Impozit pe toata sumaIncepind de anul viitor, sistemul de impozitare in domeniul tranzactiilor imobiliare se schimba radical. Daca pina acum, la vinzarea unui imobil care a fost detinut mai putin de trei ani se impozita cu 16% diferenta dintre valoarea de vinzare si valoarea la care imobilul fusese cumparat initial, dupa 1 ianuarie 2007 se va impozita intreaga valoare de tranzactionare - e adevarat, cu o valoare mult mai mica, cuprinsa intre 1 si 2%. Pentru imobilele detinute mai mult de trei ani, taxa este intre 2 si 3%. Numarul taxelor se reduce, fiindca taxa de vinzare-cumparare si impozitul pe profit care se platesc acum vor fi inlocuite de impozitul unic pe valoarea tranzactiei. Taxele vor creste pentru imobilele care constituie cea mai mare parte a tranzactiilor, cele cu o valoare sub 200.000 de lei noi. Scopul este acela de a atrage mai multe venituri la buget, dar socoteala guvernului s-ar putea sa fie contrazisa de socoteala din piata. Partea buna a actualului sistem de impozitare era ca sumele declarate la notariat si inscrise in contractul de vinzare-cumparare erau in general cele reale, conform declaratiilor facute recent de reprezentantii agentiilor imobiliare. Tentatia subevaluariiRadu Zilisteanu, purtatorul de cuvint al Asociatiei Agentiilor Imobiliare din Romania, a comparat, intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati, situatiile din 2006 si 2007: „Vinzatorul vrea ca acea diferenta a lui sa fie cit mai mica, sa plateasca un impozit cit mai mic. In consecinta, el va fi tentat sa declare subevaluat valoarea tranzactiei. Din contra, cumparatorul, la rindul lui, daca va vinde intr-o perioada de mai putin de trei ani proprietatea respectiva, vrea ca diferenta lui sa fie cit mai mica si atunci va fi tentat sa declare cit mai mult. Efectul a fost ca, prin actualul sistem de impozitare, in general la notariat se declarau sumele reale, datorita intereselor contrare ale partilor din tranzactia respectiva".Evaziune fiscalaIncepind cu 2007, impozitul pe venit va actiona insa in sensul nedorit de Ministerul de Finante, adica va crea o tentatie pentru vinzatori si pentru cumparator sa declare mai putin. In mod vadit, si cumparatorul si vinzatorul vor fi tentati sa declare subevaluat, tocmai ca impozitul sa fie cit mai mic. Vinzatorul, pentru ca el este cel care plateste acest impozit, iar cumparatorul, pentru ca el este cel care de regula il suporta, fiindca acest impozit se adauga peste pretul de tranzactionare. Deci, s-ar putea sa asistam din nou la un fenomen de evaziune fiscala in acest domeniu, al tranzactiilor imobiliare. Noul sistem de impozitare dezavantajeaza proprietatile ieftine si vechi. In primul rind, cistiga cei care au proprietati foarte valoroase, pentru care cistigul acumulat este deja semnificativ, si pierd cei care vind proprietati de valoare mica si detinute de mai mult de trei ani de zile, pentru ca acestia inainte nu plateau impozit. Daca in actualul sistem de impozitare, facind abstractie de acel 16% asupra diferentei, taxele cu totul erau in momentul de fata de aproximativ 3 - 4% din valoarea de tranzactionare, in noua grila de impozitare aceste taxe vor creste la 4 - 5 %. Una peste alta, cei mai multi analisti nu considera ca noul sistem va influenta preturile din domeniul imobiliarelor.
Adrian Mutu este ridicat in slavi de italieni dupa inceputul excelent de sezon cu Fiorentina. Atacantul din Pitesti a spart toate recordurile in Serie A: este primul in topul paselor, al suturilor la poarta si al driblingurilor, iar toata lumea, la Florenta, vede in romanul Mutu noul Roberto Baggio. Dupa ce a inscris sase goluri pentru Fiorentina, Gazzetta dello Sport il considera pe Mutu urmasul lui Roberto Baggio la Florenta. Mutu le-a luat fata in Italia campionilor mondiali Totti si Luca Toni: este primul in Serie A intr-un clasament al paselor si al suturilor la poarta. Genial, imprevizibil, chiar daca e si putin inconstant. Un defect tipic insa pentru artistii balonului, a titrat Gazzetta dello Sport, care stie de ce Mutu s-a facut baiat cuminte: Ultima lovitura din viata lui Adrian Mutu a fost botezul fiicei sale. Baiatul cu excese si extravagant s-a transformat, dintr-o data, intr-un tata perfect.
Chiar daca Dica beneficiaza de sprijinul lui Gica Hagi, Gica Popescu propune alternativa stelistului pentru titlul de jucatorul anului. Cristi Chivu este preferatul fostului international. Argumentele capitanului echipei nationale ar fi evolutiile foarte bune de la prima reprezentativa si faptul ca evolueaza in Serie A, un campionat mult mai puternic decit Liga Intii. „Eu cred ca un rol foarte important trebuie sa aiba evolutia de la echipa nationala, pentru ca pina la urma echipa nationala este ceea ce conteaza in primul rand. Preferatul meu este Chivu, pentru ca joaca intr-un campionat foarte greu, la echipa nationala intotdeauna a jucat foarte bine, eu pe Cristi il vad cel mai bun", a spus Gica Popescu. Cumnatul lui Gica Popescu are insa alte preferinte. Hagi ar alege jucatorul anului din campionatul intern. „Dica a crescut foarte mult, a dat foarte multe goluri pentru Steaua in acest an. E una dintre optiuni, e la o echipa foarte mare care a jucat unde a jucat, poate fi o optiune", a declarat Gica Hagi.
Ferenc Puskas, cel mai mare fotbalist al Ungariei, a fost dus, simbata, pe ultimul drum. Ziua de 9 Decembrie a devenit zi de doliu national, iar la ceremonie au participat numeroase personalitati din toata lumea. Peste 600 de goluriSteagul Ungariei a fost coborit in berna cu ocazia ceremoniei de inmormintare a celui mai mare fotbalist ungar din toate timpurile, Ferenc Puskas. Fosta vedeta a lui Real Madrid si a nationalei Ungariei, Puskas a fost condus pe ultimul drum de personalitati precum Franz Beckembauer si Michel Platini. Puskas a fost declarat de FIFA unul dintre cei mai buni fotbalisti din toate timpurile, iar de-a lungul intregii sale cariere, „Maiorul"- asa cum era poreclit - a marcat peste 600 de goluri, a cistigat de trei ori Cupa Campionilor Europeni cu Real Madrid si medalia de aur la Olimpiada din 1952. Doliu nationalDe asemenea, zeci de mii de unguri si-au luat adio de la marele jucator, intr-o zi declarata de oficialitatile de la Budapesta drept zi de doliu. Transportat pe un afet de tun, sicriul cu trupul neinsufletit al lui Puskas a fost depus la Catedrala Sf. Stefan din Budapesta, intr-o ceremonie demna de un adevarat erou national.
Peste 100 de meciuriDe doi ani si jumatate la cirma Rapidului, Razvan Lucescu i-a condus pe giulesteni in 115 partide in toate competitiile. Lucescu junior este cel mai longeviv dintre tehnicienii care activeaza in Liga I, fiind urmat de Ionut Popa, care conduce Politehnica Iasi din octombrie 2004. De asemenea, intr-un clasament al tehnicienilor care au activat in Grant dupa 1989, cu 79 de meciuri in campionat, Lucescu junior ii devanseaza pe Mircea Lucescu si Mircea Rednic, care au condus Rapidul in 51, respectiv 49 de meciuri consecutive in prima liga. Ca antrenor, Razvan a dus Rapidul la cea mai mare performanta a clubului, sferturile de finala ale Cupei UEFA din sezonul trecut. Nu pleacaUltimele declaratii ale lui George Copos au alimentat speculatiile privind o posibila despartire de actualul tehnician, insa patronul rapidist si-a reafirmat sprijinul pentru cel supranumit de presa germana Mourinho din Giulesti. „Razvan Lucescu isi va continua activitatea la Rapid indiferent de rezultatul meciului cu Jiul sau al celui dintre Panathinaikos si PSG", a spus George Copos. Copos a tinut sa il reconfirme pe Razvan Lucescu in functie, ca urmare a informatiilor vehiculate in presa in ultimele zile, conform carora intentioneaza sa il demita pe tehnician si sa il instaleze in locul sau pe Ioan Ovidiu Sabau. Si Gica Popescu il sustine pe Razvan Lucescu. „Eu sint adeptul continuitatii. Eu stiu ca este foarte greu sa fii tot timpul sub presiune, insa cei de la Rapid stiu cum este Copos, un tip foarte exigent, si asa va fi intotdeauna. Razvan Lucescu a facut lucruri extraordinare la Rapid, in primul rind atmosfera este unica, este un grup de prieteni", spune Gica Popescu.
Daca totul s-ar desfasura ca in scolile din Occident, un elev care in timpul orelor de curs sau al pauzelor si-ar rupe o mina, si-ar sparge capul sau ar suferi orice alt tip de accident ar putea cere si primi cu usurinta, despagubiri de la unitatea scolara.Puncte de calitateDesi suna neobisnuit, iar asigurarea este mai degraba o obisnuinta a invatamintului particular, din ianuarie 2007 acest lucru va conta foarte mult si in scolile publice. Pentru ca Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP) va incepe o ampla actiune de evaluare a unitatilor scolare din toata tara. Iar puncte importante in plus vor primi acelea care pun pret pe siguranta elevilor in timpul orelor de curs si in pauze, cu toate ca acesta este un criteriu facultativ de acordare a punctajelor de calitate. Conform estimarilor, o asigurare de acest gen ar costa unitatea de invatamint intre 1.500 si 15.000 de RON, pe un an scolar. Asigurarea de accidente pentru scoli, indiferent ca sint publice sau private, este obligatorie in Europa si in Statele Unite. In Romania insa nimeni nu ia in serios o asemenea posibilitate, cu toate ca accidente mai mult sau mai putin serioase se intimpla frecvent in scoli.Directorilor le displace ideeaDaca pentru unii parinti ideea ca scoala sa incheie o asigurare care garanteaza siguranta elevilor suna bine, opinia generala a directorilor este contrarie. Conform legii, atita timp cit sint in incinta scolii, elevii sint in grija directorului si a cadrelor didactice. In ciuda acestei prevederi, conducatorii unitatilor scolare cred totusi ca parintii sint cei care trebuie sa se ingrijeasca de siguranta copiilor si sa le faca eventual asigurari individuale. Exista firme de gen in Romania care au in ofertele lor si astfel de asigurari. Dar nu adresate scolilor, ci parintilor. Insa lipsa de informatie si de mijloace financiare face ca foarte putini sa plateasca pentru siguranta copilului in timpul orelor. Pe de alta parte, prima tendinta a parintilor in cazul unor accidente suferite de copiii lor este sa invinovateasca si sa dea in judecata pentru despagubiri, nu unitatea scolara, asa cum ar fi normal, ci profesorul de serviciu sau dirigintele. Securitatea elevilor, pe primul locTot incepind de anul viitor, ARACIP va impune scolilor, obligatoriu, citeva masuri pentru siguranta elevilor. Unitatile de invatamint preuniversitar vor fi nevoite sa aiba obligatoriu un cabinet, cu asistenta si medic, pentru acordarea primului-ajutor in caz de nevoie. In prezent, statisticile arata ca cel mult 70% dintre scolile romanesti detin un asemenea cabinet medical. Din 2007, la inceputul anului scolar va fi absolut necesara obtinerea autorizatiei sanitare de functionare. ARACIP a anuntat ca acele scoli care trei ani consecutiv nu au reusit sa indeplineasca toate conditiile de acordare a autorizatiei sanitare, ar putea fi inchise. Alte norme de siguranta impuse scolilor de catre Agentie, in vederea evaluarii din 2007, sint gardurile si agentii de paza specializati.
O ocupatie pentru sufletul tau Se spune ca arta confectionarii manuale a decoratiunilor are un rol curativ. Pentru ca micile obiecte pe care le vei lucra inglobeaza priceperea, munca si o particica din sufletul tau. Daca simti ca ai acumulat energii negative si suparari, incearca acest tip de terapie. Te vei elibera de ele, pregatindu-te pentru Craciun, sarbatoarea cea mai emotionanta a anului. Nu e de neglijat nici faptul ca vei economisi banii pe care ar fi trebuit sa-i cheltuiesti cumparind globuri, beteala, coronite. Nu lua totul ca pe corvoada, ci ca pe o delectare. Mai intii, aduna de prin casa materialele care crezi ca ti-ar fi de folos: hirtie colorata, globuri sparte, luminari, materiale textile, carton, crengute de brad, margele, pahare, lipici, banda adeziva, pasta de dinti. Rasfoieste revistele in care ai vazut decoratiuni de iarna si alege-le pe cele care te inspira. Instaleaza-te la o masa si pregateste-te sa incepi sa realizezi decoratiunile care ti-au placut. Porneste cu gindul ca ale tale vor fi mult mai frumoase.Minuni din crengute de bradPentru masa de Craciun, poti face un aranjament din crengute de brad. Ai nevoie de un bol, pamint, crengute de brad si globuri colorate. Crengutele se infig in pamint, apoi se decoreaza. In mijloc, puteti pune o luminare colorata sau parfumata. Mai poti face si coronite de brad. Crengutele se leaga cu sirma. Apoi, se pregatesc decoratiunile. Se dau cu bronz citeva nuci si conuri mici de brad. Se prind apoi de coronita, impreuna cu funde rosii, macese si globuri. Tot pentru masa festiva poti face suporturi speciale pentru luminari. O banala cutie de bere taiata la un capat sau un pahar se imbraca in margele, rulind siragul in spire. Din loc in loc, margelele se lipesc cu Super Glue. Aseaza o luminare mai lata in pahar si efectul va fi extraordinar. Mai poti face luminarile late sa capete un aer de sarbatoare, infigind in peretii de ceara crengute scurte de brad sau cioburi mari de globuri. „Inventii" de impodobit bradulCu ce vei impodobi bradul? Poti transforma niste conuri de brad naturale in ornamente speciale doar cu niste pasta de dinti. Se picteaza citiva solzisori sau conul in intregime. Se pune si o funda rosie si, iata, ce frumos sint ninse conurile din casa ta! Poti sa faci si niste oameni de zapada. Faci trei cocoloase de hirtie igienica, le lipesti intre ele si le invelesti in pasta de dinti. Nasturii, ochii, gura, ii desenezi cu carioca. Ii confectionezi si un fes din hirtie rosie, strabatut de un fir cu care vei anina omul de zapada in pom. Din carton colorat poti confectiona usor si repede niste coifuri, decorate cu stelute argintii si colorate. Poti face si felicitari, simple sau in forma de Mos Craciun. Imagineaza-ti ca cele doua parti ale mantiei rosii se petrec una peste alta, inchizind felicitarea. Pe cartonul rosu poti lipi o pulbere fina din cioburi de glob. Din material rosu, fa niste funde. Si micute si mari. Pe cele mari le poti prinde de draperii, cele mici pot impodobi bradul sau fata de masa. Scena din iesle intr-o cutie de pantofiPentru copii, nimic nu e mai atractiv de Craciun decit un aranjament care sa intruchipeze scena Nasterii Domnului. Intr-o cutie de carton, pune talas. Intr-un colt, lipeste un bradut sau niste crengi stufoase. Sau, pur si simplu, decupeaza unul din carton verde. In talas, aseaza o coaja de nuca in care va sta micutul. Pentru prunc, foloseste o papusica de cauciuc. Daca nu ai decit o papusa mai mare, o poti aseza direct in paie, infasurata in scutece. Alte figurine pot intruchipa magii si pe Maica Domnului, sau chiar animalele. In virful bradului, pune o stea luminoasa sau argintie. Micutii vor aprecia povestea ta materializata in cutia de pantofi. Tot pentru copii, pregateste jucariile. Cele existente deja trebuie gatite si ele de sarbatoare. Ursuletul preferat poate primi un coif, masinuta un clopotel, papusii ii trebuie o caciulita de Mos Craciun. Nu uita ciorapeii rosii!Mai poti confectiona servete speciale, de sezon, pornind de la cele vechi. Cosi pe ele materiale imprimate cu oameni de zapada, braduti, Mos Craciun si sania trasa de reni. Imprimeurile le decupezi din alte materiale. Iar marginile stergarelor le festonezi cu rosu sau verde ca cetina. Fa caciulite si sosete rosii pentru toti membrii familiei. Le tricotezi sau, mai simplu, le croiesti din material textil. Daca tot ai foarfeca si acul cu ata la indemina, fa un Mos Craciun de perete. Ca o carpeta cu buzunar, Mosul are rolul de a ascunde sub mantie dulciurile celor mici sau cartea de colorat. Sau poate orna festiv un ceas de perete sau un calendar. Daca tii la traditiile autohtone, poti confectiona o masca de Craciun, ca pe vremea dacilor. Decoreaza o pinza de sac, astfel incit sa intruchipezi un chip, cu fasole in loc de dinti, cu par din lina si barba de cinepa, cu ochi din margele si cu caciula de blana de miel. In loc sa cumperi o sorcova kitschioasa, poti face tu insati una, dintr-o nuielusa pe care prinzi stelute, clopotei, buchete de cetina si flori din hirtie. Orice idee e bunaFoloseste cosuletele de rachita din casa pentru a da un aer de sarbatoare. Pune in ele niste conuri, o sticla cu vin, crengute de brad, o luminare. Poti face felinare, fulgi de nea, platouri ornate in spiritul Craciunului. Picteaza baloanele cu braduti si ingerasi. Din floricele de porumb insirate pe un fir de ata mai groasa poti confectiona fire de beteala „din fulgi albi de nea". Poti mesteri alte rame pentru tablouri, din hirtie colorata sau staniol colorat. Pina si florile pot participa la sarbatoare, daca le decorezi ghivecele cu stelute, hirtie creponata, staniol. Orice iti trece prin cap e binevenit si mai valoros decit orice obiect cumparat, fiindca inglobeaza pasiune si suflet. Dupa ce vei sfirsi treaba, care nu e o munca oarecare, ci o adevarata arta care-ti purifica sufletul, vei fi mai fericita si Craciunul va veni asa cum visezi. O noapte sfinta, o noapte linistita. Stelute de neaSe confectioneaza foarte simplu, din globuri sparte. Fa-ti un sablon de hirtie dupa care sa decupezi stelute de carton, de ce dimensiune vrei tu. Stelutele le poti colora in alb sau verde. Unge stelutele cu lipici sau lac de unghii transparent si acopera-le cu o ploaie de cioburi. Repeta operatiunea si pe verso. Dupa ce se usuca, stelutele sint gata de agatat in brad. Cos de CraciunIti trebuie o funda mare rosie, staniol, nuci, portocale si mandarine. Imbraca in staniol cosuletul de nuiele. Apoi, incinge-l cu o panglica rosie si fa o funda mare. Daca e prea scurta, agata la capat un clopotel, un ingeras sau orice alta decoratiune mica. Umple cosul cu biscuiti, ciocolata, fructe si nuci. Printre ele, o crenguta de brad. Daca e un cos mare merge sa stea sub brad. Daca e mai mic, pe masa. Buzdugan parfumatIntr-o portocala mica (e mai parfumata decit mandarina sau clementina), se infig pe toata suprafata cuisoare. Aranjamentul va semana cu un buzdugan, iar parfumul va umple incaperea. Daca se trece un snur auriu prin fruct, poate fi agatat chiar si in bradul de Craciun. Nu uita ca, pe vremuri, stramosii nostri n-aveau beteala si globuri, si-si impodobeau bradul de Craciun cu nuci, covrigi si mere.
Tichetele cadou, care pot fi acordate ca prime de sarbatori angajatilor, nu sint supuse impozitarii. Conditia este ca salariatul sa nu primeasca bonuri in valoare mai mare de 150 de lei. Angajatorii pot introduce aceste tichete la cheltuieli sociale, iar cheltuielile cu tichetele cadou pot fi deductibile in limita a 2% din fondul de salarii anual. Legea permite ca tichete cadou sa fie acordate si partenerilor de afaceri sau clientilor unei firme, acordarea lor putind fi inclusa in cheltuielile de protocol. Si aceasta cheltuiala poate fi deductibila, in limita a 2% din diferenta dintre venituri si cheltuieli. Exista si posibilitatea legala ca tichetele cadou sa fie trecute si la cheltuielile de reclama si publicitate ale unei firme, dar cu conditia sa existe un contract intre cele doua parti, firma care acorda tichetul si beneficiar.
Braduti la ghiveciInca de la inceputul acestei luni, pietele si florariile au fost invadate de braduti la ghiveci, coronite de brad si aranjamente de Craciun. Aproape in toate florariile care se respecta puteti gasi deja braduti de-o schioapa, dar si unii care pot ajunge pina la un metru si jumatate, infipti bine in ghivece cu pamint si care asteapta doar sa fie impodobiti. Pretul acestora, in functie de inaltime, bogatia ramurilor sau specie, se incadreaza intre 20 si 200 de RON. Si pietarii au inceput sa-si faca din vreme vinzare cu coronite simple de brad pe care le comercializeaza la preturi accesibile oricarui buzunar: 3 sau 5 RON.Brazi artificialiCei care opteaza pentru un brad artificial au si ei de unde alege. Toate hypermarket-urile, magazinele si standurile cu decoratiuni interioare au pus deja „in circulatie" brazi de toate marimile, verzi sau alb-argintii si chiar gata impodobiti. Astfel, un brad de aproape un metru, din fibra optica, costa 70 de RON, un brad Wisconsin cu conuri, de 1,8 metri, il puteti avea la pretul de 160 de RON, iar pentru un brad de lux de peste doi metri aveti nevoie de 175 de RON. Bradutii decorativi de 45 sau 60 de centimetri, dotati cu instalatie, costa intre 10 si 65 de RON.Bradul de pe net O afacere deosebit de profitabila o constituie si vinzarea brazilor pe internet. O companie din Bucuresti s-a gindit sa livreze brazi naturali de toate marimile in toate zonele tarii de unde primesc solicitari. Potrivit site-ului www.brazidecraciun.ro, preturile afisate pe site sint cele finale, includ livrarea bradului la domiciliu (doar daca acesta se afla pe teritoriul capitalei), precum si ridicarea bradului dupa sarbatorile de iarna. Insa sibienii care vor sa comande bradul de pe internet trebuie sa ia in calcul si un adaos pentru transport care, in functie de marimea bradului, poate depasi 100 de RON. Site-ul se adreseaza in principal persoanelor cu dare de mina, deoarece preturile sint destul de piperate. Iata citeva exemple: un brad de un metru costa 120 de RON, cel de doi metri 230 de RON, iar unul de cinci-sase metri ajunge pina la 1.800 de RON. Daca doriti ceva deosebit, adica un brad artificial facut manual, il puteti avea contra sumei de 200 de RON, din aceeasi sursa. Site-ul pune la dispozitie si un sistem de comenzi angro, de peste 1.000 de brazi, cu livrarea la domiciliu, oriunde in tara. Un alt serviciu oferit este cel de decorare a bradului, operatiune care costa insa intre 200 si 300 de RON. Pedepse aspreInspectoratul de Jandarmi Judetean Sibiu, impreuna cu Politia Sibiu, desfasoara actiuni intense, inca din luna noiembrie, privind controlul transportului materialelor lemnoase, inclusiv a pomilor de Craciun. Chiar vinerea trecuta, jandarmii din Paltinis au prins un barbat din Gura Riului care, transporta, intr-o Dacie papuc cu remorca, 68 de brazi de 2-3 metri lungime si grosimi cuprinse intre 10-15 cm. In cursul acestei luni, actiunile de control sint intensificate atit pe drumurile forestiere, cit si in zona pietelor si a zonelor pretabile taierilor ilegale si comercializarii pomilor de Craciun.
De ce de la instaurare si nu din 1924 cind partidul comunist a fost trecut in ilegalitate si a continuat activitatea impotriva unitatii si independentei statului roman, ca sectie a kominternului dirijat de Stalin? Cumva, pentru a nu se arata ca in 1931, la Gorikovo, linga Moscova, a avut loc Congresul al V-lea al PCdR al carui secretar al CC era Alexandru Iliescu, tatil lui Ion Iliescu, la incheierea caruia s-a adoptat o rezolutie, care in problema nationala, specifica: (citez din <Ion Iliescu, biografia secreta> de Vladimir Alexe) „Romania contemporana nu reprezinta prin sine o unire a tuturor romanilor, ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Versailles, pe baza ocuparii unor teritorii straine si pe baza inrobirii unor popoare straine..." Biblioteca Academiei Romane, arhiva istorica, cota AB XIII-3). Va mentiona dl. Tismaneanu, in raport, aceasta oribila crima de tradare a patriei, semnata de Alexandru Iliescu? De ce pina la decembrie '89 si nu pina in ziua de azi cind tara si puterea sint ale comunistilor. Ma bate un gind sinistru, ca dl. Tismaneanu greseste cind il amesteca pe Ion Iliescu printre alti sefi comunisti ca Vadim Tudor, Adrian Paunescu, ba mai mult, cu demnitarii lui Ceausescu (Stefan Andrei, Niculescu Mizil, Manea Manescu etc), ceea ce dovedeste, ori ca este prea tinar pentru istoria postbelica a Romaniei, ori este intoxicat de scientism. Zice dl. Tismineanu despre Iliescu: „Ca secretar al CC al PCR, ca sef de sectie, ca ministru al Tineretului, ca prim secretar de judet, Ion Iliescu a fost parte integranta si sprijinitor activ al sistemului", dindu-i astfel un certificate de buna purtare si recomandare pentru sefia comunistilor. Mi se pare incompetent sau rau intentionat ca, vorbind despre Ion Iliescu sa nu mentionezi ca el a fost omul URSS - KGB responsabil cu sovietizarea Romaniei. De asemenea era pripit in luarea de hotariri. Cu concluzia Bun pentru Romania si spatiul sovietic. Astfel, in 1956 a fost numit secretar al Uniunii Internationale a Studentilor, organizatie de front a KGB-ului, cu sediul la Praga si finantata de Moscova. Dovezi stiintifice, fara de care, raportul nu face doi bani, sint absolut necesare in cercetarea privind semnificatia si urmarile comunicatului lui Ion Iliescu, aparut pe 23 dec.'89, in unica editie a „Scinteii poporului", in care trasa directia de mers a poporului rasculat.: „Noi, romanii, nu dorim sa copiem modelul vecinilor nostrii. Protestul nostru era indreptat impotriva lui Ceausescu, dar era in acelasi timp (un semnal) favorabil mentinerii unei etici socialiste. Avem nevoie de diversitatea de opinie si de o ordine socialista". Acest comunicat, precum si strigatele disperate ale lui Ion Iliescu in zilele carnagiului din decembrie '89: „Sa inlaturam aceasta periculoasa alunecare spre dreapta", au costat Romania 17 ani de dezastru material si moral, iar acum constituie apararea lui Ion Iliescu in fata justitiei, culpabilizind intreaga tara, caci intreaga tara, cu buna stiinta, l-a urmat, spre Rasarit. Ar fi fost de bun augur si productiv daca dl. Tismaneanu ar fi analizat, detasat si obiectiv, subiectul crucial pentru Romania, „relatia Ion Iliescu - KGB", el ar fi dat posibilitatea presedintelui Traian Basescu sa condamne crimele comunismului in mod concret, individual si nu la pachet si sa propuna Parlamentului masuri specifice de indreptare si reparatie. Asteptind raportul comisiei, congresul si condamnarea, sa auzim de bine! Gheorghe Tanasescu,Baltimore, SUA
Referendum pentru autonomia teritoriala a tinutului secuiesc. Depunerea unei coroane mortuare la ceremonia Zilei Nationale a Romaniei. Infiintarea Asociatiei Intercomunitare pro tinutul secuiesc. Trei actiuni subsumate unuia si aceluiasi scop: autonomia teritoriala. Enclavizarea teritoriala. Toate patrunse de un putenic sentiment de ostilitate si de respingere a unitatii si integritatii statului roman si a suveranitatii noastre nationale. Atitudine care nu face decit sa reediteze, sa marturiseasca si sa continue in timp nemultumirea minoritarilor maghiari, alimentata si sprijinita de cercurile iredentiste din afara, pentru actul de la Trianon. Precipitata si urmarita cu obstinatie acum, in preajma aderarii la Uniunea Europeana. Se mizeaza pe ideea constituirii unei forme si formule de organizare teritoriala care sa fiinteze la data aderarii spre a putea folosi apoi ca argument forte in fata forurilor europene ca baza a autonomiei teritoriale. Iar actul de la Cluj este o izbucnire pe fata a atitudinii uneori abia mascate, alteori clamate la modul public de dispret fata de Romania si de valorile ei.Lumea a evoluat mai cu seama in perioada postbelica si a fost de crezut si asteptat o schimbare de atitudine si din partea lor. Marile imperii coloniale care au dominat teritorii intinse ale altor popoare sute de ani s-au repliat la lumina principiilor de libertate si independenta care au cuprins planeta. Dar nici englezii in India sau Africa de Sud, nici portughezii, spaniolii sau francezii ramasi pe teritoriile coloniale n-au pretins enclavizarea si formarea de nuclee teritoriale proprii, integrindu-se in structurile statelor nou formate sau nascute si recunoscind autoritatea si suveranitatea acestora. Este adevarat ca dominatia lor a durat 3-4-500 de ani, iar nu aproape 1.000 de ani cum este cazul Ardealului. Dar durata in timp nu naste drept. In discutia televizata cu un distins senator UDMR mi s-a replicat ca este vorba de pamintul lor natal. Da, daca ne referim la dinsul, la parintii, bunicii sau chiar strabunicii sai. Dar a fost un pamint cotropit si dominat prin forta bruta de primii lor inaintasi. Pamint romanesc, ardelenesc, recunoscut ca atare de istorie.Se aduce ca argument larga autonomie catalana, tiroleza sau finlandeza. De acord. Numai ca ne desparte un punct crucial: catalanii, ca si ceilalti se recunosc cetateni loiali ai statelor carora le recunosc unitatea si integritatea. Avem exemplul bascilor care, ca si maghiarii nostri, au urmarit, dar spre deosebire de acestia, prin forta si teroare, desprinderea de statul spaniol. Spania nu a cedat. Nici Romania nu va ceda. Nu avem un Stat de rupt sau farimitat. Uniunea Europeana este o uniune de state, iar nu de natiuni. Si previzibil asa va ramine. Ca minoritari, intocmai ca si numeroasele alte minoritati de la noi, se bucura de dreptul la identitate. La cote de exigenta europeana. Ca cetateni ai statului roman trebuie sa recunoasca valorile. Inclusiv unitatea si integritatea. Altminteri, nimeni nu-i obliga sa fie si sa ramina supusi ai Romaniei.Am inteles ca la nivelul guvernelor Ungariei si Romaniei se doreste depasirea impasului derivind din contenciosul istoric pe tema Ardealului. Nu acelasi lucru il urmaresc extremistii iredentisti. Ei au realizat o enclavizare de fapt. Ca ministru de Interne am intimpinat o serioasa rezistenta la stabilirea si organizarea garnizoanelor de jandarmi la Sfintu Gheorghe si Miercurea Ciuc. Ca si la sprijinirea Arhiepiscopiei ortodoxe din zona. Ei se pot stabili oriunde in Romania, dar romanii greu, daca nu imposibil sa se stabileasca in zona secuiasca. Ca sa nu mai vorbim de enclavizarea economica. Autoritatile de la Bucuresti au fost si continua sa fie oarbe la acapararea puterii economice a Ardealului de catre unguri. Ignora puternicele consecinte ale acestui fenomen. Urmarit cu perseverenta si insidiozitate. Inclusiv cu ajutorul statului atunci cind se retrocedeaza averi imense. Care au apartinut statului ungar, iar nu cetatenilor sau altor persoane juridice. Si care sint rodul bogatiei si sudorii pamintului si oamenilor Ardealului, Si care, ca atare trebuie sa ramina proprietatea statului roman. Cit priveste lacasurile de cult si de cultura, acestea au indreptatire la retrocedare, dar numai la nivelul necesitatii bunei lor functionari. Politicii romanesti ii lipseste o strategie coerenta si articulata in domeniu si care sa apere si sa prezerve valorile romanesti in Ardeal. Santajul la guvernare, pe fondul imposibilitatii romanilor de a-si alege si impune un guvern majoritar stabil, repercuteaza in aceste domenii-cheie.Nu mai putin, nationalismul rudimentar, de tip fanariot poate fi un obstacol in calea unei bune convietuiri. A fi masacrat piata centrala din Cluj numai pentru ca este dominata de catedrala maghiara si de grupul statuar Matei Corvin este o impietate. Nu putem si nu trebuie sa incercam sa anulam istoria. Ele reprezinta puterea si grandoarea vremurilor de autoritate si dominatie in plin avint. Nedreptatea nu se inlatura prin inlaturarea simbolurilor ei. Cu atit mai mult cu cit este vorba de valoroase monumente de cultura.Am impartit timp de aproape 20 de ani un apartament cu folosirea dependintelor comune cu o familie de unguri. Si cu care m-am inteles foarte bine. In comuna mea au fost si sint multe famiilii de unguri care se inteleg foarte bine cu romanii. La fel in comunele si satele vecine. De unde rezulta ca febra autonomiei locale este intretinuta de capetele extremiste infierbintate si care trebuie sa primeasca meritata riposta din partea autoritatilor romane.
Proiectul de lege prevede includerea a cinci noi tari in program, pentru o perioada de proba de trei ani, dupa indeplinirea unei serii de criterii de securitate. Deocamdata, nu se cunosc tarile care vor beneficia de acest proiect de lege, dar, tinind cont de faptul ca presedintele George W. Bush a numit in repetate rinduri Romania ca „partener strategic in razboiul din Irak", este posibil ca si tara noastra sa se afle pe aceasta lista.Masuri suplimetareInaintea includerii in program, tarilor eligibile li se va cere sa incheie noi acorduri de securitate cu SUA, pentru consolidarea cooperarii in domeniul antiterorist si pentru imbunatatirea schimburilor de informatii despre subiecte de securitate esentiale. In plus, proiectul cere acestor tari sa aplice o serie de masuri de securitate, care pot limita intrarea ilegala si prezenta ilegala pe teritoriul lor si pot impiedica venirea in SUA a teroristilor sau a infractorilor. Standardele de securitate pentru participarea in program pot include obligativitatea pasaportelor biometrice, dar si raportarea prompta, catre autoritatile americane si Interpol, a pierderii, furtului sau falsificarii documentelor de calatorie. Statut revocabilPentru includerea unei tari in program, administratia americana trebuie sa certifice ca aceasta colaboreaza in lupta antiterorista si nu reprezinta o amenintare de securitate sau aplicare a legii pentru Statele Unite. De asemenea, autoritatilor li se va cere sa ia o serie de noi masuri, pentru sporirea securitatii comune. In cazul in care una dintre tarile participante la program incalca aceste criterii, statutul de membru poate fi revocat, dar, in cazul in care includerea in program se dovedeste a fi un succes, statutul poate fi prelungit.
Mircea Geoana a fost reales, ieri, in functia de presedinte al PSD, la Congresul extraordinar al partidului. De asemenea, Titus Corlatean a cistigat functia de secretar general in defavoarea lui Miron Mitrea, cu 40 de voturi diferenta. Cei 1.450 de delegati din organizatiile locale ale PSD au ales, ieri, noua conducere a partidului. Chiar inainte de vot, discursurile candidatilor au incins atmosfera. Intr-un discurs care a stirnit reactii ostile in sala, Antonie Iorgovan a anuntat ca se retrage din cursa. A urmat Sorin Oprescu, liderul social-democratilor din Bucuresti, care a criticat dur actuala conducere. Mircea Geoana n-a raspuns criticilor, ci s-a limitat sa atace actuala putere si sa faca un apel la unitatea partidului. Iliescu, presedinte de onoareIon Iliescu este presedintele de onoare al PSD. Iliescu a fost ales cu unanimitate de voturi in aceasta functie nou infiintata. In discursul sau, presedintele fondator al partidului le-a cerut scuze cetatenilor pentru slabiciunea de care a dat dovada in combaterea coruptiei si a anuntat ca il sustine la sefia partidului pe Sorin Oprescu. „Multi m-au indemnat sa plec din partid si sa infiintez o noua formatiune de stinga. M-am gindit, la urma urmei: de ce sa plec eu din partidul asta? Nu voi accepta pozitia de figura expusa in vitrina, cum mi-au spus unii. Voi juca un rol de arbitru", a declarat senatorul Ion Iliescu.Atacul lui OprescuSorin Oprescu a sustinut un discurs dur la adresa conducerii PSD. El a acuzat jocurile de culise ale unor „combinagii", „baieti cu caractere mici si ambitii mari", care au determinat decrebilizarea PSD. Oprescu a criticat faptul ca PSD a scazut in sondaje, s-a indepartat de electorat, nu si-a asumat rolul de partid de opozitie si nu s-a transformat intr-o alternativa. Discursul lui a fost extrem de acid la adresa actualului presedinte, Mircea Geoana, si a asa-zisului „grup de la Cluj". „Recunosc ca am facut multe greseli. Da, am gresit. Trebuia sa il fac eticheta expirata pe Ion Iliescu si eram acum vicepresedinte cu comunicarea. Trebuia sa ii fac nemernici pe toti cei din partid care nu erau de acord cu mine si as fi fost lider regional de Cluj", a spus Oprescu, fiind apoi fluierat de o anumita parte a salii. El a fost chiar huiduit dupa urmatoarea afirmatie: „Am gresit, in 1996, ca nu l-am felicitat pe Constantinescu si nu am trecut de partea adversarului. As fi fost presedinte de partid, iar pe post de bonus il aveam si pe Vanghelie de partea mea". Oprescu a facut aluzie la Mircea Geoana, care in 1996 era ambasador in SUA si i-a trimis o scrisoare de felicitare presedintelui abia ales, Emil Constantinescu.
Traditia continuaCa in fiecare sfirsit de an, firma Ambient si-a rasplatit din nou clientii fideli si angajatii cu surprize placute, in prag de sarbatori. In acest an, Ambient l-a adus la Sibiu tocmai pe Mos Craciun, pentru a imparti cadouri, si pe Marian Rilea, actorul preferat al copiilor. Au fost prezenti la marele eveniment aproape 2.000 de persoane, clienti, angajati si alti invitati ai firmei, toti pentru a-l vedea pe Mos Craciun. Si asteptarea lor nu a fost deloc zadarnica. Simbata, la Casa Ambient, celebrul Marian Rilea si asistentii sai au sustinut un spectacol interactiv care a fost pe gustul celor mari si celor mici. Lumea basmelor, pusa in scena pentru copii, i-a adus si pe lupul din „Scufita Rosie", ursul pacalit de vulpe, mastera din „Alba ca Zapada" si un monstrulet care nu era foarte sigur din ce poveste vine, dar s-a straduit sa fie cit mai simpatic. Desigur, nu au lipsit colindele si celelalte cintece care fac din copilarie cea mai frumoasa virsta.Mosul, mai devremeDupa mai bine de doua ore de distractie, a venit si marele moment. Mos Craciun a „aterizat" pe una dintre cladirile complexului Ambient din Zona Industriala Vest. In acelasi timp, a fost lansat un manunchi urias de baloane, iar Mosul a coborit scara, in mijlocul copiilor, cu sacul plin de bunatati. Nu mai putin de 1.200 de copii au primit cite un pachet cu dulciuri si jucarii, chiar din miinile Mosului. Inainte de a pleca, batrinul cu barba alba le-a urat sibienilor sarbatori fericite si un an nou mai bun, incredintindu-i ca va reveni si la anul, tot la Ambient. „Direct de la Polul Nord, Mos Craciun a venit sa aduca bucurii celor mici, copiilor angajatilor nostri. Iar ca spectacolul sa fie cit mai reusit, l-am avut ca animator pe Magicianul Marian Rilea, impreuna cu toate personajele din poveste, adunate la Casa Ambient. Si cei mari, si cei mici s-au simtit bine la noi si ii asteptam si la anul", spune Cristina Giurca, consilier de marketing al companiei Ambient.
Sibienii care calatoresc cu trenul vor fi nevoiti sa-si cumpere bilete. Regionala CFR Brasov a decis sa verifice legitimatiile de calatorie inainte de urcarea in tren. Cei care vor fi gasiti in tren fara bilet risca sa fie amendati sau sa achite tariful pe care CFR-Calatori l-a stabilit pentru eliberarea biletelor in tren. Astfel, pentru un bilet de calatorie cu taxare in tren personal, clasa a II-a, pe o distanta intre 31 si 60 km se achita 7,50 lei, iar la tren accelerat - 21 de lei, la rapid - 29,50 lei, Intercity - 33 de lei, plus un tarif suplimentar de 7,40 lei.
O noua locatieIntr-o locatie noua si cu o bisericuta alaturi, noul hotel de gheata de la Bilea Lac a inceput sa prinda contur. Construit cu o structura diferita fata de cel de anul trecut si mult mai spatios, noul edificiu va avea 12 camere si un hol central mai spatios. Vineri noapte au fost cazati primii turisti, iar in cursul zilei de simbata au mai fost date in folosinta alte trei incaperi. Avind experienta de anul trecut, hotelul de gheata s-a bucurat de o publicitate asidua, astfel ca toate locurile pentru revelion au fost rezervate, desi hotelul se afla in constructie.Constructori voluntariManagerul Proiectului de Marketing Turistic „Ice Hotel-2007", Arnold Klingeisn, a declarat ca la Bilea Lac au sosit primii patru studenti ai Facultatii de Turism Intern si International din cadrul Universitatii Romano-Americane din Bucuresti, partenera a proiectului, care vor suplini echipa de constructori, Ei vor face munca voluntara pentru derularea in bune conditii a activitatilor.Hotel de-o iarnaDupa necazurile avute in anul anterior cu institutiile statului chemate sa dea aprobarile necesare construirii, surprinse de ineditul constructiei, in acest an toate aprobarile sint obtinute. Marea majoritate a turistilor din tara si strainatate sint atrasi nu doar de idee, ci si de ineditul mobilierului si al barului in care inclusiv paharele sint de gheata. Pentru o noapte de cazare la „Ice Hotel", clientii vor trebui sa scoata din buzunare de la 89 RON in sus, in functie de perioada aleasa. Klingeis mai spune ca deja hotelul este rezervat pentru Revelion. Rezervarile pentru cazare se fac la Cabana Bilea Lac sau la numarul de telefon 0745.072602.
Societatea Romana de Televiziune (SRTv) va realiza un plan media pentru cresterea vizibilitatii programului „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007", acesta urmind sa fie pus in aplicare in cursul acestei luni. Decizia a fost luata in urma unei intilniri intre Lucian Georgescu, directorul general al companiei Gav/Scholz & Friends Bucuresti, Sergiu Nistor, comisarul programului, si Horia Romanescu, director al Directiei Programe SRTv. In perioada decembrie 2006 - decembrie 2007, spoturile de promovare a programului „Sibiu 2007" vor fi difuzate pe canalele televiziunii publice in regim de campanie sociala.
„Separarea o doresc si o cred de scurta durata. Exista inca sperante, mici, dar exista, sa ajungem de comun acord", spune Cornel Stirbet, adaugind ca 80 la suta dintre liberalii sibieni ii impartasesc orientarea.Pe pozitii distincteDeputatul de Sibiu afirma ca nu exista motive pentru care sa fie exclus, deocamdata, din partid. „Ce-am avut de spus, am spus in interiorul partidului. Nu critic guvernarea Tariceanu. Aceasta este buna, rezultatele se vad", spune Stirbet, completind ca nici nu intentioneaza sa demisioneze din PNL, pina nu se inscrie oficial in noul partid. „Deocamdata, consider compatibila situatia. Nu este o problema legala si nici de moralitate", considera parlamentarul. De asemenea, fostul presedinte al PNL Sibiu a anuntat, surprinzator, ca nu va incerca sa atraga actualii alesi locali in noul partid, pentru ca acestia sa nu-si piarda functia. Oricum, liberalismul romanesc este unul singur, este de parere Cornel Stirbet.Strategie pusa la punctSaptamina viitoare, PLD va demara stringerea de semnaturi pentru inregistrarea la tribunal. Stirbet se asteapta la sustinerea vastei majoritati a actualilor liberali sibieni. „In Sibiu, 80 la suta dintre liberali vor ajunge sa adere la acest curent. In sensul ca isi doresc ca PNL sa mearga in alianta cu PD. Am discutat cu toti presedintii de organizatii din judet. Nu inseamna ca in doua luni, 80 la suta din liberali vor fi in PLD. In prima jumatate a lunii ianuarie, va avea loc congresul partidului si se vor organiza alegeri", a anuntat Stirbet. Cit despre acuzatiile premierului Tariceanu potrivit carora „platformistii" string ilegal semnaturi pentru infiintarea PLD, Stirbet a precizat ca „grupul de sustinere a strins niste semnaturi care nu mai sint valabile acum pentru infiintarea partidului. Dar e bine, pentru ca stim in principiu pe ce oameni ne bazam". Cornel Stirbet a fost deja desemnat in functia de sef pentru Ardeal al noului partid, urmind ca dupa inregistrarea PLD sa se ocupe de organizarea filialelor.Hotarire politicaCornel Stirbet a explicat inca o data motivul pentru care a ales sa i se alature lui Stolojan. „Aceasta hotarire am luat-o din motive strict politice, dupa aparitia celor doua curente din PNL. Pe motive mai mult sau mai putin justificate, cei doi care sustineau angajarea PNL intr-o constructie politica mai larga (Polul de Centru-Dreapta, alaturi de PD si PNTCD), au fost exclusi din partid, cu toata opozitia unora dintre noi. Cred ca este cea mai mare greseala care s-a facut la nivel politic. Am luat hotarirea de a alege directia care sustine Alianta DA", spune deputatul. Insa Stirbet sustine ca va actiona in continuare „pentru valorile liberale, in interesul membrilor liberali". De asemenea, Stirbet afirma ca decizia sa are legatura si cu orientarea europeana. „PNL apartine Internationalei Liberale, care in Europa are o orientare de centru-stinga, opusa popularilor. Noi promovam politica cea mai de dreapta in Romania. Si afilierea europeana trebuie sa se realizeze la acest nivel - cu popularii, nu cu socialistii", crede parlamentarul sibian.
Un tinar a ajuns pe mina politiei dupa ce a fost prins de cetateni. Simbata dimineata, tinarul se afla pe strada N. Teclu si a pus ochii pe poseta unei femei in virsta. Tinarul a luat-o la fuga inspre femeie, iar cind a ajuns linga ea, i-a smuls geanta si si-a continuat drumul. Speriata, femeia a inceput sa tipe dupa ajutor. Trei trecatori au pornit imediat in urmarirea tilharului. Tipetele femeii au fost auzite si de un politist care locuia in blocul linga care s-a produs tilharia. Omul legii a pornit si el in urmarirea infractorului. Tinarul a fost prins si urmeaza a fi prezentat Tribunalului de pe linga Judecatoria Sibiu, sub acuzatia de tilharie.
Un sibian de 19 ani si-a pus capat zilelor, spinzurindu-se de teava de gaz din locuinta. Vineri seara, Politia a fost anuntata ca la nr. 5 de pe strada Ocnei a avut loc o sinucidere. Echipa operativa a Politiei Municipiului Sibiu, impreuna cu medicul legist, s-au deplasat la fata locului, unde a gasit cadavrul lui Sorin T. atirnind de teava de la instalatia de gaz. Din primele cercetari, oamenii legii au concluzionat ca nu exista suspiciuni de omor si ca tinarul si-a curmat singur viata. Motivele sinuciderii ramin, deocamdata, necunoscute. Politistii continua, insa cercetarile.
Mediesenii pot circula din nou pe ruta Greweln - Gravorilor. Municipalitatea a decis sa redeschida acest traseu de transport in comun, care a fost inchis mai bine de 10 ani. Actiunea a survenit in urma unor intilniri pe care edilii orasului le-au avut cu cetatenii care locuiesc in aceasta zona. „Reprezentantii administratiei publice locale au analizat aceasta propunere a cetatenilor care locuiesc in zonele Gravorilor-Greweln si a hotarit reinfiintarea traseului de transport in comun", a anuntat primarul Daniel Thellmann, prezent la inaugurarea traseului.
Pompierii medieseni au avut un week-end de foc. O afumatoare nesupravegheata a generat un incendiu in Copsa Mica. Dupa ce slanina si cirnatii s-au transformat in torte, intreaga fumatoare a luat foc, iar flacarile s-au extins la grajd. Au murit patru gaini si produsele de porc s-au transformat in scrum pina pompierii medieseni si copseni au stins focul. O gospodarie din Medias a luat foc de la o improvizatie facuta la soba de incalzit, iar acoperisul casei s-a aprins. Timp de o ora si jumatate au muncit pompierii pentru a stinge incendiul.
Deputatul Cornel Stirbet a lansat bomba: „Trihenea va fi deputat". Simbata, la o intilnire cu jurnalistii, fostul presedinte al liberalilor sibieni a amintit despre intelegerea la nivel central a presedintilor de partid, Emil Boc si Calin Popescu Tariceanu, prin care democratul Constantin Trihenea va ocupa fotoliul de deputat de Sibiu, vacant de aproape doi ani. Insa numai dupa ce liberalul Nicolae Petria renunta la locul care ii revine dupa listele electorale initiale. „Saptamina trecuta, domnii Tariceanu si Boc au semnat o adresa prin care dl. Trihenea este propus comisiei de validare. Urmeaza sa se pronunte renuntarea de catre dl. Petria", a anuntat parlamentarul sibian. Discutiile purtate la nivel central au fost confirmate si de liderii PD. Marcel Piteiu, al doilea membru supleant, va renunta daca renunta si Petria. „E o hotarire semnata de presedintii celor doua partide, ca va merge in Parlament. Trebuie trimisa demisia lui Piteiu si hotarirea celor doi la comisia de validare. Probabil luni - marti se vor duce acolo si pe urma va fi chemat si dl. Trihenea", este de parere Nicolae Nan. Compromis cu Petria„Problema nu se poate rezolva pina cind dl. Petria nu semneaza oficial o renuntare. I se va oferi probabil o compensatie, dar nu stiu despre ce anume este vorba", a mai spus Stirbet, sugerind ca ar fi vorba de participarea in consiliile de administratie ale unor institutii. Nicolae Petria, directorul sucursalei judetene a Bancii HVB-Tiriac, este al treilea pe lista cu care PD si PNL au participat la alegerile locale din 2004. Inaintea sa se afla Florin Muntean, directorul general al companiei Transgaz, si democratul Marcel Piteiu, director adjunct al Romgaz.
Agentia Sibiu a Autoritatii Rutiere Romane a modificat tarifele pentru o serie de servicii. Astfel, examinarea in vederea obtinerii certificatului de atestare a taximetristilor sau sustinerii testului periodic de catre acestia costa 13 lei. Eliberarea atestatului sau a certificatului pentru persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitati de transport rutier, consilier de siguranta, taximetrist, conducator auto, instructor de conducere auto sau profesor de legislatie rutiera (pentru un atestat sau certificat) costa acum 37 de lei. Vizarea certificatului de pregatire profesionala a persoanei desemnate sa conduca permanent si efectiv activitati de transport rutier costa 37 de lei. Pentru eliberarea documentului de control INTERBUS (pentru un carnet) se platesc 52 de lei, iar pentru eliberarea documentului de control pentru transportul public de persoane prin servicii ocazionale in trafic national, respectiv intre statele membre ale Uniunii Europene sau servicii ocazionale sub forma cabotajului (pentru un carnet) se platesc 52 lei. Eliberarea certificatului pentru transport persoane in cont propriu in trafic international intre statele membre UE costa 100 de lei, dupa cum precizeaza Viorel Grecu, seful ARR Sibiu. In acelasi timp, din 5 decembrie, a inceput eliberarea eurolicentelor si a copiilor conforme comunitare pentru transportatorii internationali de marfuri sau de persoane.
Rudele mai bogate ale burgului de pe Cibin au ridicat stacheta pentru sibieni. Guvernul Marelui Ducat a pus la dispozitia organizatorilor un buget de 30 de milioane de euro, la care se adauga 15 milioane, venind de la bugetul orasului Luxemburg si diferiti sponsori. In ultimele zile, 700 de cerbi din metal, de culoare albastra (simbolul CCE 2007), inalti de 1,70 metri, au fost „plantati" in toata regiunea, inclusiv la intrarile in Luxemburg si orasele Marii Regiuni, precum Metz si Thionville (Franta), Arlon (Belgia), Trier si Sarrebruck (Germania).2007 intra in istorieLa ceremonia oficiala de deschidere, au participat familia ducala luxemburgheza, primul ministru Jean-Claude Juncker, parlamentari europeni, reprezentanti ai Comisiei Europene si ai regiunilor participante si zeci de ministri europeni din domeniul culturii. Premierul luxemburghez a calificat aceasta initiativa drept „o adevaata provocare" pentru cele patru tari implicate si autoritatile si institutiile participante, si care va permite apropierea cetatenilor din regiunile respective, pentru a intari sentimentul lor de apartenenta comuna la Europa. Totodata, Juncker a evocat importanta anului 2007 pentru Romania si Bulgaria, care marcheaza intrarea lor in Uniunea Europeana. Guy Dockendorf, presedintele Asociatiei „Luxemburg si Marea Regiune, Capitala Culturala Europeana 2007", a multumit politicienilor ca au acceptat sa lase organizarea evenimentelor „pe mina nepoliticienilor", dar si autoritatilor romane, implicate in acest amplu proiect de cooperare culturala. Legaturi strinseLa rindul sau, primarul orasului Sibiu a dat asigurari ca, desi din punct de vedere geografic, Sibiu si Luxemburg se afla la distanta de 1.200 km, ele sint apropiate prin acest proiect. „Pentru fiecare cetatean din Luxemburg exista un cetatean la Sibiu care ii stringe mina pentru 2007 si speram sa avem cit mai multe momente de colaborare comuna", a spus Johannis. „Sintem increzatori ca, in acest context favorabil si onorant, Sibiul si Romania se vor infatisa in lumina pe care o merita - un spatiu viu, integrat civilizatiei si culturii europene prin nenumarate legaturi istorice si de vietuire", a aratat in discursul sau si comisarul guvernamental Sergiu Nistor.Program transfrontalierOriginalitatea programului Luxemburg - Capitala Culturala Europeana consta in faptul ca antreneaza zonele limitrofe Marelui Ducat, tara care numara 450.000 de locuitori. Este vorba de proiecte culturale din Sarr si Renania-Palatinata (vestul Germaniei), Lorena (nord-estul Frantei) si provincia Luxemburg (sudul Belgiei). In total, peste 11 milioane de locuitori. Vor fi prezentate peste 500 de proiecte, din care 130 sint transfrontaliere, grupate in jurul a cinci teme: „Migratia" (Marele Ducat), „Cultura si patrimoniul industrial" (Sarr), „Mari personalitati europene" (Renania-Palatinata), „Cultura si memorie" (Lorena) si „Expresia modernitatii" (Belgia). Acestea nu includ cele 26 de proiecte comune, romano-luxemburgheze.Intilniri de lucruDin delegatia sibienilor a facut parte si Corneliu Bucur, directorul general al Complexului National Muzeal ASTRA. El a vizitat Muzeul de Istorie si Arta, Biblioteca Nationala si Arhivele Nationale din Marele Ducat. De asemenea, Bucur s-a intilnit cu reprezentantii institutiilor partenere, pentru a stabili directii de colaborare, si a programat intilniri cu Anne Schiltz, coordonatoarea relatiilor de colaborare Sibiu - Luxemburg, Danielle Wagner, directoarea Muzeului de Istorie al orasului Luxemburg, si cu un specialist in domeniul civilizatiei medievale de la Universitatea din Luxemburg.
Deputatul conservator Nicolae Popa considera ca situatia creata prin retragerea de la guvernare a PC a declansat lupta pentru “ciolan”, fiind clar ca nu se mai urmareste nici o secunda ca lucrurile sa continue si sa se rezolve problemele cetatenilor. “Interesul a devenit cum sa schimbam, pe cine schimbam, fara sa conteze daca este profesionist, ci important este sa fie membru de partid. Asa se intimpla si cu unii reprezentanti din urbea noastra, care, luati de val si dusi cu pluta, fara sa-si insuseasca cele mai elementare notiuni de cultura si maturitate politica, dau dovada de neprincipialitate si lipsa de fair-play”, a declarat Nicolae Popa. In opinia deputatului, este de neinteles rautatea unor asa-zisi parteneri, care nu fac altceva decit sa defaimeze si sa insulte fara nici o eleganta oameni care au facut ceva la viata lor, uitind ca Partidul Conservator i-a sustinut sa se aseze bine-merci in fotoliile CJ Alba si fotoliile puterii, demonstrindu-se astfel ca fara PC ar fi fost in opozitie.Acuzatiile la adresa lui Seres, “o facatura ordinara”In opinia deputatului Nicolae Popa, recunostiinta este o floare rara pentru persoanele care acum critica PC, iar acestea ar trebui sa se trezeasca la realitate. In privinta acuzatiilor aduse fostului ministru al Economiei, Codrut Seres, Nicolae Popa a declarat ca “este o facatura ordinara, pentru ca nu iti poti inchipui ca un spion se plimba prin Romania de citiva ani iar institutiile statului se fac ca nu il vad. Si daca asa stau lucrurile, cei vinovati sa raspunda, iar daca s-a urmarit incurajarea lui sa incalce legile tarii si sa submineze economia nationala, sa saboteze unele domenii de activitate, lucrurile sunt foarte grave si atunci se confirma banuiala noastra ca s-au prelucrat niste scenarii abjecte”.PC isi va respecta angajamentele luate la nivelul judetuluiConform spuselor deputatului Nicolae Popa, PC isi va respecta angajamentele luate fata de cetatenii judetului Alba si va sustine in continuare, prin consilierii locali si prin cei 4 consilieri judeteni, toate proiectele care deja se afla in executie sau finalizare. “Nu dorim o obstructionare si o dereglare a problemelor si asa destul de numeroase, consideram ca mai presus de interesele noastre politice trebuie sa stea interesele cetatenilor si ale comunitatii”, a mai declarat deputatul conservator.
Sub titlul “Cum muncesc parlamentarii”, IPP ofera pe site-ul institutiei (www.ipp.ro), date legate de principalele aspecte ale muncii alesilor din Senat si Camera Deputatilor: luari de cuvint in plen, initiative legislative, motiuni, interpelari, prezenta la vot si loialitate (adica in ce masura parlamentarii au votat asa cum a vrut partidul pe care il reprezinta).SenatoriiSenatorul Alexandru Peres (PD) se poate lauda cu 34 de luari de cuvint in plen, 18 initiative legislative si trei declaratii politice. De cind a fost desemnat vicepresedinte al Senatului, Alexandru Peres a “cazut” insa in topul prezentei, fiind acum pe locul 15, cu o prezenta de aproape 82%. Fata de prima jumatate a anului, senatorul a ajuns insa sa fie mult mai loial, asa ca a reusit sa-si creasca spectaculos procentul de loialitate, de la 84,5% la 96,2%. Totusi, el se situeaza doar pe locul 30 in topul celor mai loiali senatori. Nou promovata in calitate de senator (in locul lui George Cristian Maior), Lucia Tomoioaga (PSD) nu a avut timp sa aiba decit o singura luare de cuvint in plen, fara a avea vreo declaratie politica sau vreo initiativa legislativa. Nici pe la lucru se pare insa ca nu a prea avut timp sa treaca, prezenta ei fiind de 63,31%, adica a votat 302 din cele 477 de acte normative dezbatute de cind a ajuns senator.DeputatiiMugurel Sirbu (PD) a ramas cel mai sus situat in topul prezentei intre deputatii de Alba, fiind acum pe locul 51, cu aproape 82% prezenta. El ramine insa cel mai tacut parlamentar de Alba, cu doar trei luari de cuvint in plen. Figureaza insa cu trei initiative legislative si sase intrebari sau interpelari. Pe locul doi intre deputatii de Alba, ca prezenta la vot se mentine Stefan Bardan (PD), cu 73,62%, adica pe locul 94 intre cei 331 de deputati. El este cel mai loial dintre deputatii de Alba, cu 96,51%, fapt care il situeaza insa doar pe locul 98 intre ceilalti deputati. Bardan a avut 11 luari de cuvint in plen, 16 initiative legislative, patru declaratii politice si zece intrebari sau interpelari. In ultima jumatate de an, cel mai activ deputat pare sa fi fost Nicolae Popa (PC). El a trecut pe locul trei in topul prezentei, reusind sa-si ridice procentul de la 62,8% la 68,72%, sarind astfel de pe locul 135 pe locul 113, intre toti parlamentarii. Si-a crescut putin si procentul de loialitate, ajungind la 93,5% voturi “pe linia partidului”. Ramine insa de departe cel mai “vorbaret” deputat de Alba, cu cele 108 luari de cuvint in plen fiind pe locul 6 intre toti deputatii din tara. El s-a adresat plenului mai mult decit toti ceilalti deputati de Alba la un loc. Nicolae Popa a avut 41 initiative legislative, exact cit toti ceilalti deputati de Alba la un loc. Si la capitolul intrebari si interpelari, deputatul conservator de Alba se afla pe primul loc intre parlamentarii din judet, cu 22 astfel de chestionari. Si Emilian Cutean (PSD) a muncit ceva mai mult decit in prima jumatate a anului, ajungind la o prezenta de aproape 68%, cu aproape 5% mai buna, fiind acum pe locul 116 la nivelul Camerei Deputatilor, dar cazind de pe “podiumul” judetean. A fost si el ceva mai loial (are acum 94,7% voturi loiale), a urcat 25 de locuri in acest top, dar ramine in jumatatea inferioara a clasamentului, adica pe locul 180. A fost si foarte tacut in ultimele luni, pentru ca a ramas cu 14 luari de cuvint in plen, a mai semnat o initiativa legislativa, dar este parlamentarul de Alba care a semnat cele mai multe motiuni, adica opt. Cristian Buzea (PRM) ramine la fel de invizibil in Palament cum este si in judetul pe care il reprezinta. Prezenta lui la vot este cu putin mai mare de 40%, dar a crescut totusi cu aproape 6% comparativ cu prima parte a anului. El ramine si cel mai putin loial dintre deputatii de Alba, situindu-se pe locul 275 la nivelul Camerei Deputatilor, cu 88,26%. A avut totusi cinci luari de cuvint in plen, noua initiative legislative si patru intrebari sau interpelari. Un caz special il reprezinta deputatul Tiberiu Barbuletiu (PNL) care, fiind euroobservator, nu mai figureaza in topul general al prezentei. Cei de la IPP ne spun ca Barbuletiu a avut o prezenta de 100%, adica a exprimat 281 de voturi din tot atitea posibile, in timp ce ceilalti deputati au avut de exprimat 1672 de voturi. Cu alte cuvinte, cind nu a fost plecat din tara, Tiberiu Barbuletiu a fost la lucru si a votat. De votat a votat cu o loialitate de 96%, fiind pe locul 126 in acest clasament, cu 12 locuri mai jos decit in prima jumatate a anului. Cu toate ca munca de euroobservator il tine destul de mult departe de Parlament, Tiberiu Barbuletiu a reusit sa se adreseze plenului de 32 de ori, sa adreseze 11 intrebari sau interpelari, avind totodata si 31 de declaratii politice si doua initiative legislative.
Noua lista de medicamente compensate si gratuite va intra in vigoare de la 1 februarie 2007. Potrivit ministrului sanatatii, Eugen Nicolaescu, aceasta a suferit doar mici modificari, unele medicamente fiind trecute dintr-o grupa de compensare in alta, sau la gratuitati. Cu toate acestea, ministrul anunta ca incepind din a doua jumatate a anului viitor, alte o suta de noi produse vor intra in regimul de compensare. Medicamentele compensate si gratuite cuprinse in noua lista elaborata de reprezentantii Ministerului Sanatatii, vor putea fi procurate din farmacii abia de la 1 februarie 2007. Desi punerea in aplicare a noilor prevederi ar fi trebuit sa aiba loc cu o luna mai devreme, proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice, pe site-ul Ministerului Sanatatii, pentru a treia oara, urmind sa intre in vigoare o data cu pachetul minimal de servicii din cadrul asigurarilor sociale de sanatate. Potrivit ministrului sanatatii, noua lista de medicamente ce vor putea fi achizitionate din farmacii, in regim compensat si gratuit nu a suferit schimbari majore fata de prevederile actuale. “Citeva - compensate in proportie de 90% au fost trecute la 50%, iar altele - la gratuitati” , a declarat pentru Mediafax, Eugen Nicolaescu. Cu toate acestea, ministrul a precizat ca incepind cu luna iulie a anului viitor, va avea loc o restructurare completa a listei de medicamente, urmind sa fie incluse alte o suta de noi produse. “Va fi nevoie de o noua strategie in privinta compensatelor si a gratuitatilor. Sint cel putin o suta de produse noi in studiu pe care vrem sa le includem si noi pe listele de compensate, din semestrul al II-lea al anului viitor”, a mai spus Nicolaescu. Din categoria medicamentelor compensate 90%, fac parte preparate antiinflamatorii, antireumatice, analgezice sau antivirale. Sublista B, cu un procent de compensare de 50% cuprinde 232 de denumiri comune internationale (DCI), dintre care medicamente folosite in terapia tiroidei, pentru tratamentul afectiunilor oaselor sau al tusei si racelii. Cele mai numeroase sint medicamentele cu un grad de compensare de 100% din pretul de referinta. Astfel, cele 760 de DCI gratuite sint impartite in trei subcategorii. Sublista C1 cuprinde medicamente folosite in tratamentul hepatitelor cronice, leucemiei sau bolilor psihice. Tot in regim gratuit vor putea fi achizitionate si produsele utilizate de persoanele infectate cu HIV/SIDA, si de cei care au fost supusi transplantului de organe. Din sublista C3 fac parte vitaminele, laxativele sau substantele minerale.
Cetatea medievala din Orasul Unirii va gazdui cea mai deosebita petrecere de revelion, care va marca cu mare fast si celalalt moment important al zilei de 1 ianuarie 2007 – integrarea in UE. Zidurile castrului roman, vechi de peste 1900 de ani si pietrele care au fost martori ai istoriei poporului roman, vor fi in acest an alaturi de albaiulienii care sarbatoresc venirea lui 2007. Totul va fi marcat, insa, intr-o atmosfera traditionala. Creierul fastuoasei sarbatori traditionale, cel care se ingrijeste de bunul mers al Traseului Celor Trei Fortificatii, Marius Moga, spune ca “vom oferi tot ceea ce este mai bun si mai traditional. Oaspetii vor fi primiti in sala armelor, de unde vor fi condusi mai departe prin vechile incaperi. Vor putea vedea totul, asa cum era in trecut, iar cramele si pivnitele le vor fi deschise toata noaptea. Este un moment important pentru ca, pe linga trecerea in noul an, vom sarbatori si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Este un moment istoric, ce va fi sarbatorit intr-o atmosfera istorica si traditionala. La miezul noptii vom avea, pe linga focurile de tabara, si focuri de artificii. Pe catarg va fi ridicat steagul Uniunii Europene, pentru ca odata cu primul minut al noului an vom fi parte a Uniunii Europene”. Traseul din traseu In atmosfera antica din Sala Armelor oaspetii vor fi intimpinati, la fel cum erau asteptati cavalerii de altadata, iar gazdele vor incerca sa ii duca pe petrecareti in anii de inceput. Marius Moga spune ca “aici este locul in care vor intra prima data, si vor fi intimpinati cum se cuvine, de catre gazde si soldatiii Garzii Celor Trei Fortificatii. Toata lumea se va putea simti bine, pentru ca vor retrai trecutul si vor fi cele mai importante personalitati”. Mincarea traditionala, focul de tabara si bauturile cu iz de crama veche vor sta la loc de cinste in aceasta seara speciala, iar artificiile si steagurile Uniunii Europene, le vor aduce aminte tuturor ca intimpina anul 2007. Bucatarul care se ingrijeste de aceasta seara speciala spune ca isi va da toata silinta ca bucatele sa fie pe placul petrecaretilor. “Vom avea produse traditionale din carne de porc. Meniul va fi unul foarte bogat, pentru toate gusturile. Vom avea mincare si bautura din belsug... vestitii cirnati traditionali fierti in moare de varza... Totul va fi ca la carte pentru un An Nou si mai bun”. Moment unic Pe linga imbinarea fericita dintre traditionalism si modernism, organizatorii mizeaza pe noutatea adusa de intimpinarea viitorului intr-o locatie istorica. “Este un lucru aparte... zidurile astea au sute, mii de ani. Sunt de pe vremea dacilor iar in acest an vom sarbatorii Revelionul, trecerea spre urmatorul an, linga constructiile ce stau aici de 1900 de ani”. Norocosii care vor petrece in acest fel noaptea dintre ani sunt in numar de 50 si vor trebui sa plateasca pentru acest moment unic doar 300 de lei. Banii vor fi dati cu siguranta uitarii in momentul in care pivnitele si cramele vor fi deschise fara limita de consum pentru cei ce petrec venirea noului an.
Dupa 40 de ani Poarta I a Cetatii de tip Vauban din Alba Iulia a fost restaurata pentru ultima data in 1962. De atunci si pina in 2001 nu s-a mai facut nici un fel de interventie de restaurare asupra sa, iar timpul, precipitatiile si poluarea au adus-o intr-o stare foarte grava. Atit de grava, incit in 2001 a fost necesara o interventie de urgenta. Potrivit restauratorului Dan Sabau, presedintele Consiliului de Administratie al firmei Grup Corint SA, care s-a ocupat de lucrarile de restaurare, unele elemente decorative ale portii erau deja pe punctul sa cada. Asa ca s-a inceput cu o interventie de urgenta pentru preconsolidarea acestor elemente si pentru realizarea unei copertine care sa protejeze poarta de apele pluviale, fiind foarte important ca piatra sa se usuce inainte de orice interventie. Statui inlocuite Apoi, in 2002, s-au inceput lucrarile de pietrarie, inlocuindu-se peste 72% din piatra vechii porti. Soclurile au fost inlocuite in intregime, precum si alte elemente degradate. “Din 2003, s-a realizat partea de compenente artistice, statui si alte elemente sculptate deosebit. S-au detasat statuile reprezentind pe Marte si pe Venus si au fost inlocuite cu replici fidele. Stema imperiala a fost inlocuita cu o replica fidela, precum si una dintre bombarde. Au fost refacute si ramele de la tablourile votive, precum si foarte multe motive din cele patru altoreliefuri, care erau degradate”, a rezumat Dan Sabau principalele interventii asupra portii. Pentru ca totul sa fie cit mai conform cu originalul, piatra a fost adusa de la cariera din Ighiu, de unde a fost adusa si materia prima pentru constructia originala a portilor Cetatii de tip Vauban din Alba Iulia. De altfel, aceasta cariera, situata la 12 kilometri de Alba Iulia, a fost folosita inca din vremea romanilor, pina in zilele noastre. Un aspect foarte important este ca, la acesta ultima restaurare, piatra a “avut parte” de un tratament final, numit hidrofugare, care impiedica apa sa intre in piatra, dar totusi ii permite sa respire, astfel incit lucrarea sa se pastreze mult mai mult timp. Este vorba despre o tehnica foarte moderna, folosita si la restaurarea celor mai importante monumente din vestul Europei. Mai inalta Cei care au mai avut ocazia sa treaca pe sub Poarta I a Cetatii din Alba Iulia vor avea senzatia ca aceasta este mai inalta. Si este oarecum adevarat. Mai exact, in acest an, s-a realizat sistematizarea pe verticala, ceea ce inseamna ca nivelul de calcare a fost adus la nivelul initial, cu 80 de centimetri mai jos decit cel cunoscut pina in 2001. Dan Sabau a explicat ca, prin anii ‘30, cind a fost demontata Poarta a II-a a Cetatii, a fost distrusa si panta dealului, pentru ca aceasta sa fie mai lina, acesta fiind motivul pentru care pamintul a fost impins catre Poarta I, ingropind practic baza acesteia. Au fost reconstituite si cele trei poduri mobile si a fost realizata o retea de preluare a apelor pluviale de pe deal si de indepartare a acestora din zona stilpilor portii. Podurile din lemn sint acoperite cu dale din granit, a caror montare se incheie in aceste zile. Lucrarea a fost finantata de Ministerul Culturii si Cultelor, costurile pentru astfel de restaurari fiind foarte mari. De exemplu, numai pentru restaurarea pietrariei si a componentelor artistice s-au chelutit aproximativ 15 miliarde lei vechi. Garda pentru porti Dan Sabau s-a declarat foarte multumit ca a reusit sa convinga Consiliul Local Alba Iulia sa realizeze o garda a portilor. Aceasta va fi compusa din politisti comunitari, care vor fi imbracati in haine de epoca si vor defila de la Poarta I pina la Poarta a IV-a (situata intre Catedrala Ortodoxa si cea Catolica). “Se va realiza in primul rind o paza a portilor, dar va fi vorba si despre o atractie turistica. Cred ca se va duce vestea ca la Alba Iulia exista o astfel de garda, care se schimba la ore fixe”, a opinat Dan Sabau. El crede ca, in cursul anului viitor, se va putea restaura si o mare parte din Poarta a III-a, la care lucrarile au fost demarate inca din 1998. Aici au fost deja realizate lucrari dintre cele mai putin vizibile, cum ar fi restaurarea terasei portii, care este finalizata. Pentru viitor, exista planuri si pentru restaurarea Portilor a V-a si a VI-a ale Cetatii, insa cel mai ambitios demers se anunta a fi cel referitor la refacerea Portii a II-a, din care se pastreaza doar stilpii laterali, mai bine spus, urmele acestor stilpi. Potrivit lui Dan Sabau, exista imagini cu aceasta poarta, pot fi procurate schemele originale si, in plus, multe din elementele decorative exista si sint relativ bine pastrate, cum ar fi cei doi atlanti care “strajuiesc” intrarea principala in Muzeul National al Unirii. Reprezentari din mitologia antica Poarta I a Cetatii din Alba Iulia a fost construita in prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Situata la extremitatea estica a ansamblului, la baza Cetatii, poarta este cladita in forma unui arc de triumf, cu trei intrari. Deasupra, in centrul portii se afla stema Casei de Austria (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul), incadrata de statuile lui Venus si Marte, flancate de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere. Fatadele sint decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvindu-si tatal din flacarile Troiei si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior. Inainte de inceperea lucrarilor, scenele erau foarte greu de deslusit, insa munca restauratorilor a dovedit ca acestea sint de o frumusete aparte, ca dealtfel si statuile care erau de-a dreptul “ciuntite”.
Vinzarile de medicamente in 2007 vor inregistra un volum inferior comparativ cu anul in curs, valoarea estimata a vinzarilor fiind sub pragul de 685 miliarde de dolari. Avansul preconizat, de maxim 6%, va fi resimtit cu precadere pe pietele emergente. La nivel global, cresterea estimata pentru anul ce va urma va fi de doar 5-6%, reprezentind un volum al afacerilor derulate de 685 miliarde de dolari. Pina la sfirsitul anului, rata de crestere a pietei farmaceutice va fi de 7%, potrivit unui studiu al companiei de cercetare IMS Health. Una dintre cauzele regresului o reprezinta expirarea patentelor pentru producerea exclusiva a unor medicamente, coroborata cu dificultatea de a lansa noi produse. Mai mult, consumatorii vor fi mai greu de multumit. Cu toate acestea, studiul amintit conchide ca produsele de nisa vor avea o evolutie pozitiva. Daca in prezent, Statele Unite ale Americii concentreaza polul vinzarilor, pentru anul urmator se estimeaza ca acesta va glisa spre pietele emergente, care vor detine 30% din volumul total, in crestere de la 17%, cit reprezinta in prezent. Extinderea accesului la medicamente si majorarea fondurilor alocate pentru sanatate in state precum China, India, Brazilia si Turcia va conduce la un avans de peste 10%. Estimarile privind piata japoneza indica o evolutie de plus 6%. Spatiul european se va confrunta cu un regres, cresterea cumulata fiind de 3-4%, in coborire de la 5% in acest an. Reducerea de catre autoritati a cheltuielilor de sanatate, precum si stimularea consumului de medicamente generice, care sint de trei-patru ori mai ieftine decit cele originale, sint principalele cauze ale scaderii vinzarilor. Desi aceste state se confrunta cu o cerere mare de medicamente din partea populatiei in virsta, cresterea pietei este afectata de masurile autoritatilor pentru reducerea cheltuielilor de sanatate si stimularea consumului de medicamente generice, de trei-patru ori mai ieftine decit cele originale. Vinzarile globale de medicamente generice si biotehnologice vor cunoaste un avans de 13-14%, cel mai mare potential avindu-l produsele pentru schizofrenie, depresie si diabet, care vor ajunge la 112 miliarde de dolari. (S.D.)
Rata de schimb este mentinuta de investitorii straini in favoarea leului, iar nivelul de la inchiderea de vineri este comparabil cu cel consemnat in ultima sedinta de saptamina trecuta. Tranzactiile de la finalul zilei au fost realizate in intervalul 3,4290 - 3,4305 lei/euro, usor peste cotatiile afisate la ultimele operatiuni de joi. Euro a oscilat intre un minim al zilei de 3,4280 lei si un maxim de sedinta, de 3,4320 lei. Deprecierea leului a fost sustinuta de jucatorii interni, dar investitorii nerezidenti au vindut valuta la orice depasire a pragului de 3,43 lei/ euro. BNR a anuntat un curs de referinta de 3,4301 lei/euro, foarte putin deasupra celui publicat joi. Dolarul a avut un traseu asemanator, iar referinta s-a ridicat la 2,5828 lei. Dealerii se asteapta ca banca centrala sa incerce si in prima zi a saptaminii viitoare influentarea pietei valutare prin strilizarea partiala a excesului de lichiditate, asa cum s-a intimplat la inceputul acestei saptamini. Pe piata monetara, ratele dobinzilor pentru scadente de o zi au coborit la 6,5-7,5%.
Unul dintre putinele succese ale economiei românesti din ultimii ani este reprezentat de relansarea industriei, exportul de produse ale acestui sector situindu-se pe primul loc intr-un clasament al contributiilor diverselor ramuri la total export. Toate extimarile indica o crestere a contributiei industriei la PIB la aproximativ 6,4%, fata de doar 2,5%, cit s-a inregistrat anul trecut. Dar un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) indica pentru anul 2007 o scadere a contributiei industriei la PIB la doar 4,8%. Un alt studiu al aceleeasi institutii, “Estimarea evolutiei industriale in trimestrul IV 2006 pe baza anchetelor de conjunctura”, demonstreaza continuitatea cresterii cifrei de afaceri in domeniul industriei si in acest ultim trimestru al anului. Ancheta de conjunctura initiata de catre CNP scoate in evidenta si optimismul existent in rindul factorilor de decizie din mediul de afaceri, managerii din domeniul industrial asteptindu-se la o crestere economica a sectorului de 6,6% in acest an, chiar mai importanta decit cea estimata pe baza de calcul, mult superioara celei pronosticate de aceiasi manageri pentru anul trecut, de doar 2%. CNP considera ca principalele ramuri relansate, cu cele mai importante contributii, sint industriile alimentara, chimica, a mijloacelor de transport rutier, de mobila si extractiva. Productivitatea, avans de 11% Totusi, in al treilea trimestru, productia industriala a inregistrat, fata de cea inregistrata in trimestrul anterior, o “sensibila scadere” de 0,2%, tendinta considerata a fi conforma cu cea exprimata de catre agentii economici. Nu trebuie uitat ca trimestrul al treilea este cel al lunilor de vara, al concediilor, perioada in care astfel de tendinte se manifesta peste tot in spatiul UE. Dar acest lucru nu contrazice faptul ca la nivelul primelor noua luni ale anului curent, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul trecut, cresterea productiei industriale a fost de 7,2%, in serie bruta, iar productivitatea muncii in acest sector s-a majorat cu 11%, nivel apropiat celui prognozat anterior, 10,7%. Pe baza acestei evolutii, CNP apreciaza ca in acest ultim trimestru, acest indicator va continua sa creasca intr-un ritm usor mai ridicat decit in trimestrul anterior, estimata la 1,9%, atit pe seama cresterii volumului cit si a unei usoare diminuari a numarului de salariati. Practic, in ansamblu, se anticipeaza o crestere a productivitatii muncii cu 8,2% fata de realizarile trimestrului IV din 2005, iar la nivelul intregului an majorarea va fi mai accentuata, de 10%, fata de 5,2% inregistrata in anul 2005. Crestere de 5,1% a cifrei de afaceri Comparativ cu primele noua luni ale anului trecut, in aceeasi perioada a acestui an, pentru cifra de afaceri s-a atins o crestere de 5,1%, majorarea fiind sustinuta in principal de evolutia cifrei de afaceri pentru productia externa. Dar la nivelul anului curent, fata de anul 2005 se anticipeaza o crestere de 5% a volumului cifrei de afaceri in industrie, evolutie superioara celei inregistrate in anul 2005, care a fost de doar 3,6%, datorita tendintelor actuale de crestere mai ampla pe piata interna decit in trecut. Deosebit de interesant este faptul ca pentru volumul creditelor din industrie din trimestrul al IV-lea al acestui an, indicator rezultat in urma efectuarii sondajelor de conjunctura, se estimeaza o crestere cu aproximativ 1,3%, comparativ cu cel din trimestrul al III-lea. In ceea ce priveste creditele restante, nu se anticipeaza o evolutie spectaculoasa a cresterii ponderii acestora, existind parerea ca va ramine la acelasi nivel, de 0,02%, ca in trimestrul anterior. Rezulta ca pentru acest ultim trimestru al acestui an, valoarea ponderii creditelor restante in total volum al creditelor este estimata la doar 0,6%. Dar anchetele de conjunctura prevad pentru acest trimestru o crestere a ritmului mediu lunar al preturilor de productie de aproximativ 0,8%, ritm superior celui inregistrat in perioada iulie - septembrie 2006 (0,6%), dar inferior celui din trimestrul similar al anului trecut, cind s-a inregistrat 0,7%. Se estimeaza o crestere a preturilor de productie la nivelul lunii decembrie 2006, fata aceeasi luna a anului trecut, de aproximativ 12,37%, iar ca medie anuala, de 11,82%, superioara celei din anul trecut, care a fost de 10,5%.
In urma cu doua saptamini, CNN titra un adevar cutremurator: „La nivel global, in fiecare an, 46 de milioane de femei avorteaza, cea mai mare rata inregistrindu-se in Romania, Cuba si Vietnam, iar cele mai mici, in Belgia, Olanda, Germania si Elvetia”. Datele statistice folosite de autorul articolului sint vechi. In ultimii ani, ne-a depasit Rusia, care nu prea e in Europa. Dar chiar asa, situindu-se pe locul doi, Romania intra in Comunitatea Europeana cu o trista performanta: trei avorturi la mia de nascuti vii, mult prea multe pentru a ne considera un popor cu o educatie contraceptiva moderna. Din cauza saraciei sau din alte zeci de motive, avortul a ajuns o optiune frecventa a romancelor. Pe la cabinetele de planning inca se trece cu sfiala sau nu se trece deloc. Si asa, se ajunge la suferinta trupului, dar si a sufletului. Zeci de motive Avortul nu este doar o procedura medicala, ci si un act emotional in care femeia trece prin mai multe provocari, de la luarea deciziei pina la consecintele fizice si afective de dupa indepartarea sarcinii. Avortul la cerere, sau intreruperea sarcinii nedorite, trebuie practicat doar de un medic calificat. Uneori avortul e necesar, atunci cind viata femeii sau fetusului e in pericol, daca sarcina ar progresa. Spre exemplu, o femeie cu serioase probleme de inima ar putea sa nu faca fata stresului provocat de sarcina. Celei cu diabet avansat, sarcina ii poate cauza complicatii grave, atit ei cit si fetusului, care s-ar putea naste cu defecte sau boli. Femeia peste 35 de ani are mari sanse sa dea nastere unui copil cu sindrom Down. Dar, in afara de motivele medicale, femeile fac avorturi si pentru ca n-ar avea cu ce sa-si creasca bebelusul, pentru ca nu sint casatorite, pentru ca vor sa se dedice carierei, pentru ca au deja citiva copii, pentru ca se tem de oprobriul familiei si al societatii, in cazul adolescentelor. Unele ajung la avort in urma unui viol sau incest. Iar altele, cele mai multe, din cauza accesului slab la informatii medicale sau chiar a unei indolente greu de inteles. Pe masa de operatie In ciuda controverselor religioase si politice, pentru prea multe femei avortul a devenit o optiune valabila. Luarea deciziei este agonizanta pentru mama, sfisiata de contradictii. E panicata, trebuie sa scape de sarcina, dar in acelasi timp, isi iubeste viitorul copil. Din aceasta cauza, amina luarea deciziei, desi avortul ar trebui facut cit mai repede. Cind in sfirsit ajunge la medic, trebuie sa poarte o discutie serioasa, in urma careia sa inteleaga in ce consta procedura, riscurile la care se expune si, mai ales, trebuie sa fie pregatita sufleteste. Pentru durere, dar si pentru tristetea de dupa pierderea sarcinii. Cea mai des utilizata metoda de avort in Romania este chiuretajul. In aceasta interventie chirurgicala, se dilata colul uterin pentru ca medicul sa poata patrunde cu instrumentele necesare in cavitatea uterina. Dupa ce se extrag toate fragmentele, cu ajutorul unei chiurete se scoate placenta. O alta metoda este cea a aspiratiei, cu un tub flexibil din plastic. Ambele proceduri sint acte medicale obisnuite, care, in mod normal, nu trebuie sa aiba consecinte asupra sanatatii. Ce se intimpla dupa? Dupa un avort, pacienta poate primi medicatie aditionala, pentru a ajuta uterul sa se contracte si pentru controlarea singerarii. Daca exista risc mare de infectie, se pot prescrie antibiotice. Activitatile normale pot fi reluate aproape imediat, dar efortul excesiv e interzis. Multe femei se simt obosite dupa avort, au crampe citeva zile. Dupa doua saptamini, pacienta trebuie sa efectueze un control. Dar, mai mult decit consecintele fizice, cele emotionale trebuie tratate cu o atentie deosebita. Experienta unui avort este neplacuta pentru orice femeie. Pacienta resimte in plan psihic un sentiment de vinovatie, de durere morala pentru viata careia nu i-a acordat nicio sansa. Sindromul post-avort poate sa apara imediat dupa interventie sau chiar dupa citiva ani, mai cu seama daca avortul s-a soldat cu incapacitatea de a mai purta o sarcina. O astfel de femeie nu este capabila sa se impace cu pierderea suferita si nu poate ajunge la o liniste interioara. Conflictul interior poate genera chiar ginduri de sinucidere. Uneori, simptomele depresiei pot sa apara si la partenerul de conceptie. Intre pacat si drept legal Numeroasele organizatii nonguvernamentale, Biserica, medicii specialisti pledeaza pentru pastrarea sarcinii. Porunca lui Dumnezeu este: „Sa nu ucizi!”, iar intreruperea sarcinii este sinonima cu o crima deoarece copilul este deja format si are viata in el. Pe de alta parte, societatea moderna considera ca orice persoana are drept de decizie asupra propriului corp, iar un copil nenascut nu este o fiinta vie, independenta, ci parte din trupul mamei. Intre pacatul de a comite o crima, de a nesocoti marea taina a vietii asupra careia numai Dumnezeu are putere, si usurinta cu care e declarata sarcina ca un drept strict individual, avortul ramine totusi o optiune frecventa. In conditiile in care a evita o sarcina este o solutie deja omniprezenta si la indemina in toate tarile civilizate, inclusiv Romania, rata mare a avorturilor nu se justifica. Regimul comunist a impus romancelor in 1968 sa duca la bun sfirsit toate sarcinile. S-au nascut multi copii, dar au fost si numeroase drame, in urma avorturilor provocate prin cai nemedicale. Multe femei au murit. Astazi, avortul este din nou legalizat. Dar legalizate sint si metodele contraceptive. Ba chiar gratuite, pentru eleve, studente, femei cu multi copii. Primii in Europa Jurnalistii de la CNN n-au consultat ultimele statistici. World Health Organization Regional Office for Europe anunta ca, in iunie 2006, Romania (883,37) era pe locul doi in Europa, ca rata a avorturilor, dupa Federatia Rusa (1067,9). Dupa noi, urmeaza Estonia, Letonia si Belarus. Malta este singura tara europeana cu niciun avort. Deci, nu sintem chiar primii in lume. Dar in Europa, nu ne intrece nimeni. O performanta de care am putea scapa, poate de la anul, cu noile programe de educatie contraceptiva impuse de UE. Tipuri de avort Avortul reprezinta terminarea sarcinii inainte ca fatul sa fie viabil, in general de a 20-a saptamina de sarcina. Exista mai multe tipuri de avort. Cel mai des intilnit este cel voluntar cind o femeie decide sa puna punct unei sarcini nedorite. In general, avortul trebuie facut inaintea celei de a 12-a saptamini de sarcina si este legal in Romania. Frecvent este si avortul involuntar, adica pierderea sarcinii fara interventie medicala sau mecanica. 25% dintre femei au cel putin o data in viata un avort spontan. Un alt tip de avort este cel medical. Se recomanda atunci cind sarcina devine periculoasa pentru viata mamei, cind fatul nu mai este viabil sau cind se descopera malformatii grave. Riscurile avortului In general, procedura avortului este una simpla si nu prea apar complicatii. Exista insa si riscuri foarte mari, mai ales in cazul in care o femeie a facut mai multe avorturi sau a avut o intrerupere de sarcina inainte de nasterea primului copil. Pot aparea hemoragii grave, perforarea uterului, indepartarea incompleta a fatului si a placentei ceea ce duce la infectie, febra, convulsii, coma sau chiar decesul femeii. Avortul poate duce la cresterea frecventei sarcinilor extrauterine, la sterilitate, nasteri premature sau pierderi involuntare ale sarcinii. Pe linga riscurile fizice un avort are intotdeauna si implicatii psihologice. Femeia se simte vinovata, devine tot mai trista si se poate ajunge si la depresie. Pot aparea tulburari sexuale, abuz de alcool, teama de sarcini viitoare, insomnii sau cosmaruri. In cazurile grave femeia isi pierde respectul de sine si poate avea chiar tentative de suicid. Medicii recomanda intotdeauna dupa un avort citeva sedinte de terapie la psiholog. Contraceptia este esentiala Pentru a nu avea o sarcina nedorita, contraceptia este esentiala. Multe femei, mai ales din mediul rural, insa nici macar nu au auzit de pilule sau sterilet. Unele cred ca aceste produse nu sint acceptate de Biserica, dar se inseala amarnic. Directia de Sanatate Publica a inceput o ampla campanie de informare in mediul rural. Femeile vor afla mai multe despre metodele de contraceptie, despre produsele de pe piata pe care le pot obtine gratuit prin cabinetele de planning. Contraceptia poate fi privita si ca o bataie de cap care se interfereaza cu placerea sexuala. De asemenea, poate provoca griji in ceea ce priveste riscurile pentru sanatate, cu toate asigurarile unor specialisti ca metoda aleasa este lipsita de risc pentru persoana respectiva. Unele metode nu au legatura cu contactul sexual (pilule, implante, injectii) si nu diminueaza spontaneitatea. Altele pot scadea intensitatea senzatiilor (prezervativele masculine) sau genereaza senzatii neplacute (diafragmele cu spermicide). Inainte ca femeia sa aleaga un produs, este esential sa mearga la un control medical pentru a i se recomanda cel care i se potriveste. El traieste! Un cercetator britanic a reusit sa obtina, cu ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete, imaginea inedita a unui fetus de 12 saptamini „mergind” prin uterul matern. Alte imagini arata fetusi care par sa caste, se freaca la ochi si chiar surid. Profesorul Stuart Campbell de la Create Health Clinic din Londra a adunat imaginile intr-un album intitulat Watch Me Grow („Uite cum cresc”). Mamicile care vor sa vada ce fac micutii din burta pot solicita o sedinta de ultrasunete, contra sumei de 275 de lire sterline. Iata ce a fotografiat cercetatorul, in mai multe stadii de evolutie a sarcinii: n 8 saptamini: copilul are toate organele formate. n 12 saptamini: bebelusul nenascut se intinde, da din picioare si face pasi prin uter. n 18 saptamini: deschide ochii, desi majoritatea medicilor considera ca pleoapele sint lipite pina la 26 de saptamini. n 26 de saptamini: se scarpina, zimbeste, plinge, sughite, isi suge degetele.
Aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, “ar putea crea o serie de dificultati in relatiile acestor doua tari cu Moscova”, a declarat viceministrul rus al afacerilor externe, Aleskandr Grusko. Potrivit spuselor sale, “aceasta observatie vizeaza an primul rind Bulgaria, tara unde Rusia livreaza combustibil nuclear”. “Avem nevoie de garantii ca aceste exporturi vor continua si ca ele vor fi realizate an totalitate”, a explicat diplomatul rus. Intrarea acestor tari in UE, a precizat Grusko, “va crea o serie de dificultati in privinta obtinerii de vize, dar si in comertul cu otel, domeniu asupra caruia se vor extinde anumite restrictii”. Adjunctul lui Serghei Lavrov a mentionat ca Bulgaria si Romania au, desigur, dreptul de a adera la UE, dar extinderea Uniunii “nu trebuie sa dauneze raporturilor Rusiei cu aceste doua state”. Moscova, a spus in incheierea declaratiei sale, reprezentantul diplomatiei de la Kremlin, “urmareste cu atentie discutiile referitoare la largirea UE. Esential este ca acest proces sa nu intre in dezacord cu alte tendinte din estul Europei. Se impune, daca nu armonizarea procesului, macar gasirea unei formule care sa nu oblige tarile sa aleaga intre a merge inainte fie cu Rusia, fie cu UE”.
In acelasi timp, cortegii dense au continuat sa curga spre centrul orasului, acolo unde se afla sediul cabinetului. Oamenii au venit pe jos, cu masina din regiunile dominate de siiti, precum si din regiunile crestine. “Al-Manar”, postul de televiziune a miscarii siite Hezbollah, care se afla in fruntea fortelor de opozitie, a subliniat ca este vorba de “a doua manifestatie fara precedent care este organizata in ultimele zece zile”. Adunarea pomite sa fie “considerabil mai importanta decit cea care a inaugurat, la 1 decembrie, acest protest maraton din fata guvernului, unde s-au refugiat Siniora si o parte din echipa lui ministeriala”, a afirmat prezentatoarea postului de televiziune citat. Ireconciliabili Este marea incercare a Libanului, au atras atentia analistii occidentali. “Este o actiune care ar putea avea consecinte dintre cele mai imprevizibile pentru Liban, pentru intregul Orient Mjlociu”, au avertizat ei. Mai mult ca niciodata, tabara guvernamentala, sustinuta de capitalele occidentale, si cea a opozitiei, sprijinita de Damasc si de Teheran, par ireconciliabile. In urma cu patru zile, Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a promis ca opozitia - care grupeaza partidul sau, gruparea siita Amal si CPL, organizatia generalului crestin Michel Aoun - nu se va retrage de pe strazi decit dupa ce va avea cistig de cauza. Ca raspuns, Siniora l-a acuzat pe Nasrallah ca pune la cale o “lovitura de stat”. Apel de la Roma Pe acest fundal, papa Benedict al XVI-lea si-a exprimat, in cursul traditionalei lui aparitii duminicale, profunda lui ingrijorare legata de situatia din Orientul Mijlociu, cerind comunitatii internationale sa gaseasca “solutii urgente” in criza libaneza. “Urmaresc cu profunda preocupare derularea evenimentelor din Orientul Mijlociu, acolo unde absenta de rezolvari la problemele care afecteaza regiunea nu face decit sa agraveze tensiunile si dificultatile din aceasta parte de lume, fapt care trezeste temerea izbucnirii de noi violente”, a lansat Suveranul Pontif de la balconul care domina Piata Sfintului Petru. “Libanul merita o mentionare speciala. Astazi, ca si ieri, oameni de diferite culturi si religii sint chemati sa traiasca aici pentru a construi o natiune a dialogului si a coabitarii”, a adaugat seful Bisericii catolice.
• Fratilor, puzderie de muzee la noi in judet. Nu cred ca e saptamina lasata de la Dumnezeu in care Consiliul judetean Alba sa nu inaugureze cite 2-3 muzee. Nu le mai tine nimeni numarul, dar e aproape la fel de mare ca si cel al unitatilor administrative din judet. Aproape ca nu mai e comuna fara muzeu. In principiu, o actiune laudabila, ca poate mai tragem si noi de straini prin satele si comunele noastre, si se mai invata ruralul cum sa faca bani si din altceva decit din grumpene si porodai. Numa’ ca, din cite a aflat suprasemnatu’, e o buba. Si anume, titulatura de “muzeu”. Pentru a fi muzeu cu acte in regula, cum pretinde consiliul judetean ca sint, le-ar trebui cite un custode la fiecare, sisteme anti-efractie sau paznic angajat, si multe altele. Chiar si pe cei de la Muzeul National al Unirii a inceput sa-i irite titulatura data acestor casute depozitare de arta si traditie de prin comune. Nu pentru ca le-ar face concurenta, ca nu poate fi vorba de asa ceva, dar ii irita lipsa de precizie in termeni. Poate ca ar fi mai corect sa le spuna “colectii etnografice”, nu muzee. Ma rog, sint banii lor. Le spun cum vor. Daca vor, pot sa le numeasca si Louvre Museum… Numa’ sa bage si cite-o Giconda mica in ele… • “Monitorul”. “Scormonitorul”. Adica, un fel de “Bond”. “James Bond”. E clar, ma bag in lumea spionilor. Ma fac spion. Pai, nu merita? Ba da. Ca, daca esti spion, cum casti gura, cum se uita o natie-ntreaga-n gura ta. Uite, de exemplu, Turcu asta, de a dat pe goarna o listuta intreaga de politicieni amestecati prin Securitate. Toata natia-n gura lui se uita. Ma gindesc sa fac si eu o lista, pe care sa o fac publica. Poate cea saptaminala, de cumparaturi, pe care o intocmesc inainte de a merge la supermarket. Hmmm… Nu. Asta nu, ca dup-aia prea se uita toata lumea la mine-n gura, la propriu, zicind “Ia uite-l si pe asta ce maninca”. Inca nu stiu ce lista, dar ma mai gindesc. Pina una-alta, constat ca am stofa de spion. Pentru ca am sesizat ca la alimentara aia mica, de pe colt, chiar de linga sediul SRI Alba, ii spune “Pacepa”. Ori proprietarul are un simt al umorului bolnav, ori te scaneaza la intrare. Si retina si papilarele. Da’ pe credit nu cred ca da. poate doar la spionii de linga el… Acest text va fi considerat pamflet
Rapid Bucuresti a incheiat in genunchi cel mai bun an al istoriei sale in competitiile europene. Povara performantelor din sezonul trecut a avut un efect de bumerang in sinul clubului. Patronul George Copos a avut motive reale sa critice jocul mai slab al alb-visiniilor, fanii giulesteni au sanctionat in dese rinduri ratarile exasperante ale nou-venitilor Zicu, Griffiths si Ionut Mazilu, iar tehnicianul Razvan Lucescu a parut incapabil sa-si mobilizeze elevii inaintea partidelor importante. In calificarile pentru grupele Cupei UEFA, giulestenii au avut evolutii contradictorii, iar in cele patru intilniri din grupe, Rapid nu a izbutit decit tot atitea remize, sansele de calificare pentru a doua oara in primavara europeana parind infime. Mai mult, in campionat, “feroviarii” au avut un inceput sub asteptari, in primele cinci etape rapidistii inregistrind o singura victorie, trei rezultate de egalitate si o infringere, George Copos taxind sever aceasta inconstanta: “Ce criza? Sa fim seriosi. N-ati zis voi sa nu mai fie tensiuni la echipa? Asa ca nu mai sint niciun fel de tensiuni. Toata lumea e linistita, totul merge pe roate, sintem in paradis, nu vedeti? Antrenorul Razvan Lucescu vorbea de tensiuni si de oameni care vor raul Rapidului. Pai, ce vrea? Sa transformam Rapidul in pensiune? Sa le fac jucatorilor contracte de 150.000 - 200.000 de dolari si sa nu existe presiune, tensiune, obiective? Pai, va zic eu, in stilul asta vom ajunge loser-ii României”. Astfel, chiar daca jucatorii Rapidului afirma la unison ca nu antrenorul este de vina, ci chiar ei insisi, zvonurile care vorbesc despre schimarile majore la echipa, care vor incepe chiar cu banca tehnica, s-au inmultit in ultima vreme, Razvan Lucescu acuzind in repetate rinduri lipsa unei atmosfere profesioniste in cadrul clubului. Locul al treilea ocupat de giulesteni nu este nici el in siguranta, CFR Cluj urmind sa inceapa anul 2007 cu acelasi numar de puncte ca Rapidul, la capatul celui mai bun an din istoria gruparii de sub Feleac, oficialii clujeni declarind la inceputul sezonului ca obiectivul echipei este clasarea pe un loc de cupe europene.
“Ciinii rosii” s-au impus pe terenul Pandurilor cu scorul de 3-0, chiar daca nu au facut un joc foarte convingator.Partida cu liderul la zi al campionatului a umplut pina la refuz stadionul din Valea Jiului, aproape 10.000 de spectatori luind cu asalt arena, in speranta ca vor vedea pe viu o victorie in fata bucurestenilor. Chiar daca au inceput mai bine partida, cei de la Pandurii nu au reusit sa gaseasca drumul spre deschiderea scorului. Din pacate pentru fanii din tribune, in minutul 29 al partidei, atacantul Ionel Danciulescu l-a executat pe portarul Adnan Guso cu un sut de la 12 metri. Gorjenii nu s-au lasat intimidati de reusita dinamovistilor si au continuat sa preseze la poarta lui Gaev, ratind prin Vranjikovic, in minutul 31, si prin Dragomir, in minutul 37. Chiar daca eforturile elevilor lui Eugen Neagoe au reaprins speranta in rindul sustinatorilor din tribune, cei care au marcat au fost tot dinamovistii, prin acelasi Danciulescu, in prelungirile primei reprize, cind atacantul a sutat dintr-o bucata, iar Guso, desi a atins mingea, a fost nevoit sa o scoata din plasa portii sale.In al doilea act, alb-rosii s-au multumit sa conserve rezultatul, iar in cazul “minerilor” - chiar daca au fortat marcarea unui gol care sa-i readuca in joc - lipsa de luciditate, dar si de experienta, si-a spus cuvintul. Lovitura de gratie a venit din partea celuilalt atacant dinamovist, Ionel Ganea, scapat din marcajul lui Alin Rus, reusind sa plaseze mingea pe linga portarul gorjean. La 3-0 meciul parea terminat, iar Dinamo a incheiat evolutiile din campionatul intern, din acest an, cu o noua victorie, care ii mentine la o distanta linistitoare fata de rivalele Steaua si Rapid.La finalul meciului, antrenorul Pandurilor, Eugen Neagoe, s-a declarat dezamagit de diferenta prea mare de pe tabela de marcaj, insa a recunoscut ca victoria liderului din Liga I este una meritata. “Scorul nu reflecta realitatea din teren. Dinamo a marcat din sclipirea unui jucator. Din pacate, la fotbal se mai intimpla si altfel de lucruri. Victoria este una meritata pentru Dinamo, care a demonstrat ca este o echipa valoroasa si de aceea se afla pe primul loc”, a declarat Neagoe.De cealalta parte, antrenorul “ciinilor”, Mircea Rednic, era extrem de multumit de modul in care echipa s-a a terminat prima parte a sezonului 2006-2007. “Puriul” a fost de acord cu tehnicianul Pandurilor si a precizat ca diferenta de pe tabela de marcaj a fost totusi una prea mare fata de modul in care au decurs ostilitatile in teren. “Poate scorul este prea sever pentru felul in care s-a jucat. M-am temut foarte mult de acest meci. Ma bucur ca am terminat cu bine acest an”, a declarat Mircea Rednic la finalul partidei din Valea Jiului.In urma unui parcurs excelent in aceasta toamna, Dinamo conduce autoritar in campionatul Romaniei, iar daca in primavara evolutiile alb-rosilor vor fi asemanatoare, este greu de crezut ca Steaua sau Rapid mai poate face ceva pentru a “fura” titlul din acest sezon. Formatia din Stefan cel Mare poseda cel mai bun atac din tara, avind 41 de goluri marcate in cele 19 etape, dintre care 31 au fost marcate de trio-ul Niculescu-Danciulescu-Ganea. Conducatorii din Stefan cel Mare ar trebui sa se gindeasca de doua ori inainte de a da drumul vreunui jucator, deoarece Mircea Rednic a reusit sa formeze o echipa foarte puternica si care ar putea sa realizeze performante remarcabile in “primavara europeana”.Ultima partida oficiala pentru Dinamo in acest an va avea loc joi, in Anglia, unde “ciinii” vor da piept cu Tottenham, in ultima etapa a grupei B din Cupa UEFA.
Dupa succesul concertului sustinut la Bucuresti anul trecut, trupa suedeza Therion s-a intors in Capitala pentru un nou spectacol, care a avut loc simbata seara, la Sala Palatului. Spectacolul a fost unul extrem de complex, iar formatia a fost acompaniata de 170 de muzicieni din Suedia, Austria, Germania si Romania, care au fost condusi de dirijorul german Markus Stollenwerk.Spectacolul a inceput la putin timp dupa ora anuntata (20.00) cu un intro domol in care au evoluat doar solistii de factura clasica, orchestra si corul - formatia intrind in scena dupa apoximativ 15 minute de “incalzire”. Aparitia membrilor Therion a facut sala sa izbucneasca in aplauze, in timp ce muzica a fost reluata de aceasta data intr-un ritm sacadat, plin de forta. Intitulat “Therion goes classic”, concertul a parut la inceput mai mult un spectacol de opera insa, dupa primele 20 de minute, cei de la Therion au preluat conducerea show-ului. Concertul a curpins atit partituri clasice interpretate in stilul Therion, cit si cintece originale ale trupei, unele dintre acestea prezentate in prima auditie. Cu toate acestea, cei peste 3.000 de spectatori nu s-au manifestat foarte puternic, cum se intimpla, de obicei, la concertele rock. Desi la sfirsit aplauzele au fost insistente si au durat minute bune in sir, membrii trupei Therion nu au mai venit in sala pentru un bis. Acest concert a fost sustinut de Ambasada Suediei la Bucuresti si face parte dintr-un proiect al Fundatiei Aquarius, intitulat “Ars musicae, ars medicinae - muzica impotriva cancerului”. Incasarile obtinute in urma concertului vor fi donate pentru tratamentele unor copii bolnavi de cancer din Romania. Mai mult decit atit, pentru acest spectacol, formatia a renuntat la onorariu.
Sibiul si Luxemburgul, ca si Capitale Culturale Europene, vor derula in parteneriat, pe parcursul anului 2007, 26 de proiecte culturale care vor avea un buget de circa 510.000 de euro, a declarat pentru Mediafax Sergiu Nistor, comisarul programului “Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007”. Primul pas in acest sens il reprezinta o serie de concerte sustinute in cele doua orase, in noaptea de Revelion si pe data de 1 ianuarie 2007. Formatia East 17 ar putea cinta in noaptea de Revelion la Sibiu, in ziua lansarii Capitalei Culturale Europene, primaria orasului purtind discutii pentru incheierea unui contract in acest sens, informeaza trimisul Mediafax la Luxemburg. Initial, oficialitatile Sibiului s-au gindit sa invite trupa Scooter, insa acestia au refuzat oferta. “Scooter a refuzat sa mai vina sa sustina un concert la Sibiu in noaptea de Revelion, pentru ca nu am avut hotel de cinci stele sa-i oferim. Acum sintem in discutii cu formatia East 17, pentru a-l inlocui”, a declarat Klaus Johannis, primarul Sibiului, in cadrul unei intilniri cu presa, la Luxemburg. In aceste conditii, manifestarile organizate pe 31 decembrie, in cadrul programului “Sibiu-Capitala Culturala europeana”, vor cuprinde doua concerte sustinute de East 17 si de Phoenix, in timp ce pe 1 ianuarie sint pregatite: un concert al Orchestrei Natiunilor Unite la Filarmonica din Sibiu, un recital Smokie si un spectacol de artificii si dans pregatit de Groupe F. “Cuvintarile oficiale sustinute de personalitati se vor tine in Sala Thalia, la Filarmonica din Sibiu, in cadrul concertului sustinut de Orchestra Natiunilor Unite. Momentul va fi urmat de o receptie in pivnitele Salii Thalia”, a spus Klaus Johannis. Spectacolul pregatit de Groupe F va fi unul complex, de dansuri, muzica si artificii, care va incepe in cartierele de la marginea Sibiului si va ajunge in final in centrul orasului.Investitii de 36 milioane de euroIn anul 2007, Sibiul si Luxemburgul vor derula impreuna 26 de proiecte culturale care acopera zone precum muzica, arte vizuale, teatru, literatura, mobilitate si multimedia. In iulie 2007, Silviu Purcarete va monta, alaturi de actori si oameni de teatru români, francezi si luxemburghezi, spectacolul “Metamorfoze”, dupa Ovidiu. Derulat in curtea interioara a Centrului Cultural Abbaye de Neumunster din Luxemburg, spectacolul urmareste punerea in valoare a unui sit istoric prin intermediul unei creatii artistice.Un grup de 14 tineri luxemburghezi si români, cu virste cuprinse intre 16 si 25 de ani, se vor intilni in vara anului 2007 pentru a aprofunda tehnicile de circ si disciplinele complementare in cadrul proiectului “WAZIRO - WAZICO goes Romania”. Un alt grup de tineri, cu virsta cuprinsa intre 13 si 19 ani, de la liceele din Diekirch (Luxemburg) si Brukenthal (România), vor face un film despre trecutul si viitorul lor intr-o Europa marcata de migratii. Proiect multidimensional, denumit “Exil sau...” are ca focus central modalitatea de depasire a granitelor utilizind tehnologiile moderne. Filmul va putea fi vizionat la Luxemburg si la Sibiu.Pentru organizarea programului “Sibiu-Capitala Culturala Europeana” s-au investit, potrivit comisarului Sergiu Nistor, circa 30 de milioane de euro, urmind ca anul viitor, la acesti bani, sa se mai aloce sase milioane de euro. In afara de aceasta suma, municipalitatea a investit in ultimii doi ani o suma de 100 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii si a aeroportului din Sibiu. Din aceasta suma, circa o treime s-a alocat pentru infrastructura din centrul Sibiului, in cadrul programului Capitala Culturala Europeana.