Click pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine maritaClick pentru imagine marita

Detasati la „vizita“Foto Diana SandorElevii de la Taga au participat la manifestarea electorala a PNL ?cu voie? de la conducerea scolii. Evenimentul la care micutii au fost dusi in timpul orelor a avut loc pe terenul de sport al scoliiTrecut de 11 jumatate, vineri. Terenul de sport al Scolii din Taga e intesat de copii cu foi galbene-n miini. „Libertatea mea e libertatea ta“, se aude din boxe. Toata lumea il asteapta pe primul-ministru. Un pusti cu adidasi rupti isi sufla nasul in mineca. „Ce faci aici? N-ai scoala?“. Dupa un moment de nedumerire, isi pune hirtia galbena la subrat, se uita-n stinga si-n dreapta si zice ca sta. „Pai, de ce stai aici, ca-i frig si urit afara?“ „Astept. Sa vina“, se uita lung si se intoarce. Dupa doi pasi se intoarce. „Stau, ca vine... il astept pe tati“, ma lamureste. Il trage de brat o fetita cu sapca rosie. „Ca ma duce acasa“, continua elevul de clasa a II-a. „Acuma ar fi trebuit sa am Romana“, zice si se indeparteaza cu hirtia galbena intre miini. La microfon, premierul anunta investitii in scoli si promite laptop-uri pentru toti elevii de a IX-a si a X-a, de la anul.Recuperare simbata„Libertatea mea e libertatea ta“, inca se aude in boze. La 12 fara un sfert e plin de copii pe terenul de sport al Scolii din Taga.     „Toti aveti educatie?“ „Nuu, ne-o adus sa-l vedem pa domnu’ aiesta“, zice Ionut. E in clasa a VII-a si, ragusit, imi explica: „Noi nu facem azi scoala. Numa’ binie, ca merem acasa mintenata, numa’ sa plece. Da’ ne-o zis ca simbata recuperam“, zice nerabdator copilul, fericit ca a scapat de ore, cu ochii tinta catre masa plina cu bunatati: cas de Nasal, slanina cu ceapa si cozonaci.Campania electorala, interzisa in scoliContactat telefonic, inspectorul sef al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Cluj, Hadrian Arion, a declarat ca manifestarile cu iz politic sint interzise in scoli. „Campania electorala este interzisa in scoli. Noi avem la dispozitie statutul personalului didactic. Astfel, comisia de cercetare are posibilitatea de sanctionare a profesorului care a facut campanie electorala. Daca, insa, se dovedeste ca actiunea a fost desfasurata in toata scoala, conform art. 116, litera «d» din statutul personalului didactic, directorul scolii va fi sanctionat si i se poate suspenda dreptul de a participa la concursul pentru functia de conducere in urmatorii 3 ani“, a spus vineri inspectorul sef al ISJ Cluj.

 Teatrul National „Radu Stanca“ readuce în viata culturala a Sibiului spectacolele de cafenea. Noua stagiune de spectacole se deschide mâine, 18 noiembrie, cu piesa „Inundatia“, semnata de Teodor Mazilu. Actorii Daniela Anghel si Liviu Vlad sunt cei care, de la ora 21.00 vor transforma Atrium Cafe în sala de spectacol. Spectacolul de mâine seara este primul dintr-o lunga serie de spectacole care vor avea loc în Atrium, din doua în doua saptamâni. „Publicul sibian iubitor de teatru va avea posibilitatea de a se bucura de spectacole sustinute de actorii teatrului nostru într-un cadru intim si vor avea sansa de a-i cunoaste mai bine pe protagonistii celor mai de succes productii teatrale românesti“, se arata într-un comunicat de presa al organizatorilor. Mai mult, toate spectacolele prezentate în cafenea vor fi premiere. Prin faptul ca acestea vor fi jucate pentru prima data, în cafenea, actorii spun ca încearca sa atraga sibienii catre teatru. „Spectacolele vor fi în premiera si sunt pregatite de actorii sibieni special pentru a arata sub o alta forma dramatica o noua fateta a personalitatii proprii“, se mai arata în acelasi comunicat. Sibienii iubitori de teatru sunt asteptati în Atrium Cafe. 

Unii soferi sibieni s-au aratat indignati de recenta hotarare a Consiliului Local prin care, daca-si parcheaza masinile aiurea, sunt nevoiti sa plateasca in jur de 600 de lei, pentru a si le recupera. Supararea acestora nu este luata in seama de catre reprezentantii Primariei, din simplul motiv ca nu a ajuns in mainile lor intr-o forma scrisa, asa cum cere sistemul de lucru din institutiile publice. „Hotararea Consiliului Local Sibiu prin care se reglementeaza activitatea de ridicare, transport, depozitare si eliberare a autovehiculelor si vehiculelor de orice fel oprite sau stationate neregulamentar pe domeniul public si privat al Municipiului Sibiu nu va mai fi modificata. Aceasta a fost supusa atentiei publicului pe site-ul institutiei inca din luna aprilie, inainte sa fie adoptata ca hotarare de Consiliul Local, perioada in care sibienii si-au putut exprima opinia vis-a-vis de acest proiect. Din momentul in care aceasta a fost adoptata ca si hotarare a consiliului local, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat nu a primit nicio sesizare, cerere sau petitie cu privire la modificarea acesteia“, se arata in raspunsul Biroului de Presa al Primariei. Nemultumirile existaTaxele mari de recuperare a masinilor ridicate, faptul ca acestea pot fi deteriorate atunci cand sunt luate pe sus sau locurile de parcare insufiecinte pentru numarul mare de masini sunt supararile unor soferi. „Nu este normal sa platim atatia bani. Sunt oameni care au salariul de 800 de lei pe luna. Ei ce fac? Dau 600 sa-si ia masina inapoi? Cu ce bani mai platesc taxele? Ar fi bine daca s-ar reveni asupra deciziei“, este de parere Ilie Popa, un sibian care spune ca nu s-a gandit sa faca o cerere scrisa, pentru ca „oricum o sa primesc un raspuns ca nu se poate“. „Se vede ca Primaria nu mai are de unde scoate bani“, se plange Vasile C., din cartierul Hipodrom III, adaugand ca municipalitatea ar face bine sa amenajeze mai multe locuri de parcare, in loc sa dea sanctiuni.Pedepse pentru soferiPotrivit primarului Klaus Johannis, amenzile nu sunt suficiente pentru cei care-si lasa masinile pe unde apuca. Pentru numarul de masini din Sibiu, nici locurile de parcare nu sunt suficiente, desi, in timpul timp, au tot fost amenajate astfel de spatii si in zona centrala si in cartiere. Insa Johannis crede ca, daca masinile vor fi luate pe sus sunt slabe sanse ca soferii sa mai parcheze, pe viitor, tot in locuri nepermise. Potrivit primarului, nu vor fi ocolite nici masinile expuse pentru vanzare pe trotuare sau pe marginea strazii, ocupand locurile destinate riveranilor sau blocand traficul.Klaus Johannis l primar Sibiu„Costurile de recuperare a masinii vor fi suportate de soferi. Acestia vor trebui sa se plimbe pe la doua-trei institutii ca sa-si recupereze masina. Vom introduce si o noua reglementare care va arata cat timp isi poate lasa un sofer masina in anumite locuri“

 Aseara, in fata a 2.500 de spectatori entuziasti, baschetbalistii de la "U" Mobitelco au pierdut o noua batalie in fata rivalilor de la CSU Asesoft, a treia din acest inceput de sezon: 77-81 (18-21, 23-25, 24-14, 12-23).      Trupa lui Baldwin a pornit ca din pusca, dar dupa 7-0, in doar 4 minute, scorul a ajuns la 10-13. Chiar daca Flavius Lapuste a continuat pe linia excelentelor evolutii din ultima vreme, ploiestenii au pus stapinire pe joc, distantindu-se la un neverosimil 23-38. Spre deosebire de alte dati, clujenii n-au cedat psihic si in 4 minute au revenit la 41-44. Mai mult, ca urmare a unei serii de sase "triple", ei au intors rezultatul, tabela indicind 53-52 in minutul 26.  Cu Szíjártó dezlantuit in fata fostei sale echipe, clujenii s-au distantat la 65-57 si parea ca vor reusi sa invinga. N-a fost sa fie, pentru ca in debutul ultimului sfert Cepulis a "ingropat" doua triple, dupa care, de la 73-71 (min. 37), scorul a ajuns la 73-77 (min. 39). Mult prea experimentati pentru a mai pierde initiativa, campionii au gestionat cu singe rece un final incandescent, impunindu-se si de aceasta data. Ei au contat aproape exclusiv pe eficacitatea cuplului Hargrove (26p) - Cepulis (21p, 4x3), in timp ce de partea cealalta au marcat: Lapuste (19, 4x3), Szíjártó (12, 1x3), Cuic (12, 1x3), Silvasan (9, 1x3), Osby (9), Gibson (8, 2x3), Henry (5, 1x3), Rich (2) si Chetreanu (1).Remarcabile eforturile lui Stephen Rich, care la doar citeva zile de la venirea la echipa a facut un meci curajos pe dificilul post de pivot, demonstrind disponibilitati. 

Vrei sa fii sigur ca si anul acesta Mos Craciun va ajunge la tine? Tot ce trebuie sa faci este sa suni la numerele de telefon 0269/217.646 sau 0741/118.975, pentru a-i spune Craciunitei unde sa te gaseasca. Pâna pe 24 decembrie, Mosul va fi prezent la gradinite, scoli si firme, iar Ajunul Craciunului îl va sarbatori în casele familiilor din Sibiu. Ca în fiecare an, Mosul are o agenda încarcata, asa ca anul acesta a apelat la ajutorul Craciunitelor de la Crucea Rosie, care deja au început sa împacheteze cadourile pentru copiii sibieni. Desigur, totul are un pret. „Cum drumul de la Polul Nord este lung si anevoios, iar sania Mosului mai trebuie reparata, iar renii trebuie hraniti si sacul umplut cu jucarii, Mosul are nevoie de contributia voastra. Toti cei care vor sa-l ajute pe Mos Craciun pot contribui cu suma de 30 lei pentru familii, 50 lei pentru gradinite si scoli si 150 lei pentru firme. Anunta-l pe Mos Craciun pâna pe data de 20 decembrie, unde trebuie sa se opreasca si va veni negresit“, se arata într-un comunicat de presa al filialei de Cruce Rosie Sibiu. 

Maria Marcu (in dreapta), alaturi de Dumitru SoponImi este foarte greu sa scriu la timpul trecut despre Dumitru Sopon. Ne-am cunoscut inca din anii adolescentei. Era originar din comuna Gilau. Provenea dintr-o familie vrednica, de oameni care l-au educat in spiritul omeniei, cinstei si credintei in Dumnezeu. Dumitru era un mare familist. Sotia Rodica ii era sincera si calda sustinatoare morala in toate imprejurarile vietii lui.     Dumitru Sopon a fost un adevarat ambasador al cintecului popular romanesc, facind cunoscute traditia, obiceiurile neamului nostru, costumul nostru popular.     Era purtator al valorilor noastre perene. A avut chemare pentru aceasta meserie. Dumnezeu l-a inzestrat cu acest har. Avea prestanta si prezenta scenica. Ardelean mindru, falnic, purta costumul popular cu mindrie, conferindu-i o personalitate inconfundabila. De-a lungul carierei sale a cintat frunza, codrul, dragostea, dorul, le-a impletit cu jocul, invirtita, doina, le-a transmis publicului drag asa cum numai el stia sa o faca. A fost un doinitor de exceptie. Cintecele lui, peste 100 la numar, au devenit slagare, intrind in fonoteca de aur a Tezaurului folcloric romanesc.     Dumitru Sopon a efectuat peste mari si oceane numeroase turnee, in peste 40 de tari, culminind cu turneele in Statele Unite, ducind cu el bogatia spiritualitatii neamului nostru. De-a lungul anilor am realizat impreuna turnee, peste 12.000 de spectacole in tara.     A realizat concerte cu Orchestrele Radiodifuziunii si Televiziunii Romane sub bagheta marilor dirijori: Ionel Budisteanu, Victor Predescu, Gheorghe Vancu, Paraschiv Oprea. De asemenea, a cintat alaturi de mari artisti ai genului: Ioana Radu, Ion Luican sau Maria Lataretu.     Dumitru Sopon a fost numit Cetatean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca si al statului american Carolina de Nord. 

„Zilele acestea am vazut o mostra de ce inseamna Guvernarea PSD. Un candidat pentru deputati de prin judetul Bacau a dat la toate posturile TV un comunicat in care spunea ca el a asfaltat 8 km de drum intr-o comuna si spunea cum a realizat acest lucru. Zicea: «Am dat telefon unde trebuie si am obtinut banii. Pe urma, am dat telefon iar unde trebuie si a venit unul si mi-a asfaltat peste noapte». Acesta e genul de guvernare pe care nu-l mai dorim: guvernarea bazata pe interventii, pe telefoane, fara prioritati...“, Theodor Stolojan, Prim-vicepresedinte PDLReporter: Domnule Stolojan, o intrebare care sta in mintea multor oameni si raspunsul este foarte important: ce este criza aceasta internationala care a lovit si Romania? Theodor Stolojan: Criza a aparut intai ca o criza financiara care s-a declansat in Statele Unite, dupa care sistemul global nu a facut decat s-o propage in intreaga lume si cu acest prilej s-au scos la lumina si slabiciunile altor sisteme, nu numai al celui din SUA, si, in final, aceasta criza financiara internationala este determinata de incalcarea grosolana a principiilor economiei de piata. Reporter: Da, dar criza aceasta a lovit tari capitaliste si chiar in tarile capitaliste, de exemplu, foarte multa lume spune ca s-a terminat, ne-am lamurit! Mircea Geoana vine si spune ca acesta este sensul victoriei lui Obama in America, s-a intors roata si vine iar socialismul, statul...Theodor Stolojan: Domnul Geoana viseaza. El viseaza din nou capitalismul acela de stat pe care l-au devalizat in vremea Guvernarii PSD: daca va amintiti falimentul Bancorex, falimentul Bancii Agricole, vinderea pe criterii dintr-acestea netransparente a multor intreprinderi de stat... Deci, asta viseaza din nou domnul Geoana! Cert, realitatea este insa una singura: au fost incalcate principiile economiei de piata si acum trebuie sa revenim la principiile economiei de piata. De exemplu, nu este admisibil ca o intreaga gama de operatiuni financiare complexe sa nu fie supuse reglementarii si supervizarii de catre autoritatile statului - fie ca acestea se numesc banci centrale, fie alte autoritati. Reporter: Asadar, sunteti de acord cu interventia statului in situatii tulburi, in vremuri tulburi ca acestea?Theodor Stolojan: In sensul supravegherii, reglementarii unor procese care au deviat de la ceea ce era normal. Si eu pot sa va dau un exemplu foarte simplu: un principiu al economiei de piata libere este ca, daca-ti asumi un risc mare, te astepti poate la un beneficiu mare, dar te poti astepta si la un esec mare si pentru care trebuie sa ai responsabilitatea. Reporter: Mai este, totusi, o intrebare: Daca statul trebuie sa intervina, nationalizam? Theodor Stolojan: Nu este neaparat nevoie. Reporter: Americanii au nationalizat... Theodor Stolojan: Americanii au nationalizat pentru ca sistemul financiar din America, dar si din alte parti, a permis sa apara niste giganti financiari, cum spun americanii, „too big to fail“, deci erau atat de mari incat la un moment dat caderea unuia dintre acestia putea sa produca o deranjare extraordinar de mare a intregului sistem. Reporter: Dar nu este aceasta legea pietei? Cine greseste, cine risca si pierde... cade! Theodor Stolojan: Da, dar aici ne intoarcem la sistemul financiar, care are o particularitate: trebuie sa furnizeze doua bunuri publice fundamentale pentru dezvoltarea oricarei economii. Primul bun public este sa asigure un sistem de plati functional. Imaginati-va ce s-ar intampla daca dumneavoastra ar trebui sa va duceti sa faceti de fiecare data platile cu teschereaua de bani....Reporter: Nu s-a intamplat asta pe vremea cand erati prim-ministru, cand lumea umbla cu valiza de bani? Theodor Stolojan: Asa era, si aduceti-va aminte ce nebunie era atunci! Reporter: Ce ati facut atunci? Theodor Stolojan: In vremea cand eu eram prim ministru greutatile erau duble fata de acum. De ce? Pentru ca, pe de o parte, noi nu aveam sistemul economiei de piata, ci atunci transformam sistemele pe care le-am avut in fosta economie socialista, de comanda, deci transformam sistemele, cautand sa le facem sisteme ale economiei de piata, si pe de alta parte ne confruntam cu o intreaga industrie, cu marile intreprinderi foste socialiste, multe infiintate fara o rationalitate economica, si care trebuiau trasformate, restructurate pentru a deveni intreprinderi competitive intr-o economie de piata si care a fost, sigur, un proces facut cu mari pierderi. Reporter: Ati rezistat atunci, ati scos economia, asa cum era ea, ruginita, la liman. Acum ati rezista? Theodor Stolojan: Categoric, pentru ca situatia acum este grea, dar este departe de a fi atat de grea cat a fost in perioada respectiva. Reporter: Cum nu este grea? Stati putin: 500 muncitori la Oltchim, 400 la Azomures, 450 la Fabrica de Avioane Craiova... Asta intr-o zi! Se aduna mii si mii de someri pe saptamana, zeci si zeci de falimente pe saptamana... Theodor Stolojan: Asa este, dar atunci aveam milioane de someri. Aveam milioane de oameni care dintr-o data nu ca nu mai aveau un loc de munca, dar nici macar perspectiva, pentru ca pur si simplu erau combinate care se inchideau. Si as vrea sa revin putin: sistemul financiar mai trebuie sa furnizeze un bun public fundamental, fara de care lucrurile nu merg in dezvoltare: si anume stabilitatea pietelor financiare. Pentru ca altfel investitiile devin speculative, nu investitii productive, si atunci revin la intrebarea dumneavoastra. Sigur ca ne asteapta vremuri grele, deja lucrurile merg mult mai repede decit ne asteptam, dar asta nu inseamna ca nu putem gestiona acest lucru. Deja discutiile in Romania au alunecat de-o maniera incorecta. Stati, domnule, noi am creat niste sisteme in Romania cu care atacam problema somajului, nu mai suntem ca in '90-'91, acum avem un fond de somaj, acum stim ce inseamna reconversia muncitorilor. Reporter: Exista o contradictie in ce spuneti... Spuneti ca, totusi, nu mai suntem atit de nepregatiti, de vulnerabili, cum eram in '92, cand erati prim ministru, pe de alta parte, observam ca economia n-a fost bine pregatita pentru socul din ultimele 3-4 saptamani. Theodor Stolojan: Acum nu mai avem asa de mult problema sistemelor. Avem inca avem probleme cu statul de drept, in schimb economia este vulnerabila. De ce? Pentru ca in ultimii 4 ani de zile un guvern care a avut resurse cum n-a avut nici un altul in trecut a reusit sa faca doar 5 km de autostrada. In schimb, dezvoltarea s-a produs foarte mult pe datorie.  Reporter: In ultimii 4 ani sau 2 ani? Ca sa fie clar! Theodor Stolojan: Este vorba despre toti cei 4 ani de guvernare.  Reporter: Erati si dumneavoastra la guvernare. Vorbim de perioada in care si PD-L, in care sunteti astazi, era la guvernare... Theodor Stolojan: Asa este, dar primul ministru Tariceanu nu a dorit sa aloce resursele necesare, de exemplu pentru programul national de autostrazi. Nu a dorit, pur si simplu. Si, atunci, nu au putut progresa. Ulterior, insa, ultimii 2 ani au fost si mai rai! In ce sens: o guvernare proasta ce a facut? A risipit pur si simplu resursele! In loc sa constituim o rezerva, mai ales cand deja incepusera semnalele, domnul Tariceanu, de fapt, ce facea? Pentru el, criza nici nu exista. El ii sfatuia pe romani sa mearga sa cumpere imobile in America. Reporter: Bun, dar vorbea de crestere economica. Si am avut-o, aici avea dreptate, nu? Theodor Stolojan: Da, dar cum? In mare masura facuta pe o crestere a datoriei externe, mult mai rapid decat cresterea PIB-ului. Produsul Intern Brut a crescut de doua ori in acesti 4 ani, datoria externa a crescut de trei ori si, ceea ce este mai grav si a creat o vulnerabilitate economiei romanesti a fost ca, in cadrul datoriei externe, datoria pe termen scurt a crescut de sase ori.  Reporter: Nu e omenesc, nu e normal? Mai ales in Romania, unde oamenii au stat 50 de ani in lipsuri, au adunat o foame in ei extraordinara... Acum nu este normal sa consume, sa se imprumute sa-si ia frigider, plasma, sa se duca si ei in vacanta, in sfarsit, macar pana in Bulgaria...? Nu-i normal sa consume - si de unde sa consume, daca nu imprumuti bani? Theodor Stolojan: Da, dar una este consumul neproductiv si alta este consumul productiv. De exemplu, exista o regula de aur in economie, si anume - consumul tau zilnic sa ti-l asiguri din venituri curente, nu imprumutandu-te. Or, in Romania unele banci pur si simplu, legal, dar imoral, au presat pentru a forta imprumuturi pentru vacanta, pentru necesitati curente, care sa fie garantate cu locuintele. Reporter: Asta este o socoteala la indemany oricui - nu poti sa te intinzi mai mult decat iti este plapuma. Dar dumneavoastra veti putea opri genul acesta de promovare agresiva a creditului? Theodor Stolojan: Nu trebuie sa-l oprim noi! Pentru ca pur si simplu modelul de afaceri pe care l-au urmat bancile in Romania, in sensul ca bancile din Romania se imprumutau masiv la bancile-mama din Austria, din Franta, se va schimba. De ce? Pentru ca bancile-mama din Franta sau din Austria au ele insele probleme, s-a restrans creditarea, a crescut costul ei si vor da mai putine resurse la bancile din Romania. Deci, creditul se restrange indiferent de ce facem noi. Problema pe care o avem este cum facem sa nu avem o cadere masiva de intrari de capital in Romania. Reporter: Cum facem, pentru ca avem deja prognoze care spun ca intrarile de capital in 2009 vor fi mai mici... Theodor Stolojan: Aici, noi cel putin, Partidul Democrat Liberal, am venit cu un program anticriza in care am spus urmatorul lucru: care este prima problema de care ne vom izbi? Lipsa locurilor de munca. Se vor intoarce romanii din Spania, din Italia... si atunci trebuie sa stimulam investitiile, pentru ca prin investitii cream locuri de munca. Reporter: Ce inseamna in cazul acesta investitii, ca aici deja am primit pumni in fata, trebuie sa judecam concret. Ce spuneti dumneavoastra unui somer care era la locul lui de munca si credea ca o sa ramana acolo acum 2-3 luni si a fost dat afara brusc de la fabrica, de la combinat, de la intreprindere... Sau un mic intreprinzator care facea... sa zicem mobila si ramine cu ea pe stoc. Ce le spuneti lor? Theodor Stolojan: Acestui somer putem sa-i spunem urmatorul lucru: sa aiba incredere ca exista un sistem de somaj, deci nu ramane fara nici un venit.  Reporter: Bun, dar poate omul vrea sa munceasca! Theodor Stolojan: Omul poate vrea sa munceasca, dar deocamdata nu are unde, si atunci noi am venit si am spus asa: vom scuti profitul reinvestit de impozite. Reporter: Cu ce il ajuta pe el asta? Theodor Stolojan: Il ajuta pentru ca toate firmele acum nu vor mai plati 16% impozit pe profit daca-l reinvestesc si vor cauta noi oportunitati de investitii pe care le vor face - investitiile vor crea locuri de munca. Reporter: Bun, dar dumneavoastra vreti sa castigati alegerile si aveti nevoie de sprijin politic. Sprijinul politic n-o sa vina spre dumneavoastra daca nu dovediti ca aveti un mecanism de creare de locuri de munca. Theodor Stolojan: Crearea de locuri de munca se face prin investitii, si atunci am spus: pentru sectorul privat cream acest stimulent care este foarte puternic, deci de a nu impozita profitul reinvestit. Pentru sectorul public dam prioritate unor mari lucrari de investitii publice cum sunt infrastructura in transporturi, in caile ferate, in porturi, dar si in mediu si in infrastructura rurala. Vor fi foarte multe proiecte pe care le finantam nu numai cu resurse din bugetul tarii, dar si cu resurse de la Uniunea Europeana. In aceste conditii, pentru Romania este inadmisibil sa mai ramana asa cum s-a intamplat acum, codasa absorbtiei fondurilor europene! Reporter: Ce bagheta magica o sa aveti dumneavoastra si PD-L sa puneti in miscare fondurile europene care pana acum au ramas neatinse, in mare parte?Theodor Stolojan: In primul rand, pentru marile proiecte in infrastructura vom modifica imediat, din prima saptamana de guvernare, legile privind exproprierea de terenuri, de imobile pentru obiective de interes national si vom modifica legea cu licitatiile publice, pentru ca la ora actuala un cetatean sau un proprietar de teren care este nemultumit de pretul oferit de stat se duce in justitie si toata lucrarea se opreste. Vom spune urmatorul lucru: in momentul in care s-a stabilit ca terenul acesta este necesar pentru autostrada, terenul trece in proprietatea statului, statul ofera un pret cetateanului, cetateanul daca este nemultumit se duce in justitie, dar lucrarea continua! Deci, iata, deblocam niste proiecte publice care stau intepenite de ani de zile. Reporter: Le puteti promite acum oamenilor care pierd locuri de munca faptul ca o sa deschideti santiere de constructii de sosele, de autostrazi... Theodor Stolojan: Si nu numai acestea, si in infrastructura rurala! Reporter: Asta ce inseamna? Theodor Stolojan: Asta inseamna, in sate, apa potabila, canalizari, statii de epurare a apelor, drumuri locale... Reporter: Asta ii ajuta pe oamenii care au pierdut locurile de munca, in combinatul cel mai apropiat de satul lor. Dar cum ii ajuta restul economiei pe cei care din otelarii, unde productia a scazut cu 25%, sau pe cei concediati din industria textila? Mai avem de suplinit 5-6 miliarde de euro care erau trimisi anual de romanii de afara si care n-o sa mai ajunga in tara... Cum ajuti industria, fie ca e industrie textila, fie ca e industrie siderurgica? Theodor Stolojan: Noi credem ca in a doua parte a anului 2009 va incepe redresarea, si atunci, spun inca o data: vor fi oameni care vor sta in somaj o perioada de timp, unii se vor recalifica si vor merge la noile locuri de munca. De exemplu: in ingrijirea sanatatii avem o lipsa acuta de personal cu pregatire medie. Sigur, nu este atat de usor sa pregatesti un asistent medical, dar noi am prevazut ca masura posibilitatea de a extinde perioada in care un om se afla in stare de somaj. Prin urmare, daca avem nevoie de cursuri de reconversie care dureaza mai mult, in mod normal trebuie sa prelungim durata in care omul sa se bazeze, totusi, pe niste venituri... Reporter: Mai este bine sa sustineti, asa cum ati facut-o, majorarea salariilor profesorilor si sa o si aplicati, pentru ca Guvernul Tariceanu si grupul lor de sprijin parlamentar din PSD practic i-au lasat balta. E bine sa mai faceti lucru acesta in conditii de criza, sa dati sute de milioane de euro pe majorarea salariilor profesorilor? Theodor Stolojan: Nu numai ca este bine, dar este si necesar, pentru ca este o investitie in educatie si este o investitie de care depinde viitorul Romaniei! De aceea o vom face. Noi am lucrat, deja, pe un scenariu in conditiile cele mai dure ale scaderii ritmului de crestere a activitatii economice din Romania - de la 7%, cat era scenariul nostru cel mai optimist, la 4%. In aceste conditii, noi stim deja ce se intampla. De exemplu: salariul mediu in Romania nu va mai fi, cum am spus noi prima data, 905 pe luna in anul 2012, dar va fi undeva cu 100 de euro mai putin. In acelasi timp, insa, in anul 2009 ne vom confrunta cu o inflatie ceva mai mare decat astazi. Astazi este 7,4%, in anul 2009 ne vom confrunta cu 9,5%, dupa care ea va scadea. In nici un caz, insa, nu este vorba de ceea ce domnul Tariceanu vorbea - sa ajungem sa ne coste painea 1.000 de lei. Asta e o absurditate... Reporter: Altcineva, domnul Geoana, vorbea de spargerea cotei unice de impozitare. Cand dumneavoastra luati in calcul un scenariu rau, cu numai 4% crestere economica, nu-i mai bine sa spargeti cota unica de impozitare, sa luati apasarea de pe oamenii care castiga putin - sa zicem sa plateasca 10%, cum spune domnul Geoana?  Theodor Stolojan: Din pacate, nu numai domnul Geoana, dar si un alt personaj important din PSD, domnul Diaconescu, a spus: „Da, domnule, vom sparge cota si cei cu salarii mai mici vor plati 10%, altii 16, dar cei cu salarii mari vor plati ceva peste 20%“. Vedeti dumneavoastra, acest lucru va face ca din nou sa renuntam la un instrument care si-a dovedit eficienta: cota unica. Vom reveni la un sistem care in Romania a dus la dezvoltarea economiei negre, a economiei gri, in care oamenii fac evaziune fiscala pentru ca cei care muncesc mai mult vor fi reticenti din nou sa-si declare veniturile castigate, in conditiile in care vor fi obligati sa plateasca un impozit mai mare de 20%. Reporter: Domnul Geoana a propus o amnistie fiscala. Adica, iertare de plata impozitelor a celor ce isi aduc averea la lumina... Theodor Stolojan: Domnul Geoana ii are in minte pe colegii dansului, socialisti cu cele mai mari averi din Romania, socialisti PSD care au spus in declaratiile lor ca si-au cumparat case prin Austria. Domnul Geoana doreste sa le ofere un mijloc de a se albi, ca sa spunem asa. Reporter: Mai este o problema: spuneti cota unica, dar ca sa faceti lucrarile despre care vorbiti si ca sa puneti in miscare fondurile publice aveti nevoie de fonduri la buget. Cum va asigurati ca o sa vina destui bani la buget? Ba, mai mult, cum platim si salariile profesorilor... Theodor Stolojan: Banii la buget ne vin din economie si din aceasta crestere de 4%. Dar, in afara de aceste resurse, doresc sa va spun ca noi, PD-L, am prevazut in programul anticriza o reducere severa, eliminarea risipei banului public. Daca ne amintim, domnul Tariceanu si domnul Geoana, in luna dinainte de a incepe campania electorala, au facut cadou 600 de milioane de euro primarilor fideli din teritoriu. In timp ce tipau ca nu sunt bani pentru cresterea salariilor la profesori, dadeau 600 de milioane de euro la primarii PNL-isti si PSD-isti. Va mai dau un exemplu de masura: in primele 60 de zile, am scris noi, dar acum imi dau seama ca trebuie sa facem mult mai repede, vom examina toata puzderia de agentii guvernamentale... Reporter: ...Chiar asta voiam sa va intreb! Romanul e nascut functionar la stat. Nu de azi, de ieri... Si la Caragiale tot asa era... Cum o sa puneti capat acestei tendinte, acestei obisnuinte a omului care se face functionar la stat? Si intotdeauna este loc sa se faca si X-ulescu, si ala, si celalalt, si toata familia... Cum o sa opriti dumneavoastra chestia asta? Avem astazi 245 de agentii, regii... Theodor Stolojan: Vom desfiinta multe din aceste agentii, pentru ca, de fapt, care a fost mobilul infiintarii lor? Mobilul a fost de a scoate din ministere, care se aflau, totusi, sub o legislatie mai dura, in ce priveste salariile. Infiintarea agentiilor inutile a permis acele salarii nerusinate de mii de euro si zeci de mii de euro pe luna. Romania este campioana mondiala in ce priveste numarul de impozite si taxe. Cum s-a ajuns aici? S-a ajuns prin aceasta puzderie de agentii. Fiecare a cautat sa-si creeze propriul sistem de taxe pentru a-si putea mari salariile fara nici o noima! Reporter: Si dumneavoastra o sa le reduceti? Theodor Stolojan: Categoric! Si nu numai pentru ca aceasta criza a venit peste noi deja. Trebuie sa impunem un moratoriu in tot ce inseamna institutii publice, cel putin pentru primele 6 luni, daca nu mai mult, chiar un an, in ce priveste investitiile in automobile, in plasme, in tot felul de extravagante, si, de asemenea, un moratoriu pe angajarea de personal in institutiile publice. Reporter: Toate bune si frumoase. Nu uitati, orice partid are obligatiile lui si cum ajunge la putere este supus presiunilor. „Fa-mi si mie hatarul asta“, „te-am ajutat“, „nu uita“... Cum o sa faceti? Theodor Stolojan: Aici eu vreau reamintesc: eu am mai condus un guvern, intr-o situatie mult mai grea, si am rezistat la acest gen de interventii, de telefoane... De fapt, zilele acestea am vazut o mostra de ce inseamna Guvernarea PSD. Un candidat pentru deputati de prin judetul Bacau a dat la toate posturile TV un comunicat in care spunea ca el a asfaltat 8 km de drum intr-o comuna si spunea cum a realizat acest lucru. Zicea: „Am dat telefon unde trebuie si am obtinut banii. Pe urma, am dat telefon iar unde trebuie si a venit unul si mi-a asfaltat peste noapte“. Acesta e genul de guvernare pe care nu-l mai dorim: guvernarea bazata pe interventii, pe telefoane, fara prioritati... De fapt, proasta guvernare a domnului Tariceanu a constat in faptul ca, avind resurse, nu a avut prioritati si ne-am ales cu doar 5 km de autostrada si cu o datorie externa foarte mare.Reporter: Suntem la cateva saptamani inainte de alegeri. Cu cine va bateti, de fapt? Theodor Stolojan: Cu PSD-ul! Reporter: De ce cu ei? Theodor Stolojan: Pentru ca ei reprezinta pericolul cel mai mare pentru Romania. PSD este un partid care a incercat sa se reformeze si nu a reusit. In mod continuu, aceiasi oameni care au avut raspunderea pentru multe din lucrurile rele care s-au intimplat in Romania, revin in fata. Reporter: Sa zicem ca este asa. Dar in vremuri grele stiti care este instinctul multor oameni, sa se refugieze spre partidele care le ofera protectie, care le promit... spre stanga! Theodor Stolojan: Da, din pacate, PSD-ul le ofera saracie si acesta este de fapt si liantul care da putere electorala PSD-ului: saracia, oameni care nu au independenta economica, oameni care depind de pomenile electorale. Aceasta este puterea PSD-ului si, din pacate, ea mai are aderenta in Romania. Dar eu cred ca in Romania de astazi sunt foarte multi oameni care inteleg ca nu aceasta este calea de a iesi din saracie. Dimpotriva: iesirea din saracie inseamna investitii, crearea de locuri de munca, stimularea muncii, castigarea bataliei pentru productivitate. Reporter: Alegerile sunt alegeri, partidul dumneavoastra va propune pentru functia de prim ministru. Inseamna asta ca intr-un fel candidati pentru functia aceasta? Theodor Stolojan: Aici, din pacate, am ajuns iar la o manipulare incredibila in Romania, in sensul ca in special PSD-ul si PNL-ul au dorit sa creeze aceasta senzatie. De ales, nu se alege primul ministru. Se poate alege domnul Geoana la Dabuleni, domnul Tariceanu pe undeva prin Ciofliceni sau Ciolpani, la fel, se alege parlamentar. Este vorba de altceva - ca un partid sau altul sa castige alegerile si sa fie in pozitia de a-i prezenta pressdintelui o propunere de candidat la functia de prim ministru, Presedintele avand libertatea, potrivit Constitutiei, de a alege acea persoana sau nu. Sigur ca, pana la urma, politica este personalizata si oamenii vor sa vada un lider sau altul. Asta a generat acest gen de competitie intre candidatii la functia de prim-ministru si bineinteles ca, din moment ce celelalte partide, PSD, PNL, si-au anuntat candidatii, Partidul Democrat Liberal a trebuit sa faca si el exact acelasi lucru. Reporter: Bun, asta s-a intamplat, dar exista acum tot felul de scenarii care spun: daca presedintele Basescu refuza sa numeasca un prim-ministru din arcul PSD-PC-PNL, asta e o incalcare a Constitutiei, si poate duce la suspendarea presedintelui. Sau: PSD-PC-PNL nu se vor prezenta in Parlament si vor bloca formarea unui guvern diferit de dorintele lor. Cum va aborda o asemenea situatie Partidul Democrat Liberal?! Theodor Stolojan: In primul rand, sa stabilim caiteva adevaruri. Daca unul dintre partidele participante la alegeri ia 50% plus un vot, atunci, potrivit Constitutiei, presedintele este obligat sa desemneze un prim ministru din randurile acestui partid. Dar asa ceva nu se intampla. De aceea, noi, Partidul Democrat Liberal, ne-am propus sa castigam cel putin 40%. Eu sper ca oamenii, pe 30 noiembrie, sa inteleaga foarte clar ca au de ales intr-o stanga nereformata, PSD, cu aceiasi oameni pe care-i cunoaste foarte bine - Nastase, Mitrea, Oprisan si altii sub care coruptia in Romania explodase, acesti oameni nu s-au schimbat - si PD-L, care este partidul statului de drept, singurul partid care a prezentat un program de guvernare solid, impreuna cu bugetul tarii si care are oameni credibili, care atunci cind au fost in Guvernul Romaniei au au deteminat ca Romania sa poata intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Discutam aici si despre Blaga, si despre Monica Macovei, si despre domnul Flutur... Reporter: Acestia sunt oamenii, cu ei intrati in alegeri. Mai aveti un avantaj, sunteti aliatii presedintelui. Este acest lucru un atu pentru viitor? Theodor Stolojan: Presedintele Romaniei nu se amesteca in campania electorala si oricine a vazut ca s-a tinut de cuvant. Noi suntem intr-un parteneriat cu presedintele Romaniei pe obiective, pe prioritatile Romaniei. Noi sustinem educatia cum o sustine si presedintele, pentru ca venituri mai mari apar acolo unde forta de munca are un nivel de pregatire mai ridicat. De asemenea, noi sustinem pe presedintele Romaniei atunci cand doreste sa faca o reforma a sistemului de sanatate din Romania, pentru ca suntem tara in care 60.000 de oameni mor cu zile in fiecare an din cauza slabiciunilor din sistemul sanitar. De asemenea, noi il sustinem pe presedinte atunci cand vorbeste despre necesitatea reformarii administratiei publice, a descentralizarii. Iata proiectele noastre comune. Romania are nevoie de un guvern care sa lucreze strans unit cu presedintele tarii. Reporter: Un guvern care - asta este aproape sigur - va incepe in conditii de criza severa. Mai aveti timp sa va razganditi... Theodor Stolojan: Programul nostru de masuri anticriza ramane deschis. De ce? Eu am analizat foarte bine, am urmarit care sunt efectele pentru Romania, ce masuri putem lua pentru a atenua efectele crizei. Este posibil ca la 1 ianuarie 2009 sa avem nevoie de un program anticriza mult mai sever decat cel pe care noi l-am elaborat deja. Dar e posibil ca in momentul in care va incepe redresarea in tarile dezvoltate, sa fim primii beneficiar, pentru ca peste 70% din exportul Romaniei este indreptat spre zona euro.  Reporter: Si incheiem cu intrebarea: bateti criza? Theodor Stolojan: Categoric! Cu calm, cu incredere si cu inteligenta. Theodor Stolojan l Prim-vicepresedinte PDL„Vom desfiinta multe din aceste agentii, pentru ca, de fapt, care a fost mobilul infiintarii lor? Mobilul a fost de a scoate din ministere, care se aflau, totusi, sub o legislatie mai dura, in ce priveste salariile. Infiintarea agentiilor inutile a permis acele salarii nerusinate de mii de euro si zeci de mii de euro pe luna. Romania este campioana mondiala in ce priveste numarul de impozite si taxe. Cum s-a ajuns aici? S-a ajuns prin aceasta puzderie de agentii. Fiecare a cautat sa-si creeze propriul sistem de taxe pentru a-si putea mari salariile fara nici o noima!“ Theodor Stolojan l Prim-vicepresedinte PDL„Primul ministru Tariceanu nu a dorit sa aloce resursele necesare, de exemplu pentru programul national de autostrazi. Nu a dorit, pur si simplu. Si, atunci, nu au putut progresa. Ulterior, insa, ultimii 2 ani au fost si mai rai! In ce sens: o guvernare proasta ce a facut? A risipit pur si simplu resursele! In loc sa constituim o rezerva, mai ales cind deja incepusera semnalele, domnul Tariceanu, de fapt, ce facea? Pentru el, criza nici nu exista. El ii sfatuia pe romani sa mearga sa cumpere imobile in America."   

Aproape 23 de miliarde de lei vechi au fost schimbate in valuta si transferate in contul unui offshore din Cipru, se arata in expertiza din dosarul in care Muresan este acuzat de deturnare de fonduri. Fostul director al Directiei Generale de Integrare Europeana si Cooperare Internationala din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Silvia Capitanu, a semnat, potrivit expertizei, unele ordine de plata prin care a schimbat destinatia fondului de contrapartida constituit din contravaloarea in lei a unui ajutor nerambursabil primit din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii. Astfel, „22.938.860.000 de lei vechi din fondul de contrapartida au fost schimbate in 1.246.000 de dolari, din care 1.240.558.91 dolari au fost transferati in contul unui offshore din Cipru, Caltech Trading LTD, cu titlu de servicii consultanta“, se mai arata in constatarile expertului. Acesta arata ca fostul ministru al Agriculturii se numara printre cei responsabili pentru „nerespectarea destinatiei fondului stabilit prin HG 949/1999, in acceptiunea ca aceasta a fost emisa cu respectarea prevederilor acordului incheiat intre Guvernul Romaniei si SUA“.Obligatii nerespectateConform aceleasi expertize, Ioan Avram Muresan avea obligatia - potrivit Hotararii de Guvern nr. 949 din 1999 - sa emita un ordin care sa stabileasca criterii de selectare a producatorilor agricoli care sa primeasca suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de conditionare si depozitare a graului si, de asemenea, sa foloseasca drept suport financiar suma de 26.800.000.000 lei vechi. Numai ca fostul ministru, prin ordinul emis, a dispus ca „sumele prevazute pentru acoperirea cheltuielilor de conditionare si depozitare a graului“ sa se utilizeze pentru „realizarea de proiecte“, potrivit expertizei financiar-contabile. De asemenea, utilizarea fondului care facea obiectul acordului dintre Romania si SUA nu a fost inregistrata in contabilitatea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (MAA), iar conform legii contabilitatii, raspunderea revenea lui Ioan Avram Muresan, mai arata expertul in inscrisurile depuse la dosar. Procesul, amanat de mai multe ori din cauza lipsei expertizei, va fi reluat in data de 21 noiembrie.  Argumente oficialeMinisterul Agriculturii si Alimentatiei a incalcat hotararea de guvern pentru ca „nu a deschis cont bancar separat, nu a evidentiat in conturile contabile sursele de provenienta a fondului si modul in care a fost utilizat. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei nu a prezentat un document oficial, cerut de prevederile legale, din care sa rezulte modul de utilizare a fondului de contrapartida“.

 Ministerul Educatiei a început o serie de anchete la 13 facultati de medicina din tara, dupa ce autoritatile italiene au descoperit ca în Peninsula lucrau pretinsi medici stomatologi care au obtinut diplome în România. S-a ajuns la concluzia ca cetatenii italieni au obtinut diplome false. În 2000, Ambasada Italiei a atentionat Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica, ca 63 de cetateni italieni obtinusera ilegal diplome de licenta eliberate de Facultatea de Medicina din Iasi. Mai exact, studentii italieni au fost admisi la licenta, fara sa promoveze o serie de examene din timpul facultatii. Un alt scandal al diplomelor false s-a petrecut în 2006 la Universitatea de Medicina din Oradea.

„Categoric, minele trebuie modernizate, în nici un caz nu trebuie sa continuam sa omorâm oameni în mine“, a spus presedintele. Întrebat daca familiile victimelor vor fi ajutate financiar, presedintele s-a declarat convins ca Guvernul si Compania Nationala a Huilei „îsi vor face datoria“. Presedintele s-a declarat deosebit de impresionat de atitudinea personalului medical de la spitalul din Petrosani, de solidaritatea de care a dat dovada, multi angajati venind la serviciu chiar si fara sa fie chemati. De asemenea, presedintele a fost impresionat de minerii raniti pe care i-a vizitat la Petrosani la spital, despre care a spus ca sunt oameni puternici. „I-am vazut pe raniti si sunt impresionat. Sper sa le dea Dumnezeu sanatate. Sper ca, dupa evaluare, daca se va stabili ca trebuie unii dusi la Craiova, la Bucuresti, sa fie dusi acolo“, a mai spus Basescu, precizând ca sunt opt mineri cu arsuri si cinci cu traumatisme.Accidente graveSeful statului a spus ca a stat de vorba la spital cu un salvator si cu patru mineri care erau la Chirurgie, precizând ca nu a putut sta de vorba si cu cei care au arsuri, întrucât acestia erau sedati. Un numar de 12 persoane au murit si alte 13 au fost ranite în urma celor doua deflagratii produse sâmbata, la interval de câteva ore, în subteranul minei Petrila, conform celui mai recent bilant. Prima explozie, soldata cu opt morti si zece raniti, a avut loc în jurul orei 14.50, în abatajul 431, cota 250. Din primele cercetari s-a stabilit ca deflagratia s-a produs ca urmare a unei acumulari de gaz metan în subteran. În momentul producerii accidentului, în acel loc îsi desfasurau activitatea 16 persoane. O noua deflagratie s-a produs în jurul orei 18.40, patru salvatori minieri pierzându-si viata, iar alti trei fiind raniti. Mai multi mineri de la Petrila si-au pierdut viata în urma unor accidente produse în subteran dupa 1990. Cele mai multe accidente grave au avut loc în anul 1996, când au murit zece mineri, în trei accidente de munca. În iulie 2002, la mina Petrila a avut loc o explozie în urma careia un miner a murit si alti cinci au fost raniti. În 2005, tot în luna iulie, doi mineri si-au pierdut viata asfixiati cu carbune sau din cauza traumatismelor suferite în urma unui accident în subteran.

 Vicepresedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, Szilagyi Zsolt, a declarat, la Cluj, ca dupa alegerile parlamentare organizatia va face un apel catre presedintele Traian Basescu pentru reluarea discutiilor privind autonomia Tinutului Secuiesc. „Perioada alegerilor nu este tocmai propice pentru a dezbate probleme sensibile“, a motivat Szilagyi. Presedintele CNMT, europarlamentarul Tokes Laszlo, a declarat ca Traian Basescu nu sprjina ideea autonomiei Tinutului Secuiesc, deoarece din primavara acestui an, de când a fost depusa o documentatia privind autonomia, de la Administratia Prezidentiala nu a venit niciun raspuns.

 Guvernul irakian a aprobat ieri acordul de securitate care prevede retragerea totala a trupelor americane pâna la sfârsitul lui 2011. Acordul a fost adoptat de 28 dintre cei 38 membri prezenti ai Consiliului de ministri. Premierul avea nevoie de o majoritate de doua treimi. Reuniunea a durat doua ore si jumatate, potrivit sursei guvernamentale. Acordul va oferi un cadru juridic prezentei soldatilor americani, având în vedere ca mandatul ONU sub care actionau de încheie la 31 decembrie. Potrivit unor surse guvernamentale, acordul prevede retragerea fortelor americane din orase si localitati la sfârsitul lui iunie 2009 si retragerea totala din Irak la sfârsitul lui 2011. 

 Parada de camioane, lasere si fete frumoaseFoto Gabriel AldeaDupa 4 ore de cutreierat orasul in cele trei camioane din care DJ-i ca Toto Divino, Tudor sau K-Dish au mixat muzica pe strazile Clujului, destinatia tinerilor a fost Sala Sporturilor "Horia Demian". La finalul paradei camioanelor, incepind cu ora 21, Sala Sporturilor a fost luata cu asalt de aproximativ 5.000 de oameni veniti pentru a-i asculta asa cum trebuie pe DJ-ii prezenti la Cluj-Napoca. Studentii au platit intre 15 si 20 de lei pentru un bilet de intrare. In spectacolul de muzica, pe linga cele citeva zeci de lasere, dansatoarele de la Boemdance au reusit, fara prea mari eforturi, sa tina publicul in priza. Invitatul principal al celei de-a doua editii a festivalului clujean a fost Alex Gaudino, DJ si producator muzical cunoscut in intreaga Europa. Student Parade, petrecere cu 5.000 de houseriSub sloganul festivalului, "Party 'til you drop!", houserii au petrecut pina la 6 dimineata. "Ne-a fost foarte greu sa-i «alungam» pe oameni la sfirsitul petrecerii, insa nu am avut de ales, pentru ca locatia era inchiriata doar pina la ora 6 dimineata. Oricum, editia din acest an a reprezentat un record de vizitatori, intre 12 si 1 numarul lor ajungind la peste 4.500", a explicat pentru monitorul PR-ul Radio Impuls, Camelia Jula. Dupa ce DJ Carlos, DJ Liquid si Optick s-au perindat la platane, incepind cu ora 1, discurile au fost "aranjate" de DJ Alex Gaudino, recunoscut in Romania si in intreaga Europa pentru piesele care l-au facut celebru: "Destination Calabria" si "Watch Out".  Dupa ce si-a facut show-ul, pentru care a luat 12.000 de euro, italianul a plecat, uitind, din pacate, sa salute publicul. El a fost urmat la pupitru de Adrian Eftimie si Horace Dan D.

 Maria Bobes, 56 ani, pensionaraNu sunt deloc multumita de conditiile pe care le avem în Spitalul Judetean. În Occident, spitalul e spital. Este unul dintre cele mai curate locuri în care un om ar putea pasi. Din pacate la noi nu se regaseste aceasta situatie.Marian Giurgiu, 47 ani, mecanicNu prea merg la medic deoarece nu sunt o persoana bolnavicioasa. Dar din pacate nu am încredere sa merg la spital nici macar pentru analizele acelea obligatorii pe care trebuie sa le fac anual.Paraschiva Matei, 43 ani, croitoreasaEu ma numar printre cazurile fericite care nu au trebuit sa viziteze medicul. Singurele controale la care merg sun cele obligatorii, în rest nu am mers la medic-. Asa ca nu pot spune daca ar trebui ceva schimbat sau nu.Maria Pârvulescu, 57 ani, pensionaraSufar de mai multe boli cronice si merg lunar la medic. Fie pentru reteta fie pentru control. Dar nu îmi place deloc faptul ca toate cabinetele medicale arata jalnic. Mai ales cele din cartierele marginase.

 Ai fost „victima“ unui accident minor, acasa. Nu merita sa mergi la medic, însa doare totusi. Afla cum sa procedezi în cazul unei recidive, ca sa nu mai suferi. Întrucât e mai bine sa previi decât sa tratezi, tine cont de câteva recomandari de bun simt: nu lasa obiecte ascutite, medicamente, chibrituri, brichete la îndemâna copiilor; asigura-te ca mocheta sau covoarele sunt în buna stare (te poti împiedica într-o margine desirata, o gaura sau o ruptura cât de mica); verifica starea tuturor aparatelor electrocasnice (radiator, boiler, cuptor cu microunde, centrala termica etc.), mai ales atunci când dau semne de „oboseala“.Ajuta-te singur în caz de accident minorArsuri Ce sa faci:- Scoate-ti îmbracamintea daca nu s-a prins de piele.- Daca e posibil, tine arsura sub jet de apa rece pâna când durerea se calmeaza sau trece.- Pune un pansament foarte subtire peste arsura.- Daca arsura este grava, doare, s-a basicat sau e profunda, nu o acoperi.- Ia un paracetamol, îti va usura durerea.Mergi la doctor daca...- Arsura provine de la substante chimice sau de la reteaua de curent electric.- Te-ai ars pe fata sau în zona ochilor.- E o arsura grava. Rani la ochi Ce sa faci:- Întâi de toate, spala-te pe mâini.- Apleaca-te deasupra chiuvetei si trage usor de pleoapa inferioara.- Întoarce capul într-o parte, cu ochiul ranit înspre chiuveta, si toarna, în jet subtire si continuu, apa calduta dintr-o carafa (sau dintr-un pahar). - Clateste ochiul în acest fel timp de 15 minute.Mergi la doctor daca...- Ochiul este rosu sau doare.- Corpul strain se vede înca pe albul ochiului, chiar si dupa ce ai clatit temeinic, de mai multe ori.- Un corp solid (aschie de lemn ori de metal etc.) ti-a intrat în ochi.- Ai vederea încetosata.- Rana a fost produsa de o substanta chimica.Taieturi Ce sa faci:- Tine locul taiat sub jet de apa rece, de la robinet.- Scoate impuritatile ramase cu ajutorul unei pensete.- Curata zona din jur cu apa si sapun, fara sa atingi taietura.- Tamponeaza cu un bandaj steril pâna când sângerarea se opreste.- Daca bandajul s-a patat de sânge, schimba-l.- Sângerarea va fi mai mica daca tii locul vatamat mai sus de nivelul inimii.- Taieturile mici si adânci trebuie bandajate foarte strâns, cu fasa sterila.- Nu acoperi taietura; se va forma o coaja, pe care nu trebuie sa o rupi. - Aplica alifie antiseptica daca taietura este murdara (de la obiectul care a produs-o).- Foloseste plasture-pansament numai daca taietura se poate infecta ori nu se închide (de pilda, la mâna)Mergi la doctor daca...- E franjurata pe margini sau foarte adânca.- Rana s-a produs pe fata.- În taietura sunt impuritati, pe care nu le-ai putut îndeparta.- Taietura s-a înrosit, s-a umflat sau are puroi (semn de infectie).- Ai febra de peste 38 grade Celsius ori senzatia de lesin.- E o rana produsa prin întepare sau o taietura profunda, iar tu nu ai facut vaccinul antitetanos în ultimii cinci ani.Sângerari nazale Ce sa faci: Stând pe scaun, apleaca-ti capul usor pe spate. - Strânge tare de ambele nari, chiar sub podul nasului, timp de cel putin cinci minute.- Aplica pe nas o compresa foarte rece sau un cub de gheata.- Nu te apleca înainte. - Nu-ti sufla nasul.Mergi la doctor daca...- Hemoragia dureaza de peste 15 minute.- Sângerarea a fost produsa prin lovirea de un corp dur.- Sângerezi adeseori.- Si alte ori ai sângerat, dar nu dintr-un motiv evident.Urgente Când trebuie sa mergi neaparat la spital- Prezinti arsuri severe, dureroase.- Ai arsuri cauzate de substante chimice, curent electric.- Ranile nu se închid.- Este vorba de hemoragii severe.- Ai ameteli sau ti-ai pierdut cunostinta.- Ai o rana produsa de un corp strain etc.Când sa mergi la medicul tau:- Ai rani sau arsuri care nu se vindeca dupa o saptamâna.- Au aparut semne de infectie- Este vorba de arsuri minore la copii.- Trebuie sa faci vaccinul antitetanos.Trusa medicalaPentru astfel de situatii neprevazute, este indicat sa ai la îndemâna, în casa, o trusa de prim ajutor. Iata cam ce ar trebui sa contina aceasta: paracetamol, comprese sterile, pansamente sterile, algocalmin, pansaplast 6x50 cm (plasture-pansament), fese sterile (pentru taieturi profunde), vata hidrofila sterila, penseta, termometru, spirt medicinal, alcool iodat, rivanol solutie, batiste din hârtie cu solutie dezinfectanta, o brosura cu instructiuni de prim ajutor.

 Pentru Universitatea, nu se intrevad zile prea insorite. Astfel, Gheorghe Mihali a ramas fara atacanti valizi pentru urmatorul meci din campionat, cel cu Muresul Deva. Lista accidentatilor, care ii cuprindea pina acum pe Guda, Suteu, Matis, Suciu si Robson, s-a completat cu Budean si Bad. Ultimul a reusit sa-si lase din nou echipa in inferioritate numerica, la fel ca in intilnirea cu CFR Timisoara, incasind doua cartonase galbene absolut stupide. Cel de-al doilea l-a primit in minutul 88, pentru ca a lovit in minge dupa ce arbitrul fluierase o pozitie de ofsaid. "Pe Bad nu-l voi ierta. Este incalificabil ce a facut si nu voi trece cu vederea acest gest. Nu va scapa cu o simpla penalizare pecuniara", a declarat Mihali. Tocmai din cauza ca este recidivist in acest tur de campionat, Bad ar putea primi din partea Comisiei de Disciplina a FRF o suspendare mai mare de o etapa, ceea ce l-ar face indisponibil pentru ultimele doua meciuri din acest an.

Ingrediente: Cantitate pt 6 portii.-Muschi de vita - 0,900 g-Ulei de floarea soarelui - 0,100 ml-Unt - 0,100 g-Faina - 0,020 g-Pasta de tomate - 0,015 g-Vin rosu - 0,200 ml-Vin alb - 0,100 ml-Supa de oase - 0,200 ml-Ciuperci - 0,150 g-Morcovi - 0,030 g-Patrunjel radacina - 0,030 g-Pastârnac - 0,030 g-Telina - 0,030 g-Sare - 0,015 g-Piper - 0,002 g Mod de preparare:Muschiul se curata de pielite, se spala si se transeaza dupa care se da un praf de sare si piper, se aseaza într-o cratita cu uleiul bine încins si se rumeneste usor pe ambele parti. Separat se încinge untul în care se calesc legumele taiate potrivit , faina cu pasta de tomate si vinul alb. Se lasa la fiert 5 minute dupa care se strecoara si se toarna sosul obtinut peste muschi, adaugând ciupercile curatate, spalate si taiate lame. Se introduce muschiul în cuptorul încins si se lasa 30 - 35 de minute înainte de al scoate cu 5 minute adaugam vinul rosu. Se serveste cu sosul propriu.

 Reporter: Care a fost cea mai frumoasa declaratie de dragoste pe care ati primit-o vreodata?Loredana Groza: Declaratii de dragoste primesc des mai ales de la fanii mei. Bineînteles ca am primit declaratii si de la iubiti dar nu vreau sa divulg secrete. Cred ca cea mai frumoasa declaratie de dragoste este cea pe care o primesc de la fetita mea. Ea este cea care în fiecare zi îmi spune „Te iubesc!“Rep.: Daca nu muzica atunci ce?L. G.: Film. Neaparat film. Sincer, nu ma vad facând altceva. Cred ca filmul este cel care ma reprezinta cel mai bine, asta dupa muzica, normal.Rep.: Care este anotimpul dumneavoastra preferat?L. G.: Nu pot spune ca am un anotimp preferat. Ma simt bine în orice anotimp. Nu am preferin?e. Mai ales ca fiecare anotimp e unic. Îmi place primavara cu ai sai copaci înflori?i, toamna cu miile de culori ?i iarna „impecabila“. Dar cred ca dintre toate cel mai bine ma simt vara. Ma binedispune...îmi da o stare continuua de fericire.

Salutare! Ma numesc Iulia si vreau sa stiti ca desi am 8 ani stiu deja o multime de lucruri si ma pricep la orice. Imi place sa o ajut pe mami la treburile casnice sau sa ma uit la televizor alaturi de tati. Sunt fericita ca prin intermediul Monitorului de Sibiu pot sa le spun parintilor mei cat de mult ii iubesc.

Ieri, la Universitatea de medicina din Bucuresti, au sustinut examenul de rezidentiat peste 4.600 de absolveti ai facultatilor de medicina din tara.Concursul a fost organizat de catre Ministerul Sanatatii, iar potrivit Centrului National de Perfectionare in Domeniul Sanitar, la concurs au fost scoase 2.463 de posturi. Cea mai mare parte a celor care au sustinut ieri examenul de rezidentiat doreste obtinerea titlului de medic, peste 400 de absolventi candideaza pentru medic dentist, iar alti peste 70 de candidati pentru obtinerea titlului de farmacist. Concurenta pentru locurile din marile spitaleNumarul posturilor scoase la concurs pentru domeniul medicina este de 2.327, ceea ce inseamna o concurenta de aproximativ 1,5 concurenti pe un post. Nu toate posturile au fost insa la fel de cautate de cei care au sustinut examenul de ieri. Cea mai mare concurenta s-a inregistrat, si la acest examen, pentru posturile disponibile la unitatile spitalicesti mari, in cazul in care la spitalele din orase mai mici personalul medical este deficitar. Spre exemplu, la mai multe spitale din judetul Alba, desi exista medici chirurgi nu exista anestezisti si, din aceasta cauza, nu pot fi efectuate operatii. Cu problema lipsei de personal se confrunta si Statia Judeteana de Salvare Aba care, desi in acesta an a organizat de sapte ori examen pe post la Substatia de Ambulanta Sebes, nu are personalul complet.  Cereri catre MinisterInainte de examenul de rezidentiat, mai multi absolventi de medicina din toata tara au inaintat o petitie online, prin care cereau suplimentarea locurilor pentru rezidentiat, in conditiile in care peste o mie de medici au emigrat cu contracte de munca la spitale din strainatate, iar alte citeva sute de medici au solicitat Ministerului Sanatatii eliberarea certificatelor de performanta pentru a putea lucra in alta tara. In petitie se cereau, de asemenea, salarii mai mari pentru medicii rezidenti, mai ales pentru cei care aleg medicina de urgenta. Si acest sector, in spitalele din Romania, este deficitar in ceea ce priveste personalul, iar medicii tineri nu prea agreeaza domeniul, deoarece gradul de pericol si stres in aceste unitati este mai mare.

 Domnul Ioan Pop ne întreaba cum poate afla care este programul de functionare de la starea civila. Dânsul ne semnaleaza faptul ca lucreaza pâna seara si nu poate ajunge la casa casatoriilor pentru a vedea programul. Raspunsul îl poate gasi pe site-ul Primariei Sibiu:„Programul de lucru cu publicul:Luni - Joi: 8 -10.30 ; 13.30 -15.30Vineri: 8 - 11 Sâmbata: 9 -13 (numai pentru înregistrarea deceselor)Pentru transcrieri acte din strainatate (nastere, casatorie, deces) programul este urmatorul:Depunere documente :Luni - Joi: 8 -10.30 ; 13.30 -15.30, Vineri: 8 - 11Eliberare documente:Luni - Miercuri: 8 -10.30 ; 13.30 -15.30“ 

 Casa Artelor - Expozitia temporara „Ceramica si broderie - elemente de ornamentica transilvaneana“ - de la ora 9.00Biblioteca Astra - Expozitia artistului Aurel Dumitru - de la ora 10.00Centrul de Cultura F. Teutsch - Impresii de calatorie în Transilvania - de la ora 10.00Studioul Cultural Habitus - Expozitia itineranta „Bibliotecha Corviniana“ - de la ora 10.00Turnul Sfatului - Expozitia „Mit si realitate actuala“

Numita simplu “Rezistenta anticomunista si detentia politica in Romania anilor 1947-1964”, expozitia isi propune sa readuca in prim plan fenomenul rezistentei anticomuniste si al detentiei politice din anii tulburi ai instaurarii comunismului in Romania. In cadrul expozitiei sint prezentate fotografii ale oamenilor care au spus “nu” comunismului, reusind sa creeze o impresie - atit cit se mai poate dupa atitia ani si din documente si imagini strinse cu greu - despre calvarul prin care au trecut acesti oameni. “Crima” de a fi romanDupa cum a precizat realizatorul expozitiei, muzeograful Marius Cristea, aceasta reuneste aproximativ 200 de fotografii. “In cea mai mare parte, acestea provin din arhivele Securitatii, de la reconstituiri si o alta parte, mai mica, sint fotografii care provin din colectiile personale ale oamenilor, din fotografiile lor de acasa, cu familii... La acea ora, Securitatea aduna tot, cam tot ce se putea aduna de la familia respectiva. Casele lor erau perchezitionate, materialul era confiscat cit mai mult pentru a furniza cit mai multe date considerate incriminatorii despre respectivul om. La ora aceea, chiar si faptul ca erai roman, un roman foarte bun, putea sa te condamne la inchisoare sau chiar la moarte”, a explicat Marius Cristea.Premiera in Alba Iulia“Expozitia este dedicata rezistentei anticomuniste si detentiei politice din Romania anilor 1947-1964. Fotografiile pe care le avem in expozitie sint despre grupul Susman, Capata-Dejeu, am citeva documente despre grupul Dabija care a actionat la Muntele Mare, in Muntii Apuseni si alte fotografii facute de securitate detinutilor politici sau la reconstituirile de dupa evenimente, de dupa prinderea lor. Ce mai avem interesant, este o lista cu detinutii morti in inchisoarea din Aiud, o parte din lista, cam 600, in total se pare ca ar fi in jur de o mie. Este prima expozitie de acest fel organizata la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. Desi nu sint fotografii cu oameni care s-au nascut sau au locuit in judetul Alba, sint oameni care au actionat totusi pe teritoriul judetului Alba in cadrul acestei miscari de rezistenta. Dar speram ca, in cel mai scurt timp, sa putem face o expozitie cu tematica pe judetul Alba, tot din acest punct de vedere”, a mai declarat Marius Cristea.Expozitia va putea fi vizitata pina in ultima zi a anului.

Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a deschis primul s, deocamdata, singurul birou de europarlamentar din judetul Sibiu. Acesta se afla la Medias, a fost inaugurat la saptamanii trecute si reprezinta un spatiu prin intermediul caruia si-a propus sa aiba o comunicare eficienta cu sibienii, informeaza un comunicat de presa, citat de agentia Agerpres. Potrivit comunicatului, acesta este cel de-al cincilea birou al parlamentarului Iuliu Winkler, dupa cele deschise la Deva, Arad, Resita si Brasov.In folosul filialei judeteneReprezentantul UDMR (PE) in Parlamentul European isi doreste ca acest birou sa fie util locuitorilor din Medias, tuturor sibienilor si sa contribuie la intarirea Organizatiei Sibiu a UDMR. „Dupa aproape un an de munca in PE, m-am convins, daca mai era nevoie, de faptul ca legatura directa cu cetatenii pe care ii reprezint este vitala, mai ales in aceasta perioada in care Legislativul european pregateste decizii importante care vor influenta viata fiecaruia dintre ardeleni“, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler (foto). Biroul functioneaza in sediul UDMR din Medias.

Administratia locala din Cugir si-a exprimat, zilele trecute, intentia de a transforma Stadionul Vechi din localitate, aflat acum in paragina, intr-o baza sportiva oraseneasca moderna. Acest lucru nu a fost insa posibil pina acum din cauza unor probleme legate de administrarea acestui obiectiv ce alta data era un obiectiv cu care cugirenii se puteau mindri. Este vorba mai exact despre faptul ca vechiul stadion al Cugirului se afla in proprietatea uzinei din localitate, a carui declin economic inregistrat dupa 1990 s-a facut simtit si in ce priveste intretinerea arenei sportive. Situatia administrativa a stadionului s-a schimbat abia in urma cu aproximativ trei luni de zile, cind acest obiectiv de interes public a fost preluat in sfirsit in domeniul public al orasului Cugir, in contul datoriilor pe care fabrica din localitate le avea catre bugetul local. „Am incercat preluarea stadionului inca din 2004 cind era director domnul Cornel Dirjan, si in 2005 cind director era domnul Toader Ulise, dar, din pacate, nu s-a reusit”, a declarat primarul orasului Cugir, Adrian Teban.Au inceput lucrarileEdilul sef al orasului de la poalele Draganei a precizat ca, in cadrul ultimei sedinte de consiliu, au fost deja aprobate fondurile necesare reparatiilor, iar in cursul saptaminii trecute au fost demarate primele lucrari de reabilitare a vechiului stadion. El a aratat ca intr-o prima faza s-a procedat la repararea si hidroizolarea tribunei, refacerea peretilor vestiarelor si schimbarea timplariei cu geamuri termopan. De asemenea, a fost inceputa reabilitarea instalatiei de incalzire si apa calda, care vor fi inlocuite in totalitate. „Vrem sa cream toate conditiile necesare, astfel incit sa redam stadionului vechi functionalitatea pe care a avut-o in trecut, ca baza sportiva oraseneasca. Pentru asta ne vom concentra pe doua aspecte, respectiv pe reabilitarea obiectivului si pe asigurarea capitalului uman care sa se ocupe de organizarea de competitii sportive. Am angajat deja instructori sportivi pentru fotbal, tenis de cimp si sah, iar pe viitor pentru handbal si rugby. Aceste sectii functioneaza in cadrul Clubului Sportiv Orasenesc, care luna trecuta a primit personalitate juridica”, a precizat primarul orasului Cugir, Adrian Teban.

Riveranii de pe cinci strazi din Aiud au decis sa protesteze astazi in strada impotriva unei hotariri de consiliu local ce reglementeaza costructia unei statii de sortare a gunoiului menajer in zona in care acestia locuiesc. Este vorba de cetatenii ce locuiesc pe strazile Tribun Tudoran, Dorobantilor, Mihai  Eminescu, Aurel Vlaicu, Closca si Dr. Ciorte, artere locuite, in apropierea carora urmeaza, potrivit deciziei autoritatilor locale, sa fie construita noua statie de sortare a gunoiului menajer. Acestia reclama faptul ca desi au participat la sedintele Legislativului local in care s-a discutat despre construirea noii statii, prilej cu care au solicitat mutarea amplasamentului acestui obiectiv, cererile lor nu au fost luate in seama de autoritati. Ei considera ca, prin construirea statiei de transfer a deseurilor la o distanta de nici 500 de metri de locuintele lor, viata le va deveni un cosmar, pe de o parte din cauza traficului intens al masinilor de mare tonaj, iar pe de alta parte din cauza mirosurilor ce se vor propaga in zona. Drept urmare, au inaintat primariei o adresa prin care si-au exprimat dezacordul fata de amplasamentul ales pentru realizarea acestui obiectiv si au anuntat ca vor iesi astazi in strada in semn de protest vis-a-vis de aceasta decizie a autoritatilor. De mentionat este faptul ca, in cursul anului trecut, cind au fost puse bazele acestui proiect, locatia aleasa pentru construirea statiei de transfer a deseurilor a fost alta. obiectivul fiind programat a fi construit atunci intr-o zona industriala a orasului.

 Locuitorii comunei Bistra vor beneficia in curind de un teren de sport construit la standarde europene. Este vorba de o investitie in valoare de 200.000 de lei care prevede constructia unei baze sportive cu teren sintetic in suprafata de circa 1.125 de metri patrati, al doilea ca marime si valoare dupa cel construit anul trecut in comuna Rosia Montana. Potrivit reprezentantilor administratiei locale, noua baza sportiva va fi dotata cu instalatie de nocturna, vestiare dotate cu toate instalatiile necesare, precum si o tribuna incapatoare. Edilii locali au mai aratat ca, in curind, va fi data in folosinta la Bistra o noua cladire care va deveni noul sediu al gradinitei cu program normal, unde-si va avea totodata locul si gradinita cu program prelungit din localitate. Noua cladire, aflata acum in stadiu de finisare, a fost construita din fonduri venite de la Guvern, valoarea investitiei fiind de 500.000 de lei. Noua gradinita va avea o instalatie de incalzire si grupuri sanitare proprii pentru fiecare clasa si mobilier personalizat. 

Patinoarul din Alba Iulia va avea peste 100 de metri patrati. In tara, mai exista doar doua patinoare sintetice cu o suprafata similara, la Bucuresti si Miercurea Ciuc. Daca incercarile anterioare de a realiza un patinoar la Alba Iulia au fost compromise de temperaturile exterioare pozitive, vestea cu adevarat buna este ca acesta va functiona fara a tine cont de temperatura exterioara, suprafata fiind sintetica. Acesta a fost adus din Germania si este unul dintre cele mai noi si mai moderne aparute pe piata.Investitorul a cumparat si patine pe care le va pune la dispozitia clientilor, insa acestia pot veni si cu patinele de acasa daca doresc. La fata locului, vor fi vindute bauturi calde, nonalcoolice. Promotii si concursuriPatinoarul va fi deschis zilnic intre orele 16 si 22, dar va fi prelungit in zilele de week-end si sarbatori. In primele doua zile de la inaugurare, accesul va fi gratuit, iar preturile la restul seviciilor vor fi promotionale, astfel incit toti cei interesati sa poata incerca noua distractie de la Alba Iulia. Pe linga aceste oferte promotionale "de inaugurare", se vor organiza in permanenta concursuri prin intermediul ziarului Monitorul de Alba si Radio Atlas, dar si direct la patinoar, unde patinatorii vor putea cistiga tichete promotionale de intrare gratuita cu termene incepind de la o zi pina la un an.Proiectul a fost realizat in colaborare cu primaria si prevede dezvoltarea unui parc de agrement mult mai mare care sa cuprinda zone dedicate sporturilor gen rolling, bike-ing, excalada sportiva, sporturi de echipa, cum ar fi fotbal sau volei pe nisip.De acum incolo, toti iubitorii sporturilor de iarna sint invitati sa isi petreaca zilele libere, Ziua Nationala si Sarbatorile de iarna pe patinoarul sintetic din Alba Iulia.

 Farul Constanta – Pandurii Tg. Jiu 1-1 (0-0). Chico (’66) / Ghindeanu (’54). Echipa lui Sorin Cirtu a obtinut o noua remiza in deplasare, in stilul caracteristic antrenorilor. Meciul a avut o prima repriza foarte proasta si a doua foarte buna, in care Farul a fortat victoria, dar a fost prinsa pe contraatac prin golul lui Ghindeanu. In concluzie, se poate felicita ca a obtinut egalarea.Universitatea Craiova - Rapid 0-0. A doua remiza alba consecutiva a giulestenilor, dar – spre deosebire de trimbitatul meci cu Steaua – partida din Banie a fost foarte spectaculoasa, cu mai multe ocazii ale gazdelor, dar cu un joc de constructie mai rafinat al Rapidului. In ciuda raportului de ocazii, cel mai aproape de gol a fost rapidistul Cesinha, care a nimerit transversala printr-un sut naprasnic din voleu.Steaua – FC Timisoara 2-2 (0-0). D. Moreno (’69), Radoi (’79) / Goga (’51), Badoi (’77). Dorinel Munteanu a incercat sa surprinda Timisoara prin titularizarea lui Neaga, Rica reusind o partida buna. Insa constructia stelista sufera in continuare si, in ciuda dominarii, banatenii au condus de doua ori, printr-un sut de la 14 metri al lui Goga si o lovitura libera executata de un fost proscris al Stelei, Vali Badoi. Steaua a reusit de fiecare data sa egaleze, fara a ajunge la mult rivnita victorie, poate si datorita faptului ca virful Kapetanos a fost mai putin inspirat ca altadata. In timpul meciului au avut loc batalii in tribuna, intre suporterii Stelei si fortele de ordine, care au intervenit deoarece fanii au aprins torte pe stadion. Otelul Galati – FC Brasov 2-1 (1-1). Viglianti (’31 ’75) / Dedu (’21). Seria remizelor brasovene s-a incheiat in mod negativ, desi elevii lui Razvan Lucescu a avut avantaj pe tabela de marcaj. Omul care a intors soarta jocului a fost argentinianul Gabriel Viglianti, care a inscris doua goluri superbe. FC Vaslui – Gloria Buzau 3-0 (2-0). Gheorghiu (’12), Burdujan (’40), Temwanjera (’86). In fata unei echipe care a obtinut doar doua puncte in 14 etape si peste care bintuie pericolul retragerii din campionat, vasluienii au obtinut o victorie clara, la capatul unui meci modest. Aseara, s-au mai jucat meciurile CFR Cluj – FC Arges si Dinamo – Unirea Urziceni. Utimele partide ale etapei se disputa astazi: Gloria Bistrita – Gaz Metan Medias (14:00) si Poli Iasi – CS Otopeni (18:00), ultima fiind transmisa in direct de GSP TV.Clasament1. Dinamo    14    10    2    2     23-10    32     (^11)2. Urziceni    14    10    0    4     26-12    30     (^9)3. Craiova    15    7    5    3     22-15    26     (^2)4. Steaua    15    6    7    2     23-13    25     (^4)5. Timisoara    15    9    4    2     27-19    25     (^10) *6. Arges    14    7    3    4     21-15    24     (^3)7. Rapid    15    7    3    5     18-14    24     (0)8. CFR    14    6    5    3     19-10    23     (^2)     9. Vaslui    15    7    2    6     16-13    23     (-1)10. Otelul    15    6    4    5     20-17    22     (-2)11. Brasov    15    4    8    3     12-9    20     (-1)12. Pandurii    15    4    5    6     15-21    17     (-4)13. Medias    14    4    4    7     17-27    15     (-6)14. Farul    15    3    4    8     12-24    13     (-11)15. Bistrita    14    3    3    8     13-17    12     (-9)16. Iasi    14    3    3    8     9-22    12     (-9)17. Otopeni    14    2    3    9     14-27    9     (-12)18. Buzau    15    0    2    13     5-27    2     (-19)* echipa penalizata cu sase puncte

Trebuie spus din capul locului ca un copil incadrat in grad de handicap, nu este un “handicapat” asa cum este aceasta imagine intiparita in mentalitatea romaneasa. Un copil cu handicap poate fi si un copil care se dezvolta putin mai incet decit ar fi normal pentru virsta lui sau un copil care prezinta intirzieri in vorbire, de exemplu. Astazi, perceptia acestui termen este mult mai larga si din aceasta cauza autoritatile nu isi fac probleme in legatura cu aceasta crestere a numarului de copii cu handicap. Recuperare mai buna“Sint parinti care, dat fiind faptul ca sesizeaza o intirziere in dezvoltarea copilului, sesizeaza o dezvoltare nu tocmai corespunzatoare a copilului, accepta incadrarea, de obicei in grad mediu de handicap si prin asta isi prelungesc concediul de ingrijire a copilului”, a declarat Sorin Chirila, directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba.El a precizat ca nu se pune problema ca aceste probleme sa fie inventate, doar pentru niste beneficii. “Nu sint chestiuni fictive. Din varii motive, se constata ca acel copil nu a avut o dezvoltare chiar optima pina la virsta de 2 ani. La un copil, de exemplu, raminerile in urma de vorbire, deficientele usoare psihice si asa mai departe sint foarte recuperatorii, marea lor majoritate sint recuperatorii. Noi am vazut copii cu handicap mediu si chiar handicap accentuat care au avut o recuperare foarte buna. Daca ati sesizat, au cam disparut scolile speciale. Pina era leaganul, se cam conserva handicapul. O dizabilitate nu era recuperata in timp, mergea la gradinita speciala, acolo iarasi era un program care se vede ca nu a dat rezultate si ajungeau la scoala speciala. De cind avem asistenta maternala si copiii merg masiv pe programele de recuperare de la Arnsberg si pe Centrul de autism, numarul de copii in gradinite speciale a scazut, numarul de copii in scoli speciale a scazut pentru ca la virstele acestea fragede, recuperarea are sanse extraordinar de mari. A crescut numarul copiilor care vin la recuperare (...) Aveam gradinita speciala din Sincrai, aveam la Blaj gradinita speciala, nu au mai avut obiectul muncii, nu au mai existat beneficiari, pentru ca s-a mers foarte masiv pe aceste servicii de recuperare”, a explicat Sorin Chirila. Problema de mentalitateDirectorul DGASPC Alba este de parere ca este nevoie de o schimbare de mentalitate, atit a mamelor cit si a celorlalti. “Parerea mea este ca este un semn de responsabilitate al mamelor care accepta o astfel de incadrare. Constatam ca avem un copil care are usoare probleme, de dezvoltare, de echlibru emotional, are usoare probleme. Il mai ajutam inca o perioada, care este problema? De ce trebuie sa ne fie rusine? Probabil ca de vina sintem si noi ceilalti membri ai societatii care ii privim cumva suspicios pe acesti parinti, pe acesti copii, ne uitam cu mila dupa ei pe strada, ne uitam ca la gradina zoologica daca il vedem in autobuz... Trebuie multa rationalitate ca sa depasesti acest prag”, a explicat Sorin Chirila.“Ce zic eu ca este extraordinar este ca avem multi parinti care se intereseaza, avem multi copii intrati in procesul acesta de recuperare. Nu mai le e rusine la parinti sa vina sa ceara unui psiholog, unui logoped ca acel copil sa recupereze anumite ramineri in urma, iar la 3-4 ani deja situatia este rezolvata, pentru ca il introduci in alt sistem organizat care este gradinta care ti-l preia deja de la alt nivel si de acolo deja poti sa traiesti linistit. Eu cred ca mai bine ar fi sa recunoastem si sa facem chestia asta pina la virsta de trei ani si jumatate cel putin, patru. (...) Sint si parinti care adopta, si adopta copii mici, si care sint responsabili. Vin si spun, <<eu cred ca n-are totusi o dezvoltare normala>>> si e clar ca acel copil a suferit bulversari. Si am tot respectul pentru ei, sint de acord cu incadrarea in grad de handicap si ramin acasa inca un an cu ei. Este fantastic pentru copil, dar trebuie sa ai si un pic de spirit de sacrificiu”, a declarat directorul DGASPC Alba. El a mai precizat ca, in prezent, in judetul Alba, sint inregistrati aproximativ 700 de copii in virsta de pina la trei ani, incadrati intr-un grad de handicap.

Astazi, la Schitul Inaltarea Sfintei Cruci de la Aiud, se va oficia o slujba de parastas pentru Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor, de la a carui moarte in temnita comunista de la Aiud se implinesc 46 de ani. Cu aceasta ocazie va avea loc la Aiud si lansarea cartii “Din temnite spre sinaxare”, care a aparut cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte Justinian, Episcop al Maramuresului si Satmarului. Volumul care cuprinde texte variate, de la conferinte si predici pina la poezii si rugaciuni, este tiparit pentru pomenirea sfintilor din inchisorile comuniste si doreste sa atraga atentia crestinilor romani asupra jertfei inaintasilor lor. 

Noul Golf scos pe piata impresioneaza de la prima vedere. Cu un design elegant, dar in acelasi timp sportiv, este mult mai bine definit decat modele anterioare, stilul acestuia fiind mult mai unic si precis. Caracteristicile elegante cuprind calitatea designului frontal caracteristic primei generatii si montantul posterior perfectat la cea de-a patra generatie. Suprafete caroseriei sunt de aceasta data mult mai atletice. De asemenea, partea posterioara a masinii se caracterizeaza prin aceleasi linii orizontale predominante, care se incheie in stopurile foarte mari, care le face de-a dreptul inconfundabile pe timp de noapte. Interior de luxValoarea superioara a autovehicului este data si de interiorul redecorat cu suprafete si elemente redefinite care transforma in intregime partcularitatile de clasa, atat din punct de vedere tactil cat si vizual. Detaliile regasite in ornamente cromate, ceasurile de bord rotunde si volanul imprumutat de la varianta CC dau impresia unui vehicul aflat in clasa superioara. Caracteristicele ergonomice ale interiorului au fost optimizate, iar cel mai elocvent exemplu este acela ca toate instrumentele de bord sunt mult mai usor de accesat. Printre acestea se numara si sistemul automat de climatizare, precum si noul sistem de navigatie cu touch screen. Cel mai silentios modelNoul model lansat si la Sibiu se evidentiaza prin proprietati acustice de prima clasa. In parbriz este integrata o folie speciala care atenueaza zgomotul, efect obtinut si prin noul design etans al usilor si geamurilor laterale. O atenuare semnificativa este obtinuta si prin noua forma a oglinzilor laterale. Mai mult de atat s-au efectuat modificari speciale pentru o mai buna izolare a motorului fata de habitaclu. Tot legat de partea acustica, un efect decisiv l-a jucat introducerea injectiei common rail la motoarele TDI. Acestea au devenit remarcabile din punct de vedere al consumului mic de carburant. Ca si exemplificare, motorul de 110 cai putere nu consuma decat 4,5 litri la suta de kilometri ,ceea ce inseamna o reducere de nu mai putin de 0,6 litri la suta de kilometr nrulata. De asemenea, versiunea de 140 de cai putere are garantat un consum de doar 4,9 litri. Modele si varianteModelul are doua versiuni de caroserie, cu trei si cinci usi. Pentru prima, preturile cu TVA sunt cuprinse intre 13.700 de euro si 22.300 de euro, iar pentru cea de-a doua intre 14.450 de euro si 23.100 de euro. Noua generatie Golf este disponibila cu patru motorizari pe benzina, respectiv 1,4 litri de 80 de Cai Putere (CP), 1,6 litri cu 102 CP, 1,4 litri de 122 CP si 1,4 litri de 160 CP. De asemenea sunt disponibile si doua propulsoare diesel, de 2 litri cu 110 CP si de 2 litri cu 140 CP. Pentru aceasta din urma motorizare exista posibilitatea comandarii unui sistem de tractiune 4x4.

 Stadion Minerul/Spectatori 500/Teren inghetat/Timp friguros Arbitri: Tarcea Sorin **(Timisoara) – Gaspar Petru **(Timisoara) si Gheorghioiu Bogdan (Timisoara), rezerva: Uihely Ludovic (Lugoj). Observator FRF: Mircea Mihail (Bucuresti)/Cartonase galbene: Pocian (40), Militaru (56), Campean (69)/ Pepenar (26), Bumbac (75) *Marcatori: D. Militaru (24), Chitu (59)/ Dalbea (15, 42 din penalty), Pepenar (53), G. Grozav (64).Minerul: Ciuca – Isfan (62, Irina), N. Campean/cpt., Pocian, C. Bar (46, Chitu) - D. Militaru, Dumitra, Apostol, Nicorec - Cr. Mihalcea, M. Roman (72, Gideon). Pe banca N. Banica - Horongozo, Daj, Vladuti. Antrenori Ioan Dumitra si Iosif Rus.FC Unirea: G. Rotaru - M. Rus, Poverlovici, Bumbac, C. Cristea - Foro, Dalbea cpt., C. Selagea, Pepenar (90A1, Elder) - G. Grozav (85, Camara), Sg. Costea (68, B. Verdes). Pe banca Lasc - Ghidia, N. Stanciu, D. Galdeanu. Antrenor Aurel Sunda.Cum s-au marcat golurile...*0-1, min. 15: sutul lui Dalbea, de la circa 20 de metri, a fost usor deviat de unul dintre fundasii gazdelor.*1-1, min. 24: D. Militaru inscrie, din 14 metri, in coltul lung, dupa o pasa primita de la Nicorec.*1-2, min. 42: Sg. Costea este faultat in interiorul careului de 16 metri de Pocian si penalty-ul este transformat cu siguranta  de Dalbea, acesta sutind pe centru.*1-3, min. 53: Selagea reuseste o centrare excelenta de pe partea dreapta, Pepenar vine din spate si reia imparabil cu capul, de la 6 metri, in dreapta lui Ciuca.*2-3, min. 59: Chitu, de la 25 de metri de poarta, prinde un trasor care poposeste in plasa.*2-4, min. 64: sut plasat a lui Gicu Grozav, dupa o pasa excelenta a lui Foro.Victorie pentru Andrei Zagrean!Chiar daca prima repriza a fost mai echilibrata, in mitanul secund maturitatea si experienta Unirii si-a spus cuvintul. Formatia din Cetatea Marii Uniri a inceput meciul cu trei juniori in lot (C. Selagea si G. Grozav - titulari, N. Stanciu - rezerva), iar cei care au inlocuit indisponibilii au fost la nivelul titularilor si albaiulienii au obtinut astfel inca trei puncte pretioase in lupta pentru promovare, la capatul unui joc in care au inscris la fiecare dintre primele patru oportunitati de care au beneficiat. "Dubla" capitanului Razvan Dalbea si reusitele lui Pepenar si G. Grozav au facut ca Unirea sa se desprinda in fruntea clasamentului. "Este o victorie mare, importanta pentru noi, pe care o dedicam lui Andrei Zagrean. Am mai facut un pas spre promovare si cred ca avem sanse mari sa terminam acest tur pe locul 1", a declarat Dalbea, care si-a trecut in cont cea de-a sasea reusita din acest campionat.AUREL SUNDA, antrenor FC Unirea:“Asa cum am anticipat a fost un joc greu, in fata unei echipe avide de puncte prin prisma locului ocupat in clasament. Cred ca maturitatea noastra si valoarea jucatorilor si-au spus cuvintul! Sint bucuros ca am inscris patru goluri, dar din pacate am luat doua! Cu toate ca echipa din Lupeni si-a dorit sa obtina un rezultat bun, eu consider ca victoria noastra este meritata. Cei din Lupeni ne-au surprins prin devieri si prin rapiditatea paselor, dar odata cu inscrierea primului gol ne-am revenit. Dedicam acest succes lui Andrei Zagrean. Vreau sa le multumesc suporterilor uniristi prezenti la Lupeni, pentru ca ne-au sustinut pe tot parcursul celor 90 de minute.”LIGA 2, Seria 2 - Etapa a XV-aDacia Mioveni – CFR Timisoara 1-0 (0-0)Nauiu 65FCM Tirgoviste – ACU Arad 0-0Minerul Lupeni – Unirea Alba Iulia 2-4 (1-2)Militaru 24, Chitu 60 / Dalbea 15, 42 penalty, Pepenar 54, Grozav 64Muresul Deva – FC Drobeta 2-3 (2-2)Satmar 10, Vartic 39 / Moutinho 13 penalty, 36 penalty, 63Jiul Petrosani – Universitatea Cluj 0-0FC Bihor – International Pitesti 1-2 (1-2)Ayza 28 / Chriches 12, C. Lazar 35Ariesul Turda – CF Liberty 1-0 (1-0)Timar 44UTA – Mechel Cimpia Turzii 2-0 (1-0)Florin Dan 44, 57FCM Tirgu Mures – CSM Rimnicu Vilcea 1-0 (0-0)Vancea 64Clasament1.FC UNIREA    15    9    3    3    30-17    30    (A9)2.UTA    15    6    8    1    19-10    26    (A5)3.FCM Tg. Mures    15    7    4    4    24-11    25    (A1)4.CSM R. Vilcea    15    7    4    4    22-12    25    (A4)5.FC Drobeta    15    7    4    4    20-16    25    (A4)6.FC Bihor    15    6    5    4    20-21    23    (-1)7.Dacia Mioveni    15    6    4    5    19-20    22    (-2)8.International    15    6    4    5    21-23    22    (A1)9.Jiul Petrosani    15    5    5    5    21-18    20    (-4)10.Muresul Deva    15    6    2    7    22-23    20    (-4)11.CFR Timisoara    15    5    5    5    20-22    20    (-4)12.CF Liberty    15    5    4    6    14-13    19    (-2)13.Ariesul Turda    15    4    7    4    12-12    19    (-5)14.Univ. Cluj*    15    5    5    5    14-15    18    (-1)15.ACU Arad    15    3    6    6    17-22    15    (-6)16.Minerul Lupeni    15    4    3    8    14-21    15    (-9)17.FCM Tirgov.    15    1    8    6    9-23    11    (-13)18.Mechel C.T.    15    2    1    12    12-31    7    (-14)    * Echipa penalizata cu 2 puncte.Etapa viitoare (simbata, 22 noiembrie): CFR Timisoara - FCM Tirgu Mures, Dacia Mioveni - UTA, Universitatea Cluj - Muresul Deva, Liberty Salonta - FC Bihor, International Pitesti - Jiul Petrosani, ACU Arad - Ariesul Turda, Apulum Alba Iulia - FCM Tirgoviste, Chimia Rimnicu Vilcea - Minerul Lupeni, FC Drobeta - Mechel Cimpia Turzii.

Administratia publica locala a municipiului Alba Iulia continua sa sprijine si sa recunoasca performantele tinerilor sportivi proveniti de la cluburile locale. Astfel, au fost premiati sportivii si antrenorii sectiei de judo de la Clubul Sportiv Scolar Alba, fiind in acest fel recunoscute rezultatele notabile obtinute de acestia in concursurile nationale si internationale la care au participat in cursul acestui an.Prin aprobarea cheltuirii sumelor necesare de la bugetul local al municipiului Alba Iulia, consilierii locali au incercat sa rasplateasca munca, dar mai ales rezultatele. Si de aceasta data, suma totala de 2.300 de lei a fost destinata premierii sportivilor si antrenorilor Clubului Sportiv Scolar Alba care, prin rezultatele lor, au dus faima orasului in intreaga tara si chiar la nivel international. Votul consilierilor locali a confirmat acordarea a cite 600 de lei pentru fiecare medalie de aur, cite 400 de lei pentru cele de bronz si 300 de lei pentru indrumatorul merituosilor judoka. Viceprimarul Ioan Bogatan si consilierul Dorin Dirlosan, initiatorul hotaririi privind premierea, au fost cei care au inminat plicurile si i-au felicitat pe micii sportivi. Astfel, au primit laude si cite 600 de lei, Tiberiu Kristof si Marcel Cercea, doi dintre cei mai medaliati judoka albaiulieni care au adus aurul national la categoria 46 de kilograme si la categoria 38 de kilograme. Richard Muresan si Bogdan Blaga, cei care s-au intors acasa cu medalia de bronz de la Campionatele Nationale de judo, la categoria 46 de kilograme, respectiv 50 de kilograme, au primit cite 400 de lei, in vreme ce antrenorul Ioan Todor a primit din partea administratiei locale suma de 300 de lei.

 Filiala Cimpeni a Partidului National Liberal si candidatii pentru Camera Deputatilor si Senat in Colegiul Uninominal 5 Apuseni, Nicolae Furdui Iancu si Mihai Nicusor sint alaturi de familiile minerilor care si-au pierdut viata in mina de la Petrila. Astazi va fi deschis un cont bancar pentru toti cei care vor dori sa contribuie pentru sprijinirea celor indoliati si ramasi fara ajutor. Numarul de cont va fi comunicat zilele urmatoare.

Ultimii doi ani si jumatate au pus fata în fata institutia prezidentiala de o parte, parlamentul si guvernul de alta parte. Cu diferente de prestatii si orientari transante: prima încercând sa limpezeasca atmosfera tulbure, ultimele doua, încercând sa perpetueze interesele oligarhice carora le-au fost vadit aservite. Aceasta dihotomie functional-orientativa între principalele autoritati ale statului ameninta sa-si puna amprenta si asupra viitoarei runde politice post electorale. L-am auzit astfel pe presedinte declarând - si trebuie sa acceptam, este bine informat - ca post electoral, se va închega o alianta similara cu cea a celor 322 care va încerca sa-si impuna premierul, deci si guvernul. Nicio noutate de altfel. Desi formal minoritar, guvernul a functionat fara rateuri pâna în prezent sprijinit pe aceeasi formula.Astfel cum pot fi prefigurate rezultatele alegerilor, este mult probabil ca oponentii presedintelui vor putea coaliza o majoritate parlamentara care, exprimând procentual optiunea majoritara a electoratului, va solicita imperativ dreptul la premier. În cazul în care nu-l vor primi, vor declansa procedura de suspendare sub cuvânt ca presedintele a încalcat constitutia. Ecuatia ar fi simpla: odata suspendat, i-ar lua locul presedintele senatului, care prezumptiv va fi al coalitiei (pesedist (peceist) sau liberal), acesta va desemna un prim ministru, care se va prezenta repede cu guvernul spre investire în parlament. În acest fel lucrurile vor fi fiind aranjate.Exista alternative la acest scenariu? Prima ar fi la mâna electoratului. Evident, sunt trei partide mari, cu sanse sigure de a intra în parlament. Daca însa vor depasi pragul electoral si alte partide care n-ar subscrie la acel aranjament, nu ar fi în totul exclusa posibilitatea ca pe aceasta cale sa se constitue o majoritate parlamentara care sa agreeze demersurile prezidentiale. Ar fi modalitatea simpla si eficace de solidarizare a autoritatilor statului, de înlaturare a impedimentelor care blocheaza exercitiul optim al functiilor statului. A doua alternativa ar fi la îndemâna presedintelui. Este aproape sigur ca nici un partid nu va obtine majoritatea de 50A1% în parlament. Chiar daca ar obtine-o, presedintele înca nu ar fi obligat sa desemneze un premier din rândurile acestuia sau propus de acesta ci numai sa-l consulte. Va fi obligat sa consulte toate partidele parlamentare daca niciunul nu va fi majoritar dar nici de aceasta data nu are îngradiri constitutionale în desemnarea primului ministru. De aici va începe jocul. O coalitie majoritara va invoca dreptul la prim ministru în temeiul vointei exprimate a electoratului. Problema cu semn de întrebare. Electoratul care îsi doreste majoritar un anume guvern, nu-si disperseaza voturile ci le concentraza pe un partid a carui program si încredere este pe masura asteptarilor sale. Aranjamentele post electorale pot fi, dimpotriva, motivate de multe alte considerente. Ele se pot îndeparta de vointa electoratului. Din nefericire, cele din ultimii doi ani si jumatate au coborât stacheta de apreciere atât a parlamentului cât si a guvernului la cote rizibile. Poate obiecta presedintele la asemenea aranjamente? Raspunsul este evident afirmativ. Si justificat. Într-o republica semiprezidentiala în care functia administrativa este împartita între presedintie si guvern, chiar daca nu în proportii egale, disfunctionalitatea dintre ele poate afecta grav interesele statului. De aici rezulta în primul rând, raspunderea ce apasa pe umerii presedintelui la desemnarea primului ministru.Partidele îl pot însa dejuca în parlament, refuzându-i votul de încredere. La care presedintele poate raspunde cu dizolvarea parlamentului daca în termen de 60 de zile de la prima solicitare nu s-a obtinut votul de încredere si daca cererea a fost respinsa de doua ori. Sigur, toti actorii politici cunosc bine aceste dispozitii constitutionale si de aceea, cum mentionam la început, se vehiculeaza ideea suspendarii presedintelui, masura apreciata de presedintele Basescu drept lovitura de stat. Pe care, spune domnia sa, o va contracara de aceasta data prin atacarea la Curtea Constitutionala a hotarârii de suspendare, în temeiul art. 146 al. I lit. e. din constitutie. Textul cu pricina da înadevar în competenta CC „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice“ deci si între parlament si presedintie.Personal cred ca presedintele are obligatia sa desemneze un prim ministru si, pe cale de consecinta un guvern, care sa întruneasca adeziunea si încrederea marii mase a populatiei, mai putin jocurile de interese ale partidelor. Si care, daca nu-si va dovedi seriozitatea si eficienta, sa poata fi schimbat. Nu mai putin, parlamentul ar trebui sa se bucure de aprecierea si sprijinul populatiei, cu conditia unei prestatii întelepte si responsabile. Ceea ce ar netezi calea întelegerii si cooperarii între principalele autoritati ale statului, spre deosebire de dezbinarea de acum care apasa grav pe umerii populatiei si a tarii.

 Domnule Nicolae Furdui-Iancu, pe unde ati mai fost saptamina care a trecut  si ce probleme ati identificat in teren?Nicolae Furdui-Iancu: “Am avut o saptamina plina. Week-endul trecut am fost la Rimet si la Ponor, m-am intilnit cu o multime de sufletisi care m-au primit realmente ca pe cineva drag de-al casei care a revenit dupa mai multa vreme. Am simtit din nou caldura sufleteasca a motului si bucuria satenilor din zonele izolate pentru toti cei care le trec pragul sa se intereseze de soarta lor. Aici drumul este cea mai mare prioritate a oamenilor. Cei circa 40 de kilometri de la Aiud la Geogel, spre exemplu, sint pur si simplu infernali. E drum pietruit ce-i drept insa, dar e greu de strabatut, se fac mai bine de 2 ore in conditii de vreme rea. Oamenii se pling de saracie, va dati seama ca mai toti sint pensionari cu pensiile pe care le stim. In aceasta zona trebuie incurajati oamenii sa se asocieze pentru a infiinta mici ferme zootehnice, iar viitorul legislativ trebuie sa incurajeze micii fermieri cu facilitati la infiintarea firmelor si achizitionarea de utilaje necesare prelucrarii laptelui si carnii. Eu am prevazute in programul meu electoral citeva puncte care vor deveni baza unor proiecte legislative dupa ce voi ajunge in Camera Deputatilor. In Ponor si Rimet, cresterea animalelor este baza existentei locuitorilor. Exista si ferme model, iar acestea trebuie date exemplu. Una dintre ele ferma lui Victor Cordea, fostul primar din Ponor, coleg de-al meu, liberal si fost coleg de formatie, a facut parte multi, multi ani din formatia mea de suflet „Crai Nou”. Victor Cordea a infiintat ferma de mai multi ani, iar acum are rezultate foarte bune. Chiar la intrarea in comuna, pe partea stinga se afla microferma fostului meu coleg. Am stat de vorba cu el si mi-a spus ca, desi e greu, e o activitate laborioasa si nu lipsita de riscuri, satisfactiile sint pe masura. Trebuie incurajati oamenii sa acceseze fonduri si sa urmeze exemplul lui Cordea si al altora asemenea lui. Fonduri sint, trebuie scrise proiecte.Ce alte nevoi au oamenii?Nicolae Furdui-Iancu: Cum spuneam, in zonele izolate, calitatea proasta a drumurilor ii doare pe oameni. Exact la fel, pe tronsonul Bucium- Mogos, este necesara interventia autoritatilor locale pentru a se face o buna cale de acces. Sigur, asta e treaba de primar, domnul primar a si spus ca intentioneaza sa solicite trecerea tronsonului in atributia autoritatii locale si anume, prin trecerea de la drum judetean la drum comunal, dupa care sa acceseze fonduri pentru reparare. Va spun doar pentru ca m-ati intrebat ce reclama oamenii, dar asta nu e treaba de deputat ci de primar. Sigur, ca deputat voi face lobby pentru toate aceste probleme, fiti siguri dar, in fapt, autoritatile locale si judetene trebuie sa rezolve. La Albac si la Cimpeni, la Salciua si la Abrud, in alte localitati pe unde am mai fost, oamenii ridica fel de fel de probleme, cea mai stringenta fiind lipsa unei perspective reale in Muntii Apuseni. Toata lumea vorbeste de turism, sa se investeasca in pensiuni, foarte bine, dar mai intii, dragii mei, trebuie sa ne facem curatenie in munti. Eu am in program la capitolul ecologie mai multe idei care se pot transforma in proiecte legislative si mai apoi in legi. Prioritatile pentru 2009 in cazul tuturor primariilor din Apuseni ar trebui sa fie asocierea in vederea accesarii de fonduri pentru construirea de depozite ecologice. Muntii nostri sint patati de atita mizerie strinsa de-a lungul atitor ani, este pacat de Dumnezeu. Vin turistii cu drag pentru ceea ce avem minunat si pleaca dezgustati de atita mizerie. Mai ales in zonele in care se exploateaza lemnul, nu vreau sa numesc localitati ca sa nu fiu interpretat, este dezastru. Oamenii nu au unde sa duca resturile, pur si simplu nu au unde. In vai este cumplit, gasesti mormane de pet-uri si cite si mai cite. Trebuie facuta curatenie, sint sigur ca oamenii vor, dar trebuie ajutati. Trebuie legi clare si drepte, legi clare care sa le ofere, dar sa ii si ajute sa inteleaga ce au de facut, legi drepte care sa ii repuna in drepturi. Fac aici referire din nou la carnetul de mot care nu se respecta. Dar va promit eu ca se va respecta!Ce alte actiuni mai aveti in plan?Nicolae Furdui-Iancu: Vreau sa ma intilnesc cu oamenii din Dumitra, comuna Sintimbru de fapt, in intregime, voi merge la Stremt si la Teius, la Beldiu am in plan sa ajung si, pentru ca am intrat in Sfintul Post, vreau sa ajung intr-o seara si ma Manastirea Rimet pentru rugaciune. Simt nevoia.Si apoi ce sa va mai zic, fac pe catana cum se zice ca sa pazesc afisele. Sint bande organizate, se dedau la niste acte de vandalism demne de actiunile din filme. Niciodata nu mi-as fi imaginat si ma intreb cit de disperat trebuie sa fie un om ca sa cistige daca se deda la astfel de acte? Fereasca Sfintul! Dar nu mai au ce sa faca, oamenii au aflat ca si eu candidez, sint sigur ca deja si-au format optiunile, stiu cu cine vor vota. Sint sigur! Eu pot doar sa le promit ca nu ii voi dezamagi. Stiu ca unora dintre politicieni le este greu sa se tina de cuvint. Mie nu mi-e greu, eu pot!Domnule Nicolae Furdui- Iancu, va multumesc!          C.G

 Injurati de la incalzireSuporterii Universitatii i-au pus din nou in garda pe jandarmi prin comportamentul lorLa Petrosani, Universitatea Cluj a cautat victoria mult-asteptata de fani si nu numai. La final, insa, "studentii" au plecat cu un singur punct, dupa o remiza alba si la capatul unui joc in care au avut o singura actiune periculoasa. S-au evidentiat, dar la capitolul eliminari, Flaviu Bad primind cartonasul rosu pe finalul partidei. Toate acestea, precum si tensiunea instaurata la club de la plecarea lui Dorinel Munteanu la Steaua, au provocat o reactie dura din partea fanilor prezenti la meci. Totul a culminat, se pare, cu o altercatie intre un grup de fani clujeni si directorul executiv al lui "U", Ioan Marginean, acesta din urma fiind bruscat la un moment dat in invalmaseala creata la tribuna oficiala. Ingrozit de cele intimplate la Petrosani a fost si antrenorul Universitatii, Gheorghe Mihali: "Asa ceva nu mi s-a mai intimplat sa vad. De cum a iesit echipa de la incalzire, au si inceput suporterii sa ne injure, atitudine ce au pastrat-o si pe durata meciului. Sa nu mai zic ca eu am fost tinta injuriilor unui baiat de vreo 17 ani care mi-a jignit incontinuu familia. Degeaba i-as fi spus ca eu mi-am pierdut parintii... Si punind la socoteala si incidentul cu domnul Marginean, cred ca e clar ca lucrurile au scapat de sub control". Au iesit escortati din PetrosaniFuria fanilor nu s-a oprit aici. Tot Mihali ne-a relatat clipele de groaza pe care el si componentii lotului Universitatii le-au trait dupa incheierea meciului. "Am stat 2 ore in parcarea stadionului pina sa putem pleca spre casa. Suporterii au continuat sa ne ameninte, iar jandarmii ne-au spus ca autocarul nostru urmeaza sa fie atacat la iesirea din oras. Nu mi-a venit sa cred asta, dar oricum am fost escortati pe o ruta ocolitoare, prin Petrila. Am evoluat multi ani si la Dinamo, dar nu mi-a dat sa traiesc asa ceva. Este o pata pe blazonul Universitatii ceea ce au facut fanii. Galerie ca noi nu stiu daca mai are cineva, dar de data aceasta au mers prea departe", a explicat antrenorul.Lazar a amenintat cu demisiaAtitudinea ostila a suporterilor Universitatii Cluj a avut un efect neasteptat asupra celorlalti oficiali ai echipei. Astfel, in afara lui Ioan Marginean, care ar putea parasi formatia in viitorul apropiat, "studentii" l-ar putea pierde si pe Dan Lazar, reprezentantul Consiliului Local in actionariatul clubului. Acesta a declarat ca intentioneaza sa demisioneze, dupa cum ne-a declarat si Gheorghe Mihali, tehnicianul formatiei: "Mi-a spus dupa meci ca vrea sa plece, dar sper sa se razgindeasca. E un om care tine cu adevarat la acest club". Si Remus Cimpeanu, presedintele lui "U", spera ca Lazar sa revina asupra deciziei sale: "Au fost vorbe spuse «la cald». E mai bine sa asteptam o zi, doua, ca lucrurile sa se mai linisteasca, apoi sa stam si sa analizam situatia".

Ministerul Apararii Nationale a scos la concurs, prin Biroul de Informare Recrutare al Comisariatului Militar Judetean Sibiu, 1.883 de locuri de soldat-gradat voluntar. Dintre acestea, 208 sunt destinate candidatilor care au stagiul militar, iar alte 1.675 de locuri celor fara stagiu militar. pentru aceste posturi pot candida toti sibienii, cu conditia sa îndeplineasca câteva criterii specifice, de xemplu sa fie absolventi cel putin al ciclului primarsau al unei scoli de arte si meserii, sa aiba vârsta de cel putin 18 ani si cel mult 26, sa posede permis de conducere categoriile „B“ si „C“ pentru arma „auto“ si sa fie de acord sa renunte la gradul dobândit anterior si detinut ca rezervist, dupa angajarea în armata. Etape pentru recrutareSibienii care îndeplinesc conditiile cerute si sunt hotarâti sa urmeze o cariera în cadrul MApN au timp pâna în data de 5 decembrie pentru a-si întocmi dosarele de candidat. Va urma apoi o etapa de selectie sustinuta în cadrul Centrului Zonal de Selectie si Orientare Alba Iulia si care se va desfasura în perioada 2 - 30 decembrie. Aceasta etapa va consta într-o testare psihologicasi testarea aptitudinilor fizice. Apoi, candidatii care trec de teste vor fi repartizati pe arme, servicii sau specialitati militare si vor urma programele de instruire specifica fiecarei specializari, începând cu data de 19 ianuarie. Dupa aceea, noii recruti vor semna un contract cu durata de patru ani cu unitatea militara pentru care au fost selectionati.

Reporter: Domnule Stolojan, o intrebare care sta in mintea multor oameni, si raspunsul este foarte important: ce este criza aceasta internationala care a lovit si Romania? Theodor Stolojan: Criza a aparut intii ca o criza financiara care s-a declansat in Statele Unite, dupa care sistemul global nu a facut decit s-o propage in intreaga lume si cu acest prilej s-au scos la lumina si slabiciunile altor sisteme, nu numai al celui din SUA, si, in final, aceasta criza financiara internationala este determinata de incalcarea grosolana a principiilor economiei de piata. Reporter: Da, dar criza aceasta a lovit tari capitaliste si chiar in tarile capitaliste, de exemplu, foarte multa lume spune ca s-a terminat, ne-am lamurit! Mircea Geoana vine si spune ca acesta este sensul victoriei lui Obama in America, s-a intors roata si vine iar socialismul, statul...Theodor Stolojan: Domnul Geoana viseaza. El viseaza din nou capitalismul acela de stat pe care l-au devalizat in vremea Guvernarii PSD: daca va amintiti falimentul Bancorex, falimentul Bancii Agicole, vinderea pe criterii dintr-acestea netransparente a multor intreprinderi de stat... Deci, asta viseaza din nou domnul Geoana! Cert, realitatea este insa una singura: au fost incalcate principiile economiei de piata si acum trebuie sa revenim la principiile economiei de piata. De exemplu, nu este admisibil ca o intreaga gama de operatiuni financiare complexe sa nu fie supuse reglementarii si supervizarii de catre autoritatile statului - fie ca acestea se numesc banci centrale, fie alte autoritati. Reporter: Asadar, sinteti de acord cu interventia statului in situatii tulburi, in vremuri tulburi ca acestea?Theodor Stolojan: In sensul supravegherii, reglementarii unor procese care au deviat de la ceea ce era normal. Si eu pot sa va dau un exemplu foarte simplu: un principiu al economiei de piata libere este ca, daca-ti asumi un risc mare, te astepti poate la un beneficiu mare, dar te poti astepta si la un esec mare si pentru care trebuie sa ai responsabilitatea. Reporter: Mai este, totusi, o intrebare: Daca statul trebuie sa intervina, nationalizam? Theodor Stolojan: Nu este neaparat nevoie. Reporter: Americanii au nationalizat... Theodor Stolojan: Americanii au nationalizat pentru ca sistemul financiar din America, dar si din alte parti, a permis sa apara niste giganti financiari, cum spun americanii, “too big to fail”, deci erau atit de mari incit la un moment dat caderea unuia dintre acestia putea sa produca o deranjare extraordinar de mare a intregului sistem. Reporter: Dar nu este aceasta legea pietei? Cine greseste, cine risca si pierde... cade! Theodor Stolojan: Da, dar aici ne intoarcem la sistemul financiar, care are o particularitate: trebuie sa furnizeze doua bunuri publice fundamentale pentru dezvoltarea oricarei economii. Primul bun public este sa asigure un sistem de plati functional. Imaginati-va ce s-ar intimpla daca dumneavoastra ar trebui sa va duceti sa faceti de fiecare data platile cu teschereaua de bani....Reporter: Nu s-a intimplat asta pe vremea cind erati prim-ministru, cind lumea umbla cu valiza de bani? Theodor Stolojan: Asa era, si aduceti-va aminte ce nebunie era atunci! Reporter: Ce ati facut atunci? Theodor Stolojan: In vremea cind eu eram prim ministru greutatile erau duble fata de acum. De ce? Pentru ca, pe de o parte, noi nu aveam sistemul economiei de piata, ci atunci transformam sistemele pe care le-am avut in fosta economie socialista, de comanda, deci transformam sistemele, cautind sa le facem sisteme ale economiei de piata, si pe de alta parte ne confruntam cu o intreaga industrie, cu marile intreprinderi foste socialiste, multe infiintate fara o rationalitate economica, si care trebuiau trasformate, restructurate pentru a deveni intreprinderi competitive intr-o economie de piata si care a fost, sigur, un proces facut cu mari pierderi. Reporter: Ati rezistat atunci, ati scos economia, asa cum era ea, ruginita, la liman. Acum ati rezista? Theodor Stolojan: Categoric, pentru ca situatia acum este grea, dar este departe de a fi atit de grea cit a fost in perioada respectiva. Reporter: Cum nu este grea? Stati putin: 500 muncitori la Oltchim, 400 la Azomures, 450 la Fabrica de Avioane Craiova... Asta intr-o zi! Se aduna mii si mii de someri pe saptamina, zeci si zeci de falimente pe saptamina... Theodor Stolojan: Asa este, dar atunci aveam milioane de someri. Aveam milioane de oameni care dintr-o data nu ca nu mai aveau un loc de munca, dar nici macar perspectiva, pentru ca pur si simplu erau combinate care se inchideau. Si as vrea sa revin putin: sistemul financiar mai trebuie sa furnizeze un bun public fundamental, fara de care lucrurile nu merg in dezvoltare: si anume stabilitatea pietelor financiare. Pentru ca altfel investitiile devin speculative, nu investitii productive, si atunci revin la intrebarea dumneavoastra. Sigur ca ne asteapta vremuri grele, deja lucrurile merg mult mai repede decit ne asteptam, dar asta nu inseamna ca nu putem gestiona acest lucru. Deja discutiile in Romania au alunecat de-o maniera incorecta. Stati, domnule, noi am creat niste sisteme in Romania cu care atacam problema somajului, nu mai sintem ca in ‘90-’91, acum avem un fond de somaj, acum stim ce inseamna reconversia muncitorilor. Reporter: Exista o contradictie in ce spuneti... Spuneti ca, totusi, nu mai sintem atit de nepregatiti, de vulnerabili, cum eram in ‘92, cind erati prim ministru, pe de alta parte, observam ca economia n-a fost bine pregatita pentru socul din ultimele 3-4 saptamini. Theodor Stolojan: Acum nu mai avem asa de mult problema sistemelor. Avem inca avem probleme cu statul de drept, in schimb economia este vulnerabila. De ce? Pentru ca in ultimii 4 ani de zile un guvern care a avut resurse cum n-a avut nici un altul in trecut a reusit sa faca doar 5 km de autostrada. In schimb, dezvoltarea s-a produs foarte mult pe datorie.  Reporter: In ultimii 4 ani sau 2 ani? Ca sa fie clar! Theodor Stolojan: Este vorba despre toti cei 4 ani de guvernare.  Reporter: Erati si dumneavoastra la guvernare. Vorbim de perioada in care si PD-L, in care sinteti astazi, era la guvernare... Theodor Stolojan: Asa este, dar primul ministru Tariceanu nu a dorit sa aloce resursele necesare, de exemplu pentru programul national de autostrazi. Nu a dorit, pur si simplu. Si, atunci, nu au putut progresa. Ulterior, insa, ultimii 2 ani au fost si mai rai! In ce sens: o guvernare proasta ce a facut? A risipit pur si simplu resursele! In loc sa constituim o rezerva, mai ales cind deja incepusera semnalele, domnul Tariceanu, de fapt, ce facea? Pentru el, criza nici nu exista. El ii sfatuia pe romani sa mearga sa cumpere imobile in America. Reporter: Bun, dar vorbea de crestere economica. Si am avut-o, aici avea dreptate, nu? Theodor Stolojan: Da, dar cum? In mare masura facuta pe o crestere a datoriei externe, mult mai rapid decit cresterea PIB-ului. Prodului Intern Brut a crescut de doua ori in acesti 4 ani, datoria externa a crescut de trei ori si, ceea ce este mai grav si a creat o vulnerabilitate economiei romanesti a fost ca, in cadrul datoriei externe, datoria pe termen scurt a crescut de sase ori.  Reporter: Nu e omenesc, nu e normal? Mai ales in Romania, unde oamenii au stat 50 de ani in lipsuri, au adunat o foame in ei extraordinara... Acum nu este normal sa consume, sa se imprumute sa-si ia frigider, plasma, sa se duca si ei in vacanta, in sfirsit, macar pina in Bulgaria...? Nu-i normal sa consume - si de unde sa consume, daca nu imprumuti bani? Theodor Stolojan: Da, dar una este consumul neproductiv si alta este consumul productiv. De exemplu, exista o regula de aur in economie, si anume - consumul tau zilnic sa ti-l asiguri din venituri curente, nu imprumutindu-te. Or, in Romania unele banci pur si simplu, legal, dar imoral, au presat pentru a forta imprumuturi pentru vacanta, pentru necesitati curente, care sa fie garantate cu locuintele. Reporter: Asta este o socoteala la indemina oricui - nu poti sa te intinzi mai mult decit tai este plapuma. Dar dumneavoastra veti putea opri genul acesta de promovare agresiva a creditului? Theodor Stolojan: Nu trebuie sa-l oprim noi! Pentru ca pur si simplu modelul de afaceri pe care l-au urmat bancile in Romania, in sensul ca bancile din Romania se imprumutau masiv la bancile-mama din Austria, din Franta, se va schimba. De ce? Pentru ca bancile-mama din Franta sau din Austria au ele insele probleme, s-a restrins creditarea, a crescut costul ei si vor da mai putine resurse la bancile din Romania. Deci, creditul se restringe indiferent de ce facem noi. Problema pe care o avem este cum facem sa nu avem o cadere masiva de intrari de capital in Romania. Reporter: Cum facem, pentru ca avem deja prognoze care spun ca intrarile de capital in 2009 vor fi mai mici... Theodor Stolojan: Aici, noi cel putin, Partidul Democrat Liberal, am venit cu un program anticriza in care am spus urmatorul lucru: care este prima problema de care ne vom izbi? Lipsa locurilor de munca. Se vor intoarce romanii din Spania, din Italia... si atunci trebuie sa stimulam investitiile, pentru ca prin investitii cream locuri de munca. Reporter: Ce inseamna in cazul acesta investitii, ca aici deja am primit pumni in fata, trebuie sa judecam concret. Ce spuneti dumneavoastra unui somer care era la locul lui de munca si credea ca o sa ramina acolo acum 2-3 luni si a fost dat afara brusc de la fabrica, de la combinat, de la intreprindere... Sau un mic intreprinzator care facea... sa zicem mobila si ramine cu ea pe stoc. Ce le spuneti lor? Theodor Stolojan: Acestui somer putem sa-i spunem urmatorul lucru: sa aiba incredere ca exista un sistem de somaj, deci nu ramine fara nici un venit.  Reporter: Bun, dar poate omul vrea sa munceasca! Theodor Stolojan: Omul poate vrea sa munceasca, dar deocamdata nu are unde, si atunci noi am venit si am spus asa: vom scuti profitul reinvestit de impozite. Reporter: Cu ce il ajuta pe el asta? Theodor Stolojan: Il ajuta pentru ca toate firmele acum nu vor mai plAti 16% impozit pe profit daca-l reinvestesc si vor cauta noi oportunitati de investitii pe care le vor face - investitiile vor crea locuri de munca. Reporter: Bun, dar dumneavoastra vreti sa cistigati alegerile si aveti nevoie de sprijin politic. Sprijinul politic n-o sa vina spre dumneavoastra daca nu dovediti ca aveti un mecanism de creare de locuri de munca. Theodor Stolojan: Crearea de locuri de munca se face prin investitii, si atunci am spus: pentru sectorul privat cream acest stimulent care este foarte puternic, deci de a nu impozita profitul reinvestit. Pentru sectorul public dam prioritate unor mari lucrari de investitii publice cum sint infrastructura in transporturi, in caile ferate, in porturi, dar si in mediu si in infrastructura rurala. Vor fi foarte multe proiecte pe care le finantam nu numai cu resurse din bugetul tarii, dar si cu resurse de la Uniunea Europeana. In aceste conditii, pentru Romania este inadmisibil sa mai ramina asa cum s-a intimplat acum, codasa absorbtiei fondurilor europene! Reporter: Ce bagheta magica o sa aveti dumneavoastra si PD-L sa puneti in miscare fondurile europene care pina acum au ramas neatinse, in mare parte. Theodor Stolojan: In primul rind, pentru marile proiecte in infrastructura vom modifica imediat, din prima saptamina de guvernare, legile privind exproprierea de terenuri, de imobile pentru obiective de interes national si vom modifica legea cu licitatiile publice, pentru ca la ora actuala un cetatean sau un proprietar de teren care este nemultumit de pretul oferit de stat se duce in justitie si toata lucrarea se opreste. Vom spune urmatorul lucru: in momentul in care s-a stabilit ca terenul acesta este necesar pentru autostrada, terenul trece in proprietatea statului, statul ofera un pret cetateanului, cetateanul daca este nemultumit se duce in justitie, dar lucrarea continua! Deci, iata, deblocam niste proiecte publice care stau intepenite de ani de zile.  Reporter: Le puteti promite acum oamenilor care pierd locuri de munca faptul ca o sa deschideti santiere de constructii de sosele, de autostrazi... Theodor Stolojan. Si nu numai acestea, si in infrastructura rurala! Reporter: Asta ce inseamna? Theodor Stolojan: Asta inseamna, in sate, apa potabila, canalizari, statii de epurare a apelor, drumuri locale... Reporter: Asta ii ajuta pe oamenii care au pierdut locurile de munca, in combinatul cel mai apropiat de satul lor. Dar cum ii ajuta restul economiei pe cei care din otelarii, unde productia a scazut cu 25%, sau pe cei concediati din industria textila? Mai avem de suplinit 5-6 miliarde de euro care erau trimisi anual de romanii de afara si care n-o sa mai ajunga in tara...Cum ajuti industria, fie ca e industrie textila, fie ca e industrie siderurgica? Theodor Stolojan: Noi credem ca in a doua parte a anului 2009 va incepe redresarea, si atunci, spun inca o data: vor fi oameni care vor sta in somaj o perioada de timp, unii se vor recalifica si vor merge la noile locuri de munca. De exemplu: in ingrijirea sanatatii avem o lipsa acuta de personal cu pregatire medie. Sigur, nu este atit de usor sa pregatesti un asistent medical, dar noi am prevazut ca masura posibilitatea de a extinde perioada in care un om se afla in stare de somaj. Prin urmare, daca avem nevoie de cursuri de reconversie care dureaza mai mult, in mod normal trebuie sa prelungim durata in care omul sa se bazeze, totusi, pe niste venituri... Reporter: Mai este bine sa sustineti, asa cum ati facut-o, majorarea salariilor profesorilor si sa o si aplicati, pentru ca Guvernul Tariceanu si grupul lor de sprijin parlamentar din PSD practic i-au lasat balta. E bine sa mai faceti lucru acesta in conditii de criza, sa dati sute de milioane de euro pe majorarea salariilor profesorilor? Theodor Stolojan: Nu numai ca este bine, dar este si necesar, pentru ca este o investitie in educatie si este o investitie de care depinde viitorul Romaniei! De aceea o vom face. Noi am lucrat, deja, pe un  scenariu in conditiile cele mai dure ale scaderii ritmului de crestere a activitatii economice din Romania - de la 7%, cit era scenariul nostru cel mai optimist, la 4%. In aceste conditii, noi stim deja ce se intimpla. De exemplu: salariul mediu in Romania nu va mai fi, cum am spus noi prima data, 905 pe luna in anul 2012, dar va fi undeva cu 100 de euro mai putin. In acelasi timp, insa, in anul 2009 ne vom confrunta cu o inflatie ceva mai mare decit astazi. Astazi este 7,4%, in anul 2009 ne vom confrunta cu 9,5%, dupa care ea va scadea. In nici un caz, insa, nu este vorba de ceea ce domnul Tariceanu vorbea - sa ajungem sa ne coste piinea 1.000 de lei. Asta e o absurditate... Reporter: Altcineva, domnul Geoana, vorbea de spargerea cotei unice de impozitare. Cind dumneavoastra luati in calcul un scenariu rau, cu numai 4% crestere economica, nu-i mai bine sa spargeti cota unica de impozitare, sa luati apasarea de pe oamenii care cistiga putin - sa zicem sa plateasca 10%, cum spune domnul Geoana?  Theodor Stolojan: Din pacate, nu numai domnul Geoana, dar si un alt personaj important din PSD, domnul Diaconescu, a spus: “Da, domnule, vom sparge cota si cei cu salarii mai mici vor plati 10%, altii 16, dar cei cu salarii mari vor plati ceva peste 20%”. Vedeti dumneavoastra, acest lucru va face ca din nou sa renuntam la un instrument care si-a dovedit eficienta: cota unica. Vom reveni la un sistem care in Romania a dus la dezvoltarea economiei negre, a economiei gri, in care oamenii fac evaziune fiscala pentru ca cei care muncesc mai mult vor fi reticenti din nou sa-si declare veniturile cistigate, in conditiile in care vor fi obligati sa plateasca un impozit mai mare de 20%. Reporter: Domnu Geoana a propus o amnistie fiscala. Adica, iertare de plata impozitelor a celor ce isi aduc averea la lumina... Theodor Stolojan: Domnu Geoana ii are in minte pe colegii dinsului, socialisti cu cele mai amri averi din Romania, socialisti PSD care au spus in declaratiile lor ca si-au cumparat case prin Austria. Domnul Geoana doreste sa le ofere un mijloc de a se albi, ca sa spunem asa. Reporter: Mai este o problema: spuneti cota unica, dar ca sa faceti lucrarile despre care vorbiti si ca sa puneti in miscare fondurile publice aveti nevoie de fonduri la buget. Cum va asigurati ca o sa vina destui bani la buget? Ba, mai mult, cum platim si salariile profesorilor... Theodor Stolojan: Banii la buget ne vin din economie si din aceasta crestere de 4%. Dar, in afara de aceste resurse, doresc sa va spun ca noi, PD-L, am prevazut in programul anticriza o reducere severa, eliminarea risipei banului public. Daca ne amintim, domnul Tariceanu si domnul Geoana, in luna dinainte de a incepe campania electorala, au facut cadou 600 de milioane de euro primarilor fideli din teritoriu. In timp ce tipau ca nu sint bani pentru cresterea salariilor la profesori, dadeau 600 de milioane de euro la primarii PNL-isti si PSD-isti. Va mai dau un exemplu de masura: in primele 60 de zile, am scris noi, dar acum imi dau seama ca trebuie sa facem mult mai repede, vom examina toata puzderia de agentii guvernamentale... Reporter: ...Chiar asta voiam sa va intreb! Romanul e nascut functionar la stat. Nu de azi, de ieri... Si la Caragiale tot asa era... Cum o sa puneti capat acestei tendinte, acestei obisnuinte a omului care se face functionar la stat? Si intotdeauna este loc sa se faca si X-ulescu, si ala, si celalalt, si toata familia... Cum o sa opriti dumneavoastra chestia asta? Avem astazi 245 de agentii, regii... Theodor Stolojan: Vom desfiinta multe din aceste agentii, pentru ca, de fapt, care a fost mobilul infiintarii lor? Mobilul a fost de a scoate din ministere, care se aflau, totusi, sub o legislatie mai dura, in ce priveste salariile. Infiintarea agentiilor inutile a permis acele salarii nerusinate de mii de euro si zeci de mii de euro pe luna. Romania este campioana mondiala in ce priveste numarul de impozite si taxe. Cum s-a ajuns aici? S-a ajuns prin aceasta puzderie de agentii. Fiecare a cautat sa-si creeze propriul sistem de taxe pentru a-si putea mari salariile fara nici o noima! Reporter: Si dumneavoastra o sa le reduceti? Theodor Stolojan: Categoric! Si nu numai pentru ca aceasta criza a venit peste noi deja. Trebuie sa impunem un moratoriu in tot ce inseamna institutii publice, cel putin pentru primele 6 luni, daca nu mai mult, chiar un an, in ce priveste investitiile in automobile, in plasme, in tot felul de extravagante, si, de asemenea, un moratoriu pe angajarea de personal in institutiile publice. Reporter: Toate bune si frumoase. Nu uitati, orice partid are obligatiile lui si cum ajunge la putere este supus presiunilor. “Fa-mi si mie hatirul asta”, “te-am ajutat”, “nu uita”... Cum o sa faceti? Theodor Stolojan: Aici eu vreau reamintesc: eu am mai condus un guvern, intr-o situatie mult mai grea, si am rezistat la acest gen de interventii, de telefoane... De fapt, zilele acestea am vazut o mostra de ce inseamna Guvernarea PSD. Un candidat pentru deputati de prin judetul Bacau a dat la toate posturile TV un comunicat in care spunea ca el a asfaltat 8 km de drum intr-o comuna si spunea cum a realizat acest lucru. Zicea: “Am dat telefon unde trebuie si am obtinut banii. Pe urma, am dat telefon iar unde trebuie si a venit unul si mi-a asfaltat peste noapte”. Acesta e genul de guvernare pe care nu-l mai dorim: guvernarea bazata pe interventii, pe telefoane, fara prioritati... De fapt, proasta guvernare a domnului Tariceanu a constat in faptul ca, avind resurse, nu a avut prioritati si ne-am ales cu doar 5 km de autostrada si cu o datorie externa foarte mare. Reporter: Sintem la citeva saptamini inainte de alegeri. Cu cine va bateti, de fapt? Theodor Stolojan: Cu PSD-ul! Reporter: De ce cu ei? Theodor Stolojan: Pentru ca ei reprezinta pericolul cel mai mare pentru Romania. PSD este un partid care a incercat sa se reformeze si nu a reusit. In mod continuu, aceiasi oameni care au avut raspunderea pentru multe din lucrurile rele care s-au intimplat in Romania, revin in fata. Reporter: Sa zicem ca este asa. Dar in vremuri grele stiti care este instinctul multor oameni, sa se refugieze spre partidele care le ofera protectie, care le promit... spre stinga! Theodor Stolojan: Da, din pacate, PSD-ul le ofera saracie si acesta este de fapt si liantul care da putere electorala PSD-ului: saracia, oameni care nu au independenta economica, oameni care depind de pomenile electorale. Aceasta este puterea PSD-ului si, din pacate, ea mai are aderenta in Romania. Dar eu cred ca in Romania de astazi sint foarte multi oameni care inteleg ca nu aceasta este calea de a iesi din saracie. Dimpotriva: iesirea din saracie inseamna investitii, crearea de locuri de munca, stimularea muncii, cistigarea bataliei pentru productivitate. Reporter: Alegerile sint alegeri, partidul dumneavoastra va propune pentru functia de prim ministru. Inseamna asta ca intr-un fel candidati pentru functia aceasta? Theodor Stolojan: Aici, din pacate, am ajuns iar la o manipulare incredibila in Romania, in sensul ca in special PSD-ul si PNL-ul au dorit sa creeze aceasta senzatie. De ales, nu se alege primul ministru. Se poate alege domnul Geoana la Dabuleni, domnul Tariceanu pe undeva prin Ciofliceni sau Ciolpani, la fel, se alege parlamentar. Este vorba de altceva - ca un partid sau altul sa cistige alegerile si sa fie in pozitia de a-i prezenta presdintelui o propunere de candidat la functia de prim ministru, Presedintele avind libertatea, potrivit Constitutiei, de a alege acea persoana sau nu. Sigur ca, pina la urma, politica este personalizata si oamenii vor sa vada un lider sau altul. Asta a generat acest gen de competitie intre candidatii la functia de prim-ministru si bineinteles ca, din moment ce celelalte partide, PSD, PNL, si-au anuntat candidatii, Partidul Democrat Liberal a trebuit sa faca si el exact acelasi lucru. Reporter: Bun, asta s-a intimplat, dar exista acum tot felul de scenarii care spun: daca presedintele Basescu refuza sa numeasca un prim-ministru din arcul PSD-PC-PNL, asta e o incalcare a Constitutiei, si poate duce la suspendarea presedintelui. Sau: PSD-PC-PNL nu se vor prezenta in Parlament si vor bloca formarea unui guvern diferit de dorintele lor. Cum va aborda o asemenea situatie Partidul Democrat Liberal?! Theodor Stolojan: In primul rind, sa stabilim citeva adevaruri. Daca unul dintre partidele participante la alegeri ia 50% plus un vot, atunci, potrivit Constitutiei, presedintele este obligat sa desemneze un prim ministru din rindurile acestui partid. Dar asa ceva nu se intimpla. De aceea, noi, Partidul Democrat Liberal, ne-am propus sa cistigam cel putin 40%. Eu sper ca oamenii, pe 30 noiembrie, sa inteleaga foarte clar ca au de ales intr-o stinga nereformata, PSD, cu aceiasi oameni pe care-i cunoaste foarte bine - Nastase, Mitrea, Oprisan si altii sub care coruptia in Romania explodase, acesti oameni nu s-au schimbat - si PD-L, care este partidul statului de drept, singurul partid care a prezentat un program de guvernare solid, impreuna cu bugetul tarii si care are oameni credibili, care atunci cind au fost in Guvernul Romaniei au au deteminat ca Romania sa poata intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Discutam aici si despre Blaga, si despre Monica Macovei, si despre domnul Flutur... Reporter: Acestia sint oamenii, cu ei intrati in alegeri. Mai aveti un avantaj, sinteti aliatii presedintelui. Este acest lucru un atu pentru viitor? Theodor Stolojan: Presedintele Romaniei nu se amesteca in campania electorala si oricine a vazut ca s-a tinut de cuvint. Noi sintem intr-un parteneriat cu presedintele Romaniei pe obiective, pe prioritatile Romaniei. Noi sustinem educatia cum o sustine si presedintele, pentru ca venituri mai mari apar acolo unde forta de munca are un nivel de pregatire mai ridicat. De asemenea, noi sustinem pe presedintele Romaniei atunci cind doreste sa faca o reforma a sistemului de sanatate din Romania, pentru ca sintem tara in care 60.000 de oameni mor cu zile in fiecare an din cauza slabiciunilor din sistemul sanitar. De asemenea, noi il sustinem pe presedinte atunci cind vorbeste despre necesitatea reformarii administratiei publice, a descentralizarii. Iata proiectele noastre comune. Romania are nevoie de un guvern care sa lucreze strins unit cu presedintele tarii. Reporter: Un guvern care - asta este aproape sigur - va incepe in conditii de criza severa. Mai aveti timp sa va razginditi... Theodor Stolojan: Programul nostru de masuri anticriza ramine deschis. De ce? Eu am analizat foarte bine, am urmarit care sint efectele pentru Romania, ce masuri putem lua pentru a atenua efectele crizei. Este posibil ca la 1 ianuarie 2009 sa avem nevoie de un program anticriza mult mai sever decit cel pe care noi l-am elaborat deja. Dar e posibil ca in momentul in care va incepe redresarea in tarile dezvoltate, sa fim primii beneficiar, pentru ca peste 70% din exportul Romaniei este indreptat spre zona euro.  Reporter: Si incheiem cu intrebarea: bateti criza? Theodor Stolojan: Categoric! Cu calm, cu incredere si cu inteligenta. 

„În Bucureºti, preþurile pentru spaþiile de birouri au înregistrat o scãdere foarte uºoarã deocamdatã, dar este foarte probabil ca fenomenul sã se accentueze în aceastã iarnã, când vor apãrea noi oferte pe piaþã - cele ale investitorilor care îºi reduc volumul de active imobiliare, precum ºi ale celor care au nevoie de lichiditãþi din cauza crizei financiare internaþionale“, a declarat, într-un comunicat, Mihaela Alexandroiu, broker ºi proprietar al agenþiei RE/MAX Bastion din Bucureºti. În oraºe precum Arad, Bacãu sau Constanþa, preþurile au coborât deja semnificativ.Pe categoriiAstfel, în Arad chiria pentru birourile din clasa A a scãzut faþã de luna ianuarie cu peste cinci euro pe metru pãtrat, la circa 15 euro/mp, iar la birourile din clasa B pragul minim a ajuns de la ºapte la cinci euro/mp. În Bacãu, chiriile pentru spaþiile de birouri s-au redus cu circa 10% în centrul oraºului ºi cu pânã la 15% în restul zonelor. O situaþie similarã este înregistratã în Constanþa, unde în varã pentru spaþiile de clasa A preþul era de 25- 30 euro/mp, iar pentru clasa B de circa 15-20 euro/mp, în prezent preþurile scãzând în medie cu 10%.Scãderi mai moderateLa Timiºoara, chiriile sunt cuprinse între 10 euro/mp pentru clasa B, pânã la 30-40 euro/mp pentru clasa A. „În Braºov, preþurile maxime s-au situat în intervalul 12- 15 euro/mp, iar în prezent au cunoscut scãderi uºoare, mediile fiind de 10- 12 euro net/mp pentru clasa A ºi 5- 7 euro net/mp pentru clasa B. În acelaºi timp, însã, în alte oraºe din vestul þãrii (Cluj-Napoca, Timiºoara), chiriile pentru spaþiile de birouri sunt în general la acelaºi nivel ca la mijlocul anului, iar aici preþurile sunt la niveluri mai ridicate decât în alte zone. Astfel, la Cluj-Napoca, birourile clasa A se închiriazã cu 10-15 euro în zonele semicentrale, ajungând, însã, la 25-30 euro/mp în zonele ultracentrale; cele de clasa B au chirii cuprinse între 8 ºi 12 euro/mp (semicentral), dar merg pânã la 20-25 euro/mp în zonele ultracentrale“, se mai spune în comunicat.

În sezonul de iarnã din 2007, agenþiile de turism au realizat 50 de milioane de euro din vânzãrile la pachete turistice pentru Crãciun ºi Revelion, dintre acestea 40 de milioane de euro fiind vânzãri pentru destinaþii externe ºi zece milioane de euro pentru cele interne. „În acest an estimãm o creºtere de 25% a vânzãrilor pentru sejururile din strãinãtate, la circa 50 de milioane de euro, respectiv 12-13% pentru destinaþiile interne, ceea ce ar însemna circa 11,3 milioane de euro“, a declarat purtãtorul de cuvânt al Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism (ANAT), Traian Bãdulescu. El a adãugat cã în acest an media de preþ pentru sejururile de Revelion este de 350 de euro pe destinaþiile interne, respectiv 450-500 de euro pentru cele externe, creºterea fiind de 16% pe intern, respectiv pânã la 25% pentru sejururile externe. Agenþiile de turism estimeazã cã peste 130.000 de români vor petrece sãrbãtorile de iarnã în destinaþii interne, cu 10-15% mai mult faþã de 2007. Din total, 25-30% vor pleca de Crãciun, iar restul de Anul Nou.Turiºti precauþiReprezentantul ANAT a menþionat cã actuala crizã a afectat mai ales destinaþiile mediteraneene, precum Tunisia, Egiptul sau Turcia, unde agenþiile de turism internaþionale au fost nevoite sã scadã preþurile chiar ºi cu 20-30% ca urmare a reducerii numãrului de turiºti, în special în cazul celora din Germania ºi Marea Britanie. Totuºi, preþurile mai mici pot fi un avantaj pentru românii care opteazã pentru astfel de destinaþii în perioada Revelionului. Totodatã, pe unele destinaþii externe, cum este Egiptul, a fost redus numãrul de chartere dinspre Europa, ceea ce a diminuat rata de creºtere a fluxului de clienþi.Destinaþii preferateÎn România, cele mai cãutate destinaþii rãmân Valea Prahovei, Poiana Braºov, Predeal ºi zona Bran-Moeciu, iar în strãinãtate Austria, urmatã de zona montanã a Bulgariei, destinaþie pentru care cererea a crescut mult faþã de 2007. Potrivit ANAT, agenþiile de turism au vândut pânã în prezent circa 70-80% din locuri. O parte din reprezentanþii agenþiilor de turism considerã cã anul viitor turismul intern va fi mai puþin afectat de criza economicã în comparaþie cu destinaþiile externe, pentru care agenþiile vor fi nevoite sã se orienteze spre pachete turistice cu preþuri mai reduse. proprietarul agenþiei de turism Paralela 45, Alin Burcea, este de pãrere cã, dacã momentan nu se resimt efectele crizei ºi în România, în 2009 se va înregistra cu siguranþã o scãdere a numãrului de turiºti sau cel puþin o stagnare, românii urmând sã se îndrepte cãtre servicii mai ieftine. Traian Bãdulescu l purtãtor de cuvânt ANAT„Numãrul turiºtilor români nu a fost afectat semnificativ de criza economicã, aceasta s-a resimþit doar pe unele segmente. Într-adevãr, a fost înregistratã o diminuare a ritmului de creºtere a vânzãrilor de când cu recesiunea, însã cu siguranþã rezervãrile vor începe din decembrie pentru cã turiºtii sunt doar precauþi ºi aºteaptã sã vadã ce se va întâmpla în continuare“

„Categoric, minele trebuie modernizate, în niciun caz nu trebuie sã continuãm sã omorâm oameni în mine“, a spus preºedintele. Întrebat dacã familiile victimelor vor fi ajutate financiar, preºedintele s-a declarat convins cã Guvernul ºi Compania Naþionalã a Huilei „îºi vor face datoria“. Preºedintele s-a declarat deosebit de impresionat de atitudinea personalului medical de la spitalul din Petroºani, de solidaritatea de care a dat dovadã, mulþi angajaþi venind la serviciu chiar ºi fãrã sã fie chemaþi. De asemenea, preºedintele a fost impresionat de minerii rãniþi pe care i-a vizitat la Petroºani la spital, despre care a spus cã sunt oameni puternici. „I-am vãzut pe rãniþi ºi sunt impresionat. Sper sã le dea Dumnezeu sãnãtate. Sper ca, dupã evaluare, dacã se va stabili cã trebuie unii duºi la Craiova, la Bucureºti, sã fie duºi acolo“, a mai spus Bãsescu, precizând cã sunt opt mineri cu arsuri ºi cinci cu traumatisme.Accidente graveªeful statului a spus cã a stat de vorbã la spital cu un salvator ºi cu patru mineri care erau la Chirurgie, precizând cã nu a putut sta de vorbã ºi cu cei care au arsuri, întrucât aceºtia erau sedaþi. Un numãr de 12 persoane au murit ºi alte 13 au fost rãnite în urma celor douã deflagraþii produse sâmbãtã, la interval de câteva ore, în subteranul minei Petrila, conform celui mai recent bilanþ. Prima explozie, soldatã cu opt morþi ºi zece rãniþi, a avut loc în jurul orei 14.50, în abatajul 431, cota 250. Din primele cercetãri s-a stabilit cã deflagraþia s-a produs ca urmare a unei acumulãri de gaz metan în subteran. În momentul producerii accidentului, în acel loc îºi desfãºurau activitatea 16 persoane. O nouã deflagraþie s-a produs în jurul orei 18.40, patru salvatori minieri pierzându-ºi viaþa, iar alþi trei fiind rãniþi. Mai mulþi mineri de la Petrila ºi-au pierdut viaþa în urma unor accidente produse în subteran dupã 1990. Cele mai multe accidente grave au avut loc în anul 1996, când au murit zece mineri, în trei accidente de muncã. În iulie 2002, la mina Petrila a avut loc o explozie în urma cãreia un miner a murit ºi alþi cinci au fost rãniþi. În 2005, tot în luna iulie, doi mineri ºi-au pierdut viaþa asfixiaþi cu cãrbune sau din cauza traumatismelor suferite în urma unui accident în subteran.

Aproape 23 de miliarde de lei vechi au fost schimbate în valutã ºi transferate în contul unui offshore din Cipru, se aratã în expertiza din dosarul în care Mureºan este acuzat de deturnare de fonduri. Fostul director al Direcþiei Generale de Integrare Europeanã ºi Cooperare Internaþionalã din Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Silvia Cãpitanu, a semnat, potrivit expertizei, unele ordine de platã prin care a schimbat destinaþia fondului de contrapartidã constituit din contravaloarea în lei a unui ajutor nerambursabil primit din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii. Astfel, „22.938.860.000 de lei vechi din fondul de contrapartidã au fost schimbate în 1.246.000 de dolari, din care 1.240.558.91 dolari au fost transferaþi în contul unui offshore din Cipru, Caltech Trading LTD, cu titlu de servicii consultanþã“, se mai aratã în constatãrile expertului. Acesta aratã cã fostul ministru al Agriculturii se numãrã printre cei responsabili pentru „nerespectarea destinaþiei fondului stabilit prin HG 949/1999, în accepþiunea cã aceasta a fost emisã cu respectarea prevederilor acordului încheiat între Guvernul României ºi SUA“.Obligatii nerespectateConform aceleaºi expertize, Ioan Avram Mureºan avea obligaþia - potrivit Hotãrârii de Guvern nr. 949 din 1999 - sã emitã un ordin care sã stabileascã criterii de selectare a producãtorilor agricoli care sã primeascã suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiþionare ºi depozitare a grâului ºi, de asemenea, sã foloseascã drept suport financiar suma de 26.800.000.000 lei vechi. Numai cã fostul ministru, prin ordinul emis, a dispus ca „sumele prevãzute pentru acoperirea cheltuielilor de condiþionare ºi depozitare a grâului“ sã se utilizeze pentru „realizarea de proiecte“, potrivit expertizei financiar-contabile. De asemenea, utilizarea fondului care fãcea obiectul acordului dintre România ºi SUA nu a fost înregistratã în contabilitatea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei (MAA), iar conform legii contabilitãþii, rãspunderea revenea lui Ioan Avram Mureºan, mai aratã expertul în înscrisurile depuse la dosar. Procesul, amânat de mai multe ori din cauza lipsei expertizei, va fi reluat în data de 21 noiembrie.Argumente oficialeMinisterul Agriculturii ºi Alimentaþiei a încãlcat hotãrârea de guvern pentru cã „nu a deschis cont bancar separat, nu a evidenþiat în conturile contabile sursele de provenienþã a fondului ºi modul în care a fost utilizat. Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei nu a prezentat un document oficial, cerut de prevederile legale, din care sã rezulte modul de utilizare a fondului de contrapartidã“.

Operatie in premiera pentru Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Doua echipe de medici specialisti, una din Cluj-Napoca si alta din Bucuresti au recoltat rinichii si ficatul unui tanar de 19 ani, aflat in moarte cerebrala. Operatia de recoltare a durat mai bine de doua ore si, imediat dupa incheierea procedurii, a inceput o veritabila cursa contra-cronometru. Specialistii din Bucuresti au urcat intr-o ambulanta si au transportat ficatul recoltat la aeroport, de unde au plecat spre capitala, cu un avion charter. Echipa din Cluj, care a recoltat rinichii, s-a intors imediat cu o masina la centrul de transplant de acolo. In aceeasi noapte, organele au fost transplantate altor trei pacienti, care se aflau de ani de zile pe liste de asteptare. Fara inimaInitial, parintii tanarului si-au dat acordul si pentru recoltarea cordului. Din nefericire, insa, pe listele de asteptare pentru un transplant de inima nu exista niciun pacient compatibil, astfel incat acest organ nu a mai fost prelevat. Parintii tanarului anuntasera ca ar dori ca organele fiului lor sa fie prelevate inca dinainte ca pacientul sa intre in moarte cerebrala. De cum starea tanarului a devenit ireversibila, parintii si-au dat si acordul scris, iar medicii au inceput efectuarea de teste si analize in vederea recoltarii organelor si a stabilirii beneficiarilor. De la un pacient aflat in moarte cerebrala pot fi recoltate organe vitale cum ar fi inima, plamanii, ficatul, rinichii si anumite tipuri de tesuturi.Caz tragicTanarul care a devenit primul donator de organe internat la Spitalul Clinic Judetean Sibiu a ajuns in aceasta situatie dupa ce, in urma cu mai bine de o saptamana, de sarbatoarea sfintilor Mihail si Gavril, a cazut de la etajul trei al caminului studentesc nr. 1 din Sibiu, in circumstante inca neelucidate. A ajuns in spital in coma profunda si nu si-a mai revenit. Acum cateva zile, intrase deja in moarte cerebrala, iar parintii si-au dat acordul final pentru a-i putea fi recoltate organele vitale. Colegii baiatului au marturisit ca, peste cateva zile, acesta ar fi urmat sa implineasca 20 de ani. Nu vor putea insa sa-i ofere niciun cadou. Adevaratul cadou l-a oferit, unor norocosi anonimi, nefericitul student: viata de care el nu se mai poate bucura.Minerva Boitan l manager Spitalul Judetean„Acesti parinti au dat dovada de o marinimie fara margini si merita toata consideratia. A fost o decizie grea, dar ei au inteles ca viata copilului lor poate salva alte vieti“ 

 În mare parte, solutiile propuse de social-democratul Eugen Barbu s-au pliat pe proiectele incluse în masterplanul de transport local. Aici sunt incluse parcarile subterane si supraterane, mai ales în zona centrala a orasului, unde traficul este intens. Desi costurile realizarii acestor parcari sunt destul de ridicate, acestea pot ajuta la decongestionarea traficului, în conditiile în care unii soferi aleg sa parcheze pe trotuare sau în alte zone interzise, din lipsa locurilor de parcare. O alta propunere facuta de candidatul sibian Eugen Barbu este introducerea de trenuri suspendate în oras, asa cum exista în marile orase europene sau în cele din Statele Unite ale Americii. Pledoarie pentru trenProiectul ar depasi 70 de milioane de euro, suma în care este inclusa nu numai constructia propriu zisa a sistemului de cale ferata, ci si studiul de oportunitate si cel de fezabilitate, precum si proiectarea. „Sistemul de trafic din România este unul dificil. Noi trebuie sa intervenim cu un sistem care sa nu fie implementat în 40 de ani, ci în cinci. Degeaba spunem ca nu se poate sa avem conditii de trafic care exista în alte tari. Trebuie sa se poata. Au trecut 19 ani de la Revolutie. Trenul se poate construi. Costurile pot parea mari, dar e o investitie care merita, mai ales ca ne lovim, în continuare, de lipsa centurii ocolitoare“, a declarat Barbu. Candidatul sibian a pledat pentru descentralizare, o solutie agreata si de candidatul PD-L, Cornel Stirbet. Mitea si Stirbet nu s-au certatCandidatul PNL Eugen Mitea a declarat ca trenul interurban este un proiect realizabil, însa numai cu sprijin de la bugetul de stat. „Este nevoie de un parteneriat privat si public pentru ca e greu de crezut ca cineva ar baga cel putin 15 milioane de euro într-un asemenea proiect“, a apreciat Mitea. Deputatul democrat-liberal Cornel Stirbet a subliniat ca lipsa centurii ocolitoare este o problema care va fi rezolvata de un viitor guvern al PD-L si ca lucrarile nu au întârziat din cauza banilor, ci a unor interese politice. De la dezbaterea organizata la sediul Forumului a lipsit deputatul FDGR Ovidiu Gant, în schimb a fost prezent consilierul local al aceleiasi formatiuni, Hans Klein.

 Candidatul PD-L la Camera Deputatilor, în colegiul 2 Sibiu, se alatura studentilor care învata în Sibiu si care nu pot vota, pentru ca nu au domiciliul stabil în Sibiu si nici viza de flotant mai veche de trei luni de zile. Într-un comunicat de presa, Raluca Turcan îi cere premierului Calin Popescu Tariceanu sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa li se permita studentilor dreptul la vot, la alegerile din 30 noiembrie. „Tariceanu are obligatia sa faciliteze dreptul de vot al studentilor. Pe 30 noiembrie au loc alegeri nationale, nu locale, iar studentii nu trebuie sa fie exclusi din procesul electoral prin diferite piedici birocratice. Nu poti pretinde unui numar de zeci sau poate sute de mii de studenti sa dea bani pe transport si sa calatoreasca ore în sir doar pentru a-si exercita dreptul de vot în localitatile de domiciliu. Ei au dreptul sa voteze în centrele universitare, acolo unde studiaza“, sustine Turcan. Bataie pe locul de joacaEchipa de campanie a PD-L, în frunte cu candidatii Raluca Turcan si Cornel Stirbet, au organizat, vineri, un concurs de baschet, în parculetul din Vasile Aaron, de lânga fostul Hipodrom. Cu aceasta ocazie, Raluca Turcan a anuntat ca se va implica în reamenajarea locului de joaca, în colaborare cu Primaria, nu însa si cu fundatia „Eugen Barbu“, care anuntase, cu câteva zile înainte, ca va începe lucrarile în acelasi parculet. „Eu am strâns deja semnaturi si am depus un memoriu la Primarie, pentru reamenajarea acestui loc de joaca. Nu voi colabora cu nimeni, decât cu Primaria Sibiu, în acest proiect“, a declarat Turcan. 

 În plina campanie electorala, senatorul liberal Nicolae Neagu strabate mai toate cartierele Sibiului pentru a sta de vorba cu alegatorii si pentru a le explica unora dintre acestia ce înseamna sistemul de vot uninominal. Potrivit candidatului PNL la Senat, sunt destui sibieni care nu înteleg votul uninominal sau care nu stiu în ce colegiu locuiesc. „Un lucru negativ pe care l-am întâlnit în aceasta campanie electorala este faptul ca mai mult de 50 la suta dintre oameni nu stiu ce presupune votul uninominal. Pâna la finalul campaniei mi-am propus sa-i fac pe oameni sa constientizeze votul uninominal. Zilnic, ma întâlnesc cu sibienii, iar problemele pe care le ridica converg spre o relatie apropiata între parlamentar si administratia publica locala“, a declarat Nicolae Neagu. Candidatul sibian a aratat, la sfârsitul saptamânii trecute, ca va continua campania de informare pâna în pragul alegerilor. Îl prefera pe IsarescuÎn opinia lui Nicolae Neagu, cel mai potrivit premier ar fi guvernatorul Bancii Nationale a României, Mugur Isarescu. „A preluat un interimat într-o zona firbinte si a luat o serie de decizii în plan economic, în conditiile în care pulsul strazii era altul. Atunci, eram clar în situatia unei lovituri de stat. Mugur Isarescu este capabil sa tina sub control situatia actuala economica“, este de parere candidatul PNL Sibiu. La sfârsitul saptamânii trecute, candidatul liberal pentru Senat a amintit si de sondajul comandat de PNL, potrivit caruia ar obtine mandatul de parlamentar fara probleme, cu 50 plus unu la suta din voturi. 

Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania (FDGT) i-a decernat, sambata, deputatului FDGR, Ovidiu Gant (foto), medalia Honterus, se precizeaza intr-un comunicat de presa. Evenimentul a avut loc in cadrul Adunarii Reprezentantilor, in prezenta primarului Klaus Johannis, presedintele FDGR, a dr. Christoph Klein, episcopul Bisericii Evanghelice in Romania, si dr. Jean Pierre Rollin, consulul general al Germaniei la Sibiu. PremieraPresedintele FDGT, dr. Paul-Juergen Porr, a mentionat in alocutiunea sa ca aceasta distinctie i se acorda deputatului Gant ca primului „ne-sas“ pentru meritele sale depuse in Parlamentul Romaniei si in cel European, stabilind multiple legaturi politice intre Romania si spatiul de limba germana, cat si pentru promovarea minoritatii germane si implicit a politicii exemplare a Romaniei privind minoritatile nationale. Deputatul originar din Timisoara Ovidiu Gant a declarat ca este cea mai inalta distinctie pe care a primit-o in intreaga sa cariera si ca realizarile din Sibiu reprezinta o foarte puternica motivatie pentru munca sa si in continuare. Medalia Honterus este decernata pentru merite deosebite realizate pentru comunitatea sasilor transilvaneni. Anul trecut a fost decernata lui Klaus Johannis, iar in cadrul intalnirii sasilor de la Biertan din acest an, episcopului Christoph Klein.  Sigur de victorieOvidiu Gant candideaza pentru un nou mandat de deputat din partea FDGR, fiind sigur ca cele cateva zeci de mii de voturi necesare ajungerii in Parlament, le va lua foarte posibil doar din judetul Sibiu, fief al FDGR, datorita popularitatii primarului Johannis.

Atmosfera de sarbatoare, sambata si duminica, la Promenada Mall, unde aproximativ 200 de persoane au sarbatorit alaturi de organizatori doi ani de la deschidere. „Pe langa prezentari de moda si concerte, in aceasta campanie aniversara "Sarbatoreste 2 ani de Promenada Mall", am organizat si o tombola. Astfel, toti clientii care au facut cumparaturi in perioada 15 octombrie - 15 noiembrie, de minim 30 de lei, in oricare din magazinele Promenada Mall, au avut posibilitatea de a participa la Marea Extragere“, a precizat Anca Adam, coordonator marketing Shopping Center Sibiu. Marele premiu a constat intr-o masina marca Honda Jazz, iar premiul special intr-un "weekend de rasfat in Odoheiul Secuiesc" pentru doua persoane. Ambele premii au fost validate de un juriu format din reprezentantii Shopping Center Sibiu si un notar. Cantec si voie bunaToti cei prezenti in Promenada Mall au avut parte in prima seara de o inedita prezentare de moda, constand in tinute spor si casual, si de un concert Andreea Banica, spectacolul terminandu-se in jurul orei 21.00. Sarbatoarea a continuat si duminica seara, cu o noua prezentare de moda, de acesta data in tinute elegante si un megaconcert DJ Project. Pe parcursul show-ului buna dispozitie a fost intretinuta de prezentatorul Liviu Varciu, iar cei mici s-au putut bucura de baloane si multa, multa ciocolata. „Am venit mai mult pentru cei mici, dar si noua ne place cum canta DJ Project asa ca am avut un motiv in plus sa iesim din casa. E frumos ceea ce au realizat cei de la Promenada aici, insa cred ca ar fi trebuit sa aleaga un spatiu mai mare pentru a amplasa scena. E destul de multa lume si spatiu destul de restrans“, a spus Maria, venita la concert impreuna cu sotul si cei doi copii. Nepoti, bunici, parinti, copii toti s-au bucurat si au sarbatorit impreuna cu Promenada Mall.In plina dezvoltarePromenada Mall este prima galerie comerciala din Sibiu, deschisa in noimebrie 2006, cu o suprafata totala de 14.000 mp. Centrul ofera clientilor o gama variata de branduri locale si internationale precum: Levis, Adidas, United Colors of Benetton, BSB, Kenvelo si multe altele, cat si 2000 mp de Food Court ce ofera clientilor un spatiu de relaxare. Pe parcursul celor doi ani, galeria comerciala si-a extins activitatea, surprinzandu-si mereu clientii cu noi concerte, spectacole sau evenimente dedicate copiilor. Datorita gamei variate de produse, de la haine la electrocasnice, librarii si servicii de tip business, cat si a manifestarilor permanente, numarul clientilor a crescut simtitor. Daca in anul 2007, traficul lunar era in medie de aproximativ 120.000 de clienti pe luna, in anul 2008 s-a ajuns la cifra de aproximativ 140.000 de clienti pe luna. In numai doi ani de la deschidere, Promenada Mall a devenit destinatia cumpataturilor de calitate, ce continua sa atraga tot mai multe clientii de la an la an.

 Trofeul Festivalului de Dans a ramas la Sibiu. Formatia M&M a Casei de Cultura a Studentilor a fost cea care a facut senzatie în festival. Dansul rusesc prezentat de sibieni a obtinut punctajul cel mai mare din partea juriului. Sibienii au reusit sa impresioneze juriul prin originalitate, compozitie coregrafica, valoare interpretativa dar si impresie artistica. Anul acesta, festivalul s-a încheiat cu un spectacol de revista, pus în scena de Teatrul de Revista Majestic din Ploiesti. Potrivit organizatorilor, editia din acest an a fost una cu succes, dovada fiind si numarul mare de participanti la manifestarile din festival. „Ne bucuram ca în editia din acest an am reusit sa reunim aproximativ 1.000 de participanti din întreaga tara. A fost un efort de organizare însemnat, dar care a meritat din plin. Dedicatia si talentul turturor participantilor, precum si reactia publicului sibian ne-a dat încredere si o reasigurare ca Festivalul de Dans este o poarta deschisa spre noi forme de a întelege miscarea, muzica si corpul uman, toate puse în slujba Mariei sale, dansul“, a precizat Liliana Popescu, directorul Casei de Cultura a Studentilor Sibiu. Reprezentantii Iasiului au fost cei care au adus trofeul înapoi la Sibiu pentru a-l înmâna învingatorilor.

 Editia cu numarul 103 a Adunarii Generale a Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Româna si Cultura Poporului Român nu a stârnit interes în rândul oficialitatiilor sibiene. Desi au fost invitati la eveniment, primarul Klaus Johannis si Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean Sibiu nu au luat parte la manifestare. Cu toate acestea, festivitatea dedicata Bicentenarului nasterii Mitropolitului Andrei Saguna, a reunit peste o suta de profesori si oameni de cultura. Printre invitati s-au numarat prefectul Ilie Mitea, mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza si Constantin Oprean, rectorul Universitatii "Lucian Blaga". Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurentiu Streza, a fost cel care a reamintit faptul ca, din 2009, Andrei Saguna ar putea fi canonizat. Aceasta daca Patriarhia Româna îsi va da acceptul. „Biserica Ortodoxa nu canonizeaza personalitati alese în mod arbitrar. Dar canonizarea lui Andrei Saguna este un act de recunoastere a valorii acestuia si de cinstire deosebita a sfintiei sale“, a precizat Streza. Aseara, membri adunarii au depus coroane de flori la mausoleul lui Andrei Saguna din Rasinari. Evenimentul a fost organizat de Asociatiunea Astra si Despartamântul Central Sibiu, în colaborare cu Biblioteca Judeteana ASTRA Sibiu, Mitropolia Ardealului si Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu .

 Reprezentativa de juniori sub 19 ani a României, antrenate de sibianul Adi Vasîi, a pierdut, sâmbata, ultimul meci al miniturneului de calificare, contra Turciei, dar merge mai departe la Turneul de Elita de anul viitor, dupa ce a învins Tara Galilor si Andorra, în primele doua jocuri. Dupa 3-2 cu Tara Galilor si 2-0 cu Andorra, juniorii români au fost învinsi de Turcia (1-2), tara care a gazduit miniturneul de calificare la Turneul de Elita. Unicul gol al "tricolorilor" a fost reusit de atacantul Denis Alibec (Farul Constanta), convocat la lotul de tineret sub 21 de ani pentru amicalul cu Bulgaria de miercuri. România U-19 s-a calificat alaturi de Turcia pentru Turul de Elita. Tragerea la sorti care va stabili grupele Turului de Elita va avea loc în ziua de 4 decembrie, la Nyon, unde se afla sediul UEFA.Suparat si fericitRezultatul final al meciului contra Turciei i-a mai rapit lui Adi Vasîi din bucuria calificari. Chiar daca stia ca echipa sa este calificata la turneul urmator, indiferent de rezultatul final al partidei contra Turciei, sibianul si-ar fi dorit o victorie. „Normal ca vreau sa câstig toate meciurile daca se poate. Orice fotbalist si antrenor trebuie sa aiba asta în minte. De aceea, intram pe teren, pentru a demonstra ca suntem mai buni decât adversarul. Oricum, e bine ca ne-am calificat, pentru ca acesta era de fapt obiectivul nostru si nu sa obtinem trei victorii din tot atâtea meciuri“, sustine antrenorul. Mult mai greuPentru a ajunge la Campionatul European de juniori Under 19, care va avea loc vara viitoare în Ucraina, Adi Vasîi si jucatorii sai vor trebui sa treaca de turneul de elita,competitie ce va avea loc în 2009. „Va fi foarte greu. La Campionatul European ajung doar primele opt formatii de pe continent. Numai sa ajungi acolo e deja o performanta, indiferent de ce vei face mai departe. Acum, trebuie sa privim cu atentie urmatorul turneu, întrucât si acolo va fi foarte greu, deoarece ne vom întâlni echipe care am trecut de acest prim turneu de calificare. Trebuie sa muncim serios si sa peram ca vom putea sa facem pasul mai departe, ceea ce ar însema o mare reusita pentru noi ca tara“, sustine tehnicianul.

Inca de la primele ore ale diminetii, terenul de autocross era intesat de lume. Pe de o parte, pilotii cu tot staff-ul tehnic, iar, de cealalta parte, fanii veniti din toata tara sa asiste la ultima competitie a anului, Sibiu Rally-show 2008. Fie ca au venit din Brasov, Bucuresti, Cluj sau chiar Constanta, cu totii s-au declarat fericiti. Adrenalina si indemanarea au fost la cote maxime, astfel ca reusita a fost garantata. Cinci sibieni la startLa editia din acest an printre cei 23 de piloti aflati pe lista de start s-au aflat si patru sibieni: Victor Dimitriu, Rares Tomita, Jean Tatu, Sorin Badea si Tavi Popa. Din pacate, nici unul dintre ei n-a reusit sa obtina un timp foarte bun pentru a face pasul in sferturile din finala, in care s-au calificat pilotii care au obtinut cei mai buni opt timpi in cele trei manse de calificari. Cel mai aproape a fost Victor Dimitriu, care a concurat pe un Mitsubischi Evo si a fost la doar o secunda in urma celor calificati. Ajutor pentru SzaboConsiderat cel mai valoros pilot in absenta lui Jarko Miettinen, campionul din acest sezon, vicecampionul maghiar Gergo Szabo a facut senzatie si de aceasta data. Din prima mansa de concurs a stabilit un timp excelent, 1 minut si 40 de secunde. In urmatoarea mansa a mai coborat doua secunde si astfel, la finele calificarilor detinea cel mai bun timp. Totusi, a avut ghinion. Tot cu masina lui concura si Laszlo Tamas, care in ultima mansa de calificari a avut probleme mecanice ce nu au mai putut fi remediate. In concluzie, Szabo a fost nevoit sa abandoneze, iar in postura de lucky loser era Istvan Soos, ocupantul pozitie a noua. Totusi, salvarea maghiarului a venit de la Victor Baldescu, cel care a acceptat sa-i cedeze masina lui Szabo pentru a-si putea apara sansele. Victoria outsiderilorDupa alte doua ture cronometrate, in semifinala au acces Bogdan Marisca, Gergo Szabo, Valentin Porcisteanu si Manu Mihalache. Desi ultimii doi au avut timpi mai slabi decat adversarii lor in precedentele manse, au izbutit sa se califice in finala. In lupta pentru locul trei, Gergo szabo l-a invins fara drept de apel pe Bogdan Marisca, stabilind, totodata si cel mai bun timp al cursei, 1 minut, 35 de secunde, 330 de sutimi. Oricum, asta nu i-a mai fost de folos pentru ca Manu Mihalache si Vali Porcisteanu au facut spectacol in finala. Fiecare a castigat cate o mansa, si ultima tura urma sa fie decisiva. Dornic de victorie, Manu a fost cat pe ce sa rastoarne masina la finish dar a bifat victoria in fata lui Porcisteanu si astfel a cucerit pentru prima data in cariera titlul de cel mai bun pilot la rally-show, dupa ce precedentele trei editii au fost castigate de Titi Aur, de doua ori, si Jarko Miettinen. Navigatori la volanPentru ca distractia sa fie totala, inaintea sferturilor de finala, opt navigatori s-au intrecut pe doua Dacii Logan in Cupa Navigatorul, fiecare dintre ei aflandu-se, de aceasta data, in postura de pilot. In finala au acces Janos Soos, nimeni altul decat navigatorul lui Manu Mihalache si Adi Berghea. Fara nici un fel de emotii, Soos a trecut de Berghea, care in ultima trecere a abordat gresit un viraj si s-a rasturnat.

Dornici de victorie dupa ce în etapa trecuta au încasat o înfrângere severa, la Beius, elevii lui Jan Gavrila au avut mari sperante de la jocul de vineri, chiar daca întâlneau revelatia din Cupa României din urma cu un an. Cum în acest sezon, clujeni n-au demonstrat mai nimic aflându-se în permanenta în subsolul clasamentului, sibienii sperau într-un meci mai usor. N-a fost sa fie deloc asa, pentru ca si brigada de arbitri a avut rolul ei de a influenta scorul final al partidei, prin unele decizii cel putin discutabile. Era doar minutul cinci, când oaspetii au marcat pentru prima data, un gol pe care gazdele l-au contestat vehement întrucât mingea nu ar fi trecut linia de poarta. Plumb în gheteGolul primit a avut efect negativ asupra sibieniilor care n-au mai fost în stare sa joace mai nimic. Chiar daca au mai încercat câte ceva, fie prin atacanti, fie cu suturi de la distanta, gazdelor nu le-a iesit aproape nimic. În schimb, oaspetii au încercat sa loveasca pe contraatac de câte ori au avut ocazia. Astfel, dupa primele 45 de minute, Sanatatea conducea cu 1-0, dar suporterii din tribuna sperau la un act secund mult mai bun. DezamagitorDin pacate, istoria primului act s-a repetat si în mitanul secund. Nici n-au apucat bine sa se aseze în ghete si sa demareze atacurile spre poarta oaspetilor, ca FC Cisnadie a mai primit un gol, la capatul unei faze, în care gazdele au reclamat fault în atac. De aici, totul s-a rupt. Degeaba au încercat jucatorii din Cisnadie sa schimbe soarta meciului, pentru ca Sanatatea a stiiut sa stea bine la cutie si sa declanseze contraatacuri extrem de taioase. Mai mult, în minutul 67, unul dintre acestea a fost finalizat în gol si era clar ca soarta meciului era pecetluita. În minutele care au mai ramas elevii lui Jan Gavrila au încercat sa marcheze macar golul de onoare. Într-un final, cu toata echipa în jumatatea adversa, l-au reusit în minutul 85, prin Tarcea.

 Voleibalistele de la CSM Sibiu n-au reusit sa joace rolul buturugii mici în deplasarea de la Bacau, cu Stiinta, într-un meci ce a contat pentru etapa a opta a diviziei A la volei feminin. În crestere de forma de la meci la meci, dar, totusi, lipsite de experienta, sibiencele au avut un debut foarte bun în meciul din Moldova. Cu preluari bune si blocaje la fileu, elevele pregatite de Honorina Borojni au dat o replica excelenta pâna la jumatatea setului. În acel moment, gazdele au accelerat, au facut câteva puncte consecutive, suficient ca sa-si confere un avantaj ce nu a mai putut fi recuperat, astfel ca CSM Sibiu a pierdut primul set la 19. Aproape de un setConvinse ca se poate sa smulga cel putin un set în aceasta confruntare, daca nu chiar mai mult, sibiencele au început si mai determinate sfertul secund. Cu Schiau si Simanic foarte bune în atac, dar si cu preluari si scheme bine gândite de coordonatorul Bianca Balanescu, CSM Sibiu s-a aflat mai tot timpul în avantaj. Desi la un moment dat se parea ca vor scapa în învingatoare, bacauancele au revenit incredibil, au egalat situatia si chiar au reusit sa se impuna cu 25-23. Demoralizate de acest nou set pierdut, sibiencele au picat definitiv în ultimul sfert pe care l-au cedat la 12, fara drept de apel. În etapa viitoare, sibiencele vor juca,sâmbata, de la ora 11, pe propriul teren cu CSU Metal Galati, formatie care reprezinta România în Champions League, cea mai galonata întrecere internationala.

 Gaz Metan Medias joaca, astazi, de la ora 14, la Bistrita, cu Gloria, un meci care, din pacate, nu va fi transmis în direct de nici un post de televiziune. singurele aspecte în direct vor fi trasmise de Radio România Actualitati. Pentru acest meci, gazistii nu se confrunta cu mari probleme de efectiv, doar Dudita fiind înca nerefcaut dupa interbventi chirurgicala suferita. Ba mai mult, în echipa ar putea reveni si Grillo absent în ultimele partide. Cum în ultimele doua etape mediesenii n-au mai pierdut, iar Gloria este una dintre „pretendentele“ la retrogradare, mediesenii spera într-un rezultat bun. „Trebuie sa facem un meci mare si sa luam cel putin un puncte. Daca ar f trei, urmate de alte trei cu Farul am încheia excelent turul. Totusi, sa nu ne facem noi prea multe calcule ci sa mergem sa jucam pentru a lua puncte“, sustine golgheterul Alex Curtean. Cindrea e optimistRevenit în tara dupa ce a absentat la ultimul meci al echipei sale, din cauza unei delegatii în Rusia, Corin Cindrea, presedintele formatiei mediesene, este optimis în privinta meciului de astazi si promite ca va fi prezent la meci pentru a-si încuraja formatia din tribune. „O sa încerc sa fiu si eu prezent la partida, pentru a încerca sa le confer mai muta încredere jucatorilor. Nu ma astept sa fie o partida usoara, dar trebuie neaparat sa e mobilizam si sa încercam sa scoatem cel putin un punct. Pentru noi, ne avanajeaza chiar si un egal, dar nu ascund faptul ca mi-ar place sa luam toate cele trei puncte. Pentru noi ar conta foarte mult în lupta pentru evitarea retrogradarii“, este de parere Cindrea.

Dupa un debut de campionat mai sters, in care au alternat evolutiile mai slabe cu cele mai bune, CSU Atlassib a facut, sambata seara, cel mai bun joc din actuala stagiune. Desi, la conferinta de presa dinaintea meciului, directorul Mircea Vulc marturisea ca cei de la BCMUS Arges Pitesti detin prima sansa, sibienii le-au pregatit multe surprize. Cu un Matthews de-a dreptul senzational, atat in defensiva, cat si in ofensiva, sibienii au inceput meciul foarte bine. Au deschis „balul“ cu o aruncare de trei puncte, semnata de americanul cu trecut prin NBA, si era primul semn ca vor face un meci mare. Cu o defensiva exrem de agila pe tot terenul, elevii lui Schomers le-au pus reale probleme gazdelor, care nu au reusit mare lucru cu aruncarile de la distanta, in timp ce la patrunderi s-au lovit de scutul format din Scott, Harrison si Matthews. AlternantaIn atac, printr-un joc extrem de rapid, jucatorii de pe Cibin au izbutit, de multe ori, sa prinda pe picior gresit defensiva gazdelor, iar, fara sa mire pe nimeni, dupa primele zece minute de joc efectiv, oaspetii conduceau cu 18-13. A urmat insa un start de sfert doi slab pentru jucatorii de la CSU Atlassib, care au incasat nu mai putin de 12 puncte, marcand in schimb unul singur. A fost momentul in care Schomers l-a trimis in teren pe Brice Kabengele, jucatorul revenit in aceasta vara la Sibiu si care pana acum n-a intrat in atentia antrenorului. Fata jocului s-a schimbat in doar cateva minute si sibienii au reusit sa marcheze nu mai putin de 17 punte fara sa primeasca vreunul, astfel ca CSU a ajuns sa conduca din nou pe tabela, la o diferenta destul de consistenta, 36-25. EchilibratMinut dupa minut, sibienii au evoluat din ce in ce mai bine. Recuperarile ofensive si defensive facute de toti jucatorii le-au permis sa se mentina in avantaj, iar la pauza, tabela indica 44-37 pentru CSU Atlassib. Din fericire pentru noi, nici actul secund n-a adus modificari semnificative pe tabela. Mai mult, incurajati de o mica, dar inimoasa galerie, sibienii au continuat sa joace rolul de primadona in acest spectacol. Au mai avut ceva emotii la mijlocul sfertului trei, cand gazdele s-au apropiat la cinci puncte, 46-51, dar au fost suficiente doua contraatacuri finalizate cu cos pentru ca sibienii sa-si asigure linistea inainte de ultimul sfert, iar tabela indica 65-53. Fara echivocPresati de scorul inregistrat pe tabela sa atace si sa incerce mai ales reusite din spatele liniei de trei puncte, pitestenii au sperat ca pot intoarce rezultatul. N-a fost deloc asa, pentru ca defensiva sibiana a mers ceas si nu s-a precipitat. Astfel, in doar doua minute, ecuatia meciului a fost rezolvata. Jonhson a avut doua interceptii de maestru, au urmat faze finalizate si in minutul 32 tabela indica 72-65 pentru CSU Atlassib si meciul era jucat. Au mai urmat minute in sir in care am asistat la zbaterea pitestenilor, dar care n-au avut decat rolul de a da o aureola si mai spectaculoasa echipei Sibiului, care s-a impus in final cu 89-72.Mircea Vulc l director CSU Atlassib„Fara indoiala, am facut cel mai bun meci al nostru din aceasta stagiune. Cu totii au jucat foarte bine. Spre deosebire de alte meciuri, de aceasta data am avut o aparare foarte sigura, iar atacul a functionat si el bine. Ma bucur pentru revenirea lui Brice, care a demonstrat in continuare ca reprezinta un jucator valoros. S-a integrat bine si el in sistemul gandit de Peter si a reprezentat un real castig.. Am jucat in viteza si astfel i-am pus in dificultate pe cei din Pitesti“