mutu a ajuns pe primul loc in topul golgheterilor din campionatul Italiei, ca urmare a celor doua goluri pe care fostul dinamovist le-a marcat in partida pe care echipa sa, Fiorentina, a terminat-o la egalitate, scor 2-2, cu AC Milan. Mutu are in acest moment 9 goluri marcate, la fel ca si Totti (Roma) si Rigano (Messina). (G. J.) 

Pina in 2010Conducererea lui CFR Cluj a avut un sfirsit de saptamina agitat. Dupa ce transferul atacantului Viorel Frunza de la FC Vaslui la gruparea din Gruia s-a aflat in dubii, datorita pretentiilor jucatorului din Republica Moldova, „telenovela" s-a incheiat vineri cu un acord semnat pe o perioada de 3 ani si jumatate, mai exact pina pe data de 30 iunie 2010. In schimbul lui Frunza, conducerea lui CFR a varsat in contul lui FC Vaslui 300.000 de euro, suma la care s-a adaugat cedarea fundasului Bogdan Cotolan, unul dintre jucatorii cel mai putin folositi de Cristiano Bergodi in echipa clujeana. „Sint foarte bucuros ca am reusit sa-l aducem la Cluj pe Viorel. Este un jucator foarte bun, de care CFR are mare nevoie pentru atingerea obiectivului propus la inceputul sezonului: clasarea pe un loc care sa ne permita accesul in cupele europene. Sa nu uitam ca in acest moment CFR Cluj are trei golgheteri de seama in lot: Frunza, Coroian si Surdu, fapt care ne da sperante ca vom fi o echipa de temut in retur", a fost declaratia lui Iuliu Muresan, presedintele lui CFR Cluj.Om de golViorel Frunza s-a nascut in Republica Moldova, pe data de 6 decembrie 1979, si are un fizic ce-l recomanda pentru postul de atacant: 1,89 metri inaltime si 73 de kilograme. Pina in 2004, a evoluat in campionatul Moldovei, la Agro Chisinau (intre 1996-2000), unde a marcat 14 goluri in 61 de meciuri, si apoi la Zimbru Chisinau (2000-2003), pentru care a inscris de 15 ori in 33 de partide. Trecerea sa in Romania, la FC Vaslui, a avut loc in 2004, dar nu a fost una promitatoare pentru Frunza, care in primul sau sezon in tricoul vasluienilor a bifat doar trei partide. Venirea lui Viorel Hizo pe banca formatiei patronate de Adrian Porumboiu, survenita chiar inaintea partidei cu CFR Cluj, a coincis cu revirimentul masivului atacant, care a trait, pina la finele acestui tur de campionat, o perioada prolifica, marcind de 10 ori in 12 meciuri disputate. De altfel, Frunza are la activ 11 prezente si in tricoul Nationalei Republicii Moldova, pentru care a inscris si un gol.

Disputata aseara, in Sala Sporturilor „Horia Demian", in fata unor tribune arhipline, derbiul Ardealului a oferit si de aceasta data spectacol si emotii. Pacat de arbitrajul tendentios al trioului Stelian Banica (Bucuresti) - Marius Ciulin (Constanta) - Gabriel Roceanu (Bucuresti), care sub ochii ingaduitori ai comisarul FRB Ion Olaru (Bucuresti) a oferit o reprezentatie jalnica. Cunoscut fiind echilibrul de forte dintre cele doua rivale se poate spune ca acesti cavaleri ai fluierului au contribuit din plin la esecul gazdelor. Nu-i mai putin adevarat insa ca nici clujenii n-au jucat la adevarata lor valoare, fiind incapabili sa intoarca rezultatul desi au avut mai multe sanse sa o faca. Cu patru si uneori chiar cinci jucatori de culoare in teren, sibienii au etalat un baschet in forta, deseori dincolo de limita regulamentara si au avut sorti de izbinda pentru ca maniera de arbitraj ii avantaja. Cum altfel s-ar putea explica faptul ca impotriva gazdelor s-au dictat 30 de greseli personale, exact de doua ori mai multe decit impotriva elevilor lui Mircea Vulc?! Dupa 22-21 (min. 8), clujenii au fost condusi permanent, chiar si la 13 puncte, au revenit pina la 68-72 (min. 35) dar au fost incapabili sa transeze in favoarea lor disputa. Scor final U Mobitelco - CSU Atlassib 80-86 (24-33, 18-15, 17-24, 21-14). Au marcat Seals (18, 2×3), Silvasan (18, 2×3), Jenkins (16, 1×3), Medvedj (11, 1×3), Belanovic (8), Roschnafsky (6) si Dumitrescu (3, 1×3), respectiv Blackshear (23, 3×3), McFarland (22, 1×3), Clavon (19), Little (17), Popa-Calota (3) si Kabengele (2).  In urma rezultatelor, clujenii (20 puncte) au coborit pe pozitia a patra in clasament fiind devansati de Dinamo-Gealan (25), CSU Asesoft (22) si CSU Atlassib. Miercuri, in ultima etapa a turului, clujenii primesc vizita oradenilor, iar sibienii pe cea a ploiestenilor.

Virtual prezenta pe podiumul de toamna, echipa feminina de handbal „U" Jolidon a jucat ieri cu cea mai puternica formatie a Ligii Nationale, Oltchim Rimnicu Vilcea. Clujencele au facut un meci mare, fiind foarte aproape de o surpriza de proportii. Totul s-a decis in ultimele 10 minute ale partidei, cind, de la 21-21, vilcencele au dus scorul la 25-21, profitind de putinele momente de deruta ale gazdelor. Acestea s-au produs pe fondul epuizarii fizice, dupa ce antrenorul clujean Gheorghe Covaciu n-a avut nici pe departe sansa omologului sau vilcean Gheorghe Tadici de a-si odihni titularele. Chiar si asa, „U" Jolidon a avut minute in care a condus cu doua goluri si a avut si doua reveniri spectaculoase, remontind cite doua goluri. In conditiile unui arbitraj ezitant si inegal prestat de buzoienii Pavel si State, clujencele si-au aparat cu strasnicie sansele, pierzind mai mult decit onorabil. Cristina Dogaru-Cucuian (16 interventii bune) a exasperat vedetele Oltchimului, „Seno" a condus din nou excelent, Magdalena Paraschiv a confirmat marele salt valoric, iar Anca Amariei a fost revelatia incontestabila a primului mitan. Cea care a salvat trupa de vedete a lui Tadici de la esec a fost Luminita Hutupan-Dinu, care a avut 22 de interventii bune intre buturi. Alaturi de ea s-a remarcat travaliul veteranei Steluta Luca, cea care a punctat cu o precizie debordanta in momentele-cheie ale partidei. Oltchim s-a impus in final cu 26-23 (14-15), golurile fiind inscrise de Luca (6), Tivadar (4), Gilca (3), Meirosu (3), Manea (3), Nechita (2), Maier (2), Elisei-Ardean, Bese si Cherescu, respectiv Paraschiv (5), Senocico-Ani (5), Amariei (5), Gherman (3), Birsan (2), Busuioceanu (2) si Tudorache.Celelalte rezultate ale rundei a XIII-a: SC Muresul Tirgu Mures - Rapid CFR Bucuresti 30-33, HC Dunarea Braila - HCM Roman 32-24, Tomis Constanta - HC Otelul Galati 26-20, Astral Posta Cilnau - HC Zalau 35-26, CSM Cetate Deva - Rulmentul Brasov 22-19 (!), HCM Baia Mare - Universitatea Timisoara 32-19. Turul se va incheia joi, cind sint programate meciurile etapei a XIII-a. Clasament 1. Oltchim       12        12        0          0          419-270           24 2. Rulmentul    12        10        0          2          345-275           20 3. „U" JOLIDON        12        9          0          3          338-305           18 4. HC Dunarea            12        7          1          4          332-308           15 5. Tomis          12        7          1          4          297-290           15 6. Astral          12        7          0          5          348-305           14 7. HCM Roman          12        7          0          5          317-338           14 8. HCM B. Mare        12        6          0          6          306-296           12 9. CSM Cetate            12        6          0          6          295-294           1210. HC Otelul   12        4          0          8          295-300           811. Rapid CFR 12        4          0          8          308-337           812. HC Zalau   12        3          1          8          282-319           713. Univ. Timisoara      12        0          1          11        289-418           114. SC Muresul            12        0          0          12        280-393           0  Ultima etapA a turului (joi, 21 decembrie): Rapid CFR - „U" Jolidon, Rulmentul - HCM B. Mare (marti, 19 decembrie), HC Zalau - CSM Cetate, HC Otelul - Astral, HCM Roman - Tomis, Oltchim - HC Dunarea, Universitatea Timisoara - SC Muresul.

Toti si-au facut datoriaRezultatul partidei decisive cu masiva formatie ceha A Plus OHL-ZS Brno a stat in cumpana doar 15 minute, dupa care clujenii au scapat de apasarea mizei si s-au dezlantuit, obtinind o victorie fara dubii. Cum spunea si antrenorul Miodrag Perisic, s-a remarcat echipa, care, in sfirsit, „a jucat baschet de calitate". Clujenii au etalat un joc complet avind realizari deosebite la capitolele in care pina acum nu au prea excelat. Astfel, in ciuda diferentei de talie, ei si-au depasit net adversarii la recuperari, Seals (9), Silvasan (7) si Lapuste (6) fiind aproape imbatabili sub panouri. Din ce in ce mai bine (re)integrat in echipa, Miljan Medvedj a coordonat in stil de mare maestru, marturie stind in acest sens cele cinci pase decisive, la care veteranul Bruno Roschnafsky a mai adaugat trei. Traversind o perioada fasta, Flavius Lapuste a fost primul jucator clujean care „si-a dat drumul", pe linga punctele marcate adunind si patru „capace" care au ridicat in picioare tribunele unde numarul spectatorilor trecuse bine de 3.000. Desi au ratat nepermis de mult din spatele liniei de 6,25 metri, clujenii au obtinut o victorie clara (79-62), care le-a adus primul loc in grupa B. Invingatoare cu 100-76 in fata elvetienilor de la BC Boncourt, Keravnos s-a calificat si ea in „sferturi".Apollon, o enigmaModesta in prima liga din Cipru (o victorie si cinci infringeri pina in prezent), dar constant buna in cupele europene (patru victorii si doua infringeri), Pizza Express Apollon Limassol va fi gazda primului meci cu clujenii (11 ianuarie), returul urmind sa se dispute o saptamina mai tirziu, in Sala Sporturilor „Horia Demian". Daca vor reusi sa treaca si de aceasta formatie cipriota, clujenii vor intilni in semifinale invingatoarea „dublei ucrainiene" Cerkaski Mavpy - BC Dnipro Dnepropetrovsk. In celelalte doua sferturi de finala, cehii de la BK Prostejov vor da piept cu cei de la Keravnos, iar rusii de la CSK-VVS Samara isi vor masura fortele cu cehii de la Mlekarna Kunin Novy Jicin.Echipa din Limassol are o medie de inaltime de 1,95 m si una de virsta de aproape 27 de ani. Antrenorul Predrag Benacek are la dispozitie o veritabila selectionata internationala in care la ultimul meci din grupa A a FIBA EuroCup Challenge (cistigat cu 87-73 in fata israelienilor de la Galil Elyon Golan) si-au gasit locul doar doi ciprioti get-beget, Georgios Ierodiakonou (34 de ani, 2,01 m) si Kypros Grigoriou (22; 1,98 m). Apollon are doi jucatori naturalizati, Iordanis Kostekoglou (33; 1,83) fiind nascut in Grecia, iar Lazaros Hadjivasiliou (28; 2,01 m) in Canada. Sirbii Marko Rakocevic (27; 2,05m), Nenad Bogdanovic (25; 1,82 m), Ognjen Vukicevic (31) si Damjan Kandic (22; 2,06 m), americanii Earnest Edmond Shelton III (24; 1,91 m) si Johnathan Lionel Oden (26;  2,06 m), croatul Ivan Tomeljak (27; 1,94 m) si bosniacul Aleksandar Damjanovic (33; 2,06 m) completeaza un lot de a carui valoarea trebui tinut cont. O noutate de ultimul moment este pivotul francezo-canadian Alex Bougaieff (29; 2.10 m) care vine de la Keravnos si il inlocuieste pe componentul nationalei Ciprului, Chris Kaskiris, care a suferit o grava accidentare si va fi inapt de joc pina la finalul sezonului.

L. E., 30 de ani, avocat„Din pacate, un lucru este clar si devine mai clar pe zi ce trece: nu avem un premier pe masura presedintelui. Foarte bine face Basescu ca este dur cu Executivul si cu cel care il reprezinta, dar, din pacate, mai mult nu poate face, din cauza unui protocol sortit esecului inca din momentul stabilirii lui, exact acum doi ani, la alegeri: Alianta «D.A.»."Ioan O., 54 de ani, istoric„Daca apelam la istoria acestei «ocupatii», ca sa-i spun asa, numita politica, cel putin la noi, se poate vedea ca aceasta isi datoreaza existenta tocmai datorita polemicilor si opozitiilor intre principalele formatiuni de pe scena politica. Asa a fost acum 100 de ani, asa este si in ziua de azi. Important ar fi ca aceste polemici sa fie constructive, nu viceversa."S. G., 42 de ani, grefier„Eu nu sustin astfel de contre si relatii tensionate la un asemenea nivel pentru simplul fapt ca, daca la acel nivel treburile nu merg cum trebuie, nu trebuie avute pretentii ca acestea sa mearga la nivelele de mai jos. Foarte rau ca se intimpla asa ceva si nu cred ca asta e o nota buna pentru «politichia» romaneasca, acum, atit de aproape de integrare."Cornel Hanuschi, 34 de ani, inginer topograf„Foarte bine ca lucrurile legate de integrare merg bine si foarte rau ca nici cind se intimpla astfel de evenimente importante pentru tara asta nu exista intelegere. Eu cred ca degeaba sintem cu numele in Uniunea Europeana daca principiile de baza ale unei astfel de organizatii nu sintem in stare sa le respectam."Ema L., 28 de ani, angajat banca„Eu am impresia ca si daca incearca sa ascunda neintelegerile pe care le au, acestea nu pot fi ascunse acolo la Bruxelles. Iar impresia creata acolo nu cred ca este una pozitiva. E ca si atunci cind incerci o lunga bucata de vreme sa-ti creezi o imagine si, cind aproape ai reusit, dai cu «bita in balta» cu o gafa."

Somaj versus cianuraRosia Montana Gold Corporation (RMGC) este compania infiintata pentru Romania de catre firma canadiana Gabriel Resources, care va incepe exploatarea daca statul roman ii va da unda verde in acest sens. Gabriel Resources detine 80% din RMGC, restul titlurilor fiind detinute de compania de stat Minvest Deva. In zona Rosia s-a extras aur si inainte de sosirea canadienilor, dar mineritul s-a facut cu mijloace clasice, rudimentare, depasite de vremuri. Incetul cu incetul, minele s-au inchis, deoarece au devenit neprofitabile. In Rosia au mai ramas citiva mineri activi, iar somajul a crescut brusc intr-o comunitate de aproximativ 3.000 de persoane. Printre acestea, au fost familii (aproximativ 100) care au acceptat, deja, oferta companiei de a-si vinde casele si a se muta intr-un alt loc. Cind ajungi in Rosia, vezi emblema RMCG pe anumite case, in vreme ce pe altele, opozantii proiectului si-au pus cuvinte care afirma dur ca ei nu sint „de vinzare!". Locuitorii din zona sint impartiti: unii nu vor in ruptul capului sa plece, indiferent ca au sau nu motive pentru a-si sustine pozitia, altii ar pleca, daca li s-ar oferi mai multi bani, astfel incit sa isi poata cumpara o casa ori vreo doua apartamente in Alba-Iulia sau Cluj, spre exemplu. Pentru conservarea zonei lupta Asociatia Alburnus Maior, sprijinita de ecologistii de la Greepeace si alte zeci de organizatii non-guvernamentale romane si straine. Principalul motiv pe care se fundamenteaza pozitia lor este folosirea cianurilor in procesul de minerit, care, spun ei, ar duce la distrugerea intregii zone.Spaniolii au respectat regulile Uniunii EuropeneO mina de aur similara celei pe care Rosia Montana Gold Corporation si-o imagineaza in Apuseni este Rio Narcea El Valle, aflata in nordul Spaniei, in provincia Asturias, o zona tursitica situata la 30 de kilometri de ocean si in apropierea rezervatiei naturale Somiedo. Mina functioneaza acolo de 10 ani si foloseste procesul de cianurare pentru obtinerea aurului din pamint. In uzina de procesare, insa, nu e nevoie sa porti masca de protectie, deoarece nu exista aburi nocivi. De fapt, ceea ce simti este un miros de amoniac, identic celui imprastiat de vopseaua de par. Solutia de cianura este pastrata sub control, iar inginerii minei sustin ca, in 10 ani, nu s-a produs nici un accident. Presedintele companiei Rio Narcea Gold Mines, Alberto Lavandeira, spune ca au venit in zona, prima data, in 1995, cind au facut studiile. „Atunci am gasit aur, in 1996 am dezvoltat studiul de fezabilitate, iar in 1997 am primit acordul autoritatilor, am inceput constructia minei si, la sfirsitul anului, scoteam deja aur. Insa recunosc ca am pierdut bani cu mina aceasta, deoarece foarte repede a scazut mult pretul aurului. Dupa o vreme, s-a redresat, iar acum trebuie sa o inchidem, deoarece atit au fost resursele", spune Lavandeira. Compania s-a reorientat spre deschiderea unei mine similare in Mauritania, precum si a uneia de nichel in sudul Spaniei. „Cind am venit aici, pozitia autoritatilor a fost foarte buna. Principiul este ca nu te pot acuza dinainte ca vei incalca legea, este vorba de buna-credinta care functioneaza peste tot in lume. Sigur ca au fost ecologisti care au facut presiuni, ne-au acuzat ca vom face pastravii din zona sa dispara, dar dupa ce am deschis mina au disparut ei", afirma presedintele companiei.Primarul a ales mineritul si nu a pierdut voturileMina se afla la citiva zeci de kilometri de un orasel de munte, Belmonte, unde, in mod bizar pentru ochiul romanesc, palmierii stau trufasi chiar sub poala stincilor. Aici dai de o comunitate mica, primitoare, in care a ajuns si un roman, la munca: Nicu din Sighisoara. Nu lucreaza la mina, dar sta in acelasi hotel cu oameni care fac asta si spune ca nu sint nici bolnavi, nici diferiti fata de restul. Primarul din Belmonte, Roberto Perez, este cel care a semnat acordul pentru deschiderea minei de aur. „Aveam probleme mari cu depopularea zonei. Tinerii plecau, deoarece nici o companie privata nu putea oferi aici decit maximum 30 de locuri de munca. Am stat mult si am gindit acest proiect, am avut si probleme cu ecologistii, dar in final am impus citeva conditii companiei, ei le-au respectat si am semnat. Datorita autonomiei locale, decizia a fost a noastra, pe plan local, nu am avut nevoie de aprobari de la guvern. Printre conditii s-au numarat acestea: forta de munca necalificata sa fie luata din zona noastra si sa fie angajate si femei, iar 1% din profit, in fiecare an, sa revina bugetului local", explica primarul din Belmonte. El sustine ca, daca ar fi sa ia acum decizia, ar fi aceeasi. Perez este primar in Belmonte din 1979 si are orientare socialista. „De 10 ani, de cind e mina, nu am avut nici un accident, zona a ramas la fel, s-au creat 280 de locuri de munca, iar comunitatea are de lucru. A trebuit sa cumparam terenurile din zona de exploatare, am mutat locuitori, e drept ca nu erau foarte multi, deoarece satele din zona sint mici", mai spune Perez. Relocarea a implicat citeva zeci de persoane, iar unii sateni au ramas cu casele aproape de buza minei, la mai putin de un kilometru de exploatare, unde isi duc, in continuare, viata. Reabilitarea zonei a costat 7 milioane de euroProblema principala a primarului si a comunitatii este ca mina se inchide, nu ca au fost folosite cianuri. Edilii se gindesc ce vor face de acum incolo, dupa ce principala sursa de venit a orasului pleaca. „Avem noroc ca au refacut ei infrastructura, iar cum aici este parc national, se vine la vinatoare, putem incerca sa dezvoltam turismul, dar vom avea, categoric, un regres al economiei locale fata de momentul actual", ofteaza primarul. Reabilitarea zonei de exploatare a costat compania miniera 7 milioane de euro pina acum. Potrivit normelor europene, aplicate cu rigoare, aici au trebuit facute iazurile de decantare, apa a trebuit curatata, iar dealurile replantate cu iarba si copaci. „Dealurile se reconstruiesc si se incepe replantarea cu iarba de jos in sus, mergind in cercuri. Punem ingrasaminte, iar rezultatele se vad de la un an la altul. Am plantat copaci, din familia stejarului si castanului, pe care ii protejam cu un invelis special pina cresc. Apa pe care noi am utilizat-o este apa reziduala a zonei, pe care o filtram, iar ceea ce decantam ajunge direct in iaz, nu in natura. In apropierea uzinei noastre curge un riu natural, unde sint pastravi. Pe viitor, dupa ce noi vom pleca, aici se poate face chiar o ferma sau o plantatie cu pomi fructiferi, asta daca nu cumva compania turceasca interesata in acest moment sa cumpere exploatarea va veni aici si va continua lucrarile in subteran", explica presedintele Alberto Lavandeira. Salariul mediu pe an pe care un spaniol il primeste la mina este de aproximativ 1.200 de euro pe luna - „la fel cu salariul mediu din alte zone ale Spaniei", sustine primarul Roberto Perez. Mina de nichel Aquablanca sta intre doua parcuri naturaleLocuitorii din Belmonte si din satele aflate chiar in apropierea minei recunosc ca, la inceput, comunitatea a fost divizata. Unii voiau mina, altii erau sceptici. Acum, parerea este una singura: mina a fost buna pentru zona, cianura nu a distrus nimic, exista pastravi in continuare, iar micile afaceri au inflorit - un restaurant, o pensiune. „Oamenii au fost intrebati, din casa in casa, inainte sa se deschida mina. A fost un lucru bun pentru noi, ne-a adus locuri de munca. Acum se inchide si nu stim ce vom face. Primarul ar fi trebuit sa se gindeasca la asta mai demult", crede Juan Antonio, patronul unui mic restaurant numit Casa Gordo, din satul cel mai apropiat de mina. Viata satenilor nu pare tulburata de exploatarea industriala. Vacile pasc pe dealurile reabilitate, mincarea este din belsug, nimeni nu e bolnav. La o distanta apreciabila, in sudul Spaniei, la citiva zeci de kilometri de Sevilla, aceeasi companie a deschis, de 2 ani, o exploatare de nichel. Aici nu se folosesc cianuri, dar mina se afla intre doua rezervatii naturale, unde cresc copaci ocrotiti prin lege. „Citiva zeci de metri ne despart de un parc intr-o parte, citiva zeci in cealalta. Copacii de aici produc un fruct asemanator jirului, care hraneste porcii, care dau cea mai buna sunca, astfel ca am fost obligati, prin contract, sa protejam copacii. Au fost afectati cam 2.000 de copaci, dintre care 80% au fost replantati in zone din afara minei sau in pepiniera noastra", explica Francisco Bellon, inginer minier la mina de nichel Aquablanca. Si aici, drumul minei a fost acelasi: populatie divizata la inceput, miscari ale ecologistilor, dezbateri publice, analize realizate de companii independente, apoi obtinerea acordului, de data aceasta de la guvern, deoarece implica transportul energiei electrice prin parcuri nationale. „Am angajat oameni din zona, am facut multe lucruri pentru comunitate, gradinita, case pentru batrini, locuri de joaca", povesteste Francisco. Diferente si asemanari fata de Rosia Montana Cunoasterea la fata locului a acestor mine a fost inlesnita de compania Gabriel Resources, care a invitat noua jurnalisti din Cluj, Alba, Hunedoara si Bucuresti sa vada realitatile spaniole. Dincolo de intentia de lobby a companiei, pot fi remarcate similitutidini intre cele doua proiecte, cel de la Rosia Montana si cel de la El Valle, dar si citeva diferente. Procesul de decizie a fost mult mai rapid in Spania si a apartinut autoritatii locale, care se bucura de autonomie. Oamenii care au trebuit relocati au fost mai putini decit ar fi la Rosia, dar si aurul, acolo, este mult mai putin decit in cazul minelor din Apuseni. Suprafata de exploatare ar fi mult mai mare la Rosia decit la El Valle. Acolo s-a descoperit o singura galerie romana, la Rosia exista, deja, un interes turistic pentru galeriile romane, precum si pentru o serie de alte vestigii si marturii ale trecutului, unele aflate exact in zona de exploatare. Problema arheologica pare mult mai delicata la Rosia. Si in Spania, si la noi, impotrivirea organizatiilor ecologiste a fost puternica, iar comunitatea, initial, divizata. La Rosia, comunitatea este, si in acest moment, impartita si asteapta o decizie superioara ei. Guvernul roman are de analizat, anul viitor, rezultatele unui lung sir de dezbateri publice, intrebari si raspunsuri si, mai devreme sau mai tirziu, va da o decizie. Posibilitatea ca aceasta sa fie luata pe criterii politicianiste este destul de ridicata. Intre timp, organizatiile ecologiste incearca sa promoveze proiecte alternative pentru zona Rosia Montana, cum ar fi „Drumul aurului" sau „FinFest", bazate pe ideea aducerii zonei in atentia turistica a lumii, tocmai datorita vestigiilor pe care le pastreaza. Cianura - un mit fragil, oamenii - un motiv mai puternic¤ Utilizarea solutiilor pe baza de cianura este una dintre principalele critici aduse de ecologisti, la fel ca in cazul Spaniei ¤In momentul de fata, industria miniera din lume foloseste 15% din cianura utilizata la nivel mondial. Aceasta substanta este folosita la fabricarea unor insecticide, in industria chimica, la tratamentul unor suprafete metalice, precum otelul, la fabricarea unor mase plastice, precum si in procesul de vopsire a uzualilor blugi albastri. Totodata, componente pe baza de cianura se regasesc si in „E"-urile alimentare, inclusiv in sarea de masa. In cantitati mici, cianura se gaseste in anumite bacterii, alge sau ciuperci, in mere, pere, piersici, prune, cartofi, fasole, iar in cantitati ceva mai mari, in fumul de tigara. Dupa experienta demonstrata de mineritul spaniol, este dificil de spus ca cianura ramine cea mai mare problema. De fapt, la Rosia Montana, problemele mai grave ar fi relocarea mult mai multor oameni si conservarea vestigiilor arheologice. O intrebare legitima este daca, in final, compania va respecta proiectul si normele, asa cum au facut cei din Spania, sub directivele europene. Presedintele RMGC, Yani Roditis, sustine buna-credinta a investitiei: „Noi suportam riscul cel mai mare. Noi trebuie sa aducem 700 de milioane de dolari pentru investitie, cu garantii bancare, iar statul roman primeste procentele negociate prin contract, cind exploatarea va functiona. Proiectul va fi respectat intocmai", afirma el. O opinie delicata, in ceea ce priveste Rosia Montana, o are Ungaria, care a fost afectata, in anul 2000, de poluarea de pe riul Tisa, cauzata de un accident la exploatarea miniera de la Baia-Mare. Parerile, comentariile si pozitiile partilor se pot gasi pe Internet, la adresele www.rosiamontana.ro, www.povesteaadevarata. ro. In luna septembrie, la Cluj, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a evitat o pozitie ferma in problema Rosia Montana si a spus ca nu exista un termen legal in interiorul caruia Guvernul sa fie obligat sa dea o decizie. „Noi vom trimite companiei peste 8.000 de intrebari adunate pina acum, iar dupa ce primim raspunsurile, vom analiza proiectul intr-o comisie interministeriala, care va decide daca da sau nu aviz favorabil pentru autorizatia de mediu, care va fi emisa printr-o hotarire de guvern. Dar aceasta poate dura si sase luni, un an sau 2 ani", a precizat ministrul.

¤ Apararea, pazita de DNAMinistrului Apararii Nationale, Sorin Frunzaverde, a anuntat, ieri ca, in cadrul acestui minister, va fi infiintata de la inceputul anului viitor o Directie de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor. Sarcina ei va fi evaluarea riscurilor si „vulnerabilitatilor" din institutie, a precizat ministrul. Directia va fi organizata dupa model britanic si condusa de un magistrat coordonat de DNA. Totodata, Frunzaverde a anuntat ca salariile personalului din acest minister vor creste in 2007 cu aproximativ 30%. (C. J.)¤ Franta pleaca putin din AfganistanMinistrul francez al Apararii, Michele Alliot-Marie, a declarat, ieri ca 200 de militari din fortele speciale franceze din Afganistan vor fi retrasi in saptaminile urmatoare. El a anuntat ca instructorii francezi vor contribui la formarea fortelor speciale afgane „pentru ca ni de pare important ca afganii sa conduca cu propriile forte", a precizat ministrul. In Afganistan se afla 1.100 de soldati din fortele speciale fanceze, din luna iulie a anului 2003, in cadrul unei operatiuni lansare de SUA dupa atentatele din 11 septembrie 2001. Scopul operatiunii este lichidarea retelei teroriste al-Qaida. Forta internationala de securitate din Kabul numara peste 2.000 de militari. (C. J.)

Comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban, a hotarit sa participe la activitatile grupului ALDE (grupul liberalilor din Parlamentul European), dar, deocamdata, ca independent. El nu intentioneaza, inca, sa se inscrie in PNL, a anuntat Orban ieri, la Bucuresti, in cadrul primei sale conferinte de presa din Romania in calitate de comisar european. Orban a atras atentia politicienielor romani ca ar trebui sa fie mai preocupati de adoptarea strategiei post-aderare decit de disputele politice interne. „Sint citeva elemente esentiale care trebuie sa fie decise, si, din pacate, constat cu mare regret ca dezbaterea pe teme europene lipseste aproape cu desavirsire. Probabil sintem atit de preocupati de ce se intimpla pe plan intern, incit nu ne dam seama ca la 1 ianuarie 2007 vom parcurge un moment istoric, pe care trebuie sa intelegem cum sa il valorificam", a precizat comisarul roman. El a vorbit despre necesitatea intelegerii de catre Romania a avantajelor pe care le aduce procesul de integrare in Uniunea Europeana. Totodata, Romania trebuie sa se comporte ca stat activ al Uniunii, mai ales cind este al saptelea ca marime pe harta acestei comunitati. „Vom avea 14 voturi in Consiliu, vom avea 35 de parlamentari europeni. Vom avea un comisar, vom avea reprezentanti in Curtea de Conturi, in Comitetul Regiunilor, in Consiliul Economic si Social European. Vom putea conta, dar depinde de noi sa intelegem ca trebuie sa ne miscam rapid, trebuie sa fim eficienti, sa ne identificam interesul national si sa-l aparam", a explicat Leonard Orban.

Tariceanu tinteste sagetile pe PLDPartidul National Liberal, filiala Bucuresti, a tras linie si a facut bilantul pe 2006, dar si planul de bataie pentru 2007. Presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, a prezentat, simbata, raportul de activitate al formatiunii. Plin de tensiuni interne, anul 2006 nu pare sa fi fost tocmai bun pentru liberali. In ultimul timp, PNL a pierdut 29 de parlamentari, opt organizatii judetene, iar peste 11.000 de membri au aderat la Platforma liberala lansata de Theodor Stolojan si Valeriu Stoica in luna octombrie. Cu toate acestea, liderul partidului, premierul Calin Popescu Tariceanu, nu s-a sfiit sa atunce atacuri la adresa platformistilor. „PNL este singurul partid liberal din Romania, in timp ce formatiunea pe care vrea Stolojan sa o infiinteze va intra in zona destul de aglomerata a celor care nu stiu nici ei prea bine ce sint. Asa-zisul PLD reprezinta un partid al veleitarilor cu trecut de stinga, un trecut securist, care sint dispusi oricind sa faca blat cu oricine, sint dispusi sa tradeze, l-au tradat pe Ion Iliescu, au tradat liberalismul", a spus Tariceanu.Stolojan: „Premierul este un mediocru"Replica PLD a venit de indata: Tariceanu „demonstreaza nu numai ca-i mediocru ca prim-ministru si lipsit de performanta ca presedinte de PNL, dar demonstreaza acum ca nici macar bun simt nu are prin ceea ce spune", a replicat Theodor Stolojan, fostul presedinte al PNL. Un comunicat al PLD sustine ca grupul din jurul premierului nu este in stare sa faca altceva decit „sa probeze disperarea fata de probabilitatea ca ar putea rata intrarea in Parlament la urmatoarele alegeri".Atacurile lui Tariceanu nu s-au oprit la platformisti: el l-a criticat si pe presedintele Basescu. „Intr-un stat democratic, nu se guverneaza dupa opinii, impresii, sentimente sau rezerve fata de o persoana sau alta", a precizat premierul, facind aluzie la recentele declaratii ale presedintelui, care a spus ca nu il simpatizeaza pe noul ministru al Economiei, Varujan Vosganian.Recunosc clientela politica, dar nu dau numeTariceanu a transmis un mesaj si colegilor de Alianta, democratii, dupa ce, mai intii, i-a criticat pentru decizia de a colabora cu formatiunea lui Stolojan. „Vreau sa le reamintesc colegilor nostri din PD ca, asumindu-ne guvernarea in 2004, ne-am luat angajamente fata de poporul roman si nu fata de unele persoane de pe scena politica ale caror fete ne plac sau nu ne plac. Apelam, de aceea, la simtul de raspundere al colegilor nostri si le cerem sa nu compromita, prin acte de combinatii politice, stabilitatea Aliantei si a guvernarii insesi", a subliniat presedintele PNL. El s-a declarat ingrijorat de semnalele „contradictorii" venite din partea PD.Un alt punct al discutiilor liberale de simbata a fost recunoasterea existentei clientelei politice in partid. Liderul PNL din Camera Deputatilor, Crin Antonescu, a declarat ca orice partid mare are clienti politici. „Da, avem si noi si vom mai avea clientela politica, nu trebuie sa ne ferim s-o spunem. Au avut-o Bratienii, au avut-o si o mai au partidele mari din Europa, dar trebuie sa avem si altceva", a spus el. Afirmatia vine dupa ce seful PNL, Calin Popescu Tariceanu, a fost acuzat de adversarii politici ca serveste interesele unor grupuri restrinse, cu referire la prietenia premierului cu Dinu Patriciu.

Magazinul de credite este un concept nou pe piata bancara, spun oficialii Citi Financial. Din acest punct de vedere, deschiderea unui magazin de credite este o definitie noua, in contextul in care celelalte banci au mers pe varianta deschiderii de sucursale in care practic vind, in cele mai multe dintre cazuri, doar produse de creditare pentru persoane fizice si juridice. Cazuri de sucursale francizate au de exemplu Banca Transilvania si Alpha Bank, dar si alte banci. „Noi nu mergem inca pe varianta de sucursale francizate pentru ca noi ne propunem sa vindem doar credite si nu sa prestam si altfel de servicii in aceste magazine. Noi mergem pe ideea dezvoltarii acestor retele de magazine de credit care vor creste ca numar pe viitor", a declarat Nicolae Scripcariu, directorul Retelei de Agentii CitiFinancial. Mai mult, spune Nicolae Scripcariu, „noi acordam sprijin financiar inclusiv pensionarilor, care au mai putine sanse sa acceada la un credit in prezent, iar conditia este sa aiba un venit lunar de 270 de lei". Suma pe care o pot imprumuta aceste persoane este cuprinsa intre 100 si 45.000 de lei noi. Pina in luna martie 2007, Citi Financial va mai deschide inca trei agentii si zece birouri de vinzari, spun oficialii companiei, iar pe viitor conducerea Citi Financial isi propune ca acordarea unui credit sa nu dureze mai mult de o ora, in conditiile in care acum este nevoie inca de doua-trei zile.Citi Financial a deschis acest nou magazin dupa ce in prealabil a renuntat la sediul pe care il avusese in Cluj-Napoca, pe strada Memorandumului, din cauza maririi chiriei de catre proprietar.

Se extinde paleta de produseS-a apelat la vinzarea partii de productie pentru a putea mentine pe linia de plutire aceasta componenta a companiei, spun oficialii LCS Conf, fosta Flacara. „Pentru a putea face aceasta tranzactie a fost nevoie sa divizam aproximativ simetric LCS Conf SA in trei parti. Astfel a rezultat LCS Conf care a preluat partea de productie si utilajele aferente si LCS Comercial SA si LCS Imobiliar SA", a declarat Vasile Leordean, managerul Leotex Industries si presedintele consiliului de administratie al LCS Conf, inainte de divizare. Practic, a explicat el, chiar in ziua in care tranzactia a fost facuta, noile companii rezultate prin divizare vor avea fiecare un obiect de activitate strict delimitat. „LCS Comercial se va ocupa cu comertul de textile in principal. Avem o retea de trei magazine proprii in toata tara in care vom desface inca produsele LCS Conf, pina inclusiv la jumatatea anului viitor, si dupa aceea, in functie de intelegerile care vor exista intre noi si noua conducere a LCS Conf, vom continua evident si vom fi dispusi sa comercializam toata paleta de produse. Ne vom largi paleta de produse, incit sa putem avea o oferta completa", a mai precizat Vasile Leordean. Cit despre LCS Imobiliare, Vasile Leordean, spune ca acesta are in patrimoniu cladirile si terenurile fostei societati si urmeaza a desfasura activitati din sfera imobiliara. Leotex Industries va ramine actionar majoritar al acestor doua societati si va indeplini functia de administrator unic al acestora.Proiecte de viitorIntrebat de Monitorul de Cluj daca intentioneaza sa scoata marca Falla pe piata externa, Gabriel Carlig, managerul general al Jolidon, a declarat ca este posibil ca in scurt timp acest lucru sa se intimple. „Oricum, mai intii aceasta marca trebuie bine consolidata pe piata interna si apoi, pe masura ce acest lucru se va face am putea scoate marca Falla in magazinele noastre din Europa", a precizat Gabriel Cirlig. El mai spune ca, pe viitor, compania isi va dezvolta reteaua de magazine. „Avem aproximativ 100 de magazine, dintre in care in tara avem aproximativ 70-80 de magazine. Cit despre anul viitor, estimez ca cifra de afaceri va creste cu 20%, iar in ceea ce priveste compania Jolidon, aderarea la Uniunea Europeana va fi un pas benefic", a mai aratat Cirlig. El spune ca productia de lohn a LCS Conf va fi diminuata treptat si ca angajatii preluati acum nu vor avea de suferit, cu atit de mult cu cit inca lohn-ul practicat de LCS aduce profit, conform afirmatiilor lui Vasile Leordean. LCS Conf in cifre¤ structura actionariatului a fost una relativ omogena, Leotex Industries detinind pachetul majoritar de actiuni de 70%, urmat de un pachet de 10% care initial a apartinut SIF Moldova, dar a fost preluat de catre Jolidon cu o perioada de timp inainte de aceasta tranzactie, iar restul actiunilor sint detinute de actionari minoritari, care fiecare detin pachete de actiuni care nu depasesc media de 3-4%¤ in anul 2006, cifra de afaceri a LCS Conf a fost de 8 milioane de euro, conform afirmatiilor facute de Vasile Leordean, managerul Leotex Industries si presedintele Consiliului de Administratie al LCS Conf¤ LCS Conf are aproximativ 3.000 de angajati¤ tranzactia a fost determinata de viziunea conducerii conform  careia „singura solutie de a rezista pe piata este aceea de a trece pe productie totala, adica exact ceea ce va face Jolidon in urma acestei achizitii", a mai precizat Leordean

Ar trebui sa calculam (deci sa ne situam in statistic), de cite crime, de citi morti are nevoie un anume regim politic pentru a functiona optim. Nu am in vedere doar regimurile de dictatura sau totalitare, ci si cele democratice. Pentru ca trebuie sa fie necesare si normale, din punct de vedere statistic, un anumit numar de crime, care sa legitimeze, sa consolideze, sa permanentizeze un anume regim politic. Sigur ca nu avem date incepind din „comuna primitiva", dar mai incoace de ea avem. Si le avem pe cele aproape foarte precise de azi, pe care, cu o marja de eroare statistic acceptata, le-am putea folosi ca sa calculam necesarul de morti pentru fiecare era istorica, pentru fiecare mod de organizare politica si statala, pentru orice regim politic din istoria de pina acum a omenirii. Am putea incepe cu necesarul de morti pentru ca un anume fel de organizare a comunitatii (ceata, ginta, trib) sa-si poata asigura hrana, teritoriul, perpetuarea. Mai apoi, organizarea in state, expansiunea acestora pina la formarea de imperii. Citi morti sint necesari pentru formarea si consolidarea unui imperiu, pentru impunerea si consolidarea unei anumite ierarhii: politice, economice, militare, sociale etc? Citi morti sint necesari pentru construirea unui pod, a unei case, a unui castel, a unei corabii, a unei navete spatiale? Citi morti sint necesari pentru cercetarea unei boli, pentru cercetarea tehnologica, pentru cea stiintifica, pentru impunerea unei religii? Citi morti sint necesari pentru ca unii sa o duca bine sau foarte bine sau pentru ca toti sa aiba un nivel de trai mediu, peste mediu sau foarte bun? Citi morti sint necesari pentru supravietuirea fiecaruia dintre noi? Citi morti sint necesari pentru ca sa fie nevoie de mult mai putini morti necesari? Am avut in vedere doar mortii, dar se poate extinde lista, ca aceasta sa cuprinda si umilintele si batjocura. Foamea si tortura. Privarea de libertate si munca fortata. Incultura si lipsa (totala) de igiena. Poluarea si manipularea. Spalarea de creiere si coruptia. Prostitutia morala si intelectuala. in ceea ce ne priveste, cind am avea toate aceste cifre, liste, tabele pline de cifre, cu sau fara zecimale, am putea merge cu ele la Palatul Cotroceni sa i le dam doamnei Saftoiu, care, mai apoi, sa i le prezinte domnului Traian Basescu, care, la rindu-i sa i le dea (xerocopiate) Comisiei condusa de domnul Vladimir Tismaneanu. Care sa ne spuna oficial ca la noi a existat un sistem comunist criminal numai al nostru. Numai criminali de rind, care, numai ei, pot da seama. Care sa nu ne spuna ca la noi (si in alte tari la fel) comunismul a fost antiromanesc, antinational si anticrestin. La „morti necesari" se pare ca vor fi incadrati si mortii decembrielui loviturii de stat. Dar, oare, toti acestia, daca sint morti necesari, mai trebuie plinsi sau nu? 

O stiva mare de cadavre si, cocotat pe ea ca pe un tron: Ion Iliescu. Intreaga cariera politica a acestui individ este o dira de singe. Nu exista nici un moment in care prezenta acestuia sa nu declanseze macar o pruncucidere (mortii care l-au „legitimizat" in Decembrie 1989 erau copiii cuiva; la fel si mortii mineriadelor declansate pentru a-si satisface hachitele acest politruc comunist) - dar la ce te poti astepta de la un individ care nu are copii: sa respecte, sa inteleaga, sa iubeasca si, in consecinta, sa nu ucida?Ion Iliescu este doar o masina de ucis vise - asa l-au programat tovarasii sai sovietici cind l-au luat, ienicer, sa-l fericeasca cu bucuria de a fi instruit la Moscova. Nu ma intereseaza ce a fost Ion Ilici Iliescu pina in Decembrie 1989, ma intereseaza crimele infaptuite in numele lui dupa Decembrie 1989, crime care au scos Rominia in afara civilizatiei. Si, pentru a nu mai exista indoiala cu privire la singele pe care patineaza intreaga cariera politica a acestuia, am sa descriu punctul „zero" a ceea ce ar fi trebuit sa fie pentru el o schimbare, inceputul unei noi vieti, sansa de a fi iertat pentru ceea ce a fost - numai ca, pentru un distrugator de destine innascut, punctul „zero" al unei noi vieti este momentul in care va curma un alt vis.In dupa amiaza zilei de 22 Decembrie 1989, in jurul orei 18, Ion Iliescu isi face aparitia in balconul cladirii CC al PCR. Normal, el, „fiul unui revolutionar si patriot, el insusi revolutionar si patriot", nu putea aparea decit insotit de alti „fii" sau „revolutionari", toti activisti notorii ai proaspatului defunct PCR. Multimea adunata in Piata Palatului a inceput sa scandeze: „Fara comunisti!" - un slogan de neacceptat pentru activistii PCR care a fost tinuta in umbra si inlaturata de la cozonacul privilegiilor de catre politica de clan a familiei Ceausescu (atunci aveam „socialism de cumetrie"). Lui Ion Iliescu i s-a latit celebrul rinjet pe buze.Cum puteau sa paraseasca puterea esaloanele II, III si IV ale PCR? Tocmai ce se prezentasera in fata natiunii pentru a o conduce catre o „epoca noua". Dar acei comandanti ai Fortelor Armate, de Militie si de Securitate care, pina la fuga „comandantului suprem" au tunat si fulgerat plumbi in pieptul compatriotilor lor, conducind represiunea comandata de Ceausescu? Dar acei comandanti (de Securitate, de Militie si de Armata) care asteptau, pina sa-l dea legat pe Ceausescu, sa vada pe cine sprijina tovarasii sovietici pe care tocmai ce-i sunase Ion Iliescu sa le spuna „cine sintem si ce vrem"?Nu-mi ramine decit sa reproduc din jurnalul actiunilor de lupta al UM 010160 Bucuresti despre misiunea de lupta pe care a primit-o in 22 Decembrie 1989, imediat dupa ce rinjetul lui Ion Iliescu s-a latit peste piata in care poporul striga „Fara comunisti!": „In jurul orei 18.00, s-a primit misiunea de lupta pentru apararea fostului CC si Palatului Republicii, nimicirea elementelor din aceste sedii si punerea acestora la dispozitia organelor superioare".

¤ Program de sarbatori la PrimariePrimaria Cluj-Napoca anunta ca in perioada sarbatorilor legale, sectorul decese din cadrul Serviciului stare civila va avea urmatorul program: simbata, 23.12.2006, de la ora 8.30  la 13.30, duminica,  24.12.2006, de la 8.30 la 12.30, luni va fi liber. Programul se va relua marti, 26.12.2006, de la 8.30 la 12.30. In datele de 27 si 28 se va lucra normal. In 30 decembrie se va relua programul special astfel,  simbata, 30.12.2006, se va lucra de la 8.30 la13.30, duminica, 31.12.2006, de la 8.30 la 12.30. Prima zi de lucru din anul 2007 va fi marti, 2 ianuarie, programul de lucru fiind intre orele 8.30- 12.30. (A.-D. S. )¤ Brosuri despre minoritatiDepartamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului, Fundatia „Communitas" si Centrul pentru Resurse si Diversitate Etnoculturala (CRDE) au lansat ieri, in premiera, un pachet de brosuri didactice despre educatie multiculturala destinate elevilor claselor a III-a si a IV-a din Transilvania Monica Caluseru, coordonator proiect, a declarat ca cele trei brosuri ar putea fi incluse in curricula optionala si, ulterior, in cea obligatorie. Brosurile cuprind informatii si legende, scrise pe intelesul copiilor, despre 20 de minoritati recunoscute, precum si despre alte doua, ale chinezilor si arabilor. (V. M.)¤ Prelungire pentru „Gazeta"Tribunalul Cluj va judeca miine a doua cerere de prelungire a mandatului de arest preventiv pentru cei patru directori de presa din trustul „Gazeta", solicitata de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) Cluj. Tot Tribunalul Cluj a decis, vineri, ca cererea de ridicare a sechestrului pus pe averea sotilor Man sa fie trimisa la Bucuresti pentru a fi rezolvata, motivind prin faptul ca DIICOT Bucuresti este competenta pentru a lua o hotarire. In dosarul „Gazeta", patru persoane sint cercetate in stare de arest pentru santaj si constituirea unui grup infractional, iar alti patru in libertate. (I. O.)¤ 200 de politisti absolventiA doua promotie a Scolii de Agentii de Politie „Septimiu Muresan" din Cluj au iesit de pe bancile scolii cu diploma de absolvent. 298 de elevi, dintre care 50 fete si restul baieti, s-au specializat timp de un an si trei luni pentru a deveni agenti de ordine publica. Citeva zeci dintre ei sint si studenti, in paralel, majoritatea la Facultatea de Drept. Simbata, dupa festivitatea de absolvire, proaspetii politisti au fost si repartizati la sectiile de politie unde vor lucra, majoritatea dintre ei fiind trimisi in judetele de bastina. Salariul de incepator al unui agent de ordine publica este de aproximativ 9 milioane de lei. (I. O.) 

Fundatia Prison Fellowship Romania (PFR) a organizat la sfirsitul saptaminii trecute o actiune in cadrul careia artisti precum Ioan Zbirciu, Liviu Dan, Manuela Botis, Ramona Raus si altii si-au donat lucrarile in scop caritabil. S-au vindut prin tragere la sorti 23 de lucrari ale artistilor precum si lucrari ale copiilor din cadrul centrului care au fost cumparate in totalitate de Baroul de avocati Cluj la pretul de 300 RON fiecare. Majoritatea lucrarilor artistilor au fost cumparate la pretul 1500 RON de catre colaboratori si prieteni ai fundatiei din alte tari, aceasta actiune fiind promovata si peste hotare. Banii strinsi vor fi folositi pentru cumpararea de echipament medical si organizarea de cursuri de calificare. „Foarte putini oameni acorda o a doua sansa atunci cind gresesti, noi dorim sa oferim un model comunitatii. Ma doare ca lumea vorbeste frumos dar uita sa isi cultive sentimentul de mila si compasiune", a declarat presedintele PFR, Constantin Asavoaie. Intilnirea s-a terminat cu un mini concert de colinde la care copiii au asistat cu mult interes. PFR este o organizatie crestina, care desfasoara o importanta activitate de voluntariat, avind ca scop reabilitarea persoanelor private de libertate, schimbarea comportamentului infractional si imbunatatirea relatiilor acestora cu familia.Fundatia PFR este cea mai mare din Romania si are ca obiective principale prevenirea si reducerea deligventei juvenile prin integrarea familiala si sociala a copiilor care au trait pe strada sau care sint expusi riscului de a ajunge in strada. La ora actuala in Romania functioneaza sapte centre PFR. Numarul beneficiarilor este de 400 de persoane. Programul PFR consta in asistenta sociala, psihosociala si spirituala si asistare pentru reintegrarea copilului in societate.

Membrii din organizatiile de studenti si de tineret ale PD Cluj au organizat la sfirsitul saptaminii trecute, „Cafeneaua Tinerilor Politicieni", primul eveniment de acest gen din Cluj-Napoca. Tinerii pedisti au primit, pe linga o ceasca de cafea, sfaturi de la presedintele partidului, Emil Boc, precum si de la cel mai tinar deputat al PD, Cosmin Popp. Liderul democrat Emil Boc a devenit cel mai solicitat, iar in decursul celor aproape patru ore petrecute alaturi de tinerii democrati a impartit sfaturi tuturor celor prezenti. In opinia presedintelul PD, „orice tinar ar putea reusi in politica, cu conditia sa fie un bun profesionist, iar toleranta, comunicarea, empatia si rabdarea sint calitatile esentiale ale orcarui om politic de succes". Ministrul Educatiei si Cercetarii, Mihail Hardau, s-a alaturat de abia spre final discutiei, dar a savurat o cupa de sampanie alaturi de cei prezenti cu ocazia zilei sale de nastere. La intilnire au mai participat deputatul clujean Daniel Buda si directorul Directiei de Munca, Solidaritate Sociala si Familie, Anca Cimpean.

Sistemul eLearning a fost inaugurat vineri si la Cluj-Napoca. Implementarea noului sistem informatic destinat perfectionarii asistate de calculator a personalului de la Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj permite conectarea autoritatilor locale la baza de date nationala. Avantajele acestui sistem sint multiple, de la economia de resurse si de timp, pina la o modalitate de studiere usoara, rapida si accesibila tuturor. In plus, raspunsurile instructorului la intrebarile cursantilor pot fi accesate de toata lumea, oriunde s-ar afla. Singura problema a politistilor va fi cea legata de promovarea testelor noului sistem, nepromovarea repetata atragind dupa sine posibilitatea demiterii.In cadrul evenimentului de la sfirsitul saptaminii trecute s-a realizat o teleconferinta nationala cu cele 41 de inspectorate judetene de politie din tara. Politia Romana este prima dintre institutiile similare din Sud-Estul Europei, care a introdus sistemul informatic de pregatire a personalului. Potrivit comisarului Ioan Pacurar, seful IPJ Cluj, sistemul eLearning, va fi extins incepind cu luna ianuarie 2007 si in celelalte sectii de politie din judet.

Proiectele de hotarire de Guvern promovate de presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, prin care se solicitau fonduri pentru realizarea unor lucrari de infrastructura rutiera, executarea de lucrari de canalizare, executarea si finalizarea unor obiective de interes local, dezvoltarea turismului, au fost avizate favorabil de premierul Tariceanu si de ministri. Astfel, judetului Cluj i s-au alocat circa 260 de miliarde de lei vechi, banii urmind sa fie alocati pentru: reabilitare DJ 109V Cluj-Napoca - Padureni, realizarea „Traseului sarii" - consolidarea strazilor Mihai Viteazul si Minerilor din Dej, continuarea lucrarilor la Biserica ortodoxa Sf. Apostol Toma Cluj-Napoca, continuarea lucrarilor de constructie la unele biserici apartinind Episcopiei Romane Unita cu Roma (greco-catolica) de Cluj - Gherla, continuarea lucrarilor de executie la garajul subteran din Piata Mihai Viteazul Cluj-Napoca, executarea unor lucrari de ranforsare pe B-dul 1 Decembrie 1918 Cluj-Napoca, executarea unor lucrari de canalizare in comuna Iclod, pietruire DC12, comuna Unguras, pietruire DC138, comuna Aghiresu, pietruire drum si strazi in comuna Sic, pietruire DC20, comuna Buza, pietruire DC 82 comuna Moldovenesti, consolidare Colegiul Tehnic Economic I. Pop Cluj-Napoca, reabilitare Scoala cu clasele I-VIII Simion Balint din satul Copaceni, comuna Sandulesti, scoala cu clasele I-VIII Avram Iancu Cimpia Turzii, Liceul Teoretic Gh. Sincai Cluj-Napoca, scoala cu clasele I-IV sat Feiurdeni, comuna Chinteni, scoala cu clasele I-VIII Cuzdrioara, gradinita Aghiresu Fabrici, scoala de Arte si Meserii Gherla, reabilitare Liceul Ana Ipatescu Gherla, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca si executarea de reparatii capitale la Liceul Petru Maior Gherla.

Liderii Sanitas Cluj au asteptat pina la sfirsitul saptaminii trecute ca cei responsabili sa gaseasca o solutie pentru plata salariilor restante ale angajatilor de la Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca. Potrivit vicepresedintei Sanitas Cluj, Maria Bizo, nimeni nu a venit cu vreo propunere in acest sens, ceea ce inseamna ca angajatii de la Clinica de Medicina Muncii nu vor primi salariile integral nici in aceasta luna. In aceste conditii, in zilele urmatoare, liderii Sanitas Cluj vor actiona in judecata Spitalul Clinic Judeten Cluj, in calitate de angajator, Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Liderii sindicali vor cere, in instanta, plata salariilor restante ale angajatilor de la Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca. Acestia au primit salariile integral doar patru luni in acest an, iar din iunie nici un angajat nu a primit mai mult de jumatate din salariu pe luna. Neacordarea drepturilor salariale angajatilor se datoreaza deficientelor legislative. Astfel, din ianuarie 2007, prin lege, toate clinicile de medicina muncii din tara au trecut spre finantare la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, din Fondul de accidente de munca si boli profesionale. Avind in vedere ca nu au existat norme metodologice de aplicare a legii, angajatii si-au primit salariile prin bunavointa conducerii Spitalului Clinic Judetean Cluj, care va trebui, la rindul ei sa recupereze banii. Desi normele au aparut in octombrie, si a fost semnat un contract de finantare cu Casa de Pensii Cluj, sumele nu ajung pentru plata salariilor.

Faptul ca in Cluj se construieste intr-un ritm din ce in ce mai sustinut are si consecinte neplacute. Asta pentru ca disciplina in constructii, in ceea ce priveste transportul de materiale pina la punctele de lucru, lasa mult de dorit. Nu putine sint cazurile in care se pot observa pe strazi dire de beton scurs din betoniere sau bucati de caramida sparta cazute din bena.Initiativa hotaririi a fost a edilului-sef, Emil Boc. „Multe autovehicule care transporta beton, sau alte materiale de constructii, murdaresc drumurile. Trebuie luata atitudine in acest sens. Unele materiale de constructii, cum ar fi betonul scurs de pe masinile care se intorc de pe santier degradeaza carosabilul", a declarat Boc. Ca atare, proprietarii autovehiculelor care transporta beton sint obligati sa le doteze cu echipamente care sa impiedice curgerea betonului pe domeniul public. Proprietarii autobasculantelor care nu au oblonul din spate vor fi obligati sa le monteze acestora prelate care opresc caderea incarcaturii. Autorizarea speciala de transport se va elibera doar dupa ce prevederile respective se vor dovedi indeplinite.„Mi se pare o hotarire utila, dar si pina la momentul de fata s-ar fi putut ajunge la astfel de rezultate. La urma urmei este o chestiune de bun simt. Soferii sau proprietarii a astfel de autovehicule ar fi trebuit doar sa respecte capacitatea autovehiculelor. Daca masina poate sa transporte doar 9 metri cubi de incarcatura, atunci sa nu puna mai mult. In ceea ce priveste cisternele, incarcarea lor se face printr-un sistem de aer comprimat. Ele sint inchise ermetic. Nu vad cum ar putea sa curga", ne-a declarat Iosif Dudas, director executiv al unei companii de transport materiale de constructii. Amenzi mari pentru nerespectarea hotaririiCu punerea in aplicare a hotaririi sint insarcinate Politia Comunitara si Politia Rutiera. Detinatorii de autovehicule surprinsi ca nu respecta noile prevederi vor fi nevoiti sa plateasca amenzi cuprinse intre 100 RON si 2500 RON.

Santierul moldoveanCu privirile calde, de oameni simpli, moldovenii din Pildesti judetul Neamt sint impacati cu viata, pentru ca au dus traditia satului lor mai departe, iar priceperea si indeminarea lor a dat de veste in toata tara, dar si pe meleaguri straine. Zi de zi lucreaza pe santierul de pe strada Motilor. Ii vezi cocotati pe schele, cu salopetele albastre patate de transpiratia muncii, si manusi galbene, roase de atita uzura. La inceput, au fost doar sapte pe santierul din Cluj. Era in 2004, cind au inceput lucrarile la Parkingul din apropierea Primariei. Pentru ca pildestenii sint uniti, au mai venit apoi si altii. Frati, unchi ori cumetri, azi sint 51 la numar si au luat asupra lor intreaga responsabilitate a lucrarii.Destin de constructorBocanesc, indoaie si sudeaza fierul, ridica lemne de grosimea a doua picioare ori toarna beton zi-lumina. Oameni vinjosi, sanatosi la trup si minte. Echipa de muncitori numara noua fierari, opt zidari, iar restul dulgheri. In Cluj sint peste 100 din Pildesti care lucreaza in constructii, pe diferite santiere, si au venit in Ardeal „pentru seriozitatea patronilor", dupa cum marturiseste cel mai vechi dintre ei, Gabriel Antici, seful formatiunii de fierari. Pildestenii sint invatati cu greul de mici. Parintii si bunicii lor au fost tot muncitori constructori. Asa ca urmeaza o convingere „sanatoasa", spun ei: cu scolile si invatatura greu mergi mai departe. Munca pe santier nu este usoara, dar le-a asigurat un trai mai bun. „Iti trebuie baieti care sa nu stie cu capul mult, dar care sa fie sanatosi si sa munceasca bine. Si, bineinteles, sa-i si platesti". De mincare calda si haine groase nu duc lipsa pe santier. Firma care i-a contractat le da doua mese pe zi, iar pe linga asta isi mai fac si ei cite ceva, in caminul unde sint cazati. Tot la doua saptamini, iau trenul spre Moldova, pentru a-si petrece patru zile cu familia. Ca si cum nu ar fi de ajunsa departarea de casa, vremea a tinut cu constructia si iarna se arata blinda in continuare, semn ca „salopetele albastre" din Pildesti vor ramine pe santier toata iarna. Nu se pling insa de asta, sint bucurosi ca vor stringe un banut in plus. Cluj - Pildesti, 10 de oreCind pleaca acasa, cu trenul, moldovenii din Pildesti fac 10 ore dus, 10 intors. De timp liber nu prea au parte, in afara de simbata de la 1 incolo si pina duminica seara. In fiecare zi de  duminica, insa, la ora 9, constructorii se intilnesc la bisericuta catolica de pe strada Universitatii. „De mici am fost obisnuiti cu biserica. La locas ne mai intilnim si cu ceilati consateni, de pe alte santiere. Mai schimbam o vorba despre casa, cei care merg mai des ne aduc vesti de-acolo", spune unul dintre dulgheri, cu obrazul rosit de vintul iute de sus, de pe schelele constructiei. Au mai lucrat la Cluj si pe alte santiere. Sus la Borhanci, in Hasdeu au mai fost si-nainte. Prima data am fost insa la Mercedes, pe Turzii. Moldoveni in ArdealInca din '82-'83, moldovenii s-au aciuat in orasele din zona Ardealului, ridicind cu mina lor constructii de tot felul. „Ardeleanul are mentalitatea mai vestica. Moldoveanul umbla mai mult prin tara si, parca, se sacrifica mai mult pentru familie". Gabriel Antici este convins de vorbele sale, si spune ca asta l-a motivat sa stea departe de cei doi copii si de sotie, chiar daca simte povara distantei. „Sintem catolici moldoveni", subliniaza fierarul, incercind sa explice, in dulcele grai moldovenesc, ca se diferentiaza de ortodocsi prin seriozitate si credinta. „Am lasat loc de «Buna ziua» pe oriunde-am fost cu echipa". In Ardeal le place mai ales faptul ca se pot baza pe cuvintul patronilor. „Daca ne spun ca in data cutare primim salariile, asa este. La noi, in Moldova, nu-i chiar asa. Am mai lucrat si in Bucuresti si prin alte parti ale tarii. Dar pot sa spun ca ardelenii-s oameni seriosi", spune unul dintre dulgheri, in timp ce fixeaza o scindura in cuie.Se feresc de strainatateDaca multi romani aleg sa munceasca in strainatate, in conditii vitrege, numai pentru a stringe bani la ciorap, pildestenilor le-a ajuns pina la os instrainarea. Salariile obtinute aici sint destul de multumitoare, spun ei. Gus Brevet Construct, societatea ce coordoneaza lucrarile la parking, le da lefe intre 12 si 16 milioane. Pe linga asta, li se deconteaza transportul pina acasa, au mincare si cazare la un camin de la marginea Gheorgheniului. Pentru bani mai multi, moldovenii nu ar merge pe santierele straine. Au fost si ei dusi ani in sir prin Liban ori Spania. „Acolo, cit erai bun de lucru erai vazut bine. Dar mai conteaza si sanatatea si familia", marturiseste Antici. Sat cu scoala profesionalaLocalitatea Pildesti insumeaza peste 1.800 de fumuri. La doua case din trei, intilnesti cite-o familie ce are macar un membru lucrator in constructii. Anul acesta, pildestenii si-au inaugurat si o scoala profesionala, unde elevii se pregatesc in diferite meserii. Centrul Social-Educativ „La Salle" scoleste tinerii dornici sa devina instalatori sanitari, timplari universali ori croitori. Scoala s-a nascut ca o alternativa si ca un raspuns social la dreptul fiecaruia la o educatie de calitate.Viata de caministCei 51 de muncitori moldoveni sint cazati in caminul Grupului Scolar de Arte si Meserii „Spiru Haret". Stau cite cinci in camera, au baie si bucatarie comune si televizor cu cablu. Se aduna seara la cite-un meci de fotbal si la o bere. Veseli la fire, moldovenii spun ca le place viata de caminist, se simt din nou tineri. Nu-si petrec insa mult timp in camere, pentru ca ies tirziu de la santier. „Cavalerii", cum sint numiti tinerii necasatoriti, ies din cind in cind la cite-o discoteca, iar cei mai in virsta si cu familii se intilnesc seara la cite-un meci de table, in holul caminului. Despre conditiile de trai, Vasile Serdean, presedintele Gus Brevet Construct spune ca sint multumitoare. „Au venit tot mai multi pentru ca ei au vrut. S-au adus unul pe altul, in timp", spune Serdean.Portet de familieGabriel Antici a venit la Cluj inca de la inceputul lucrarii la Parking. I-a adus si pe altii dupa aceea, astfel ca munceste umar la umar cu finul lui, Paul Mirt, sef peste dulgheri. La fel ca ei sint multi, au venit frati, verisori, sau, daca nu, cel putin vecini. „Faptul ca ne cunoastem de mici ne ajuta sa avem incredere unul in altul. Munca pe santier e grea, trebuie sa ne pazim unul altuia spatele, altfel se pot intimpla oricind nenorociri", spune dulgherul. El considera foarte importanta relatia de prietenie de pe santiere.

De ziua lui, Florin Chilian a primit cadou din partea Casei de discuri Roton, Discul de aur pentru vinzarea a peste 15.000 de unitati din albumul „Zece- Raport despre starea natiunii". Cadoul l-a lasat fara cuvinte, declaratia lui fiind mai mult decat elocventa: „O zi de nastere mai frumoasa si mai implinita decit cea de anul acesta nici ca am avut". Catalin Muraru, A&R Manager al Casei de discuri Roton, a dorit sa sublinieze ca discul de aur primit de Florin Chilian e cu atit mai important cu cit e obtinut intr-o perioada in care vinzarile de CD-uri sint din ce in ce mai mici, iar un rol important l-a avut si cel mai nou single, „Zece", care in mod surprinzator a revigorat vinzarile albumului. Are si clipUn alt motiv de bucurie a fost lansarea clipului piesei „Zece", care a avut loc in direct la B1 Tv, in cadrul emisiunii Nasul, cu Radu Moraru. Videoclipul poate fi vazut si la MTV. Ca niciodata, mesajele de felicitare au inceput sa curga pe telefonul lui Florin inca de la miezul noptii. Felicitarile au fost duble: pentru ziua lui si pentru videoclipul piesei „Zece", care a reusit sa stirneasca din prima un val urias de simpatie, fiind considerat de toata lumea unul din cele mai bune realizate vreodata in Romania. Pentru o astfel de productie, costurile au fost pe masura: 25.000 de euro. Iar productia a durat mai bine de patru luni. Clipul beneficiaza in mare parte de animatie 3D, dar sint prezente si filmari reale, ce au fost facute la Buftea.

Am vrut un nou concert pentru el. Nu vrem sa facem concurenta trupei Compact, vrem doar sa ne amintim de cei care nu mai sint pentru noi. Am organizat un concert in memoriam chiar si in urma cu doi ani, imediat dupa ce el s-a dus. E, intr-un fel, un mod de a-i avea din nou aproape alaturi de noi. Ca el mai sunt altii: Laura Stoica, Iuliu Merca, Valeriu Sterian. Toti s-au dus mult prea devreme dintre noi", a spus Borco, organizatorul acestui remember.Amintiri pretioaseVersurile de la „Calator spre infinit", „Sa  te gindesti la mine", „Mi-e tare dor de tine" au capatat in mintea celor prezenti alte valente decit cele pe care le aveau atunci cind Teo Peter le cinta impreuna cu colegii sai de la Compact pe scenele din tara si strainatate. Teo Peter a murit in urma cu doi ani, in 4 decembrie, intr-un teribil accident de circulatie. O masina a Ambasadei SUA la Bucuresti a intrat intr-o intersectie pe culoarea rosie a semaforului si a lovit in plin taxiul in care se afla basistul trupei Compact. Soldatul american care se afla la volan a fost judecat, iar dupa parerea multora dintre colegii lui Teo Peter a primit o pedeapsa prea mica fata de pierderea imensa pe care a provocat-o familiei, prietenilor si rockului romanesc.

 Citeva sute de membri ai galeriei echipei Poli Timisoara, Commando Viola, au participat, ieri, la manifestarile organizate de asociatiile de revolutionari pentru comemorarea victimelor din decembrie 1989. Membrii Commando Viola au participat pentru prima oara in mod organizat la o astfel de manifestare. Fanii timisoreni s-au adunat in fata Catedralei din centrul orasului, unde au aprins luminari si au asistat la o slujba religioasa. Ei au afisat zeci de „japoneze" cu insemnul Victorie, bannere cu mesaje ca „Respect '89" si „Eroii nu mor niciodata". Timisorenii, solidariDe la Catedrala s-a plecat, apoi, in mars, spre sediul Memorialului Revolutiei. Pe drum, fanii timisoreni s-au oprit in fata cladirii Operei, unde au tinut un moment de reculegere si au afisat un banner de culoare neagra, de aproape 10 metri lungime, pe care era scris mesajul „Salvati Memorialul Revolutiei", cu trimitere la faptul ca sediul acestui muzeu este revendicat. Ulterior, suporterii echipei Poli Timisoara au plecat spre Cimitirul Eroilor, unde au fost depuse coroane de flori la mormintele celor decedati in timpul Revolutiei din Decembrie 1989. Astazii, familiile victimelor din decembrie 1989 vor primi aproximativ 250 de milioane de lei vechi, bani strinsi la meciul Poli Timisoara - FC Arges.Intilnire la FRFAproximativ 200 de fani timisoreni au plecat, aseara, spre Bucuresti, unde astazi, intre orele 11.00 si 14.00 vor picheta sediul Federatiei Romane de Fotbal (FRF), in semn de protest fata de tergiversarea situatiei legate de palmaresul clubului Poli Timisoara. Inaintea acestei actiuni de protest, un grup de 10-12 suporteri, impreuna cu juristii clubului Poli Timisoara si cu presedinteleMarian Iancu, va avea o intrevedere cu presedintele FRF, Mircea Sandu, si cu juristii forului roman.Atinsi in orgoliuLa inceputul lunii decembrie, Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a decis sa oblige pe FCU Politehnica Timisoara sa continue cu numele initial, CS FC Politehnica AEK Timisoara, sau sa isi ia un alt nume aprobat de FRF, hotarind sa interzica si folosirea culorilor alb-violet. TAS a mai decis ca FCU Politehnica Timisoara sa plateasca cate 5.000 de euro pentru fiecare meci oficial jucat incepind cu data de 5 decembrie 2006 si pina cind intra in vigoare schimbarea de nume in concordanta cu prezenta sentinta. FCU Politehnica Timisoara este obligata sa plateasca suma de 90.000 de euro drept compensatie pentru violarea folosirii numelui, a culorilor, a imnului, a istoriei si a logoului SC FC Politehnica Timisoara SA, care activeaza acum in Liga a III-a, intre 13 iunie si 4 decembrie 2006. Decizie nefavorabilaComisia de Apel a FRF a fost mandatata de TAS sa decida suma pe care FCU Politehnica Timisoara trebuie sa o plateasca catre SC FC Politehnica Timisoara SA pentru fiecare folosire a numelui, imnului, istoriei, logo-ului si a culorilor intre 31 ianuarie 2005 si 12 iunie 2006 si va mari aceasta suma cu numarul meciurilor oficiale jucate de FCU Politehnica Timisoara din acea perioada pentru a calcula intreaga suma compensatorie. Decizia TAS a venit dupa ce FCU Politehnica Timisoara a contestat o deciziie a Comisiei de Recurs Federale a FRF, din luna iunie, prin care se interzicea gruparii prezidate de Marian Iancu sa foloseasca palmaresul si emblemele fostei asociatii, SC FC Politehnica Timisoara SA.

Inceput de senzatieIntr-o atmosfera terifianta creata atit de peste cei 3.000 de fani ai gazdelor, dar si cele citeva sute de sibieni care au mers sa-si incurajeze favoritii, elevii lui Mircea Vulkc au avut un start de meci excelent. Teama de a nu gresi i-a facut pe jucatorii ambelor formatii sa joace foarte prudent in startul meciului. S-a mers practic cap la cap. In primele cinci minute tabela indica egalitate sau cel mult un avantaj de doua puncte in favoarea uneia dintre formatii. Eroul debutului de meci a fost Little Donald. In mare verva, pivotul sibian considerat inb urma cu o saptamina drept cel mai valoros din campionat de catre Mircea Vulc si-a facut datoria cu brio. I-a anihilat perfect pe adversari si sub panou a fost de neoprit. Momentul decisivLa 21-20, sibienii au facut pasul decisiv pentru a se desprinde in invingatori ai primului sfert. Clavon a scos foarte bine un fault tehnic. A  transformat toate cele patru aruncari libere de care a beneficiat, iar atacul de care sibienii au beneficiat ulterior a fost transformat si el in puncte. Triupa lui Mircea Vulc s-a distantat rapid la 30-24 si era clar ca victoria in primul sfert nu mai pooate scapa. A mai urmat un cos de trei al sibienilor si tabela s-a inchis la 33-24 la capatul primelor zece minute. Clujenii revinInceputul sfertului secund a apartinut to sibienilor, care si-au continuat evolutia buna si au urcat scorul pina la 39-31. Din acel moment clujenii au revenit extraordinar. O reuslita de trei puncte a lui Dumitrescu plus alte citeva de sub panou a lui Belanovic a facut ca scorul sa devina foarte echilibrat, 41-40. Blackshear isi dovedeste clasa si marcheaza un cos important de trei puncte care-i relanseaza pe sibnieni si prima repriza se incheie cu 48-42 in favoarea trupei de pe Cibin si se anunta o a doua reprizpa de foc. Aparare la inaltimeActul secund incepe cum nu se poate mai prost pentru sibieni. Little incaseaza a patra greseala personala la un contact cu Jenkins, iar Mc Farland avea si el deja trei greseli tehnice. Cu toate acestea nimeni nu dispera. Cu Medvedj tinut in permanenta om la om, sibienii reusesc sa-si puna adversarii la respect. Blackshear isi arata din nou valoarea si puncteaza de doua ori de la distanta, iar tribuna sibiana sare in aer. Gazdele cer timp de odihna, forteaza si cu revenirea lui Tenter, dar Clavon este mai bun. Impulsioinasi de fanii care nu au incetat sa cinte si sa-si incurajeze favoritii, sibienii s-au desprins decisiv in finalul sfertului cind au ajuns sa aibe un avans de 13 puncte, 72-59. Final de infarctPresati de situasia de pe tabela, dar si de lipsa de concentrare a sibienilor, gazdele au revenit extraordinar in sfertul patru. Au marcat noua puncte fara ca sibienii sa mai marcheze vreunul, iar Mircea Vulc a fost nevoit sa ceara time-out. De la 72-68, diferenta creste in favoarea oaspetilor care, cu trei minute inainte de final aveau 80-70. Doua cosuri de trei puncte ii readuce pe clujeni in joc, 82-78, dar sibienii nu cedeaza si termina invingatori cu 86-80 si obtin cea mai importanta victorie din acest final de sezon. CSU Atlassib: Mc Farland 24 (1x3), Blackshear 22(4x3), Clavon 19, Little 17, Calota 3, Kabengele 2. Little la inaltimePivotul Little Donald a facut un meci excelent in partida de la Cluj. Pe linga punctele reusite a mai avut cinci recuperari, dar si patru capace. Pe final s-a deconcentrat si a pierdut de citeva ori mingea in pozitie excelenta, singur in fata cosului advers.

Aproape intreaga activitate a fost desfasurata cu ajutorul personalului angajat pe baza de contract, deoarece, in acest an, IJJ a lucrat doar cu aproximativ 100 de militari in termen. Ultimii 21 au fost lasati, ieri, la vatra.2006, in cifrePentru lucratorii din cadrul IJJ Sibiu, acest an a fost unul foarte incarcat. Pina in prezent, cei peste 300 de angajati ai Inspectoratului au participat la 4.036 misiuni de tot felul si au acordat nu mai putin de 1.098 de amenzi, in valoare de 316.910 RON. De asemenea, au fost constatate si instrumentate 284 fapte de natura penala, fiind identificati 271 de potentiali infractori si depistati 3 infractori dati in urmarire generala, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, cind au fost constatate si instrumentate 78 fapte penale savirsite de 86 autori identificati. Misiuni obisnuiteIn prezent, Inspectoratul de Jandarmi Judetean Sibiu asigura paza unui numar de 21 obiective, cu un efectiv de 44 subofiteri, in medie pe zi, precum si paza si protectia transporturilor speciale la un numar de 5 beneficiari de paza, cu un efectiv mediu saptaminal de 6-8 jandarmi. In acest an, angajatii IJJ au asigurat paza a 65 transporturi de produse cu caracter special, din care 27 transporturi de substante toxice, 25 transporturi de materiale explozive, 12 transporturi de armament si unul pentru opere de arta, fiind folositi  133 jandarmi, din care 3 ofiteri, 105 subofiteri si  25 jandarmi angajati pe baza de contract, dar si un numar de 7.699 transporturi de bunuri si valori importante. De asemenea, jandarmii au participat la diferite misiuni, alaturi de angajatii Inspectoratului Judetean de Politie, ai Inspectoratului Pentru Situatii de Urgenta, Servicul Salvamont si ai Agentiei pentru Protectia Mediului. Misiuni specialeTot jandarmii sibieni au decoperit, in acest an, 5 culturi canabis, insumind 267,4 kg masa vegetala verde si 140,24 kg masa vegetala uscata, care risca sa ajunga pe mina tinerilor. In ceea ce priveste participarea efectivelor Inspectoratului de Jandarmi Judetean Sibiu la actiuni de mentinere a pacii organizate de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si de „Asociatia Fortelor de Politie si Jandarmerie Europene si Mediteraneene cu Statut Militar",  un ofiter si un subofiter au participat la misiuni in cadrul fortei multinationale de mentinere a pacii sub egida ONU, in provincia Kosovo, in perioada februarie 2005 - februarie 2006.  Ultimii recrutiIn acest an, IJJ Sibiu a lucrat cu aproximativ 100 de militari in termen. Ultimii 21 de soldati au fost lasati la vatra chiar ieri. Incepind din 1 ianuarie 2007, IJJ Sibiu va fi complet profesionalizat.

La sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, a avut loc tragerea la sorti a seriilor asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto valabile de la 1 ianuarie 2007, aferente fiecarei societati asiguratoare. „Conform prevederilor Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, puse in aplicare prin Ordinul nr.113133/2006 (publicate in Monitorul Oficial nr. 977 din 6 decembrie 2006), asiguratorii vor tipari polta de asigurare R.C.A. s vigneta pe acelasi suport cu Cartea Verde", se arata intr-un comunicat de presa. Macheta orientativaSocietatilor de asigurare le-au fost aduse la cunostinta caracteristicile tehnice ale suportului pe care vor tipari polita de asigurare R.C.A., vigneta si Cartea Verde. Culoarea Cartii Verzi (fata/verso) va fi aceeasi ca cea utilizata pina in prezent, respectiv verde. Polita de asigurare RCA, vigneta si Cartea Verde sint detasabile, fiind separate de linii de tip perfor. Macheta orientativa a suportului care cuprinde forma, continutul si seria politei de asigurare RCA, vigneta si Cartea Verde, precum si caracteristicile tehnice, sint prezentate in pagina de Internet a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, la adresa www.csa-isc.ro.