Prin anunturi similare, ei se dau drept cumparatori de masini de cusut de colectie. Spun ca achizitia o fac doar cu conditia ca persoana care vinde sa cumpere inainte o alta masina de cusut pereche, pentru a i le vinde apoi amindoua escrocului. Victima cumpara contra unei sume cuprinse intre 3.000 si 5000 de euro masina de la un alt membru al retelei, si ia teapa, deoarece achizitia sa este tocmai buna de dus la fier vechi. Anunt tentant„Firma romano-germana achizitionam masini de cusut de colectie marcile Singer, Newman, Adria Paff, etc, Telefon: 0730.150.115. Program 9-19. Pret: 35.000 euro - 65.000 euro. Plata pe loc! Rugam seriozitate!". Asa suna anuntul care se gaseste pe multi stilpi si la multe intrari de bloc din Sibiu, dar si din zeci de alte orase ale tarii. In Sibiu, anuntul este nou, dar la IPJ Sibiu au fost inregistrate deja plingerile a patru cetateni din alte localitati, care spun ca au fost escrocati de membrii retelei pe raza municipiului Sibiu. Masina cumparata de unul dintre ei, un morman de fier ruginit, a ajuns pe mina politistilor sibieni. Mod de operareModul de operare al escrocilor este unul ingenios. „Detinatorii unor astfel de masini de cusut, care credeau in posibilitatea unui cistig, apelau numarul de telefon aparut in anunt, ocazie cu care erau intrebati unde locuiesc si ce scrie pe masina de cusut, persoana spunind ca va cumpara masina cu suma mentionata numai daca aduce si o alta masina pereche, furnizind un alt numar de telefon, despre care precizeaza ca apartine unui alt cumparator care l-a sunat anterior, si care ar avea masina pereche. Victima suna celalalt cumparator, membru al retelei, care precizeaza ca nu se poate deplasa, urmind sa mearga victima in localitatea stabilita, si sa cumpere masina contra unei sume de 3.000 - 5.000 de euro. Dupa ce tirgul a fost incheiat si s-au vazut cu banii, infractorii au aruncat vechea cartela de telefon si au devenit de negasit", povesteste comisar-sef Mihai Traian Irod, seful Serviciului Politiei Judiciare din cadrul IPJ Sibiu. Reguli de bazaDesi actioneaza de foarte mult timp pe teritoriul tarii, escrocii nu au putut fi prinsi pina acum, deoarece nu stau niciodata intr-un loc anume. Sint in continua miscare, nu isi dau niciodata intilnire in judetul de resedinta al victimelor si isi schimba cartela de telefon dupa fiecare teapa data. Mai grav este ca oamenii legii, chiar daca i-ar prinde, n-ar putea sa le dovedeasca vinovatia. „Tranzactiile pe care ei le incheie cu victimele sint doar niste intelegeri verbale, fara martori. In aceste conditii, nu putem dovedi complicitatea celui care a dat anuntul si a celui care a vindut masina numai buna de dat la fier vechi. Ii atentionam astfel pe sibieni sa nu mai dea crezare unor astfel de anunturi, si sa nu cada in plasa escrocilor", spune comisar-sef Mihai Traian Irod.

Un tinar de 29 de ani din localitatea Scoreiu a fost batut in plina strada de o cunostinta mai veche. Cei doi barbati s-au intilnit pe o strada din localitate, in noaptea de simbata spre duminica. Ambii erau in stare avansata de ebrietate. S-au luat la bataie. A doua zi, cel mai tinar dintre ei, in virsta de 29 de ani, s-a prezentat la postul de politie din Porumbacu de Jos pentru a-si reclama consateanul, dovada fiind urmele de lovituri pe care le prezenta in zona fetei si a abdomenului. Politistii continua acum cercetarile, urmind ca, in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale acordate victimei, sa se faca incadrarea juridica a faptei.

Un barbat din Agnita s-a ales cu dosar penal, dupa ce a fost gasit baut la volan. Politistii l-au oprit pe o strada din oras, duminica, pentru un control de rutina. Cind s-au apropiat de sofer, oamenii legii au fost luati prin surprindere de un puternic miros de alcool. Cind i-au facut etilotestul, oamenii legii au constata ca aparatul indica o concentratie de 0,49 miligrame alcool pur in aerul expirat. Conducatorului auto i-au fost recoltate probe biologice in vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei. Aurel P. s-a ales si cu dosar penal.

20 de procente in plusCuantumul ajutorului de inmormintare este, incepind cu acest an, de 1.270 de lei, in cazul mortii asiguratului sau a pensionarului. Iar in cazul disparitiei unui membru din familia asiguratului sau a pensionarului, suma este de 635 de lei. In aplicarea prevederilor legii privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor de stat din acest an este de 1.270 de lei. Practic, aceasta este suma care se ia in calcul si la acordarea ajutoarelor de inmormintare. Anul trecut, suma oferita sub acest titlu a fost de 1.070 de lei.Tarife vechi, la cimitirIn editia de ieri a ziarului nostru, in cadrul articolului „Funeralii mai scumpe", dintr-o eroare s-a anuntat majorarea tarifelor Serviciului Public de Administrare a Cimitirului Municipal Sibiu. „Tarifele practicate in prezent de catre Serviciul Public de Administrare a Cimitirului Municipal Sibiu pentru serviciile prestate au fost stabilite prin anexa 1 la Hotarirea Consiliului Local Sibiu nr. 203, adoptata in luna iunie a anului 2005. Tarifele pentru serviciile oferite populatiei de catre Serviciul Public mai sus amintit nu au suferit modificari sau cresteri de la data mentionata", a precizat Mirela Gligore, de la Serviciul Relatii cu Presa al Primariei Municipiului Sibiu. Astfel, cea mai scumpa ramine rezervarea unui loc de veci - nu mai putin de 550 de lei. Prelurea unui mormint costa 224 de lei. Sapatul gropii, alti 60 de lei. Inhumarea intr-un cavou sau intr-o cripta costa 120 lei. Inchirierea unei capele mortuare va usura buzunarele celor care se ocupa de inmormintare cu 20 de lei pe zi. Transportul decedatului cu masina, de la morga acasa sau de acasa la capela mortuara este taxat cu 30 lei.

Noul Clio - lansat si la Cluj-Napoca„Masina anului 2006" in Europa a sosit la Cluj la sfirsitul lunii martie. A treia generatie a modelului Clio a primit 5 stele Euro NCAP, Noul Clio fiind al optulea Renault care atinge aceasta performanta. Oferta pe benzina  a modelului se compune din trei motorizari cu 16 supape: 1,2 l 75 CP; 1,4 l 98 CP; 1,6 l 110 CP. In ceea ce priveste oferta diesel, sint disponibile motoarele de 1,5 dCi 65 CP si 1,5 dCi 80 CP.La volanul lui Nissan NavaraInceputul lunii iunie a adus la Cluj Caravana Nissan, eveniment care a dat posibilitatea clujenilor sa conduca in drive-test modelele Micra Coupe Cabriolet, Almera, Primera, X-Trail, Pathfinder, Patrol Murano, Navara. Cu acest prilej am condus Navara, cu motorul de 2,5 dCI, 174 CP si un cuplu maxim de 403 Nm. E drept ca nu demareaza ca o masina sport, dar cele 11,4 secunde necesare pentru a atinge 100 km/h sint mult peste media din clasa sa.Totul s-a intimplat intr-o zi de 13...Ziua de 13 iulie a fost pentru iubitorii de automobile din Cluj o zi speciala, cu dubla semnificatie: Autoworld dealer-ul Audi si Volkswagen la Cluj a lansat noul model Audi A6 allroad quattro si a anuntat parteneriatul de imagine Autoworld Audi - Bogdan Marisca. Drive-testul a urmat un traseu pe cit de pitoresc, pe atit de potrivit pentru a incerca motorul de 3.0 TDI, tehnologia FSI, injectia directa cu 6 cilindri si cei 233 cai putere. Experienta a fost una de neuitat.Noutatile de la Geneva 2006Cea de-a 76-a editie a Salonului de la Geneva desfasurata in perioada 2-12 martie 2006 a adus numeroase noutati pentru iubitorii de automobile. La aceasta editie au fost prezentate peste 140 de premiere mondiale si europene, dintre care 76 de premiere auto.Lansare eveniment pentru piata auto clujeanaAutoworld Cluj Napoca a sarbatorit la mijlocul lunii aprilie un triplu eveniment automobilistic: inaugurarea noului showroom Audi, a showroom-ului Weltauto si lansarea modelului Audi Q7.  Evenimentul a reunit aproximativ 800 de persoane care au avut parte de un spectacol veritabil si a demonstrat ca afacerea familiei clujene Mezei s-a impus ca o marca de renume.Vedetele TIFF s-au plimbat cu vedetele SEATSEAT a fost masina oficiala a Festivalului International de Film Transilvania. Intre 2 si 11 iunie, masinile Topcar-ului, si ale Porsche Romania, au plimbat vedete, nume internationale de renume, organizatori si mesajul TIFF. Daca TIFF a devenit un „brand de Cluj" Topcar, concesionarul local SEAT are si el performante locale notabile, Clujul fiind orasul care ridica mult cota de piata la aceasta marca. Tot la Cluj se afla cel mai mare showroom SEAT din Europa de Est.Ce simti la volanul unui Volkswagen Eos?Prin amabilitatea concesionarului local Volkswagen - Autoworld Cluj am primit in luna august permisiunea de a conduce modelul Eos. Modelul respectiv avea motorul de 2.0 FSI si 150 CP. Concluziile post-drive test: o masina frumoasa atrage mai multe priviri chiar si decit o femeie frumoasa. Eos-ul e o masina care te indeamna sa inchizi biroul si casa si sa pleci in vacanta. Fara bagaj, ai destula adrenalina la tine, Eos-ul o furnizeaza.Copilotul unui campion de raliu entitrePentru curiosi sau interesati, impatimiti ai vitezei sau cunoscatori ai cailor putere, Autoworld Cluj a oferit la mijlocul lunii septembrie, pe platoul Salii Sporturilor, posibilitatea unui drive test cu doua variante sport ale conceptului Volkswagen: Polo GTI si Golf RS32. Cei care au acceptat oferta Autoworld au avut parte nu numai de satisfactie garantata, ci si de senzatii unice.Escapada la Mamaia in noul Logan 1.6 16vLa sfirsitul lunii septembrie am revazut marea. Si nu am fost intimplator. Acolo au ales reprezentantii Automobile Dacia sa prezinte noul Logan echipat cu motor de 1.6 16v. L-am testat si pe Autostrada Soarelui. S-a comportat bine la 180 km/h. Motorul dezvolta 105 CP(77kW) la 5750 rot/min si un cuplu maxim de 148 Nm la 3750rot/min, ceea ce ii permite sa accelereze de la 0 la 100 km/h in 10.2 secunde. Logan Prestige are ABS Bosch si repartitor electronic de frinare, air bag frontal la sofer si pasager si CD cu MP3 Blaupunkt. Ca design exterior noul model are citeva detalii care il fac mai rafinat.Noua Jetta de la Volkswagen s-a lansat la ClujSfirsitul lunii octombrie a fost marcat de lansarea in Cluj a noii Jetta, cocheta de la Volkswagen. Jetta nu e o adolescenta visatoare. Are 27 de ani. E adorata in Statele Unite. Uneori si-a spus „Bora", alteori „Vento" dar intotdeauna a lasat o „adiere" irezistibila in urma sa... Jetta se situeaza intre clasa compacta (a Golfului) si clasa medie (a Passat-ului), fiind „colega de clasa" cu Renault Megane, Opel Astra, Ford Focus, Skoda Octavia. In Romania Jetta are doua linii diferite de echipare (Trendline si Comfortline), cu doua motorizari - 1.6 benzina 102 CP si 1.9 TDI 105 CP.Loc de mai mult in Skoda RoomsterSkoda Roomster a ajuns si in Romania, fiind lansata la Miercurea Ciuc, intr-un cadru mai putin obisnuit, insa nu intimplator: patinoarul acoperit. Noul model a fost expus pe gheata, in luminile reflectoarelor, pe fondul sonor al single-ului „Rooms For More", intentia celor de la Porshe Romania fiind aceea de a sincroniza evenimentul cu sloganul noului model: „Bucura-te de o noua perspectiva!". Roomster este oferit cu trei motorizari pe benzina si trei diesel.S-days la Salzburgring, in AustriaAudi a organizat o prezentare a modelelor super-sportive denumite „S" pe circuitul din Salzburg, Austria, avind ca participare pilotii de teste ai uzinei si numerosi invitati din Romania si din Cluj. Evenimentul a purtat denumirea de „Audi Sportscar Experience" si a avut in prim plan modelele sportive ale marcii, in frunte cu RS4, S6, S8 precum si noul venit in familia Audi, TT 3.2 quattro. Locatia aleasa pentru bolizii de 250 pina la 450 CP a fost un circuit aflat in imediata vecinatate a Salzburgului.Transaventura la Sighisoara cu Logan breakIn luna octombrie am pornit in „transaventura" de la Cluj la Sighisoara la volanul Logan-ului beak, cu gindul de la lua toti vampirii de la autostop, fiindca masina are 7 locuri. Logan MCV 1.6 16v dezvolta 105 CP (77 kW) la 5 750 rot/min, ofera un cuplu maxim de 148 Nm la 3 750 rot/min si accelereaza de la 0 la 100 km/h in 11,8 secunde. Consumul de benzina s-a aratat „friendly" la drum fiind de 7,5 l/100 km in ciclu mixt. Motorul 1.6 16v este cuplat la o cutie de viteze tip JH cu 5 trepte.

Consiliul Local Copsa Mica a aprobat cresterea cu 5 la suta a valorii taxelor si impozitelor locale percepute persoanelor fizice si juridice. Potrivit lui Daniel Tudor Mihalache, primarul localitatii, aceste majorari sint minime si nu se vor resimti in buzunarul locuitorilor, pentru ca taxele locale sint mici din cauza veniturilor reduse ale populatiei. „Impozitele pentru locuinte nu depasesc 100 de lei noi pe an, iar taxele locale percepute pentru servicii publice sau utilitati au valori de pina la 50 de lei noi. Speram sa atingem in acest an un nivel de 95-96 la suta al incasarilor prognozate pina la finalul anului ", a declarat Mihalache. 

Reforma vinuluiVinul european trebuie sa treaca printr-o reforma. Asa au hotarat statele membre UE, iar reforma nu va ocoli vinul romanesc. Si asta pentru ca producatorii europeni de vin se confrunta cu o problema vitala:  in timp ce productia este in crestere, numarul consumatorilor este extrem de redus. Reforma vinului urmareste in principal echilibrarea cererii si a ofertei. In Uniunea Europeana sint peste 1,5 milioane de companii producatoare de vinuri.   Romania ar putea intra in spatiul Schengen in anul 2012Comisia Nationala de auto-evaluare Schengen a aprobat proiectul Strategiei Nationale privind aderarea Romaniei, acesta detaliind masurile care se impun in fiecare din directiile de activitate: constructia institutionala, componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice si pregatirea adecvata a personalului implicat in proiect. Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a declarat ca Romania are nevoie de 5 ani pentru indeplinirea conditiilor.Franta va sustine Romania si dupa aderareMinistrul integrarii europene, Anca Daniela Boagiu, a avut o intrevedere cu ministrul delegat pentru afaceri europene al Frantei, Catherine Colonna, eveniment urmat de o conferinta de presa comuna a celor doi demnitari. In cadrul intilnirii de lucru, cei doi ministri au discutat despre conditiile in care romanii vor avea acces pe piata fortei de munca din Franta, aceasta urmind sa deschida frontierele pentru aceleasi categorii de lucratori ca si pentru cele zece state care au aderat la Uniunea Europeana in 2004. Intre Franta si Romania exista peste 550 de proiecte comune.Restrictiile nu reprezinta discriminare„Fara permis de munca nu puteti lucra in Marea Britanie" - e un avertisment si o campanie de informare lansata de guvernul Marii Britanii pentru cetatenii romani si bulgari. Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti Robin Barnett a detaliat restrictiile de pe piata muncii britanice pentru romani si bulgari in anul 2007, o data cu aderarea celor doua state la Uniunea Europena si a precizat ca acestea vor fi reanalizate la un an de la aderare. Robin Barnett a insistat ca impunerea de restrictii nu reprezinta discriminarea cetatenilor din cele doua tari.Bani pentru mama natura din partea UniuniiUniunea Europeana vine in sprijinul naturii prin programul LIFE-Natura 2006. Comisia Europeana a aprobat finantarea a 61 de proiecte de conservare a naturii care vor fi implementate in 20 de state europene, printre care si Romania. Investitia totala este de peste 140 de milioane de euro, iar jumatate sint fonduri din buzunarul UE. Prin aceste proiecte se urmareste protejarea biodiversitatii in Europa si restaurarea faunei, florei si a zonelor protejate EU-wide Natura 2000.Cu ochii pe transporturile navale!Cercetatorii au gasit un sistem care poate identifica declaratiile false privind originea marfurilor cu scopul de a evita taxele sau de a ascunde imitatii de bunuri originale, arme sau chiar materiale nucleare. Sistemul „ConTraffic" se bazeaza pe o analiza a rutelor considerate suspecte. Initiativa ii apartine Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre - JRC), serciviu care apartine Comisiei Europene. Cele mai multe transporturi de marfa, la nivel global, se fac pe cale maritima, insa doar 2% dintre acestea sint verificate de autoritatile responsabile.UE se implica si in AfghanistanUniunea Europeana va finanta realizarea unui recensamint in greu incercatul stat din Orientul Mijlociu. Recensamintul, finantat de Comisie si la a carui organizare contribuie Fondul ONU pentru Populatie, va avea loc in 2008. Rezultatele recensamintului vor oferi Guvernului din Afganistan informatii esentiale privind asezarea si compozitia populatiei. Aceste informatii vor ajuta autoritatile sa decida asupra celor mai potrivite abordari ale problemelor de dezvoltare ale tarii, cum ar fi eradicarea saraciei, educatie si sanatate, somaj, asigurarea energiei si a spatiului de locuit.Regulament pentru armonizarea produselor din Uniunea EuropeanaProdusele romanesti vor avea inscrisa pe eticheta, in urmatorii trei ani, cantitatea de vitamine si minerale adaugate acestora dupa prelucrare. Masura este prevazuta intr-un un proiect de regulament care a fost adoptat de institutiile comunitare. Acesta va intra in vigoare in perioada urmatoare. Romania sustine acest demers, considerind ca informarea corecta a consumatorilor este esentiala pentru sanatatea publica. 

Conducerea Directiei Sanitar-Veterinare si de Siguranta Alimentelor (DSVSA) Sibiu ia primele masuri drastice in cazul focarului de trichineloza de la Axente Sever. A solicitat primariei sa treaca la deratizarea intregii localitati. „Am trimis o adresa catre Primaria Axente Sever pentru deratizarea localitatii, intrucit sobolanii sint vectorii acestui parazit. In plus, am confiscat carnea infestata, aproximativ 100 de kilograme, si am distrus-o prin incinerare", a declarat dr. Andrei Savescu, purtator de cuvint DSVSA. Masura vine ca urmare a declansarii unui focar de trichineloza, in urma caruia 10 persoane au ajuns in spital. ExamenPotrivit Autoritatii de Sanatate Publica, focarul a aparut in urma consumului de carne de la doi porci crescuti in gospodaria proprie de doua familii din localitate si sacrificati la inceputul lunii decembrie. Medicii veterinari recunosc ca, initial, au efectuat examenul trichineloscopic la carnea provenind de la ambii porci, insa rezultatul a fost negativ si carnea a intrat in consum. „Probele care au ajuns la medic au fost negative. Doar unul din porci era bolnav, iar ei au adus ambele probe de la porcul sanatos si niciuna de la porcul bolnav", preciza Cornel Muntean, directorul ASVSA, in timpul anchetei. Carnea infestata a fost consumata de 35 de persoane, dintre care 9 au ajuns la Spitalul Municipal Medias si una la spitalul din Turda. Starea celor internati este stabila.

Lenjerie clujeana premiata la Paris„Jolidon" a obtinut trofeul „Ultralingerie 2006" la Salonul International de Lenjerie de la Paris, desfasurat  intre 2 si 4 februarie 2006. Evenimentul a reunit prestigioase marci de lenjerie din lume precum Aubade, Bacirubati, Rosana Ansaloni, Lise Charmel, Chantelle, Ravage, Chantal Thomas, Argentovivo, Blumarine, Jolidon, Nina Ricci, Versus, Leajaby fiecare aducind un produs „haute-couture in lenjerie".Legea care ar putea bulversa piata imobiliara clujeanaCele doua articole din proiectul de modificare a Legii 112/1995 au incins la maximum spiritele, atit pe scena politica, cit si pe piata imobiliara. Cea mai controversata propunere tine de eliminarea restrictiei de a instraina casele nationalizate mai devreme de 10 ani de la dobindire. E bine stiut faptul ca aproape toate cladirile din centrul Clujului se afla sub incidenta acestei legi. Aproape jumatate din imobilele aflate sub incidenta Legii 112/1995 au fost deja tranzactionate.Cursuri de reusita in viataHolcim Romania, in parteneriat cu Corporate Dynamics International, a lansat a doua editie a „Construieste-ti viitorul". Programul educational a avut loc in perioada 10-16 aprilie si 12-18 iunie 2006, in Alesd, Cimpulung si Turda. Numarul elevilor din clasele a XI-a a fost dublat in acest an, cursurile de instruire si dezvoltare personala fiind sustinute pentru 120 de elevi. Tinerii participanti au dobindit mai multa incredere in fortele proprii, dar si abilitati care influenteaza decisiv reusita in viata, atit din punct de vedere personal, cit si profesional.Piata imobiliara pina la aderareRomania alaturi de tarile din Europa devine o piata imobiliara atractiva atit pentru segmentul rezidential, cit si pentru cel al terenurilor, aflindu-se in topul listei investitorilor. Ne-am propus sa va supunem atentiei o analiza a pietei imobiliare din Romania comparativ cu piata imobiliara din tarile europene, pornind de la un studiu al situatiei de la Cluj-Napoca. Clujul se apropie de maturitate din acest punct de vedere, si, chiar daca a depasit faza de boom efectiv, se afla intr-o crestere pozitiva.Reteaua Ambient se extindeCompania Ambient a inaugurat, vineri, la inceputul lunii aprilie, un nou centru comercial la Tirgu Mures. In urma unei investitii de 7 milioane de euro a fost realizat un complex de 22.000 mp care ofera peste 45.000 de produse  pentru finisarea, decorarea si intretinerea locuintei. Noul complex a creat peste 200 de locuri de munca pentru mureseni.Cartierul Tineretului, miza pentru dezvoltarea ClujuluiPatru firme s-au inrolat in „razboiul" pentru Cartierul Tineretului, care se va ridica in zona Bulevardului Muncii - Pasunea Someseni in Cluj-Napoca: Impact SA, Polus Real Estate SRL, American House SRL si Rom Air Consulting. Dintre acestea a cistigat in final Polus Real Estate SRL care se va asocia cu Primaria Cluj intr-o societate comerciala (in care administratia va detine 51% si va contribui doar cu cele 203 hectare de teren) prin intermediul careia se va construi noul cartier.Inca un centru AmbientCompania Ambient a inaugurat joi, 27 iulie, un nou centru comercial la Baia Mare. In urma unei investitii de 6.5 milioane de euro, a fost realizat un complex care se intinde pe 30.000 mp. Ambient a facut deja o traditie ca lansarea unui nou centru sa fie nu numai un eveniment comunitar prin crearea a noi locuri de munca, sau comercial prin aducerea unor produse si servicii noi, dar si un eveniment monden de proportii.Proprietati, carti funciare, tranzactii...Domeniul tranzactiilor imobiliare cunoaste o dinamica fara precedent, mai ales la Cluj. Acest domeniu va trebui sa se subordoneze cerintelor de calitate europene, o data cu integrarea. Multe persoane implicate in tranzactii imobiliare nu stiu unde sa caute informatia necesara, corecta si avizata. Leontina Kovacs, directorul Oficiului de Cardastru si Publicitate Imobiliara Cluj a raspuns intrebarilor pe aceasta tema in cadrul unui interviu.Clujul nostru cel de toate zileleSubiectele legate de urbanism incita intotdeauna interesul atit al presei, cit si al publicului. Ne place sa aflam cit mai multe despre orasul in care traim, mai ales cind avem privilegiul de trai in Cluj. Am apelat la amabilitatea domului Emanoil Tudose, absolvent al Institutului „Ion Mincu" din Bucuresti, specialitatea Urbanism si Arhitectura sa ne vorbeasca despre urbe, stiind in plus ca domnia sa a fost laureatul premiului national in trei ani consecutiv, pentru lucrari de urbanism.International Velux Award 2006In data de 23 octombrie 2006, la Muzeul Guggenheim din Bilbao, s-au anuntat oficial si au fost premiati cistigatorii concursului International VELUX Award 2006 pentru studentii arhitecti. Scopul organizarii acestui concurs a fost acela de a discuta, stimula si regindi folosirea luminii naturale in arhitectura ca element principal in designul constructiilor. In total, s-au inscris 557 de studenti reprezentind 225 de scoli si 53 de tari din intreaga lume. Urmatoarea editie VELUX Award pentru studentii arhitecti se va desfasura in 2008.Cit de linistit stai in propria casa?Indiferent ca locuiesti la sat sau la oras, la munte sau la mare, la bloc sau la curte, trebuie sa ai in vedere faptul ca nimeni nu e ferit de accidente, de furia naturii si ca e bine sa te asiguri, ca sa nu ramii pe drumuri. Poti face acest lucru asigurindu-ti locuinta printr-o societate de asigurari. Doar 4,3 % dintre locuintele romanilor au asigurare. Romanii vor fi obligati sa-si asigure locuintele, in functie de riscurile zonei.Casa in mijlocul naturii nu inseamna departe de orasIn zona Gheorgheni-Borhanci a aparut o strada nou asfaltata cu case de-o parte si de alta, asortate, fiecare cu parcela ei de teren, intr-un ansamblu care creeaza imaginea unui cartier german. Ne-am interesat de constructie, proiect, preturi. Acest cartier rezindential are o suprafata de 27.000 mp si va cuprinde 52 de case, cu curte proprie si un stil arhitectural personalizat. Cartierul va mai avea magazine, spatii de agrement, servicii si facilitati.Amenajari care implica simturileNu oricine poate sa imagineze la achizitionarea unui apartament in faza initiala cu compartimentarile din constructie, fara finisaje si nemobilat cum ar putea deveni dupa unele interventii. Exista citeva elemente ce caracterizeaza o amenajare de succes: culorile calde, spatiile largi, luminozitatea puternica cu efecte vizuale agreabile, coerenta stilului, mobilierul minimal si obiectele decorative asortate din punctul de vedere al cromaticii. Am cerut parerea unor specialisti in domeniu.Credite pentru locuinte la Domenia CreditDomenia Credit IFN, membra a GE Money (grupul General Electric, a doua companie din lume ca valoare dupa capitalizarea bursiera), dispune de solutii complete de finantare pentru locuinte, cum ar fi cumpararea sau construirea unei locuinte, achizitia unui teren, renovarea sau modernizarea casei si pentru alte investitii. Produsele de creditare ale Domenia Credit au dobinzile intre 7,4 si 7,5%.

Debut triumfalCirca 400 de sibieni, iubitori ai muzicii clasice, vor fi privilegiatii zilei. Sint cei care au epuizat in numai doua ore biletele pentru concertul care marcheaza debutul Filarmonicii sibiene pe „scena" Programului „Sibiu - CCE 2007". Va fi o intrare triumfala, asigurata de valoarea orchestrei si de cea a invitatilor. Si nu in ultimul rind, de uverturile, ariile, valsurile si celebrele lucrari orchestrale selectate pentru „Concertul de Anul Nou", unul dintre cele mai importante evenimente de pe agenda oricarei filarmonici.Periplu muzical europeanIn aceasta seara, orchestra filarmonicii sibiene propune o mica istorie muzicala a Europei centrale, pe acorduri din „Barbierul din Sevillia", de Gioacchino Rossini, „Cossi fan tutte", de Wolfgang Amadeus Mozart, „Faust", de Charles Gounod sau „Il Trovatore" si „Ernani", de Giuseppe Verdi. La pupitrul dirijoral se va afla un invitat permanent al Filarmonicii, Kaspar Zehnder. Alaturi de el, pe scena se va afla soprana de origine sirba Katarina Jovanovic. Concertul este incus in programul Capitalei Culturale Europene.Katarina JovanovicKatarina Jovanovic s-a nascut la Belgrad si acum locuieste la Paris. Soprana de origine sirba si-a inceput studiile la Facultatea de Muzica din Belgrad, iar din 1999 studiaza la Guildhall School of Music and Drama in Londra. Este cistigatoare a numeroase premii, printre care Premiul I la Concursul International „Montserrat Caballé". A fost de doua ori nominalizata la prestigiosul premiu muzical francez „Victoires de la Musique" si a fost onorata cu distinctia de Artist al Anului in Serbia, acordata de Asociatia Artistilor de Muzica Clasica din tara sa.

Un barbat de 38 de ani s-a ales cu dosar penal, dupa ce a fost prins la volan fara permis de conducere. Alexandru C. a fost oprit de catre politisti pe raza localitatii Cisnadie. I s-au cerut actele la control. Singura lui problema a fost ca nu avea permis de conducere pentru a-l arata oamenilor legii. Pentru conducere a unui autoturism pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere, barbatul s-a ales cu dosar penal. In aceeasi zi, alti opt soferi au devenit pietoni, dupa ce ramas fara permise de conducere sau certificate de inmatriculare auto, pentru diferite abateri de la litera legii.

Codasi la investitiile straine in IMM-uriRomania a trecut de la sloganul „Nu ne vindem tara", strigat din rasputeri de sindicalistii furiosi ai anilor '90, la „Privatizare pe un euro" numai sa scapam de gaurile negre. Investitiile straine nu au fost insa pe masura asteptarilor. Romania ocupa ultimul loc din punctul de vedere al investitiilor straine pe locuitor, inregistrind un nivel de 8 ori mai mic decit in Ungaria sau de aproape 3 ori mai mic decit in Polonia. Tara cu dare de mina in Romania este Olanda.CEC a lansat primul card de creditCasa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a lansat, la mijlocul lunii mai primul card de credit pentru persoane fizice, sub sigla MasterCard. Cardul poate fi utilizat atit in tara, cit si in strainatate, pentru plati electronice si pentru retragere de numerar de la ATM-uri si EPOS-uri. Dobinda perceputa pentru sumele utilizate este de 17,5%.921.500 euro pentru dezvoltare rurala  Un buget de 921.500 de euro a fost alocat pentru Proiectul de Infratire lansat de SAPARD, prin intermediul caruia se va asigura intarirea capacitatii institutionale a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Timp de 18 luni, intre ianuarie 2006 si iulie 2007, 28 de experti italieni, olandezi si polonezi vor efectua misiuni de lucru in cadrul Agentiei, pentru a asigura un transfer de expertiza si experienta in gestionarea fondurilor europene in aceste domenii.Europa Agricola la ExpoTransilvaniaCel mai important eveniment expzitional de profil din Transilvania si al doilea din Romania s-a desfasurat la Expo Transilvania in perioada 16-20 mai. Organizat de catre Intermarketing&Consulting, Camera de Comert si Industrie Cluj si Expo Transilvania, tirgul a reunit peste 200 de firme din Romania, Ungaria, Austria, Germania Franta, Italia, S.U.A., Grecia.55 milioane de euro de la Banca Europeana pentru InvestitiiMinistrul finantelor publice, Sebastian Vladescu, si presedintele Bancii Europene de Investitii, Philippe Maystadt au semnat doua contracte in valoare de 55 milioane de euro pe o perioada de 25 de ani, din care 6 ani reprezinta perioada de gratie pentru tara noastra. Jumatate din suma va fi folosita pentru dezvoltarea infrastructurii in orasele mici si mijlocii.CEC ataca piata creditelor pentru IMM-uriDupa 8 luni de la declansarea restructurarii CEC-ului, primele rezultate au inceput sa apara, in luna martie banca a fost cotata pe pozitia a cincea in topul bancar de profil. Noul CEC doreste sa ofere servicii nu numai populatiei, ci si tuturor categoriilor de intreprinzatori, in special IMM-urilor, a declarat presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, la Cluj-Napoca.     BNR - mai ingaduitoare cu regimul creditarii in valutaConsiliul de administratie al BNR a decis sa mentina dobinda de politica monetara la 8,75% si sa abandoneze, din ianuarie 2007, restrictia care limita creditarea in valuta la o suma care multiplica, doar de trei ori, banii proprii ai bancilor. Banca centrala a argumentat mentinerea ratei dobinzii de politica monetara prin faptul ca rata anuala a inflatiei a coborat pina la 4,8% in octombrie. Inflatia s-a plasat, astfel, in intervalul de 4-6% vizat de BNR pentru sfirsitul anului.Banca Transilvania - Banca anului 2006Banca Transilvania a primit premiul Banca Anului 2006 din partea revistei Capital, in cadrul Galei premiilor «Oskar Capital». Acest premiu reprezinta pentru Banca Transilvania recunoasterea unui an de succes. Banca Transilvania a ajuns la o cota de piata de 4,5%, in functie de active, situindu-se pe o pozitia 5 intre bancile din Romania si, in plus, este singura institutie bancara cu capital privat majoritar autohton din top 10. De asemenea, numarul de clienti activi - persoane fizice si juridice - a depasit cifra de 750.000, fapt datorat ofertei complexe a bancii, lansarii periodice de produse si servicii, extinderii retelei teritoriale, precum si implicarii deosebite a angajatilor.Moneda de argint dedicata SibiuluiIn conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie, incepind cu data de 11 decembrie 2006, o moneda din argint, cu valoarea nominala de 5 lei, dedicata nominalizarii orasului Sibiu drept „Capitala Culturala Europeana" in anul 2007. Pretul de vinzare a monedei este de 125 lei.Finantare pentru Primaria Tirgu MuresPrimaria Municipiului Tirgu-Mures anuntat semnarea contractului cu  consortiul financiar format din Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria si BT Securities SA, in vederea obtinerii fondurilor necesare pentru finantarea unor proiecte de investitii de interes major pentru comunitatea locala. Consortiul a fost ales in cadrul unei licitatii publice la care au participat 3 ofertanti.  Vara scad economiile romanilorEconomiile si depozitele totale ale populatiei si companiilor din Romania au atins valoarea de 66,95 miliarde lei (18,88 miliarde euro) la finele lunii iulie, in scadere cu 0,5% fata de sfirsitul lunii iunie, cind erau de 67,27 miliarde lei (18,85 miliarde euro), arata datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). In ceea ce priveste depozitele in lei ale persoanelor juridice, s-au diminuat doar valoarea depozitelor la termen, cu 6,9% pina la 15,6 miliarde lei (4,4 miliarde euro), in timp ce sumele investite in certificate de depozit s-au majorat cu 1,1%, iar valoarea depozitelor conditionate au crescut cu 3%.Banca Transilvania - premiata pentru implicare socialaBanca Transilvania a fost premiata pentru proiectul „Tu alegi, Banca Transilvania se implica", in cadrul Galei „Oameni pentru Oameni", care a avut loc in 27 octombrie, la Bucuresti. Evenimentul a avut ca obiectiv recunoasterea implicarii sociale a companiilor din Romania si a fost organizat de Camera de Comert Americana in Romania, Asociatia pentru Relatii Comunitare, Vodafone, Lafarge Romania si JTI, sub patronajul Presedintiei Romaniei.BCR a deschis, peste 100 de noi unitatiBanca Comerciala Romana a deschis, in acest an, 101 de noi unitati, ajungind astfel la o retea teritoriala formata din 473 sucursale si agentii. Noile unitati, destinate in special populatiei, acopera zone cu potential deosebit de dezvoltare a afacerilor atit din marile orase cit si din localitati mai mici situate in aproape toate judetele tarii, precum si in Municipiul Bucuresti, reteaua BCR din Capitala ajungind la 82 de unitati. BCR a implementat, in ultimii ani, un nou concept de unitate bancara care consolideaza relatia directa cu clienti individuali, stimulind satisfacerea in cit mai mare masura a nevoilor acestora. Pentru anul 2007 BCR isi propune sa deschida peste 130 de noi unitati.

Telespectatorii TVR1 incep acest an cu un nou serial de succes. Difuzat in premiera in Romania, serialul „Anatomia lui Grey" (SUA, 2005) incepe in aceasta seara, de la ora 21.50, avind in prim-plan „ritmul si povestile spitalului Seatle Grace", dupa cum precizeaza reprezentantii postului national de televiziune. Seria ii are ca producatori si regizori pe John David Coles, Adam Davidson si Mark Tinker. Din distributia filmului fac parte: Ellen Pompeo (Dr. Meredith Grey), Patrick Dempsey (Dr. Derek Shepherd), Katherine Heigl (Dr. Isobel „Izzie" Stevens), T. R. Knight (Dr. George O'Malley), Sandra Oh (Dr. Cristina Yang), Justin Chambers (Dr. Alex Karev), James Pickens Jr. (Dr. Richard Webber), Isaiah Washington (Dr. Preston Burke)  si Chandra Wilson (Dr. Miranda Bailey). In SUA, serialul „Anatomia lui Grey" a inceput sa fie difuzat in martie 2005. Au fost deja realizate trei sezoane, la ora actuala fiind serialul cu cea mai mare audienta in rindul adultilor.

Un inedit concurs de scrisori adresate lui Mos Craciun a fost organizat la Cluj-Napoca de catre filiala locala a Tineretului National Liberal, „gazda" acestuia fiind pagina de Internet a filialei. Intre 22 si 27 decembrie, au fost postate, astfel, nu mai putin de 180 de cereri, dorinte si propuneri. La final, „expeditorii" scrisorilor care au fost desemnate drept cele mai originale au primit in dar memory-stick-uri, calendare, tricouri sau pixuri. Pentru una dintre participantele la concurs, dorinta de Craciun este de a afla la ce rivneste Mosul, „un ren nou, o Craciunitza, o vacanta in insule?". „Poate vrei sa iti faci si tu formatie, sa cinti cu Trident (...) hornuri mai largi, poate vrei sa participi la alegeri sau sa intri in Parlament (...) Poate vrea doar sex fara obligatii... Sau pace mondiala?", intreaba aceasta. Mai tirziu, clujeanca isi mai posteaza alte citeva dorinte, de la aceea de a nu ajunge Becali presedinte, la fericire sau oprirea timpului in noaptea de Revelion. Pe linga apartamente, masini, reintoarcerea fostelor iubite, cistiguri la loto, locuri in parcare sau excursii pe luna, competitorii de pe site-ul PNL si-au exprimat dorinte specifice: „O noua constitutie, monarhista de preferinta", „o vopsea blonda-aurie sa imi fac o freza tip Elena Udrea", „multe sageti PNL ca in 2007 sa am destule sageti cu care sa pot tinti spatele inamicilor", „presedintele Basescu sa nu il mai atace pe primul ministru Tariceanu timp de o luna", „Basescu si Stolojan sa-i numere ouale lui Nastase sau sa-i sufle lui Vadim in fluier si sa ne lase pe noi in pace sa ne facem treaba", sau „o guvernare pura liberala si un presedinte liberal".

Seven a pregatit „un program special"Concertul Evergrey este organizat de catre Promusic Prod, revista „Maximum Rock" si Krud Promotion & Booking si va avea loc in 21 ianuarie, de la ora 19, la sala „Preoteasa" din Capitala. Formatia suedeza de rock progresiv Evergrey se va afla pentru prima data in fata fanilor din Romania (si totodata a celor din Estul Europei), concertul de aici facind parte din turneul mondial de promovare a celui mai recent album al lor, „Monday Morning Apocalypse". In deschidere vor cinta trupele  Stonegard (Norvegia) si Seven (Romania). „Seven este o trupa care promite foarte mult. In urma concertului de la Maximum Rock Fest si a celui de la Roland Garros din Cluj, unde au aratat ca pot cinta nu numai piese moi, am decis, impreuna cu trupa, sa facem un program special pentru concertul Evergrey", justifica Brindusan alegerea clujenilor pentru deschiderea concertului Evergrey. „Va fi un program de 30 de minute care va include piese foarte apropiate de stilul celor de la Evergrey", adauga acesta.Numar limitat de bileteNumarul biletelor este limitat la 600, „pentru a nu fi foarte aglomerat", dupa cum explica Nelu Brindusan, director Promusic Prod. Costul acestora este de 45 RON, iar in ziua spectacolului va fi de 55 RON. La Cluj, biletele pot fi achizitionate din barul Hard Rock (strada Republicii nr. 110) sau de la anticariatul de linga Casa Matei (linga Club King). Nominalizati la premiile GrammyTrupa Evergrey este formata din Tom S. Englund (voce, chitara), Henrik Danhage (chitara, voci aditionale), Rikard Zander (clape, voci aditionale), Fredrik Larsson (bas), Jonas Ekdahl (baterie). Muzica lor a fost foarte apreciata de-a lungul anilor, turneul care va poposi si la Bucuresti promovind cel de-al saselea lor album (dupa „The Dark Discovery" - 1998, „Solitude, Dominance, Tragedy" -  1999, „In Search of Truth" - 2001, „Recreation Day" - 2003, „The Inner Circle" - 2004). Au fost nominalizati la categoria Best Music DVD a Premiilor Grammy pentru Suedia, insa au pierdut in favoarea celor de la ABBA

In locuri specialeSibienii trebuie sa fie foarte atenti la ce arunca si unde. Orice dispozitiv care functioneaza pe baza de curent electric sau cimpuri electromagnetice este considerat echipament electric si/sau electronic. La fel si echipamentele de generare, transport si masurare a curentilor si cimpurilor electromagnetice, destinate utilizarii la o tensiune mai mica de 1.000 de volti curent alternativ si 1.500 de volti curent continuu. Concret, televizorul, frigiderul, calculatorul, inclusiv tastatura si mouse-ul, telefonul fix sau mobil, trenuletele electrice sau orice echipament de bagat in priza sau care functioneaza pe baterii intra sub incidenta ordonantei. Cind ele se strica iremediabil, nu vor putea fi abandonate, pur si simplu, linga tomberoanele de gunoi sau in fata casei, ca pina acum, ci numai pe platformele special amenajate de catre autoritati.Conditie impusa de UEGestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice este o conditie impusa de Uniunea Europeana prin Directiva Consiliului Europei 96/2002. In fiecare judet trebuie sa existe cel putin o platforma de depozitare a DEEE. De asemenea, cite un punct de colectare trebuie amenajat in toate orasele cu o populatie de peste 20.000 de locuitori. In judetul Sibiu exista trei astfel de puncte. Unul se afla in Sibiu, pe strada Trandafirului nr. 2. El dispune de o suprafata betonata de 40 mp, insa este doar un spatiu temporar, pina cind municipalitatea va gasi o locatie mai buna. La Medias, depozitarea deseurilor electrice si electronice se face in punctul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 135. Iar punctul de colectare pentru intregul judet se afla in orasul Copsa Mica, pe strada Laborator nr.41, are o suprafata betonata de 400 mp si incinta acoperita.Amenzi usturatoareIn cazul localitatilor mici, care nu au un punct propriu de depozitare a DEEE, firmele de salubrizare sint cele care le vor ridica si transporta spre cele mai apropiate puncte de colectare amenajate. Si cetatenii trebuie sa contribuie la incercarea de colectare selectiva. Legea prevede amenzi usturatoare pentru cei care nu respecta prevederile de colectare. Persoanele fizice pot suporta sanctiuni cuprinse intre 500 si 1.000 de RON, in timp ce persoanele juridice nu scapa fara minim 2.500 RON si maxim 5.000 de RON amenda. Deocamdata insa, colectarea selectiva este doar la inceput. Sibienii trebuie sa se obisnuiasca intii cu ideea.

¤ Bus, la „U"Daca pina ieri transferul lui Laurentiu Bus era rezolvat in proportie de 90%, de azi, jucatorul este in totalitate al Universitatii si se va prezenta la reunirea lotului, in 15 ianuarie. Dupa cite se pare, acesta a ramas singurul care a venit de la Timisoara. In momentul de fata, tratativele cu Silvasan sint sistate, din motive ce tin de ordin financiar. „Ne bucuram ca l-am adus pe Laurentiu Bus. Momentan, nu mai tratam nici un transfer cu Poli. Pe Silvasan l-am dorit, dar pretentiile sale sint foarte mari", a declarat directorul sportiv al clubului, Sorin Vadana. Intrebat despre situatia jucatorului Andrei Petrescu, Vadana si-a exprimat speranta ca jucatorul sa vina la „U", dar ultima decizie o va avea George Copos: „Am vorbit cu jucatorul si acesta si-a dat acordul. Mai asteptam raspunsul domnului Copos". Pe de alta parte, Szekely si Giurgiu vor ajunge la Galati in perioada imediat urmatoare doar in cazul in care Otelul va accepta sa plateasca o suma de bani Universitatii. Oferta a fost facuta de clubul de pe „Moina", iar raspunsul este asteptat azi. In caz contrar, cei doi vor continua pina in vara. (C. S.)¤ Fara HerthaAmicalul contra germanilor de la Hertha Berlin pe care CFR Cluj urma sa-l sustina in turneul de pregatire din Antalya, ce se va desfasura in perioada17-29 ianuarie 2007, nu se va mai disputa, a anuntat presedintele  „feroviarilor", Iuliu Muresan. CFR va juca, in schimb, cu azerii de la Olimpic Baku, urmind ca celelalte oponente sa se stabileasca in zilele ce urmeaza. (G. J.)¤ Adversari modestiUrmatorul turneu de pregatire pentru CFR-istii lui Cristiano Bergodi va avea loc intre 2-14 februarie si se va disputa in Cipru. Desi au fost preconizate partide cu echipe importante din Europa, precum Wisla Cracovia sau Werder Bremen, „feroviarii" vor intilni echipe mai degraba modeste, precum Korona Kielce (Polonia), FK Teplice (Cehia), Levski Sofia (Bulgaria) si Lokomotiv Sofia (Bulgaria). Motivul acestei schimbari este, dupa cum a declarat chiar presedintele Iuliu Muresan, faptul ca majoritatea campionatelor puternice vor fi in desfasurare in acea perioada. (G. J.)¤ Incep lucrarilePentru a corespunde exigentelor europene in ceea ce priveste dotarea stadionului, oficialii lui CFR Cluj intentioneaza sa demareze unele lucrari de modernizare a arenei din Gruia. Astfel, pina la inceputul lui februarie se va instala o tabela electronica, urmind ca luna aprilie sa o gaseasca pe CFR dispunind de o instalatie de nocturna. (G. J.)

Nume grele in bazinul Complexului de Natatie „Politehnica"Cu ceva mai mult de o luna inainte de startul CM de natatie de la Melbourne, cinci dintre cele mai bune echipe nationale de polo din lume vor poposi in orasul nostru, care va gazdui intrecerile unui puternic turneu de verificare. Programata a se desfasura initial la Oradea, competitia din perioada 15-18 februarie a fost mutata la Cluj pentru ca lucrarile de la noul bazin acoperit din orasul de pe Crisul Repede nu vor putea fi finalizate in timp util.Asa se face ca iubitorii de polo din Cluj vor avea marea sansa de a vedea la lucru citeva dintre cele mai bune reprezentative de polo din lume. La invitatia nationalei tricolore - care are de aparat un excelent loc 6 la CM - au raspuns Ungaria, Croatia, Grecia si Germania. Vecinii nostri din vest sint campioni olimpici en-titre si vicecampioni mondiali, iar cum la Cluj nu vor fi prezenti cei mai mari rivali ai lor, sirbii, par a fi marii favoriti ai competitiei. Medaliati cu bronz la Campionatele Mondiale de la Montreal (2005), grecii se mindresc si cu un loc 4 la JO din 2004. In usor regres fata de ultimii ani, croatii au in palmares un loc 4 la CM 2005, iar nemtii un loc 5 la Olimpiada de la Atena din 2004.Conform programarii remise redactiei noastre de catre responsabilii Federatiei Romane de Polo, Romania va juca pe 15 februarie (ora 17) cu Germania, pe 16 februarie (ora 17) cu Croatia, pe 17 februarie (ora 18.30) cu Grecia si pe 18 februarie (11.30) cu Ungaria.Program incarcatContactat telefonic, selectionerul echipei Romaniei, fostul mare poloist Vlad Hagiu, a declarat in exclusivitate pentru Monitorul de Cluj: „Pentru noi, turneul de la Cluj este unul foarte important, scopul lui fiind sa-i readuc pe baieti la un «numitor comun». Locul 6 obtinut in 2005 la CM de la Montreal ne obliga si vrem sa ne pastram aceasta pozitie. O bucurie in plus este ca am reusit sa readuc la Cluj puternica formatie a Ungariei, iar la echipa voi putea conta si pe serviciile lui Bogdan Rat, care se intoarce la Nationala dupa o pauza de 6 ani".Poloistii unguri revin in Romania dupa o absenta de 29 de ani. Ei se vor afla la Cluj si in zilele de 13 si 14 februarie, cind se vor pregati impreuna cu „tricolorii", care isi vor fi inceput antrenamentele din Centrul de Natatie „Politehnica" inca din data de 5 sau 6 februarie. Dupa turneu, poloistii romani isi vor continua pregatirile la Bucuresti. In zilele de 26, 27 si 28 februarie, ei vor participa la Debrecen la un puternic turneu international, dupa care se vor finaliza pregatirile in vederea participarii la „mondialul" de la Melbourne (18 martie - 1 aprilie).

Batalia de la BischofshofenStatiunea montana Bischofshofen a gazduit duminica seara intrecerile celei de-a patra etape a Turneului celor patru trambuline. Ajunsa la editia cu numarul 55, traditionala competitie de sarituri cu schiurile n-a dezamagit nici in acest an, concursurile fiind urmarite la fata locului de zeci de mii de iubitori ai acestui spectaculos sport.In fata propriilor suporteri austrieci, noua vedeta Gregor Schlierenzauer a tras de el pentru a invinge si a-l detrona pe liderul dupa trei concursuri, insa doar tentativa obtinerii victoriei de etapa i-a fost incununata de succes. Chiar de ziua sa de nastere - a implinit 17 ani - austriacul a sarit 139,5 si 141 de metri si cu 291,9 puncte a cistigat concursul.Ahonen si Janda, in plutonClasat pe locul 4 la Oberstdorf, pe 5 la Garmisch-Partenkirchen si cistigator la Innsbruck, Anders Jacobsen putea face un concurs prudent, avansul sau fata de urmaritori fiind destul de linistitor. Norvegianul de 21 de ani a preferat, insa, sa dea tot ce poate, astfel ca celor 137,5 metri din prima runda i-au urmat 142, la doar un metru de recordul detinut de japonezul Daiki Ito. Desi s-a clasat al doilea la Bischofshofen, Jacobsen si-a pastrat avansul si cu 961,9 puncte a devenit cistigatorul editiei a 55-a a Turneului celor patru trambuline. Cu 944,6 puncte, Schlierenzauer a urcat pe pozitia secunda, elvetianul Simon Ammann (931,9) clasindu-se pe 3. Cistigatori ex-aequo ai editiei precedente, finlandezul Janne Ahonen (890,7) si cehul Jakub Janda (791,8) au ocupat in final pozitiile 8, respectiv 19. S-au impartit in total 280.000 de franci elvetieni, victoriile de etapa fiind rasplatite cu cite 30.000. Jacobsen a primit si un bonus pe patru roti, cea mai noua creatie a celor de la Nissan, un Qashqai.Urmeaza zboruri cu schiurileDupa 9 din cele 24 de concursuri din program, in clasamentul Cupei Mondiale s-au detasat aceiasi trei saritori. Conduce Jacobsen cu 621 de puncte, fiind urmat de Schlierenzauer (584) si de Ammann (538). La sfirsitul acestei saptamini, caravana Icarilor Zapezii se va afla in Norvegia, la Vikersund, locul de desfasurare a unui concurs de zbor cu schiurile de pe o trambulina de 207 m. Jacobsen este decis sa-si mareasca avansul in fata adolescentului austriac, dar Schlierenzauer este in mare forma, iar Ammann este, si el, oricind capabil de surprize.

37-25 in primul meci si un zdrobitor 40-19 in al doilea: desi au jucat in deplasare, handbalistele de la „U" Jolidon n-au avut probleme in a le elimina pe portughezele de la CS Madeira in turul III al Cupei Challenge. Antrenorul Gheorghe Covaciu a rulat intreg lotul avut la dispozitie, iar jucatoarele au dat satisfactie in „dubla" cu o echipa, sa recunoastem, modesta. Cele 77 de goluri ale echipei clujene au fost marcate de: Paraschiv (9^6), Birsan (6^ 9), Ani-Senocico (9^3), Busuioceanu (3^6), Gherman (4^ 3), Tudorache (4^2), Toncean (2^3), A. Amariei (0^4), Vlad (0^3) si Scrobota (0^1).Tragerea la sorti pentru optimile de finala ale Cupei Challenge va avea loc pe data de 16 ianuarie, meciurile urmind sa se dispute pe 17/18, respectiv 25/26 februarie. In aceasta faza a competitiei, clujencele ar putea intilni doua rivale din Liga Nationala, Tomis Constanta (finalista de anul trecut a Cupei Challenge) sau HCM Roman. Printre capii de serie se mai numara HC Naisa Nis (Serbia), Cercle Dijon Bourgogne (Franta), RK Tresnjevka Zagreb (Croatia), Pelplast Handball Salerno (Italia), KS Zgoda - Ruda Slaska (Polonia) si HC Econom Univ. Energo Lvov. Pina la data urmatorului „examen european", insa, handbalistele clujence vor debuta in returul Ligii Nationale. Duminica vor evolua la Timisoara in fata unei formatii pe care au invins-o in tur cu 31-23.

Integralisti in PortugaliaPrin aceste doua noi achizitii, CFR-istii si-au intarit unele dintre zonele „delicate" ale formatiei pregatite de Cristiano Bergodi, si anume flancurile apararii. Vinovati de incasarea a multor goluri pe parcursul turului de campionat, aparatorii laterali ai lui CFR Cluj au primit „intariri" din Portugalia, furnizoare, in acest moment, a nu mai putin de sase fotbalisti pentru echipa „feroviara". Fundasul stinga de la Pacos Ferreira, Frederico Emanuel Tavares Martins „Fredy", de 27 de ani, si fundasul dreapta al echipei Estrela Amadora, Antony Da Silva „Tony", de 26 de ani, sint cei care i-au convins pe oficialii lui CFR Cluj, aflati in cautarea unor fotbalisti pregatiti pentru ambitiile europene ale formatiei din Gruia. Fredy, fotbalist de 1,74 m inaltime si o greutate de 68 de kg, s-a nascut pe data de 14.08. 1979 in localitatea Estarreja, Portugalia, si a fost unul dintre cei mai folositi jucatori de la Pacos Ferreira, adunind 11 meciuri ca titular in acest sezon al campionatului portughez, in 10 dintre ele fiind integralist. Celalalt fundas, Tony, s-a nascut in Franta, la Creusot, pe data de 20.11.1980, si are 70 de kg la o inaltime de 1,75 m. A evoluat in 13 meciuri in acest sezon, jucind cite 90 de minute in 12 dintre ele.Flancuri de topNecesitatea aducerii unor fundasi laterali la CFR Cluj a fost recunoscuta si de presedintele „feroviarilor", Iuliu Muresan: „Am adus doi jucatori de care aveam mare nevoie. Trebuia sa ne intarim partile laterale, deoarece am avut mari probleme in acea zona in turul de campionat". De asemenea, oficialul clujenilor a recunoscut ca mai multi jucatori portughezi din lotul lui CFR au fost doriti de Steaua, printre acestia aflindu-se noua achizitie Tony, dar si Semedo sau Manuel Jose. Muresan s-a aratat foarte optimist in ceea ce priveste returul de campionat, declarind ca, in actuala formula, echipa sa va incheia sezonul pe o pozitie fruntasa: „Sint convins ca vom termina campionatul pe podium sau chiar pe pozitia a doua". In final, oficialul din Gruia a catalogat flancurile formatiei CFR Cluj drept cele mai valoroase din intregul campionat intern, punctind, de asemenea, oportunitatea noilor achizitii: „Afirm, fara falsa modestie, ca la ora actuala avem cei mai buni jucatori de banda din Liga I. Fredy si Tony, la fel ca Frunza, chiar daca nu vin de la echipe de top, au fost jucatori determinanti pentru aceste formatii. Ceea ce imi da speranta ca se vor integra in mecanismul lui CFR si vor ajuta la indeplinirea obiectivelor".

¤ Treptow ramine dupa gratiiJudecatoria Iasi a respins, ieri, cererea de eliberare conditionata facuta de istoricul american Kurt Treptow, condamnat pentru pedofilie. Avocatii au cerut ca el sa fie eliberat inainte de termen pentru ca a scris, in detentie, o lucrare stiintifica, iar, potrivit legislatiei, pentru fiecare 2 zile petrecute in celula scriind, lui Treptow ar putea sa i se taie 3 zile din pedeapsa. Magistratii ieseni au decis ca acesta sa ramina inchis. El a fost condamnat la 7 ani de detentie pentru corupere sexuala a doua minore si a ispasit, pina acum, mai putin de 5 ani. (C. J.)¤ PD vrea un guvern mai simpluDemocratii si-au stabilit strategia pentru 2007: restructurarea guvernului, planul post-aderare si adoptarea in aceasta sesiune legislativa a unui proiect de lege privind votul uninominal. PD i-a cerut ieri premierului Tariceanu sa se prezinte in fata Parlamentului cu o schema de reorganizare a cabinetului. Structura dorita de PD are intre 15 si 18 ministri, dar fara ministri delegati si vicepremieri. Ministerul Integrarii, care si-a pierdut obiectul muncii, ar putea sa se transforme in Ministerul Dezvoltarii Regionale, alaturi de care va fi infiintat un Departament pentru Afaceri Europene. (C. J.)

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania a lansat, ieri, cel mai recent eurobarometru care analizeaza opiniile romanilor in legatura cu aderarea tarii la Uniunea Europeana. Potrivit studiului, romanii ramin cei mai optimisti europeni, cu un procent de 67% incredere in ceea ce inseamna constructia europeana. Aproximativ 30% dintre cetatenii Romaniei cred ca, in urmatoarele 12 luni, tara o va duce mai bine din punct de vedere economic. Romanii considera ca drepturile omului, pacea si respectul pentru viata reprezinta valori de cea mai mare importanta, iar implinirea personala si munca, in detrimentul timpului liber, par sa se situeze pe pozitii inalte pe agenda romanilor, la fel ca in cea a altor europeni. Daca este sa se plinga de ceva, romanii au o problema cu preturile mari, pensiile mici si taxele, in vreme ce alti europeni se pling de somaj si problema terorismului, precum si de cea a imigratiei. Cei mai optimisti dintre optimistii romani se afla in Bucuresti - regiunea de dezvoltare 8, unde 75% din populatie are incredere in UE, iar 53% se declara multumita de traiul zilnic.Regiunile cu cea mai buna calitate a vietii par a fi, potrivit studiului, cele de vest si nord-vest, unde traiesc cele mai multe persoane multumite de felul in care traiesc si cu un nivel ridicat de optimism general. Regiunea cea mai pesimista, unde se inregistreaza si cea mai mare rata de emigrare temporara in strainatate, este cea de nord-est.

Negocieri fara succes intre primar si transportatoriDiscutiile dintre autoritatile locale din Giurgiu si reprezentantii transportatorilor privind taxa de trecere prin vama au avut loc ieri, dar s-au incheiat fara vreun rezultat concret. Taxa este in continuare suspendata si oportunitatea, respectiv legalitatea ei vor fi analizate atit de Consiliul Local Giurgiu, cit si de Guvern, la cererea expresa a premierului Calin Popescu Tariceanu. El considera ca taxele impuse de autoritatile de la Giurgiu ar trebui desfiintate - este vorba de o taxa de tranzit si una de ecologizare, stabilite inca de acum un an de autoritatile locale. La sfirsitul saptaminii trecute, zeci de soferi de tiruri, turci, bulgari si romani, au protestat impotriva taxei (cele doua taxe cumulate intr-una singura) si abia sub presiunea lor si la interventia telefonica a presedintelui Traian Basescu, primarul Lucian Iliescu a suspendat temporar taxa.O fi sau n-o fi dupa cum zice UE?Contravine sau nu taxa regulilor Uniunii? Cite capete, atitea pareri. Potrivit lui Mircea Toader, secretar de stat in ministerul Administratiei si Internelor, taxa nu este in acord cu normele europene. Eleonora Nikolova, deputata a Uniunii Fortelor Democratice si fosta primarita a orasului bulgar Russe, crede ca UE trebuie sa exercite presiuni in vederea renuntarii la taxa impusa de autoritatile romane, deoarece este perceputa incorect atit de la romani, cit si de la bulgari. Comisarul bulgar, Meglena Kuneva, a atras atentia autoritatilor de la Giurgiu ca ar putea fi chemate sa dea explicatii in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg, pentru percepere ilegala de taxe. De cealalta parte, voci din Uniune spun ca, in virtutea autonomiei locale, extrem de incurajata de normele UE in domeniul administratiei locale, taxa poate ramine in vigoare daca ea se aplica fara nici un fel de discriminare, adica tuturor celor care tranziteaza Romania prin vama Giurgiu.Primarul din Giurgiu se lauda ca a mers la femei cu presedinteleDaca, in schimb, intre autoritatile romane si cele bulgare a existat un acord de renuntare la taxa dupa aderare, atunci primaria din Giurgiu incalca niste norme. Acordul se pare ca exista, dar solutia pentru intregul conflict nu se arata prea curind, fiind asteptata discutia de la Guvern ceruta de premier. Bulgarii au, la rindul lor, probleme cu trecerea cu masina in Grecia, tara mai veche membra a Uniunii. Suma de aproximativ 2 milioane de lei vechi pe care un camionagiu trebuie sa o plateasca la Giurgiu nu ii supara numai pe bulgari, ci si pe transportatorii romani. Conflictul dintre reprezentantii acestora si Lucian Iliescu, primarul din Giurgiu, se adinceste. Dar primarul, in loc sa caute solutii, are ceva mai bun de facut: se lauda ca a mers „la femei" cu presedintele Basescu si de asta lui nu i se poate intimpla nimic daca mentine taxa. Banii proveniti din acest bir autohton intrau in bugetul local din Giurgiu, dar primarul nu a dat, pina acum, explicatii legate de ce s-a facut cu banii respectivi.

Clujul, judet-exemplu. NegativClujul a fost la un pas de a deveni judetul-model al Romaniei in fata Uniunii Europene in ceea ce priveste modul in care a reusit sa rezolve problema anemiei infectioase la cai. Cu toate acestea, in mai putin de 1 an, a ramas in urma. Exemplul oferit acum pe post de model de catre oficiali este judetul Mures. In tot acest rastimp, 111 fosti proprietari de cai asteapta inca platile compensatorii, care nu au perspective prea bune sa ajunga si in buzunarele lor. Suma pe care Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) ar fi trebuit sa o plateasca clujenilor se ridica la 56.880 de lei. Insa in prezent dosarele care contin documentatia de solicitare a despagubirilor „se plimba" intre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) si Directia Sanitar-Veterinara. Motivul pentru care oamenii nu isi pot primi banii este Hotarirea de Guvern 1415 din 2004 si toate reglementarile si modificarile ulterioare care n-au rezolvat o problema esentiala: ce se intimpla in cazul in care proprietarul nu are cum sa duca animalul la abator, dupa cum cere legea, si nici nu are ce sa faca cu carnea dupa sacrificare. Legea nu admite existenta intermediarilor in acesta poveste, desi abatoarele care accepta cabaline spre sacrificare sint putine si in nici un caz in apropiere.Cum (nu) functioneazaIn judetul Cluj exista peste 21.000 de cai inregistrati in evidentele Directiei Sanitar-Veterinare (DSV). Dintre acestia, raportati ca fiind pozitivi cu anemie infectioasa sint peste 204. Legea spune ca focarul de anemie infectioasa trebuie stins, animalele trebuind sacrificate. Pina la sacrificare, caii bolnavi nu pot parasi grajdurile sau curtea proprietarului. „Problema intervine la momentul in care la analiza animalul este depistat pozitiv, dar atunci cind il privesti nu prezinta nici un simptom, dimpotriva, arata bine si e sanatos. In faza in care nu exista semnele clinice, avem probleme cu proprietarii", explica Nicoale Pivaru, seful Serviciului de Sanatate a Animalelor al DSV. In plus, spune si directorul DSV Cluj, Alexandru Duma, „Romania oricum trebuie sa rezolve aceasta problema in anul acesta. A fost somata de UE. Noi in septembrie 2006 am depus o propunere legislativa, un proiect care viza acceptarea notiunii de intermediar care sa poata duce animalele la sacrificare, iar proprietarii sa primeasca despagubirea promisa de statul roman". Problema intervine la plata. „Cum au putut fi platite 25 de dosare, pe care tot eu le-am intocmit, puteau fi platite si celelalte. Conditiile de preluare a animalelor bolnave au fost aceleasi. Dar regulile au fost schimbate in mijlocul jocului in mod constant si de fiecare data trebuiau aduse hirtii noi", precizeaza Pivaru. Mai mult, spune el, firma Targo, care in judetul Cluj s-a ocupat de achizitionarea cailor bolnavi din gospodariile private, a facut practic un bine comunitatii, spun oficialii DSV. „In mod normal, omul trebuie sa plateasca o masina care sa transporte animalul pina la abator. La nivelul anului 2005, acest abator era Cicalex din Alexandria. Singurul. Dar abatorul ii sacrifica animalul si nu il interesa sa valorifice carnea. Omul raminea cu cheltuiala de transport si de sacrificare si nu obtinea nimic in schimb. Compania se ocupa inclusiv de distributia carnii de cal. Proprietarii au preferat sa le tina in batatura. Iar cind au vrut sa le dea, n-a mai fost nimeni sa le ia", a precizat si Alexandru Duma. Acum, caii mai pot fi sacrificati si in abatorul de la Brasov. Dar cheltuielile sint la fel de mari, iar despagubirile nu acopera de multe ori valoarea animalului pierdut si nici cheltuielile de sacrificare. „Firma a cumparat caii si a oferit un pret ca pe piata libera. Cele mai multe animale au fost vindute cu 1 milion, 1,5 milioane de lei vechi. Cel mai mult pretul oferit pentru un asemenea exemplar a urcat pina la 17-18 milioane de lei vechi. Proprietarul a primit o chitanta pe care este specificat ca bonul reprezinta contravaloarea animalului in viu", explica Nicolae Pivaru. In cazul in care animalul nu a prezentat semne clinice ale anemiei infectioase, carnea a putut fi pusa legal in circuit pentru consumul uman. Nu putea fi efectuat export de carne in viu, insa conform normelor existente, prelucrata ea putea parasi tara, daca beneficiarul era extern.Legea buclucasa„DADR nu are nici o responsabilitate. Noi nu facem nici o constatare a vreunei boli si nici nu sintem responsabili cu aplicarea normelor sanitar-veterinare. Dosarele care nu intruneau conditiile au fost trimise spre DSV", a declarat si Iuliu Suatean. In replica, directorul DSV, Alexandru Duma, spune ca „dosarele privind despagubirile legale ale proprietarilor de cai identificati pozitivi cu anemie infectioasa au fost completate si trimise inapoi la DADR. Exista si numere de inregistrare". La mijloc si responsabila de necorelarea actiunilor celor doua institutii sta HG 1415 din 2004, care, culmea, se refera la porcine si taurine, nicidecum la cabaline. Nici acest HG si nici ordinele care au urmat nu au reglementat situatia cabalinelor si in toate este clar specificat ca fiecare proprietar trebuie sa ia animalul infestat si sa-l duca personal la abator, iar pe baza documentului eliberat de abator poate ulterior sa ceara despagubirea promisa de Guvern. „Eu nu pot sa spun ca medicii veterinari au vreo vina sau nu. Insa proprietarii nu pot cere despagubirea in conditiile in care legea nu a fost aplicata", a explicat Iuliu Suatean. „DSV nu are nici o atributiune de plata de despagubiri. Noi raspundem de normele sanitare. Nu e normal ca oamenii sa fie trimisi la noi. Noi facem constatarea bolii si impunem masurile. Ministerul Agriculturii e singurul care are atributiuni de plata si el ar trebui sa reglementeze situatia si sa stea cu fata la realitatile din teren", a conchis Alexandru Duma.

Uniunea Europeana e o uriasa oglinda. Care nu minte. Dupa 50 de ani de comunism exacerbind valorile nationale mult dincolo de bunul simt si dupa 17 ani de tranzitie iconoclasta, care a recuperat statistica si istoria pina n-a mai ramas piatra pe piatra, romanii au sansa statistica si istorica de a afla, in fine, cine sint ei cu adevarat si cine este Romania. Nimeni nu se asteapta ca oglinda sa ne spuna ca sintem cei mai frumosi sau cei mai destepti, dupa cum e foarte posibil sa infirme si teoriile proprii opiniei publice de la noi cum ca - „romanul tot roman..." - am fi cei mai hoti, cei mai lenesi sau cei mai corupti. Teza ospitalitatii funciare a poporului roman va fi greu pusa la incercare de virtualele si naturalele puseuri de emancipare ale comunitatii tiganesti, dar si de asteptatele valuri de imigranti din statele asiatice sarace sau oprimate politic ale fostei Uniuni Sovietice, din China sau din Africa. Istoria se va scrie altfel, mai global si mai relaxat, s-ar putea sa ne cautam super-eroii comunismului ultranationalist prin periferiile marilor curente politice si ideologice, niste marunti epigoni reinventind roata in cercul lor ingust de sfetnici experti in pavarea drumurilor spre pierzanie. Bun, deci nu vom fi nici cei mai viteji, nici cei mai pacifisti, micile excese singeroase sau doar cinice ignorate de istoriografia noastra vor capata argumente, marturisitori si expunere, oglinda ne va arata atunci rusinati si tristi, piosi sau poate enervati, infierbintati sau plictisiti. Spre disperarea tabloidelor germane si britanice, oglinda va demonstra, probabil, ca nu sintem nici cei mai salbatici, nici cei mai sidosi, alinierea alcoolului si a tigarilor la preturile europene ne va infatisa, cit de curind, cu ficatii si plaminii ceva mai curati. Poate ca oglinzile nu detecteaza ipocrizia, dar cu toate astea, sint ceva sanse sa aratam si sa vedem citi dintre noi merg la biserica doar ca sa se afiseze si citi pentru ca simt nevoia sa se roage si sa impartaseasca credinta, bunastarea relativa va confirma daca, asa cum cred unii, multi romani au abandonat ortodoxia in favoarea neo-protestantismului pentru un sac de haine de „import" sau pentru o viza in Vest. Oglinda ne va arata si singuri - si pe noi, cei din tara, si pe „capsunari" -, imbatriniti si fara entuziasm, cu versurile „de suflet" ale manelei pe post de medicament si asistent social, inghetind la cozi fara miza, trancanind despre nimicuri, despre visuri mici, mici de tot, cu „cutii de chibrituri" mobilate ingramadit, cu televizorul cocotat la disperare pe dulap fixat pe stirile de 5 de telecomanda invelita intr-un nailon - „sa nu se duca cifrele" - si cu cutii de bomboane „de ocazie" uitate printre cartile vechi - un Sadoveanu, un Delavrancea, un Slavici -, lecturi obligatorii pre-aderare. Ne vom uita in oglinda si nu ne va placea ce vedem - cine sintem -, dar vom fi noi acolo, privindu-ne in ochi de dincolo de sticla, si macar vom sti cine sintem.

Chiar asa: ce ne mai rage prin buzunare? Caci, daca „Ursus" este „Regele berii in Romania" (si pentru unii, cu un stomac mai delicat, un fel de „Activia" care-si face efectul aproape instantaneu), „Leul" este regele buzunarelor noastre. Un rege care a intrat in iarna intarit, bine vitaminizat de catre „capsunarii" din Spania.Dupa ce si-a pierdut patru „nule" din coada, leul romanesc este un caz aparte de supravietuire a speciei, asta dupa ce, ani buni de tranzitie, a fost primul caz de extinctie prin inmultire brutala. Caci familia de lei care-si facuse culcus in seiful Bancii Nationale se-nmultea, aproape anual, cu tot felul de tinci neajutorati - ba bancnota de 500.000 de lei, ba moneda de 5.000 de lei -, ce se hraneau, inconstient, din propria depreciere.Sa nu cumva sa cadeti in capcana de a crede ca, o data intarit, leul romanesc a scapat de dusmanii sai naturali. Acest nobil animal este vinat, cu ferocitate sporita, de catre gigacalorie, kilowat, impozite, cosul zilnic si functionarul public - care stiu sa intinda in calea lui diverse capcane, buzunare, miini si plicuri.Dar cel mai mare dusman al leului ramine, totusi, bugetul public - nu atit prin faptul ca impusca leii din buzunarul cetateanului cu adinca osirdie, ci prin modul cum stie sa-l risipeasca fara prea mult scop (dovada, o scriu din nou: am dat pe mina guvernantilor aproape saptesprezece bugete nationale si n-am primit, in schimb, nici macar de-o autostrada intreaga).In ce priveste Clujul, ma mir de insolenta leilor ce au luat calea Bucurestilor (ce ne aduc pe locul 3 ca si contributori la bugetul national) ca, timp de 12 ani (desi am avut, har Domnului, tot felul de „de-ai nostri" prin guverne), n-au stiut sa ia calea de drept catre nevoile clujenilor, ci au astupat doar golul buzunarelor unor baroni locali de-ai PSD de prin Moldova. Ai dracului, de 2 ani, s-au dat cu Boc, sa-si savureze doar el si echipa lui succesele obtinute cu ajutorul lor - ce fata are Clujul azi, fata de acum 2 ani, chiar se vede. Desi, daca ar fi sa scriu la Condica de Sugestii si Reclamatii, mai sint si scapari, tovarasi. Daca l-am lua de mina pe primarul Emil Boc si l-am plimba pe Bulevardul Eroilor, ne-am pierde multumirea realizarii trotuarului cu dale din granit printre rosturile grosolane lasate de „meseriasii" de constructori (ramasi la lucru in tara dupa ce adevaratii meseriasi s-au dus sa intareasca leul culegind capsuni in Spania). Sau ne-am minuna de faptul ca nu mai avem arbori - ca i-am taiat sa ingropam cablurile aeriene dar, ale dracului cabluri, au stiut sa creasca la loc.Pe masura ce ne vom integra in Uniunea Europeana, importanta bugetelor locale va creste. Va creste proportional cu valoare investitiilor atrase de comunitatea locala prin reprezentantii sai alesi - deocamdata, nu o sa lasam o crapatura in asfalt (sau alte interese meschine) sa ne umbreasca aceste vise. Nu?

¤ Pircalab, la recursCurtea de Apel Cluj judeca azi recursul inaintat de Dan Parcalab, directorul „Gazetei de Maramures", impotriva hotaririi Tribunalului Cluj, ce a emis joia trecuta mandat de arestare preventiva pe numele sau. Parcalab a fost arestat pentru 29 de zile in dosarul „Santaj in presa", fiind acuzat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) Cluj de aderare la un grup infractional, santaj calificat si spalare de bani. (I. O.)¤ Bani pentru agricultorii clujeniPlatile directe la hectar care vor fi platite in acest an din fondurile UE se ridica la aproximativ 50 de euro/hectar, aproximativ 180 de lei. Pina in 2013, aceasta suma va ajunge la valoarea de 200 de euro la hectar/an. „Banii vor fi dati celor care lucreaza terenul, iar acestia vor fi drastic verificati. Plata vine pentru un teren egal cu un hectar, dar care nu are parcele mai mici de 30 de arii. Proprietarul sau arendasul trebuie sa depuna o cerere la Agentia de Plati pina la 15 mai 2007", a declarat Iuliu Suatean. (L. A.)

Cazul fostului antrenor-jucator al lui CFR Cluj, actualmente la FC Arges, s-a intins pe mai multe luni dupa plecarea sa inopinata de la gruparea din Gruia, petrecuta la inceputul lunii octombrie a anului trecut, si s-a soldat, in cele din urma, cu supendarea lui Munteanu din activitatea de jucator pentru o perioada de 8 luni. „Am ajuns, impreuna cu Arpi (n.r., Paszkany Arpad), la decizia de a renunta la conflictul cu Dorinel. Ne retragem din toate actiunile impotriva lui. Ii dam si dezlegarea de a juca la FC Arges", au fost spusele lui Muresan.

Cunoscatorii au tot timpul cite ceva de obiectatLinia 3, Gara Mare, Cluj-Napoca. La ora 11 si jumatate, peronul e semicurat si aproape gol. Din multimea de navetisti, aproape nimeni nu sta afara la fumat, cum e obiceiul de cind cu legea antifumat. Calatorii, nedumeriti, cauta in susul si-n josul peronului, „personalu' de Bistrita, nu trenu' asta". Clujenilor parca nu le vine sa creada ca trenul argintiu, cu plexiglas incolor si mai curat ca vesnicul personal, albastru in zilele sale de glorie, ar putea fi trenul pe care-l asteapta. Pina se dumiresc ca nu-i Intercity, Sageata, International ori Clasa 1, le sare in ajutor Gheorghe Mesaros, seful noului tren. „Asta-i trenu', da!", zice barbatul mustacios, cu cusma neagra intr-o parte si tigara in coltul gurii.„Ii fain trenu', arata bine, numa' nu-i asa nou... L-am primit si noi de la francezi. Apai, oamenii-s multumiti, da' nu-i nu-stiu-ce. Ei o circulat cu asta in anii '60 si noi ne minunam de el si-l luam de nou", spune un angajat CFR cu state vechi de plata, sprijinit de usa cu „inchidere automata". „Ii fain, numa' Doamne feri sa se intimple ceva minune si sa ramiie oamenii blocati pe dinauntru, ca usile aste' nu se deschid, numa' de la mecanic", continua barbatul, care merge pina in Rascruci in vagonul 4 al noului tren.Linga el, un alt consatean, fost CFR-ist, iesit la pensie de 5 ani. Imbracat intr-o bunda maro, descheiata doar la git, atita cit sa mai treaca aerul conditionat sa uste sudoarea, barbatul spune mindru ca de-abia a asteptat sa circule din nou cu asa tren. „Ii tare fain. In tinerete circulam tat cu un personal din asta fain, care avea si muzica", explica in timp ce se aude dintr-o boxa ascunsa in tavan un house digerabil, „da' care n-o inlocuieste pe Angela Similea".„10 minute si pornim spre UE"„Se vede ca am intrat in UE, dom'le, daca si CFR-u' s-o gindit la noi. Apai, din astea n-am vazut noi. No, ii fain in UE", decreteaza un alt pasager. Pe culoarul vagonului 4, totul are iz european, de cind cu noul personal, care face, e drept, tot o ora si un sfert pina la Dej... Pina si tiganul care isi schimonoseste piciorul, lipindu-si o halca de carne pe tibie, pare mai european decit inainte, desi poarta acelasi costum de iarna de CFR-ist. „Uai, Doamne! Asta ne-o mai lipsit! De cind is io tinar", zice alt om din vagon, „tat aceeasi smecherie o are. Da' nu-l vezi la alt tren, numa' la asta de 11 vine, ca nu se scoala de dimineata, ce crezi?". „O intrat in Europa si el, se adapteaza la noile norme", zice un zeflemist, navetist de cariera, care merge la Bistrita.E 12 fara un sfert si trenul ii mai are de asteptat inca 10 minute pe navetisti. Mecanicul de locomotiva are timp sa manince o felie de piine cu zacusca neaosa. Intrerupt, isi stringe masa improvizata, curata locul, isi potriveste ochelarii cu rama aurie, da bretonul peste cap, in stinga, si scoate capul pe geamul minilocomotivei. „Trenuletu' ii fain, micut, parca-i combinatie intre tramvai si metrou. Nu mai am locomotiva, da' trenu' ii puternic. Poate sa ajunga la 120 de kilometri pe ora, da' aici mergem numa' cu 100. Doua motoare are, in loc de sase, cite are aialalta", explica mecanicul Moldovan Teodor, aratind inspre gigantica locomotiva, deja paraginita, de pe linia 2, facuta la Craiova, „care-i mai tinara cu vreo 10 ani decit trenuletu' asta", continua. „No, suie-te o data, ca pornim spre Europa!". La 12 fara 5 minute, toate usile se inchid automat, trenul fluiera scurt si iese, incet, din gara Cluj-Napoca.

Dezinteres din partea PrimarieiLa doua saptamini de la intrarea in vigoare a hotaririi de Consiliu Local (HCL) cu numarul 764, din 28 noiembrie 2006, adoptata in unanimitate, localurile publice ce intra sub incidenta acesteia nu s-au conformat prevederilor. Mai exact, patronii barurilor, discotecilor sau restaurantelor cu program dupa ora 23 sint obligati sa asigure ordinea si linistea publica in spatiile proprii, precum si in cele aflate in vecinatatea localului, pe o raza de 100 de metri, prin personal specializat sau prin intermediul societatilor de protectie si paza. Potrivit aceleiasi HCL, comisia locala de ordine publica se obliga sa intocmeasca lista unitatilor ce intra sub incidenta prezentei hotariri, precum si a perimetrelor aferente in vederea elaborarii si avizarii planurilor de paza. Nici urma de lista, insa, deoarece membrii comisiei spun ca nu au avut timp sa se ocupe de aceasta problema. Intre timp, patronii sint total dezorientati, deoarece perimetrul de 100 de metri se suprapune, in multe cazuri, cu cel din fata localului vecinului.Imposibil de aplicatStrada Piezisa. Barurile stau unul peste altul din Clinicilor pina sus, in Hasdeu. Daca masori la pas, faci citeva sute de metri in total. Localurile sint, insa, cu nemiluita, iar patronii trebuie sa se conformeze initiativei primarului Emil Boc. Cum masoara cei 100 de metri? Toti ridica din umeri. Cum platesc 10-15 milioane pe luna pentru a contracta o firma de paza si protectie? Inca nu stiu. Deocamdata, patronii au ramas in stand-by, chiar daca sint constienti ca pot fi amendati in orice moment. „Este o aberatie. Ca sa platesc inca un om, ar insemna sa renunt la altul. Apoi, este domeniu public, nu este normal sa stam de paza in strada", spune Angela Brasovean, patroana barului „La Solas". De aceea, mai multi patroni de aici s-au inteles sa conteste in instanta HCL-ul cu pricina.Locuri de munca pentru pazniciFirmele de paza si protectie sint cele vizate pentru contractarea in vederea aplicarii masurii. Tarifele sint, insa, destul de piperate. Un astfel de patron de firma ne-a declarat ca acestea variaza intre 6 si 12 RON pe ora pentru un singur angajat. Teodor Pop-Puscas, patronul PP Protect, spune ca a primit solicitari sporadice de contractare, insa fara o finalitate. „Singura locatie unde asiguram paza si protectia pentru 100 de metri este clubul «Obsession», inca din 10 decembrie", a declarat acesta.Autoritati intelegatoareAngajatii Primariei spun ca vor fi ingaduitori, pentru inceput, cu patronii clujeni. „Totusi, in momentul acesta ar trebui macar sa inceapa demersurile de angajare, sa aiba un contract cu o societate specializata in domeniu", spune consilierul PNL Horea Florea, membru al comisiei locale de ordine publica. Acesta ne-a mai declarat ca membrii vor avea o intilnire saptamina aceasta cu presedintele comisiei, Emil Boc, si vor pune la punct amanuntele legate de masuratoarea perimetrului, intocmind si lista cu locatiile respective. Amenda pentru nerespectarea hotaririi este cuprinsa intre 1.000 si 2.500 de lei noi si retragerea autorizatiei de functionare.Legea lui GordeaInitierea proiectului pentru mentinerea ordinii publice in incinta si in jurul localurilor a apartinut primarului Emil Boc, dupa ce un tinar student, Calin Gordea (foto), a murit batut de un grup de tineri in fata unui club clujean. Liderul PD a fost, intimplator, martor la intreaga scena, si a condamnat atitudinea bodyguarzilor localului, care nu au intervenit in nici un fel. 

Reprezentantii sindicatului Sanitas Cluj au intentat proces Spitalului Clinic Judetean Cluj, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Ministerului Sanatatii Publice (MSP) si Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSF), in numele sindicalistilor angajati la Clinica de Medicina Muncii Cluj-Napoca. Cei aproape 100 de angajati ai clinicii clujene nu au primit salariu pe luna ianuarie 2006, au primit salariile integral in lunile februarie, martie, aprilie si mai, dupa care din iuna iunie pina in decembrie au primit doar jumatate din leafa. Avind in vedere ca situatia angajatilor de la Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca nu a fost rezolvata, in ciuda numeroaselor demersuri, s-a ajuns la proces. Potrivit liderului Sanitas Cluj, Stefan Roman, motivul este vidul legislativ care a dus la situatia de-a dreptul dramatica in care se afla angajatii clinicii clujene.Clinicile de Medicina Muncii din Romania au fost trecute spre finantare la MMSSF inca din luna ianuarie a anului trecut. Cu toate acestea, plata de la Fondul de accidente de munca si boli profesionale nu a fost posibila timp de 9 luni, avind in vedere ca normele metodologice de aplicare a legii au aparut de abia in luna octombrie 2006. In aceeasi luna, conducerea Spitalului Judetean Cluj a semnat un contract cu Casa de Pensii Cluj, insa sumele obtinute sint prea mici si nu acopera acordarea salariilor. Angajatii Clinicii de Medicina Muncii au primit pina acum bani datorita eforturilor facute de conducerea Spitalului Clinic Judetean Cluj, care va trebui sa recupereze aceste sume.

Sindicatul din invatamintul clujean este in proces cu Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) pentru recuperarea unor salarii restante. Este vorba de aproximativ 300 de invatatori, institutori, maistri si educatori, care solicita plata unor ore suplimentare, incepind cu 3 ani in urma. „Cadrele didactice cu vechime de cel putin 25 de ani si gradul I beneficiaza de o reducere de 2 ore a normei didactice. Ne-am prevalat de generalitatea articolului 45 din Legea 128 si am cerut in instanta sa primim plata pe 3 ani in urma, reprezentind contravaloarea acestor ore in plus", ne-a declarat Vioara Temian, vicepresedinta Sindicatului Liber din Invatamintului Preuniversitar Cluj (SLIPC). Procesul a fost intentat la inceputul anului scolar 2006-2007 Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC), dar si Consiliului Local Cluj, care a preluat sarcina Ministerului Finantelor in teritoriu si prin care se fac platile. Suma medie pe care ar trebui sa o recupereze fiecare cadru didactic variaza intre 10-15 milioane de lei vechi. Asta ar insemna ca Ministerul Educatiei sa scoata din buzunar citeva miliarde de lei vechi. Procesul este pe rol la Tribunalul Cluj.

Bani folositi doar prin Hotarire de GuvernProgramul elaborat de Ministerul Sanatatii Publice anul trecut prin care toti cetatenii Romaniei trebuie sa isi faca analizele medicale, indiferent daca platesc asigurarile de sanatate sau nu, a fost aminat. Potrivit ministrului Sanatatii Publice, Eugen Nicolaescu, programul a fost aminat deoarece Parlamentul, atunci cind a dezbatut proiectul Legii bugetului pe 2007, a stabilit ca toti banii incasati din taxa pe viciu sa fie utilizati, nu prin ordin de ministru, asa cum prevedea Legea sanatatii, ci prin Hoarire de Guvern. „Ca atare, toate pregatirile care fusesera realizate pe baza unui ordin de ministru au trebuit abandonate, pina la publicarea Legii bugetului. Acum, cind aceasta lege este in vigoare, Guvernul trebuie sa elaboreze o hotarire prin care sa realizeze programul national de sanatate", a precizat Eugen Nicolaescu. In cazul in care Hotarirea de Guvern va fi aprobata pina la sfirsitul acestei luni, programul ar putea fi demarat in aprilie si va fi prelungit pina la sfirsitul lunii iunie 2008.2.300 de clujeni pe zi la analizeProgramul de evaluare a starii de sanatate a populatiei are drept scop crearea unei imagini asupra patologiei existente la nivel national. Astfel, fiecare cetatean al Romaniei va trebui sa treaca pe la un laborator de analize in decurs de un an. In judetul Cluj s-a estimat ca numarul zilnic de analize se va ridica la 2.300. De asemenea, in urma evaluarii facute de Autoritatea de Sanatate Publica Cluj, unitatile sanitare publice din judet au capacitatea de a efectua analizele de laborator prevazute in program.

Intreaga situatie a fost creata de trecerea de la taxarea in dolari la cea in euro. Oficialii Orange Romania au confirmat ieri pentru Monitorul de Cluj faptul ca in noaptea de 7 spre 8 ianuarie, intre orele 00.00 si 07.30, toti utilizatorii de cartele au beneficiat de convorbiri nationale si internationale gratuite. „Orange a ales aceasta solutie (n.r., de a nu taxa convorbirile telefonice) pentru a le asigura clientilor sai accesul la serviciile voce (serviciul Mesaje Scrise nu a fost disponibil), alternativa fiind sa derulam acest proces (n.r., de schimbare a tarifarii) in conditii de restrictionare totala a traficului", se arata intr-un comunicat semnat de directorul comercial Orange Romania, Thierry Millet.Vorba s-a raspindit repede atit prin intermediul telefonului, ca doar era gratis, cit si prin intermediul Internetului si cu preponderenta al Yahoo! Messenger. Unii dintre speculantii „ofertei" Orange au trecut direct la fapte. Fie si-au sunat prietenii din alte tari, fie au sunat alti utilizatori de cartele pentru a le incarca acestora creditul. „Cum am aflat de situatie, mi-am sunat parintii in Italia, chiar daca era ora 3 dimineata. Mai aveam 4 centi credit si eram si in perioada de gratie, dar nu mi-a venit sa cred cind am auzit ca suna. Cred ca am vorbit vreo 5 ore cu ai mei si cu alti prieteni, si astazi (n.r., ieri) aveam tot 4 centi si eram tot in perioada de gratie", marturiseste Mihai, un tinar care a speculat situatia de duminica noaptea. „Am sunat si eu citiva amici care sint pe alte retele si mi-a mers, cu toate ca mai aveam doar 6 centi credit si in mod normal nu puteam sa sun pe nimeni", isi aminteste Bogdan, care, dupa cite ne-a declarat, si-a petrecut intreaga noapte buclucasa pe telefon.

Comitetul de Initiativa „Bolyai" (CIB) va sesiza Ministerul Educatiei si Cercetarii in legatura cu un presupus plagiat de care s-ar face vinovat vicepresedintele Consiliului Academic al Universitatii „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Szamoskozy Stefan.Presedintele CIB, Bodo Barna, a declarat ieri ca asteapta ca ministerul sa ia masurile care se impun in acest caz. „Dupa parerea mea, o persoana care a plagiat nu ar mai trebui sa aiba vreo functie de conducere in universitate", a afirmat Bodo.Acesta sustine ca a dorit prin dezvaluirile facute sa spuna lucrurilor pe nume si sa arate ca cei doi lectori exclusi de la UBB, Hantz Peter si Kovacs Lehel, nu sint mai prejos de niste profesori cu notorietate care isi aroga niste calitati pe care nu le au.Bodo sustine ca Szamoskozy a publicat in anul 1997 teza de doctorat si o carte despre evaluarea potentialului intelectual la elevi in care apar trei pagini copiate dintr-o carte in limba franceza despre pedagogie, scrisa de F. P. Buchel. „Nu s-a mentionat titlul acestei carti la bibliografie, nici autorul nu este citat, iar in cele trei pagini sint paragrafe identice citate, dar si altele care urmaresc aceeasi idee", a afirmat presedintele CIB, care a explicat ca aceasta situatie ridica serioase semne de intrebare. Potrivit acestuia, volumul in limba franceza a aparut in anul 1995.Bodo Barna l-a mai acuzat pe Szamoskozy Stefan ca a fost cel care a propus in Senatul UBB sanctionarea celor doi lectori Hantz si Kovacs. De asemenea, Szamaskozy incalca statutul personalului didactic prin cumulul de functii, fiind si prodecan, si sef de catedra, lucru interzis de lege. Szamoskozy Stefan a declarat, in replica la acuzele aduse, ca la mijloc este „o confuzie", si ca el nu a vazut deloc cartea care il incrimineaza. Purtatorul de cuvint al UBB, Cristina Nistor, a afirmat ca Rectoratul va demara o investigatie pentru verificarea acuzatiilor aduse.

Locatari „model"Povestea este mai veche, administratorul Mircea Balan reclamind faptul ca intre asociatia de locatari si familia Incze au existat mai multe conflicte. „Sint o familie mai dezordonata, cu care am avut probleme si inainte de 1999. Nu e vorba ca nu ar putea plati, e vorba doar ca nu vor", a declarat Mircea Balan. Si parerea vecinilor este identica. Una dintre vecinele familiei Incze a avut probleme mai deosebite cu „scandalagiii de la 9". S-a lasat cu telefoane la politie si cu amenzi pentru disturbarea linistii publice, „dupa care scandalurile au incetat", afirma femeia. „Din august 1999, locatarii nu au mai platit nici o factura. I-am inteles la un moment dat, deoarece doamna suferise un accident de circulatie, dar situatia de la intretinere nu s-a remediat", a precizat administratorul Mircea Balan. Potrivit acestuia, asociatia de proprietari a luat initiativa de a deschide actiune in instanta impotriva locatarilor, dar pina in prezent nici una dintre sentinte nu a obligat familia Incze sa-si plateasca cheltuielile.De cealalta parte, Alexandru Incze sustine ca „administratorul nu a dorit sa-i incaseze banii", si asta in decursul a mai bine de 7 ani calendaristici. Usa familiei Incze s-a inchis fulger in nasul reporterilor Monitorului dupa aceasta declaratie subita...Anul si procesulPrimul proces a fost respins pe motiv ca apartamentul cu numarul 219 de pe strada Fintinele nr. 7 nu apartine familiei Incze, nefiind intabulat pe numele lor. Instanta a decis ca trebuie deschisa actiune juridica impotriva lui Traian Pripon, cel care figura ca proprietar in acte. „Al doilea proces a fost deschis impotriva celui trecut in documente, dar sotii Incze au contestat decizia si au adus probe cum ca ei ar fi adevaratii proprietari", mentioneaza Mircea Balan. In urma sentintei judecatoresti, apartamentul a fost scos la licitatie publica si a fost cumparat de Cristian si Lucian Girbau. Cei din familia Incze nu s-au lasat invinsi si au inaintat recurs, prin care sentinta initiala a fost anulata, la fel ca si licitatia publica. „Sotii Incze au cistigat procesul printr-un tertip juridic, si anume in actele lor prin care au dorit demonstrarea faptului ca ei sint adevaratii proprietari erau trecuti amindoi. Iar noi am deschis proces doar impotriva lui Alexandru Incze. Ca urmare, judecatorul a decis in favoarea lor", a adaugat administratorul blocului. Si asa anii au trecut fara ca cineva sa-i sileasca pe datornici sa-si achite cheltuielile. Ultimul proces a fost deschis in vara lui 2006, iar la ultima infatisare piritii au cerut o aminare pe motiv ca nu sint reprezentati juridic, astfel ca instanta a dispus aminarea procesului pentru 9 februarie. Timp de 7 ani, familia Incze nu a platit nici o factura la intretinere, unul din visurile multor clujeni. Ultima lor factura a atins in aceasta luna un prag senzational: 133.051.000 de lei vechi! Autoritatile doar indruma!Institutia care supravegheaza activitatea asociatiilor clujene de proprietari este Autoritatea Tutelara. Seful Serviciului Administratie Publica Autoritate Tutelara din cadrul Primariei Cluj-Napoca, Traian Runcan, sustine, insa ,ca institutia pe care o conduce nu face decit „sa indrume asociatiile de proprietari in cazul in care au neclaritati in ceea ce priveste metodologia". „Asociatiile sint autonome, deci se administreaza singure", a mai declarat Runcan. De asemenea, potrivit aceleiasi surse, nu a fost primita nici o sesizare din partea asociatiei de pe Fintinele 7. „Este datoria lor (n.r., a asociatiei de proprietari) sa se descurce pe plan juridic cu locatarii problema", a mai adaugat Traian Runcan.

Obisnuiti cu cozileStau organizati cite patru in rind. Discuta cite-n luna si-n stele, de UE si de taxele noi, doar-doar o trece timpul mai repede si s-o face o data 8 si jumatate. Din cei peste 100 de clujeni aflati in gangul primariei din Piata Unirii, unii asteapta de la 5 dimineata in fata sirului de scari care duce direct la Serviciul de Taxe si Impozite, pentru a se elibera primii de povara gindului ca datoreaza bani. Altii se comporta ca la o chermesa, ba chiar gasesc de vina ca nu au gasit o cafenea libera in zori, unde sa-si incalzeasca oasele. In ciuda orei matinale, se pare ca le place sa stea la coada si au chef de vorba. Intre o lauda, o amintire si o poveste, trec minutele si cei mai harnici clujeni reusesc sa-si usureze primii buzunarele, platind primele taxe si impozite locale din 2007.Pascu Mihut, cel mai harnic clujeanPensionarul vaduv de 65 de ani e vesel si nu pare sa-l deranjeze frigul de afara. „M-am trezit la 4 si ceva azi-dimineata (n.r., ieri) ca sa ajung aici la 5, sa iau troleul sa fiu primul aici si sa primesc reducerea", spune Pascu Mihut, barbatul cu sapca mov de sofer si nasul inrosit de frig. A venit sa plateasca impozitul pentru apartamentul cu o camera pe care-l detine in Gheorgheni. „Nu stiu cit o sa coste, da' am venit pregatit cu 1 milion", spune primul platitor de taxe din Cluj-Napoca. „Am facut si ordine, am organizat coada si nu las pe nimeni sa treaca in fata", spune cu un ochi pe coada formata Constantin Ciparu, al doilea clujean care s-a trezit si el cu noaptea-n cap pentru a-si plati impozitele. Oamenii se grabesc sa-si plateasca taxele si impozitele inca din prima zi lucratoare din an, inregistrindu-se pina la 1.000 de cetateni platitori de taxe in primele 2 zile ale anului. Insa reducerea de 10% se acorda pina la sfirsitul lunii martie, deci nu prea este motiv de graba, clujenii avind posibilitatea de a plati taxele atit la oficiile postale din oras, prin BCR, cit si online.Victor Radoi, directorul Directiei de Taxe si Impozite din Primaria Cluj-Napoca

Democratii din Alba se pregatesc pentru alegeri, dupa cum a recunoscut presedintele executiv al organizatiei judetene, Ion Dumitrel. El a subliniat faptul ca acest an este unul electoral, date fiind alegerile pentru Parlamentul European, dar si unul preelectoral, pentru alegerile locale si parlamentare de anul viitor. In privinta modului in care vor desfasura campania electorala, Dumitrel a lasat de inteles ca democratii vor incerca sa convinga electoratul fara a-si “desfiinta” adversarul. “Dupa cum am simtit, oamenii din judetul Alba nu mai sint interesati de acuzatii care nu pot fi dovedite. Unii, cum ar fi PSD, nu au inteles momentul si eu le doresc sa continue asa”, a declarat Ion Dumitrel. Colaborarea cu PSD este exclusaMult mai categoric in privinta fostului partid de guvernamint a fost senatorul Alexandru Peres, care a spus ca democratii exclud oricum orice colaborare cu PSD. “Pastila” s-a indulcit in schimb in privinta PRM, cu care senatorul democrat a spus ca se colaboreaza, dar numai punctual si numai cu anumite persoane, consilieri judeteni sau parlamentari. In privinta liberalilor, problemele sint mai nuantate. “Lupta din PNL ne pozitioneaza in situatia in care va trebui sa rezolvam multe probleme singuri”, a declarat Peres, precizind ca unele din cele mai importante probleme care trebuie rezolvate sint cele din domeniul agriculturii, unde sint puse la dispozitia tarii noastre sume uriase pe care trebuie sa stim sa le atragem. In acest context, el a lasat sa se inteleaga ca nu este foarte increzator in capacitatea noului ministru Dan Motreanu de a gestiona acest domeniu, dar a preferat sa nu se lanseze in atacuri la adresa lui, lasindu-i timp “sa se consolideze” pe noua pozitie. Cu nou infiintatul Partid Liberal Democrat, PD ar colabora - dupa spusele lui Alexandru Peres, inclusiv la nivel de judet, “dar nu am cunostinta nici macar de existenta unui comitet de initiativa la nivel judetean”

La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, am solicitat Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Alba, in baza Legii 544/2001, a liberului acces la informatiile de interes public, sa ne fie puse la dispozitie lista angajatilor din cadrul institutiei, lista cu persoanele angajate in cadrul institutiei incepind cu 1 ianuarie 2005, lista participantilor la concursurile pentru ocuparea posturilor din cadrul institutiei, subiectele date la concursuri, precum si publicatiile in care au fost facute anunturile de scoatere la concurs a posturilor si data la care acestea au aparut.Actuala conducere a angajat mai bine de un sfert din      personalDin cele 61 de persoane care lucreaza in cadrul A.J.O.F.M. Alba, 16 au fost angajate in perioada 1 ianuarie 2005 - 1 decembrie 2006, adica in timpul mandatului actualei puteri. Pentru cele 16 posturi ocupate in aceasta perioada, au concurat doar 19 persoane. De fapt, 19 persoane pentru 13 posturi, deoarece directorii au fost numiti, nefiind nevoiti sa sustina nici un fel de concurs. Ceea ce inseamna ca, la maxim sase concursuri au candidat doua persoane pe un post, in timp ce la minim 7 concursuri a avut loc ceea ce in cadrul institutiilor publice din Romania a devenit o obisnuinta, adica modelul “omul si postul”.Concursuri anuntate in M.O. si la sediul institutieiPentru nici unul din posturile scoase la concurs de catre A.J.O.F.M. Alba nu s-a facut publicitate in vreun organ media. Toate au fost, fie publicate in Monitorul Oficial, partea a III-a, fie afisate la sediul institutiei. In monitorul oficial au aparut 6 anunturi, in 3 februarie 2006, 6 aprilie 2006, 10 aprilie 2006, 7 iulie 2006, 3 octombrie 2006 si 6 octombrie 2006. Cu toate acestea, in ceea ce priveste subiectele de la concursuri, acestea au fost doar trei. Adica trei tipuri de test grila. Si trebui sa aminitim ca, in raspunsul pe care l-am primit de la institutie, acestia nu au catadicsit sa ne spuna si care au fost posturile pentru care s-a organizat concurs ori, dintre cele trei tipuri de test, care la ce examen si pentru ocuparea carui post a fost folosit.Probabil, si aici facem o presupunere, posturile scoase la concurs au fost doar de trei tipuri, din moment ce au existat doar trei tipuri de subiecte. Si, la fel, este posibil sa fi existat si niste comisii, care au corectat aceste teste. Si este chiar posibil ca aceste concursuri sa fi avut loc. La ce date au avut loc aceste concursuri? Poate ar trebui sa cititi mai des Monitorul Oficial, partea a III -a. Asta in cazul in care va cautati un loc de munca si ati dori sa ocupati unul intr-o institutie publica. Pentru ca, se pare, doar acolo se anunta scoaterea la concurs a posturilor din institutiile publice. 

Acum, dupa o lupta dificila, pentru prima data in ultimii ani, oamenii din Zlatna pot privi cu speranta spre viitor. La fel priveste si primarul Silviu Ponoran, care este insa foarte acid cind vine vorba despre mentalitatea oamenilor din Zlatna. “Am gaurit steagul…”Desi a fost si este un personaj deosebit de criticat si controversat din punct de vedere politic, Silviu Ponoran se dovedeste a fi omul potrivit la locul potrivit, cel putin in ceea ce priveste orasul de pe Ampoi. In cei 2 ani petrecuti in noul mandat de primar al Zlatnei, Ponoran a reusit sa ofere o perspectiva mai putin intunecata, dar spune ca mai are mult de munca. La inceput de an european, edilul prefera sa vorbeasca despre romani mai mult decit despre europeni. “Eu, cind am gaurit steagul (n.r. decembrie 1989) am inteles ca trebuie sa fim corecti, sa muncim, sa nu mai furam, sa ne schimbam mentalitatea si sa devenim seriosi, sa ne aliniem lumii civilizate. Acum, cu integrarea asta, am inteles ca pot sa ma adresez avocatului poporului daca ceva ma deranjeaza, ca trebuie sa fiu corect, sa muncim unul pentru altul si fiecare pentru comunitate si pentru noi. Am inteles ca am gaurit din nou steagul, si ca este timpul sa ne schimbam mentalitatea, ca ni se ofera o noua sansa, mult mai importanta, de care trebuie sa profitam”, a precizat primarul Silviu Ponoran. “Sa curga banii!”Convingerea edilului ca va reusi sa miste “caruta din mocirla” este sustinuta si intarita de faptul ca planurile gindite de Ponoran au inceput sa se materializeze. Tot de asta se leaga si sperantele administratorului sef, care spune ca “astept si imi doresc sa vad pornite investitiile de 2 mii de miliarde de lei (n.r. vechi), care sunt ca si rezolvate. Din luna februarie o sa inceapa sa intre in termene de executie. Numai in 2007 vom avea alocate 875 de miliarde de lei vechi pentru tot ceea ce inseamna proiecte si programe in Zlatna. Sunt bani multi, care vor veni si ii vom folosi pentru binele orasului. Sunt bani pentru care am muncit mult in ultimii doi ani, doi ani si jumatate, si bani care, iata, in sfirsit, incep sa vina, sa scoata Zlatna din situatia in care era. De aici mai departe, totul va fi mai usor… sper”. Din pacate…Desi gindurile si sperantele sunt legate doar de un viitor mai bun pentru comunitate, primarul Zlatnei, Silviu Ponoran, nu se fereste sa ii critice aspru pe oamenii din oras. “Populatia de rind, plebea cum le mai spun eu… sau prostii, sau puturosii, din pacate nu stiu cum sa munceasca. S-au obisnuit cu sistemul ce a fost inainte si acum au ramas tot asa. Plecau de acasa la servici, munceau sau se faceau ca muncesc, 8 ore, sau 6 ore, mergeau acasa, mincau, beau si se culcau si a doua zi se imbracau, puneau pita cu slanina in straita si plecau iar la servici. Cind venea sfirsitul de luna primeau leafa si totul era bine. Multi spun si acum ca nu facem nimic, pentru ca nu inteleg ce inseamna sa pornesti munca de la zero, sa te apuci de un program cu studio de fezabilitate, cu proiect, cu tot ce trebuie, lucruri care dureaza ani buni, si abia dupa aceea poti sa intri in faza de executie si devine ceva palpabil. Pentru asta trebuie sa ne zbatem, nu pentru tot felul de vise ce le au unii”, spune Silviu Ponoran. “As vrea si eu…” Silviu Ponoran stie ca, odata cu integrarea in Uniunea Europeana, asteptarile oamenilor sunt mult mai mari, din toate punctele de vedere, atit in ceea ce priveste nivelul de trai, cit mai ales in ceea ce priveste activitatea si reusitele administratiei publice locale. Primarul Zlatnei spune, insa, ca “standardul de viata, puterea de cumparare, viata mai buna... o sa vina toate… dar pentru asta trebuie sa pui mina si sa muncesti. Credeti ca io n-as vrea…? As vrea si io sa stau acasa si sa primesc salariul de primar. Nu asa functioneaza. Eu pot sa spun asa: de anul acesta sau de anul viitor, salariul pentru munca necalificata va fi platit la Zlatna cu 800 de dolari pentru 8 ore, in cadrul acestor proiecte pentru care am muncit la studiile de fezabilitate. In aceasta vara vom putea avea salarii de 20 de milioane de lei vechi. Numai sa muncim si sa fim seriosi, atita tot”. “Sa ne miscam repede si bine”Solicitat sa faca o comparatie intre perioada de la finalul anului trecut si primul an european, din punct de vedere al sprijinului pe care administratiile il pot primi din partea Comunitatii Europene, edilul de la Zlatna a redevenit acid. “O sa fie bani multi, mult mai multi decit au fost pina acuma cu Sapardul si cu celelalte programe. Totul tine insa de cum se vor misca primarii. Daca le este lene si nu vor sau nu stiu, o sa ii bata Dumnezeu cu localitati, cu primarii si cu fonduri cu tot… Trebuie sa puna osul si capul la treaba, ca o sa avem o gramada de milioane de euro de cheltuit. Dar trebuie sa retinem ca banii astia nu vin asa cum vrem noi, trebuie sa avem proiecte serioase, sa vrem sa facem treaba si sa fim seriosi cu totii. In rest, ce sa spun… daca om putea si om vrea, le demonstram tuturor ca suntem mai tari ca toti europenii”!

Desi mamele care urmau sa nasca dupa data de 1 ianuarie 2007 ar fi trebuit sa primeasca, conform Legii 482/2006, mult-mediatizatul “cos-bebe” constind in haine, lenjerie si produse pentru ingrijire, in valoare de 150 de lei, se pare ca acestea mai au ceva de asteptat. Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, Gheorghe Barbu, ne-a declarat ieri ca actul normativ in cauza contine anumite inadvertente, iar normele metodologice lipsesc. Potrivit demnitarului, in lege sint prevazute doua articole care se contrazic, astfel ca, in timp ce intr-unul dintre acestea se specifica faptul ca banii respectivi se vor plati de catre autoritatile locale prin Ministerul Muncii, un alt articol precizeaza ca sumele vor fi defalcate prin legea bugetului. Or, cum legea a fost adoptata dupa votarea bugetului pentru 2007, banii pentru trusoul nou-nascutilor nu puteau fi prevazuti. Gheorghe Barbu a precizat insa ca guvernul va emite pina la sfirsitul lunii ianuarie o ordonanta de urgenta care sa remedieze situatia. O alta problema o reprezinta faptul ca, pentru achizitionarea produselor din trusou, autoritatile locale trebuie sa organizeze licitatii. Insa, cum si acestea necesita timp, iar trusoul nu va ajunge citeva luni la mamicile care au nascut dupa 1 ianuarie 2007, ministrul muncii precizeaza ca acestea vor primi retroactiv suma echivalenta articoleor din trusou, in locul produselor respective. Gheorghe Barbu a mai  adaugat ca spera ca “neintelegerile” sa se rezolve pina in luna februarie, cind vor aparea si normele metodologice, insa a precizat ca licitatiile pentru produsele respective si achizitionarea acestora sint factori care depind.  

Oamenii nu sunt deranjati de faptul ca in apropiere locuiesc etnici rromi, ci mai ales de naravurile acestora. Toti cei care locuiesc in zona se declara deranjati si de atitudinea studentilor, care pun cireasa pe tortul cartierului, aruncind si ei tot felul de gunoaie pe ferestrele caminului. Totusi, marea problema ramine, in opinia tuturor, moralitatea indoielnica a rromilor care locuiesc in zona. Paradoxal este faptul ca tot in zona se afla cel mai nou camin studentesc din Alba Iulia, se construieste o noua sala de sport, si tot aici traiesc familii respectate si respectabile. Oamenii au incercat in repetate rinduri sa remedieze situatia prin forte proprii, sau cu ajutor din partea autoritatilor, insa nu au prea avut sorti de izbinda. “Iarba verde de acasa”Munti de gunoaie, animale moarte, zone verzi neingrijite, napadite de buruieni si noroaie adinci; acesta este decorul in care sute de albaiulieni isi traiesc fiecare zi din viata. Pe de o parte, citeva blocuri de locuinte, citeva case particulare si un modern camin studentesc, cel mai nou din municipiul resedinta de judet. De cealalta parte, un loc infect si sinistru, cu mormane de gunoaie continind haine vechi, pungi de plastic, hirtii, canapele, fotolii si chiar animale moarte. Pe de o parte, zeci de familii care incearca sa intre in Europa, amenajindu-si caminele cu bun gust, curatind periodic imprejurimile si ingrijind cele citeva petice de pamint pe care incearca sa cresca iarba. De cealalta parte, citeva familii de rromi, care si-au construit case in zona, curti pline de gunoaie, animale lasate la pascut sau la plimbare si atitudini antisociale. Cireasa de pe tort – studentii din caminele vecine, care, din cind in cind, uita unde se afla pubelele de gunoi si isi arunca resturile menajere pe geam. Nepasare sau neputinta ?Oamenii spun ca au facut sesizari catre autoritati si le-au semnat cu totii. Nu stiu exact unde au ajuns aceste sesizari, cert este insa ca, pina acum, nu au fost luate nici un fel de masuri. Satui de situatie, albaiulienii din zona au incercat sa-si impuna legea cum au putut. Unul dintre ei spune ca “daca priviti in fata, in spate, in dreapta si in stinga o sa vedeti ca aici e mai degraba zona crepusculara decit Europa… sau poate aici se termina Europa. Situatia se vede, nu prea avem ce comenta. Eu stau aici de trei ani si de cind am venit, situatia este la fel. Am incercat sa primim ajutor de la autoritati. Am facut sesizare la primarie, la Electrica si la Apa Canal, dar din cite stim, nu s-a intimplat nimic. Am facut acest demers prin doamna de la Asociatie si nu stim exact unde au ajuns hirtiile. Cert este ca, aici, nu este lumina noaptea si profitind de faptul ca nu este curent, vin si arunca de la canapele la ciini morti, porci, cai, toate animalele…”, spune Victor P.Vine Europa!Pentru ca Europa sa fie la ea acasa in intreg municipiul, administratia promite ca situatia va fi remediata. Problema este insa cu atit mai dificila cu cit este vorba despre o problema sociala in rezolvarea careia ar trebui implicati mai multi factori. “Stim situatia din intreg municipiul, stim toate zonele cu probleme si in care se impun masuri drastice. In primul rind, o sa discutam cu conducerea si cu administratorii caminului, pentru a-i potoli si pe studentii care arunca gunoaie. Vom lua legatura apoi cu reprezentantul rromilor… il avem aici pe domnul Ilie Petru… pentru ca acum am intrat si noi in Europa si vrem sa ne civilizam, cu totii, dar mai ales ei, cei care traiesc in zona. Nu in ultimul rind, vom discuta cu cei de la Salprest sa se implice mai mult in zona, cu utilaje si cu oameni, sa nu se mai formeze astfel de gunoaie. Vom merge, de asemenea, sa vedem si cum stau oamenii acolo, sa vedem de contracte si de toate cele necesare. Avem un renume de oras curat, de oras european, si nu vrem sa avem pete negre pe harta municipiului. Sper si sunt convins ca, in scurt timp, vom remedia situatia si o sa fim aproape de normalitate”, a precizat viceprimarul Ioan Bogatan. Capra vecinuluiIn cealalta parte a baricadei, etnicii rromi, incriminati de oamenii care traiesc in zona, spun ca situatia nu li se datoreaza numai lor. Fara sa doreasca sa isi impuna punctual de vedere, unul dintre “europenii cu probleme” a precizat ca “este, intr-adevar, o situatie nu tocmai normala, dar uitati-va imprejur… hainele alea aruncate prin pomi nu sunt ale noastre… au fost aruncate de studentii din camin. Arunca si sticle, si pungi, si hirtii. Io nu vreau sa spun ca numai ei… dar trebuie sa stie lumea adevarul, asa cum este”. Ca o palida consolare, am putea preciza ca situatia din cartierul albaiulian nu este singulara in judet si cu atit mai putin in tara. Cind vine vorba despre Europa, insa, astfel de cazuri sunt mult mai putine.

 O delegatie din Alcalá de Henares, oras spaniol infratit cu Alba Iulia, se va afla, incepind de miine, in Romania, unde va ramine pina vineri. Delegatia este condusa chiar de primarul Bartolomé González Jiménez, care va fi insotit de consilieri si directori din cadrul primariei orasului spaniol, reprezentanti ai asociatiilor patronale, dar si reprezentanti ai unor asociatii ale romanilor din Spania. La Alba Iulia, reprezentantii municipalitatii spaniole se vor intilni cu conducerea Primariei Alba Iulia si cu cea a Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Alba. La Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, oaspetii spanioli vor participa la vernisajul unei expozitii cu gravuri inspirate de Don Quijote, dupa care vor vizita municipiul Alba Iulia, Manastirea Rimet, dar si municipiul Sibiu, Capitala Culturala a Europei in 2007. Un moment deosebit de emotionat se anunta intilnirea cu familiile din Alba Iulia care au rude in Spania, in Alcalá de Henares fiind stabilita o numeroasa comunitate de romani, multi dintre ei provenind din Alba Iulia si din judetul Alba. 

 Din totalul de 240.973 locuitori, citi apar statistic in judetul Alba, 149.810 au domiciliul stabil in mediul urban. La sfirsitul lunii noiembrie 2006, in datele AJOFM Alba erau inregistrati oficial 12.329 someri, ceea ce inseamna un procent de 5,1 la suta someri, din totalul populatiei. Conform cifrelor institutiei mai sus mentionate, cu toate ca populatia judetului cu domiciliul in mediul urban detine o pondere de 62,2 la suta, din numarul total al somerilor din judet, majoritatea, 51,9 la suta, provin din localitatile rurale. In cifre absolute, din 91.163 persoane cu domiciliul stabil din satele judetului, 6.389 sint inregistrate in evidentele de somaj, ceea ce inseamna un procent de 7 la suta din total populatie. Pe localitati, cei mai multi someri, 351, are comuna Rosia Montana, urmata de Ighiu, cu 339, si Albac, cu 304. In mediul urban, numarul cel mai mare de someri, 1.260, au domiciliul in resedinta de judet, Alba Iulia, dar acestia detin doar procentul de 2,6 la suta din total populatie urbana, in timp ce in Zlatna, procentul somerilor este de 9,4 la suta, Abrud - 7,7 la suta, Cimpeni - 6,4 la suta. Aceste procente nu reprezinta rata somajului, ci procentul din total populatie existenta in localitate, in timp ce rata somajului se calculeaza in functie de populatia activa. Pentru a nu crea confuzie, trebuie sa mai mentionam ca datele mai sus prezentate se refera la numarul de someri inregistrati, ceea ce poate diferi substantial de gradul de ocupare a fortei de munca in diverse localitati. Este greu de crezut, bunaoara, ca in Baia de Aries exista doar 96 persoane fara loc de munca, asa cum apare in evidenta AJOFM. Solicitind o cifra reala pe aceasta tema de la administratia locala, secretarul Primariei Baia de Aries, Sultana Bolundut, aprecia ca in localitate exista peste 1.000 persoane fara un loc de munca. Cam la fel este situatia si la Zlatna, dar si in multe localitati rurale. Cel mai mic numar de someri sint inregistrati in comuna Ponor, doar 3 din 284 locuitori , la Ceru Bacainti 8 din 186 locuitori si la Intregalde, 12 someri din 407 locuitori.

 Acesta este, de fapt, sfirsitul unei povesti mult mai lungi. Tinarul, identificat ulterior pe baza informatiilor transmise de Polita Locala Alba Iulia si de Politia Municipiului Alba Iulia, Calin C., de 26 de ani, din municipiu, a baut destul de mult intr-un bar situat in imediata apropiere a obiectivului pazit de politistii comunitari. De fapt, acesta a fost punctul de plecare al intregului scandal. Desfasurarea           evenimentelor La un moment dat, acesta a inceput sa joace poker mecanic, dar in scurt timp s-a suparat pe masina si a inceput sa loveasca in aparat, iar in paralel a agresat-o verbal pe femeia care era de serviciu la bar. Unul dintre clienti, deranjat de scandalul produs, l-a scos pe tinar cu forta din local. Suparat din cauza ca a fost dat afara, Calin C. s-a prezentat in fata ofiterului de serviciu de la politia municipala, la ora 17.50 si a reclamat faptul ca a fost agresat. Un echipaj al politiei municipiului s-a deplasat la fata locului, dar, dupa audierea martorilor, politistii au tras concluzia ca nu exista nici o baza pentru plingerea formulata de tinar. Purtatorul de cuvint al IPJ Alba, comisar sef Rodica Hutanu, ne-a declarat ca, dupa incheierea anchetei din bar, politistii i-au explicat tinarului, in detaliu, normele comportamentului civilizat. Totusi, Calin nu a fost potolit de avertismentul politistilor, astfel ca, dupa ce acestia au plecat, a pus mina pe o piatra si a pornit spre “Poarta I”, unde s-a intilnit cu cei doi politisti comunitari care asigurau paza monumentului. Acestia l-au convins pe tinar sa arunce piatra si sa-si vada de drum. Ceea ce acesta a si facut, desi se pare ca schimbul de cuvinte cu cei doi politisti comunitari l-a suparat la culme. Altfel nu se poate explica gestul ulterior al acestuia. Calin C. a plecat din zona portii, dar s-a intors 2 ore mai tirziu, imbracat in haine negre si cu o cagula de aceasi culoare pe cap. Inarmat cu un ciomag, el a patruns in ghereta improvizata pe care o foloseau cei doi politisti comunitari, si a incercat sa-i loveasca. Din fericire, unul dintre ei a avut prezenta de spirit sa puna mina pe un scaun, cu ajutorul caruia l-a impins pe agresor afara. Vazindu-se invins, tinarul a luat-o la fuga, fiind urmarit de cei doi politisti comunitari. In timpul urmaririi, agresorul si-a pierdut cagula, astfel ca politistii comunitari au putut sa-l recunoasca. Speriat de urmaritori, Calin C. s-a intors spre cei doi politisti comunitari si a mai lovit inca odata cu ciomagul, nimerindu-l pe unul dintre cei doi la mina. Politistul comunitar va avea nevoie de 3 sau 4 zile de ingrijiri medicale. Finalul In urma informatiilor furnizate de Politia Comunitara si de Politia municipiului Alba Iulia, tinarul a fost identificat. In momentul imediat urmator altercatiei, politistii comunitari au facut apel la patrulele apartinind Ministerului de Interne, care se aflau in zona, iar la fata locului a ajuns un echipaj al jandarmeriei, care a inceput imediat urmarirea. Pina la urma, tinarul a fost gasit si retinut de jandarmi, dar abia a doua zi (ieri n.r.). Conform comunicatului Inspectoratului Judetean de Jandarmi Alba, tinarului i s-au intocmit actele procedurale premergatoare sub aspectul savirsirii infractiunii de ultraj, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 239, aliniatul 2, din Codul penal. In cauza, cercetarile sint continuate de Parchetul de pe linga Judecatoria Alba Iulia.

 Cel mai recent raport al agentiei Moody’s arata care sint perspectivele sistemului bancar romanesc. Destul de optimiste, de altfel. “Ratingurile pentru evaluarea situatiei financiare reflecta imbunatatirea mediului operational la nivelul tarii, intrucit alinierea economica si politica la Uniunea Europeana si cresterea economica solida au favorizat dezvoltarea domeniului bancar”, a declarat Constantinos Kypreos, analist la Moody’s. Ceea ce a mai condus la concluzia potrivit careia perspectivele sistemului bancar sint stabile, cu toate ca mai sint riscuri privind creditarea, au mai fost determinate de citeva concluzii. Astfel: implicarea activa a institutiilor straine de credit pe piata romaneasca a imbunatatit nivelul specializarii in sistem, care a contribuit la dezvoltarea retelei de unitati bancare, iar capitalul strain a sustinut consolidarea sistemului, prin imbunatatirea nivelului tehnologic, extinderea gamei de produse si transferul de know-how, precum si prin finantari. Cu toate ca previziunile Moody’s sint favorabile, Kypreos a mai precizat: “Indicatorii financiari actuali ai bancilor ar sustine ratinguri mai ridicate privind situatia financiara, intrucit ponderea creditelor neperformante este relativ scazuta, profitabilitatea este adecvata, iar capitalurile proprii si lichiditatea sint la niveluri ridicate. Anticipam totusi riscuri privind sustenabilitatea sau adecvarea unor indicatori pe termen lung”. Ratingul bun acordat de Moody’s a fost explicat si prin faptul ca agentia considera ca in caz de situatie de criza a unei banci, exista totusi posibilitatea ca solutia salvatoare sa vina din partea autoritatilor si actionarilor. Astfel, Moody’s a acordat ratingurile “Baa3”, respectiv “P minus 3” pentru depozitele in valuta ale principalelor trei banci din Romania, Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank Romania. Calificativele au perspectiva stabila si se plaseaza la nivelul plafonului de tara, peste ratingul care ar fi determinat, in mod normal, de ratingul privind situatia financiara.

Exploatatiile agricole individuale au continuat sa detina ponderea in ceea ce priveste numarul de animale sacrificate in luna noiembrie 2006, insa productivitatea inregistrata este sub nivelul celei din complexurile specializate, unde productia a cunoscut un avans de circa 21%, comparativ cu luna octombrie. Livrarile reduse cantitativ de lapte au condus la scaderea productiei in sector.  Productia interna de carne de porc acopera doar jumatate din necesar, restul fiind asigurat din importuri, care ar putea creste ca urmare a eliminarii taxelor vamale odata cu aderarea la UE. Temindu-se de penalizarile pe care ar fi trebuit sa le acopere daca stocurile de marfa pe care le detin vor depasi media ultimilor ani, jucatorii din industrie au scos pe piata cantitati insemnate de carne si produse din carne de porc. Astfel, cantitatile livrate din productia interna au fost sub estimarile crescatorilor, chiar daca au depasit cu 43,4% nivelul inregistrat in octombrie. Numarul total de exemplare sacrificate a depasit cu 32,5% nivelul raportat in luna precedenta, potrivit Institutului National de Statistica. Complexurile specializate au reusit sa cumuleze circa 40% din totalul porcinelor sacrificate, raminind la un nivel constant. Cresterea livrarilor, coroborata cu punerea pe piata a carnii detinuta in stocuri a condus la scaderea preturilor pentru kilogramul de carne de porc, insa vinzarile au fost sub asteptarile producatorilor, chiar daca in mod normal acestea sint in medie, cu 30% mai mari in luna decembrie comparativ cu celelalte luni. In decembrie 2006, preturile au fost mai mici cu circa 3 lei pe kilogramul de carne in carcasa, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, coborind pina la 6,5-7 lei, de la 9-9,8 lei, cit costa in decembrie 2005. Necesarul anual pentru asigurarea cu carne este de 11 milioane de porci, din care 4,5 milioane provin din gospodariile populatiei, iar aproximativ un milion de porci se gasesc in unitatile de tip industrial. Doar piata avicola da semne de trezire Cantitatea de carne de vita obtinuta in exploatatiile industriale nu a cunoscut fluctuatii majore in luna noiembrie a anului 2006, fata de luna anterioara, situindu-se putin peste pragul de 21% din totalul bovinelor sacrificate. In schimb, productia per ansamblu a cunoscut un regres semnificativ, ca urmare a reducerii numarului total de bovine sacrificate cu 33,3%, iar greutatea in carcasa s-a diminuat cu aproape 40%. Situatia este similara si in cazul ovinelor si caprinelor, numarul exemplarelor sacrificate fiind in scadere cu 17,3%, in timp ce dupa greutatea in carcasa, reducerea este de aproape 35%. Cit priveste productia in unitatile industriale, aceasta a reprezentat peste 8% din total, in scadere cu 29,2% din punctul de vedere al capetelor sacrificate si cu 27,2% dupa greutatea in carcasa. Sectorul avicol a inregistrat in intervalul mentionat o evolutie ascendenta, numarul total al pasarilor sacrificate urcind cu 2,8%, respectiv cu 12,5% dupa greutatea in carcasa. Complexurile avicole au concentrat aproape 70% din total, mentinindu-se astfel la nivelul din octombrie in ceea ce priveste efectivele sacrificate, dar fiind in scadere cu 6% din punctul de vedere al greutatii in carcasa. Mai putin lapte Scaderea cantitatii de lapte colectat in luna noiembrie din 2006 a condus reducerea productiei per ansamblu. Acestia au livrat pe piata cu 592 tone de lapte de consum, mai mult decit in octombrie, ajungind la 15.055 tone. Comparativ cu luna anterioara, in luna noiembrie 2006, cantitatea de lapte de vaca colectata de catre unitatile procesatoare a scazut cu 14,7%, pina la putin peste 80.000 de tone. Nici productia de smintina de consum, unt sau iaurtul si produsele similare nu au avut o evolutie pozitiva. Cum brinzeturile romanesti sint obtinute in proportie de peste 95% din lapte de vaca, productia a inregistrat un regres de aproape 20%. Cota de lapte atribuita Romaniei este de 3,057 milioane tone. Daca insa nu vom reusi sa atingem aceste praguri, UE poate dispune micsorarea cotei, ori aceasta este singura care le confera fermierilor romani dreptul de productie si comercializare.

 Europarlamentarii din Grupul PPE-DE isi vor alege astazi noul presedinte, urmare a nominalizarii lui Hans-Gert Poettering pentru functia de presedinte al Parlamentului European, conform unui comunicat al Grupului. Conform sursei citate, pina acum si-au depus candidatura Joseph Daul (Franta), Gunnar Hokmark (Suedia), Othmar Karas (Austria) si Antonio Tajani (Italia). De asemenea, miercuri vor avea loc alegeri pentru desemnarea vicepresedintilor Grupului PPE-DE. La alegerile pentru desemnarea noii conduceri a Grupului PPE-DE vor vota si europarlamentarii români si bulgari care fac parte din grup. Este vorba despre Roberta Anastase, Monica Iacob Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Radu Tirle (PD), Ovidiu Gant (Forumul Democrat al Germanilor din România), Kelemen Attila, Sandor Konya-Hamar, Szabo Karoly-Ferenc (UDMR). Peste o saptamina, in prima sedinta plenara din anul 2007 a Parlamentului European, cei 35 de europarlamentari români si cei 18 colegi ai lor bulgari vor fi primiti oficial in forul legislativ european. In aceeasi sedinta, presedintele PE, Josep Borrell, va sustine un ultim discurs in aceasta calitate, dupa care va fi ales succesorul sau. Cei 35 de reprezentanti români si cei 18 colegi ai lor bulgari au devenit membri ai Parlamentului European la inceputul acestui an, odata cu aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana. De la 1 ianuarie, reprezentantii României si Bulgariei in PE au drept de vot in comisii, dar si in plen, pina acum ei fiind doar observatori la sedintele plenare ale forului european. Mandatul primilor europarlamentari români va fi insa de numai citeva luni, intrucit in primavara, probabil in data de 13 mai, vor avea loc primele alegeri din România pentru PE.

 Potrivit aceluiasi raport, noul statut de stat membru al Uniunii Europene confera românilor un grad ridicat de optimism, cei mai multi dintre acestia fiind de parere ca integrarea in structurile europene ar putea schimba in bine situatia actuala. Desi din punct de vedere al increderii in Uniunea Europeana România si-a conturat un profil distinct fata de celelate state membre, detasindu-se cu un nivel al optimismului mult mai ridicat fata de acestea (67% din români considera ca integrarea le va aduce o imbunatatire considerabila a nivelului de trai fata de 42% - tarile UE 15, respectiv 59%, valul din 2004 - Noile State Membre), totusi exista si o Românie a starilor de spirit regionale, puternic structurata pe zone de dezvoltare. Astfel, asa cum era de asteptat, cea mai buna stare de spirit in privinta viitorului se inregistreaza in regiunea opt Bucuresti, unde 75% din români au incredere in UE, iar 53% din oameni se declara multumiti cu propria viata. Potrivit Eurobarometrului 66, regiunile cu cea mai mare pondere a persoanelor multumite cu felul in care traiesc sint vestul si nord-vestul tarii, pe cind in nord-est, cu precadere in Vaslui si Botosani, specific este tipul pesimist, “e rau si va fi mai rau”. Potrivit sociologului Dumitru Sandu, exista insa o parte a populatiei chiar si in zonele defavorizate, si implicit pesimiste, care considera ca “e bine si ca va fi mai bine”, aceasta provenind, de regula, din familii care au rude plecate la munca peste hotare. Potrivit aceluiasi raport, la nivel european, cei mai multumiti de modul in care traiesc sint suedezii (98% declarind acest lucru), iar cei mai nemultumiti sint bulgarii (cu doar 36%). Românii nu au incredere in institutiile statului Spre deosebire de celelalte state membre UE, nivelul de incredere al românilor in institutiile statului este deosebit de scazut. Astfel, in timp ce atit populatia din Noile State Membre (NSM), cit si din UE 15 este multumita de nivelul de trai si are mai multa incredere in institutiile statului decit in UE, doar 26% din români au incredere in justitie. De altfel, justitia este domeniul care a inregistrat cel mai defavorabil trend, deoarece de la ultimul Eurobarometru, in doar sase luni de zile, aceasta a pierdut opt procente, de la 34% la 26%. In ceea ce priveste increderea in guvern si parlament, aproximativ 18% din români sint de parere ca mersul lucrurilor in cele doua institutii este rau si va fi si mai rau, 21% considera ca va fi la fel de rau, iar 12% cred ca e bine, dar va fi rau. Aproximativ 30% din respondenti considera insa ca o data cu noul statut, lucrurile se vor schimba in bine. Potrivit sursei citate, românii se asteapta ca institutiile UE si Guvernul României sa colaboreze  pentru rezolvarea problemelor legate de imigratie, pensii, sanatate si dezvoltare regionala. Principalele ingrijorari ale românilor - situatia economica, inflatia si  sistemul sanitar In ceea ce priveste prioritatile publice, ingrijorarile românilor sint legate, in primul rind, de dezvoltarea economica. Astfel, 45% din români au indicat situatia economica pe primul loc in topul problemelor, urmata de preturi si inflatie (cu procente de 30%), considerate o a doua “ingrijorare nationala”, si sistemul sanitar (cu 25%). Comparativ, in NSM, doar 20% din populatie considera situatia economica o problema, iar in EU 15, doar 15%, cetatenii acestor state fiind preocupati mai mult de somaj, terorism si imigratie. Asteptarile economice sint asociate la noi mai mult cu structurile UE, decit cu autoritatile, 30% din participantii la Eurobarometru considerind ca, din punct de vedere economic, România o va duce mai bine dupa urmatoarele 12 luni, in timp ce numai 20% din cetatenii UE cred acelasi lucru despre tara lor. Raportul prezentat ieri a fost realizat in toamna anului 2006, pe un esantion de 1.047 de romani.

 Vice-campioana României, Rapid Bucuresti, si-a prezentat ieri achizitia cea mai importanta de pina acum, atacantul Ionel Ganea semnind un contract pe o perioada de patru ani si jumatate cu gruparea alb-visinie la sfirsitul anului trecut. Urmind sa poarte tricoul cu numarul 19, la fel ca la Dinamo, “Ganezul” si-a exprimat dorinta de a se impune la giulesteni: “Trebuie sa fiu pregatit sa fac fata concurentei, sint pregatit sa fac fata concurentei si nu-mi este frica”. Fostul atacant al nationalei a mai declarat ca stie ca pentru Rapid va urma o perioada dificila: “La ce valoare are acum Rapidul, va fi destul de greu sa ne atingem obiectivele, dar eu cred ca vom reusi. Tinind cont de diferenta de puncte dintre Dinamo si Rapid, lupta pentru titlu in ceea ce ne priveste e terminata”. Tehnicianul Razvan Lucescu nu si-a ascuns satisfactia pentru achizitionarea lui Ganea, insa, in opinia sa, problemele echipei sale ar fi altele: “Ma bucur ca a venit Ionel Ganea, dar ar mai fi nevoie de un jucator care sa ne acopere benzile pentru ca problema lui Karamyan nu a fost inca rezolvata”. Antrenorul rapidist a punctat apoi si obiectivele pe termen scurt ale vice-campioanei: “Trebuie sa ne intarim in primul rind psihic si sa ne asteptam ca vom fi din nou singuri, ca vom fi poate din nou dezavantajati si ca va fi din nou o presiune suplimentara din partea patronului. Trebuie sa fim pregatiti sa trecem peste asta, pentru ca au fost cazuri cind n-am stiut sa gestionam astfel de momente”.

 Elevii tehnicianului Alin Artimon s-au reunit ieri dupa vacanta de iarna, iar singura noutate din lotul banatenilor a fost atacantul Marian Tanasa, transferat de la divizionara secunda FCM Bacau. Din lotul Politehnicii au lipsit insa cinci jucatori: Andrei Cristea, atacantul aflindu-se la Bologna in vederea efectuarii unor analize medicale, Emeghara, Omoduemuke, McKain si Mansour, care vor reveni din vacanta in cursul acestei saptamini. Prezent la reunire in calitate de director sportiv al clubului, directorul sportiv Paul Cazan a explicat inca o data motivele plecarii sale: “Pentru mine este ultima zi la Poli Timisoara, de miine voi fi prezent la FC Arges. Ma despart cu greu de Timisoara, dar mi-am dorit sa fiu mai aproape de casa”. In cursul acestei saptamini vor fi anuntate partidele de verificare pe care Poli le va sustine in stagiul de pregatire de la Montecatini, din Italia, programat sa aiba loc in perioada 31 ianuarie-10 februarie. Pina in prezent, gruparea banateana nu are stabilite decit doua partide amicale: pe 21 ianuarie la Slanic Moldova, in compania formatiei FCM Bacau si pe data de 17 februarie la Craiova, contra Universitatii Craiova. Pe de alta parte, intr-un interviu acordat site-ului oficial al Politehnicii, noul director executiv al gruparii, Gheorghe Chivorchian, a infirmat acuzele voalate vizind motivele aducerii sale la clubul din orasul de pe Bega: “Stiu ca la Timisoara poti fi sanctionat de public mult mai dur in cazul unei victorii suspecte decit in cazul unei infringeri suspecte”.

 Absentii din lotul ros-albastrilor de la vizita medicala au fost Sorin Paraschiv - invoit deoarece duminica si-a botezat baiatul, portarul Carlos Alberto Fernandes, al carui contract va fi reziliat, Mihai Nesu si Daniel Oprita, aflati in recuperare dupa operatiile de la genunchi, precum si Bogdan Panait, cedat la FC Vaslui. Nu mai putin de 22 de jucatori s-au prezentat de dimineata la INMS, iar printre primii veniti s-a numarat si noua achizitie, portarul brazilian Andrey Nazario Afonso.  Unul dintre jucatorii emblematici ai Stelei, Banel Nicolita, s-a declarat increzator in sansele echipei sale de a realiza cit mai multe performante pe plan intern si mai ales international. Cel poreclit “Jardel” spera ca in noul an sa aiba evolutii mult mai bune sub culorile ros-albastre si sa nu-i mai dezamageasca pe fani. “Sper sa nu mai dezamagesc ca anul trecut si vreau sa fac tot ceea ce depinde de mine pentru asta. Am avut o evolutie mai proasta in tur, in ultimele sase luni”, a precizat Nicolita. Mijlocasul stelist si-a amintit cele mai grele momente pe care le-a trait anul trecut la Steaua, insa a adaugat ca a reusit sa treaca peste acestea cu ajutorul colegilor de la echipa. “Regret ca nu am jucat finala Cupei UEFA si gafa facuta pe Santiago Bernabeu. Le multumesc colegilor, suporterilor si antrenorilor ca au fost alaturi de mine, pentru ca a fost un moment foarte greu din viata mea si m-au ajutat sa trec peste el”, a adaugat Banel. In ceea ce priveste primul meci oficial pe care stelistii il vor juca in acest an, mansa intii a saisprezecimilor Cupei UEFA impotriva Sevillei, Nicolita a declarat ca liderul la zi din campionatul Spaniei este o echipa care joaca foarte bine in atac. “FC Sevilla este echipa momentului, dar noi speram sa facem doua meciuri foarte bune. Sevilla este foarte buna, mai ales in atac, dar ne vom lua toate masurile. Sper sa-mi poarte noroc Sevilla si acum ca si la meciul cu Betis. Sper ca Spania sa ne poarte noroc si de aceasta data”, a precizat mijlocasul. In cadrul unei conferinte de presa organizata la stadionul Ghencea, antrenorul Cosmin Olaroiu a atras atentia ca urmatoarea perioada -  in care echipa sa va efectua cele doua stagii de pregatire din Italia si Cipru - este foarte importanta, avind in vedere ca a mai ramas aproximativ o luna pina la primul meci oficial. “Avem putin timp la dispozitie pina la meciul cu FC Sevilla. Trebuie sa fim foarte echilibrati pentru a avea parametrii optimi la primul meci oficial. Avem mult de lucru, avem de muncit mai mult ca pina acum, nu va fi usor, dar pretentiile sint foarte mari, exigentele foarte mari si trebuie sa fim pregatiti”, a mentionat Olaroiu. In ciuda faptului ca anul trecut a fost unul foarte incarcat pentru Steaua, tehnicianul a declarat ca si-ar dori ca 2007 sa fie cel putin la fel ca precedentul. “Imi doresc sa avem un an la fel de incarcat, poate chiar mai incarcat decit 2006 si sa trecem din nou prin acele experiente. A fost un an bun, am ridicat stacheta si trebuie sa fim pregatiti sa raminem la acest nivel. Dar pentru toate acestea vor fi determinante cele doua stagii de pregatire. Baietii sint mult mai maturi, mai constienti acum, mai responsabili si sper ca vor lupta pentru a-si atinge obiectivele”, a declarat Olaroiu, care a mai spus ca transferul lui Nicolae Dica la o alta echipa din Europa este putin probabil, iar alti jucatori din Ghencea nu vor mai pleca in aceasta iarna.

 Oamenii politici si inaltii prelati din statele est-europene sint bintuiti in continuare de dosarele politiilor politice, se arata intr-un comentariu al AFP. Liberalul Varujan Vosganian, nominalizat de România pentru functia de comisar european si retras apoi din cauza unor informatii din presa privind colaborarea cu Securitatea, si fostul sef de stat Ion Iliescu au fost mentionati de agentia de stiri printre politicienii care au de suferit pentru legaturile cu trecutul comunist chiar si dupa 17 ani de la caderea acestui regim in Europa. Vinovatia celor doi politicieni români nu a fost verificata pina acum - Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, institutia menita sa asigure deconspirarea fostilor colaboratori ai politiei politice, a anuntat ca nu a gasit dosarele de la Securitate ale celor doi oameni politici nominalizati de AFP. Dar, odata etichetat ca fost colaborator, Vosganian a fost retras din postul de comisar european pe care i-l pregatise premierul Calin Popescu Tariceanu. La rindul sau, fostul presedinte Ion Iliescu a fost nominalizat de AFP ca unul dintre politicienii ale caror dosare de la Securitate au “disparut” in acest interval de 17 ani de la caderea comunismului. Cazul liberalului care a pierdut sansa de a deveni comisar european din partea României este similar cu cel al Monseniorului Stanislaw Wielgus, care a demisionat la doar doua zile de la numirea in functia de Arhiepiscop de Varsovia, dupa ce au iesit la iveala dovezi ale colaborarii sale cu politia politica a regimului comunist polonez. Dezvaluirile au fost facute de o comisie de ancheta a Bisericii Catolice Poloneze, care a descoperit ca Monseniorul Wielgus a fost recrutat in perioada studentiei si folosit pe post de colaborator pe o perioada de peste 20 de ani. Desi nu au fost descoperite rapoarte scrise de inaltul prelat polonez si nici nu s-a putut stabili daca informarile date de acesta au adus atingere vreunei persoane, Monseniorul Stanislaw Wielgus s-a inscris in rindul personalitatilor publice care au fost deconspirate in statele est-europene.

 Liberalii au facut ultimele pregatiri inaintea Congresului Extraordinar programat pentru sfirsitul acestei saptamini si s-au pus de acord asupra modificarilor din Statutul formatiunii, inclusiv cele privind numarul de vicepresedinti si domeniile lor de activitate. Ultima reuniune a liberalilor dinaintea Congresului a avut loc cu ocazia Delegatiei Permanente a PNL, sedinta inca in derulare la incheierea editiei. S-a dat startul depunerilor de candidaturi pentru liberalii interesati sa ajunga in pozitiile de conducere a partidului: un presedinte si cincisprezece vicepresedinti, alesi pe baza voturilor uninominale, potrivit modificarilor din statut. “Greii” liberali Decizia conducerii liberale prevede ca sapte dintre viitorii vicepresedinti ai PNL sa fie alesi la centru si insarcinati cu cite un domeniu de activitate, iar opt dintre ei sa fie desemnati din regiunile de dezvoltare ale tarii pe care le reprezinta. Potrivit unor informatii liberale, posibilii candidati pentru aceste functii sint: liderul deputatilor PNL, Crin Antonescu ca vicepresedinte responsabil cu domeniul politic, ministrul economiei, Varujan Vosganian, actualul purtator de cuvint al PNL, ca vicepresedinte pentru mediu de afaceri,  ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu, ca vicepresedinte pentru relatii internationale, pentru domeniul afaceri europene - senatorul Theodor Melescanu, ca responsabil pentru imaginea partidului - Ludovic Orban, liderul liberalilor din Capitala, vicepresedinte pentru relatiile institutionale - ministrul agriculturii Dan Motreanu, iar pentru relatia cu societatea civila, senatorul Norica Nicolai. Liderul liberal Calin Popescu Tariceanu a mai pregatit opt posturi pentru liberalii care vor sa ajunga la conducerea formatiunii, pentru care se anunta o competitie reala, au mai declarat surse din PNL citate de Mediafax. Pentru zona de N-E candideaza primarul Bacaului Romeo Stavarache si ministrulCristian David; pentru regiunea S-E - senatorul Puiu Hasotti si secretarul de stat Paul Victor Dobre; pentru N-V, Marius Nicoara si Cornel Popa; pentru regiunea Vest - Dan Radu Rusanu; Oltenia - Mihai Voicu; Sud - Adrian Miutescu; centru - Eugen Nicolaescu si Teodor Atanasiu, plus o functie de vicepresedinte de Bucuresti. Desi acestia sint singurii liberali care si-au anuntat intentiile de a participa la “cursa” pentru locurile de la conducerea PNL, termenul pentru depunerea candidaturilor expira miine dimineata, adica la 48 de ore inainte de Congresul Extraordinar. Tot atunci, premierul Calin Popescu Tariceanu va afla daca are contracandidat pentru presedintia PNL.

 Liderii partidelor au reactionat vehement la publicarea Strategiei fara consultarea tuturor partidelor. Pentru a mai linisti apele si pentru a se asigura ca Strategia va avea trecere in parlament, premierul Tariceanu a decis sa ii cheme la guvern pe sefii de partid pentru a-i intreba ce cred ca are Romania de facut in perioada urmatoare. Liderii partidelor parlamentare au primit invitatia primului ministru, si promit ca vor merge la Palatul Victoria pentru a discuta cu seful executivului despre strategia postaderare a Romaniei.  Unii dintre ei cred ca executivul ar trebui sa isi asume raspunderea in parlament pentru aceasta lege. Social-democratii avertizeaza insa ca participarea principalului partid de opozitie la intilnirea care va avea loc la Palatul Victoria nu reprezinta sub nicio forma un sprijin politic pentru guvern. Democratii joaca la doua miini Liderii PD vor merge la doua intilniri pe tema strategiei postaderare. Democratii vor discuta si cu premierul Tariceanu despre Strategie, dar si cu noii lor partenerii, liberal-democratii lui Stolojan, carora le-au promis ca vor participa la dezbaterea PLD pe aceeasi tema. Liderul PD, Emil Boc, a declarat chiar ca strategia trebuie discutata, deoarece nu se poate sa ramina doar “undeva pe un site”. Democratii nu cred ca este necesara asumarea raspunderii guvernului in fata parlamentului pentru strategia postaderare. Vicepresedintele PD, Ioan Oltean, a spus ca in cazul in care strategia guvernului va fi una foarte buna, va trece de parlament. “Eu cred ca o strategie serioasa poate sa fie validata de parlament, fara asumarea raspunderii guvernului”, a declarat liderul PD. UDMR vrea consens Liderul UDMR din Camera Deputatilor, Marton Arpad, a precizat ca formatiunea politica din care face parte nu a primit inca invitatia premierului, insa “daca o vom primi cu siguranta ca ne ducem”. In opinia liderului deputatilor maghiari, discutarea Strategiei postaderare este o necesitate. “Este una dintre acele probleme in care trebuie sa existe un consens intre partidele parlamentare, este in interesul antregii tari”, a precizat Marton Arpad. Liderii UDMR vor veni la intilnirea cu premierul pregatiti. UDMR are o comisie care analizeaza strategia postaderare a guvernului si va prezenta citeva propuneri de imbunatatire a documentului la intilnirea cu primul ministru de saptamina viitoare. PC vine cu amendamente Conservatorii vor onora si ei invitatia premierului. Purtatorul de cuvint al PC, Bogdan Ciuca, a spus ca in prezent partidul analizeaza planul executivului pentru perioada postaderare, si ca la intilnirea cu premierul Calin Popescu Tariceanu ar putea veni cu o serie de amendamente pentru imbunatatirea Strategiei. PSD, circotas Vicepresedintele PSD, Cristian Diaconescu, a declarat ca social-democratii “se gindesc in mod serios” sa participe la intilnirea cu premierul Tariceanu. El a adaugat insa ca se asteapta la un dialog pe principiile majore ale problematicii postaderare, care sa aiba ca finalitate un document solid, coerent. Reprezentantul PSD a subliniat accentuat faptul ca participarea principalului partid de opozitie la intilnirea de la guvern nu reprezinta sub nicio forma un sprijin politic. “Daca se doreste asa ceva, atunci va fi un esec”, a concluzionat Cristian Diaconescu. PRM vrea asumarea raspunderii Liderii Partidului Romania Mare sint decisi sa vina la intilnirea cu premierul Tariceanu si sa ceara guvernului asumarea raspunderii pentru strategia post aderare. Lucian Bolcas, lider PRM a spus ca “PRM va participa la intilnirea initiata de premierul Calin Popescu Tariceanu pe tema strategiei postaderare” si a aratat ca este de datoria guvernului sa isi asume raspunderea in parlament pentru legea privind strategia postaderare. “Intilnirea este absolut necesara, pentru ca la ora actuala, Guvernul Romaniei nu are o strategiei postaderare. Materialul trimis partidelor de catre guvern, care se refera la stategia postaderare este absolut infantil si cred ca problema trebuie discutata cu tot spectrul politic”, a declarat Bolcas. PRM-istii sint decisi sa aduca si amendamente la strategia postaderare. Lucian Bolcas a precizat ca PRM va merge la intilnirea cu Tariceanu “cu multe propuneri” privind strategia postaderare.

Ancheta britanica asupra mortii printesei Diana, decedata la Paris in 1997, a fost reluata ieri la Londra cu doua zile de audieri preliminare in fata Curtii regale de justitie. Presedintele tribunalului, judecatorul Elizabeth Butler-Sloss, a afirmat ca procesul trebuie sa fie unul public si ca moartea Dianei si a insotitorului ei, Dodi al-Fayed, ar trebui sa fie examinate impreuna. Cei doi fii ai Lady Di, William si Harry, au pledat pentru o ancheta rapida. “Este dorinta lor ca totul sa fie corect, transparent, sa se ajunga rapid la o concluzie”, a declarat secretarul particular al celor doi tineri, Jamie Lowther-Pinkerton. In decembrie 2006, politia britanica si-a prezentat propriul sau raport, care a exclus teza unui atentat si a sustinut ca a fost un nefericit accident rutier, cauzat de starea avansata de ebrietate a soferului care conducea cu viteza excesiva pentru a scapa de paparazzi. Verdict care confirma concluzia cercetarilor efectuate de autoritatile franceze. 

Candidata socialista la presedintia Frantei, Segolene Royal, a fost primita ieri la Beijing de vicepresedintele Zeng Qinghong, numarul cinci in ierarhia regimului chinez, care a lansat, dupa cum scriu agentiile internationale de presa, un adevarat “asalt de amabilitate” la adresa oaspestei sale. “Este o mare placere sa va primesc in acest moment important pentru dumneavoastra si sa am placerea de a va cunoaste”, a spus Zeng, membru in comitetul permanent al biroului politic al Partidului Comunist Chinez, la inceputul intrevederii desfasurata, partial, in prezenta ziaristilor. “Sint foarte onorata de aceasta intrevedere”, a raspuns Royal. “Sint aici pentru a cunoaste mai profund problemele acestei parti a lumii care evolueaza intr-un ritm uluitor. Si noi si voi dorim o lume multipolara, nu o hiperputere care sa decida pentru restul omenirii”, a adaugat candidatul socialist inainte ca presa sa fie invitata sa paraseasca sala. Potrivit purtatorului sau de cuvint, Segolene Royal a abordat, printre altele, unele aspecte legate de constructia europeana, de dezvoltarea economica si mondializare, mediu inconjurator, dar si subiecte delicate precum “drepturile omului” si Tibetul. Potrivit televiziunii chineze, Zeng Qinghong a subliniat ca autoritatile tarii sale “acorda o mare importanta evolutiei relatiilor cu Franta”. “In ce priveste lumea multipolara”, a precizat la rindul sau directorul de cabinet al pretendentei la presedintia franceza, “Beijing conteaza pe faptul ca Europa constituie unul din poli”. 

Puternica Biserica catolica poloneza si-a afisat vulnerabilitatea pe fondul neputintei sale de a gestiona afacerea arhiepiscopului de Varsovia, obligat sa demisioneze din cauza trecutui sau de fost agent al politiei comuniste. Pentru majoritatea comentatorilor polonezi, nu exista nicio indoiala: biserica poloneza traverseaza cea mai grava criza incepind din 1989. Pentru ca scandalul a readus la suprafata amintiri dureroase, ascunse insa cu grija de-a lungul anilor. De la caderea comunismului, in urma cu 18 ani, Biserica s-a hranit din imensul sau prestigiu cucerit in timp, mai ales sub dictatura, ca instrument eficient de lupta impotriva totalitarismului. Printre altele, ea a beneficiat o lunga perioada de timp de aura carismatica a lui Ioan Paul al II-lea, polonezul Karol Wojtyla, care a fost papa intre 1978 si 2005. Nici o alta institutie religioasa din Europa nu beneficiaza de o asemenea audienta si influenta precum biserica poloneza: 95 la suta din polonezi sint catolici, iar mai mult de jumatate din ei asista regulat la mese, in bisericile intotdeauna pline. In opinia analistilor, ierarhia catolica poloneza a gresit incercind sa impuna candidatura lui Stanislaw Wielgus pentru unul din cele mai eminente posturi, acela de arhiepiscop de Varsovia, in conditiile in care el acceptase in tinerete sa fie agent al Securitatii de Stat (SB). Colaborarea lui, angajata pe cind era un simplu student, nu a daunat, se pare, nimanui, dar ramine ca o pata intr-o tara unde SB controla practic destinul tuturor. “Biserica poloneza nu a reusit sa rezolve acest caz. In loc sa condamne tradarea, unii prelati si ziaristi catolici i-au insultat pe cei care au avut curaj sa dezvaluie acest adevar” incomod, regreta cotidianul conservator “Rzeczpospolita”. “Este o afacere care a descoperit latura sumbra a ierarhiei”, estima Pawel Boryszewski, expert in religie. Intr-un interviu acordat publicatiei italiene “La Republica”, Joaquin Navarro-Valls, fost purtator de cuvint al Papei Ioan Paul al II-lea, declara ca “incheierea unui compromis cu regimul comunist” reprezenta o practica “foarte raspindita” in anii ‘80 printre preotii din estul Europei. “Wielgus nu ar fi putut obtine niciodata permisiunea de a studia in strainatate daca nu ar fi acceptat compromisul oferit de regim”, a explicat el. 

Parca am mai trait asa ceva iarna trecuta, cind neintelegerilor dintre Rusia si Ucraina privind pretul de livrare a gazelor naturale a lasat fara combustibil multe state UE, determinind ulterior Bruxelles sa gindeasca o noua strategie energetica. Povestea parca s-ar repeta acum tot cu Moscova in rol principal, dar in compania Belarusului, de aceasta data. Si nu este vorba de gaze, ci de petrol. In rest, scenariul ramine neschimbat in partile lui esentiale. Dupa ce cu doua minute inainte ca 2007 sa-si intre in atributiuni, Rusia si Belarus reuseau, la capatul a mai multor saptamini de amenintari si avertismente, sa incheie un acord referitor la tariful de livrare a gazelor naturale, autoritatile de la Minsk au decis sa-si recupereze pierderile pe seama petrolului rusesc. In conflict au deja de suferit Germania si Polonia, care nu mai primesc, din noaptea de duminica spre luni, titei prin conducta Drujba, care tranziteaza teritoriul belarus.  Reactia pietei mondiale a fost promta, pretul barilului de petrol crescind cu 1,6 procente la bursa din New York. E adevarat, aceasta majorare a avut si alta cauza: zvonurile, tot mai insistente in pofida dezimintirilor oficiale, privind iminenta unui atac israelian asupra instalatiilor nucleare ale Iranului, un important exportator de “aur negru”, membru OPEC. Sistem de garantiiIn Europa, Germania, care a preluat la 1 ianuarie 2007 presedintia semestriala a UE si care a facut din reglementarea dialogului energetic cu Moscova una din prioritatile sale, a evitat sa dramatizeze lucrurile, dar a cerut explicatii. Atit din partea Moscova, cit si din partea autoritatilor de la Minsk. In plus, Ministerul german de externe a anuntat ca autoritatile de la Berlin doresc ca viitorul acord Rusia - UE sa prevada un sistem clar de garantii vizind livrarile de resurse energetice din Rusia. Si uite asa, jocul periculos lansat de presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko, face jocurile europenilor, in defavoarea Rusiei. Este insa putin probabil ca acest “ajutor” venit de unde nimeni nu s-ar fi asteptat si nu ar fi dorit, din partea unui stat catalogat ultima dictatura a Europa, o adevarata pata pe obrazul Batrinului continent, pozitia Celor 27 se va schimba in raporturile cu Minsk. O actiune planificataMoscova pare insa ca a invatat ceva in ultimul timp. Surse oficiale au declarat ca, pentru solutionarea tuturor neintelegerilor, se va adresa justitiei internationale. In plus, Rusia a acuzat Belarus ca sustrage ilegal petrol din oleductul Drujba, operatiune considerata dinainte planificata pentru discreditarea Moscovei in ochii opiniei publice internationale. “Pe acest fundal, compania Transneft a dispus sistarea livrarilor de petrol prin conducta Drujba spre Polonia si Germania”, a explicat presedintele societatii, Semion Vainstok. Citeva ore mai tirziu, agentiile ruse de presa au anutat ca o delegatie a guvernului belarus a plecat precipatat spre Moscova pentru negocieri privind petrolul. “Misiunea este condusa de prim vicepremierul Vladimir Naidunov”, preciza un comunicat al Ministerului rus de extene. Dar, vorba aceea, cind doi se cearta, al treilea cistiga. Ucraina, al carui teritoriu este traversat de alte conducte de transport spre Europa a petrolului si gazelor naturale rusesti, s-a declarat dispusa sa mareasca tranzitul de titei rusesc. Aseara nimeni nu stia care va fi deznadamintul acestui noi razboi energetic. Un lucru este cert: 2007 debuteaza pentru Rusia sub auspicii nu foarte placute. 

• Traieste! Uraaaaaa! Traieste! Mai bine zis, exista! Chiar exista! Nu e un mit, nu e fantoma. Exista si traieste. Vine o colega la mine si imi spune: “Tu stiai ca Buzea chiar exista?”. Nu stiam. De fapt, nu stiam nici despre ce Buzea e vorba. Scormoneam prin cutele creierului (de le zice “circumvolutiuni” – vedeti ce doct sint!) sa-mi aduc aminte daca am auzit la viata mea despre vreo balada, legenda sau ceva asemanator, cu Buzea. Cum sint cele cu Pintea. Degeaba. Nu cunosc nici un Buzea. Nici colega nu-l cunoaste, dar a fost asigurata ca exista. Ca traieste. O intreb, la rindu-mi,      “Cine-i Buzea?”. Ma lamureste despre cine e vorba. Despre individul din imaginea de mai jos. Pentru cei care, ca mine, nu au avut onoarea sa-l cunoasca, sau macar sa-l vada vreodata la fata, precizez ca este vorba despre deputatul PRM de Alba, Cristian Andrei Buzea. Si      ne-a asigurat senatorul Peres ca Buzea chiar exista. Ca el il cunoaste. Buzea, viteazule, pe la noi, prin judetul pe care pretinzi ca-l reprezinti in Parlamentul Romaniei, cind treci? Nu de alta, dar poate ar vrea oamenii sa-ti mai spuna pasurile lor. Sau sa-ti spuna altceva… Dar daca nu te cunoaste decit Peres… Care naiba-i intelectualu’ de-a pus stampila de vot in dreptul numelui “Buzea”?... • Domnu’ prefect, domnu’ Covaciu, am auzit ca ati inceput serviciul. Bravos. Va dorim sa aveti putere de munca mai multa decit un cal de tractiune sau decit un bou de povara (e de bine, nu e injuratura). Ca, cu cit munciti mai mult, cu atit cistigati mai mult. Si, daca aveti bani, poate ne platiti si noua datoria de-o aveti inca de anul trecut. Cind ati comandat si n-ati platit. Precum “teparii” prin birturi… Si va mai dorim ce ne doresti si matale noua, in fiecare dimineata... dupa ce citesti rubricuta. De bine, indubitabil… Indubitabil… Acest text va fi considerat pamflet 

Paula Seling este extrem de incintata de albumul de colinde pe care l-a lansat in luna decembrie si de turneul aferent pe care l-a sustinut la sfirsitul anului trecut in mai multe orase din tara. “A fost o luna mai plina decit am crezut ca va fi si acest lucru s-a intimplat nu doar datorita programului incarcat, ci in mare masura datorita fanilor. Spectacolele sustinute la Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Brasov, Bacau, Bucuresti ne-au umplut inimile de bucurie”, a spus artista. “Va multumesc tuturor din suflet pentru ceea ce ne-ati daruit, pentru caldura cu care ne-ati primit, pentru atentia cu care ne-ati ascultat, pentru felul in care ati dat viata muzicii noastre in toate aceste momente”, le-a transmis Paula fanilor sai.Cintareata a fost atit de impresionata de felul in care a fost primita de public, astfel ca anul acesta isi doreste din nou un astfel de turneu de colinde, insa mult mai amplu decit cel din decembrie 2006. “Datorita admiratorilor ne-am propus sa facem tot posibilul sa organizam un turneu de colinde mai mare in mai multe orase, anul viitor”, a spus Paula.Dupa o perioada destul de incarcata, acum, la inceputul anului, Paula Seling se afla acasa, unde se relaxeaza alturi de sotul ei. Dar aceasta “vacanta” nu va fi foarte lunga, avind in vedere ca anul acesta artista doreste sa lanseze si un album nou.

Anul 2007 aduce schimbari majore in cariera muzicala a Andrei. In afara de faptul ca a renuntat la contractul cu vechea casa de discuri si a semnat cu o alta casa de productie muzicala, artista va lansa la sfirsitul acestei luni primul sau album de muzica populara, in colaborare cu fratele ei, Sandel.Intitulat sugestiv, “De la frate la sora”, albumul reprezinta un proiect de familie, fiind compus in intregime de Sandel. Acesta contine atit duete cintate de Andra si Sandel, cit si piese interpretate de acestia individual. Cele 14 melodii sint inspirate din zona Banatului, zona in care cei doi frati s-au nascut si au copilarit. De asemenea, albumul reprezinta o noutate atit pentru Sandel care, desi cinta de mic muzica populara este la prima tentativa de compozitor, cit si pentru public, care o cunoaste pe Andra ca fiind o interpreta de muzica pop si r&b. Cu toate ca Andra a cintat si in trecut muzica folclorica, prin colaborarile pe care le-a avut cu interpreti consacrati precum Ileana Ciuculete, artista este la primul album de folclor si recunoaste ca este foarte emotionata: “Muzica folclorica a fost intotdeauna aproape de sufletul meu, mai ales ca eu am debutat pe cind eram copil, ca interpreta de muzica populara. Ma bucur ca acum am ocazia sa interpretez alaturi de Sandel piese din zona in care m-am nascut, si este un motiv in plus de mindrie faptul ca toate melodiile de pe primul meu album de folclor sint compuse integral de fratele meu”, a marturisit artista. In paralel, artista pregateste si un nou album de muzica pop.

Cu sigurata, acum, cel mai greu va fi pentru Mihai sa lanseze un nou single care sa depasasca succesul inregistrat cu “Tornero”.Cea mai mare parte din suma cistigata de Mihai in cursul anului 2006 se datoreaza drepturilor din difuzarile piesei “Tornero” la radiourile din strainatate, respectiv 1.100.000 de euro. In afara de acestea, el a mai cistigat 600.000 de euro din vinzarile albumului “Tornero” in Europa, 300.000 de euro din download-urile piesei de pe internet, tot 300.000 din concertele sustinute in Romania, 150.000 din concertele sustinute in strainatate, 20.000 de la o companie greceasca de telefonie mobila care a folosit “Tornero” ca imn pentru o perioada de sase luni, 16.000 pentru aparitiile la emisiunile TV din strainatate si din Romania, 12.000 din difuzarile piesei la radiourile din Romania si 5.000 de euro dintr-o reclama la o firma greceasca de imbracaminte.Mihai se mindreste cu faptul ca 2006 a fost cel mai prolific din cariera sa de pina acum. Din punct de vedere profesional i-a mers struna, asa cum el a visat intotdeauna ca se va intimpla. Visul lui Mihai s-a numit “Eurovision” si s-a dovedit a fi un vis implinit exact asa cum el si-a dorit. Insa, din punct de vedere personal, anul trecut a reprezentat pentru Mihai poate cea mai nefericita perioada din viata sa. Mihai a reusit sa faca performanta la Eurovision desi mama sa era in tara, extraordinar de bolnava. La numai doua zile dupa intoarcerea de la Atena, mama lui Mihai a decedat, din cauza unei boli destul de grave, care a tinut-o la pat doua luni. Tot in acea perioada, artistul s-a despartit si de iubita sa, cu care avea deja o relatie de sase luni. Mai mult decit atit, el a avut si un accident de masina, pe data de 8 septembrie, din care a scapat insa, fara prea mari probleme. Doar masina a necesitat ceva repratii, care l-au costat pe Mihai aproape 300 de milioane de lei vechi.Cea mai buna voce masculina de la cele 51 de editii EurovisionAnul acesta a inceput cu dreptul pentru Traistariu. Dupa 30.000 de euro cistigati in noaptea de Revelion si o vacanta binemeritata la manastirile din zona Moldovei, el va fi invitat pe data de 20 ianuarie in Germania, la Hamburg, unde i se va inmina titlul de “Cea mai buna voce masculina” de la Eurovision, de cind a debutat acest concurs si pina acum.Toate organizatiile Eurovision, toti fanii si fancluburile Eurovision din lume (sint in jur de 300.000 de fani in toata Europa), toate asociatiile care se ocupa cu promovarea, mediatizarea si organizarea acestui eveniment mondial au votat pe parcursul a trei luni si si-au desemnat propriii cistigatori Eurovision, independent de votul publicului obisnuit. Astfel, in urma numararii voturilor care au fost aproximativ 400.000, Mihai Traistariu a cistigat titlul pentru “Cea mai buna voce masculina” din toate cele 51 de editii Eurovision.Premiul ii va fi inminat de o vedeta internationala, al carei nume este tinut secret deocamdata pentru a mari surpriza spectacolului. De asemenea, Mihai a fost votat si “cea mai buna voce de la Eurovision 2006”, si, in cadrul aceluiasi eveniment, va primi si o medalie pentru punctajul obtinut de Romania la Eurovision 2006.

Cel mai bun...Societatea formata din 58 de critici din America l-a numit pe Forest Whitaker drept Cel mai bun actor pentru rolul sau din „The Last King of Scotland". Actorul a cistigat primul loc la o distanta de un vot fata de Peter O'Toole, care s-a clasat pe locul al doilea pentru rolul din „Venus", urmat de Ryan Gosling pentru rolul din „Half Nelson". Actrita Helen Mirren a fost aleasa drept Cea mai buna actrita pentru interpretarea din „The Queen". O urmeaza Laura Dern din „Inland Empire" si Judi Dench, pentru rolul din „Notes on a Scandal". Mark Wahlberg a fost numit drept Cel mai bun actor in rol secundar pentru interpretarea politistului din „Cirtita", iar Cea mai buna actrita in rol secundar a fost numita Meryl Streep pentru rolurile sale din „Diavolul se imbraca de la Prada" si „A Prairie Home Companion". Cel mai bun scenariu a fost ales cel scris de Peter Morgan pentru „The Queen".Film apreciat„Moartea domnului Lazarescu" spune povestea unui batrin in virsta de 63 de ani care este plimbat prin spitale o noapte intreaga, diagnosticat de fiecare data altfel si care nu este niciodata internat. Filmul a fost desemnat Cel mai bun film al anului 2006 intr-un clasament realizat de criticii americani pentru site-ul indieWire, considerat cea mai importanta comunitate online a filmului independent. PremiiRegizat de Cristi Puiu si produs de Mandragora, filmul „Moartea domnului Lazarescu" a cistigat peste 30 de trofee la festivaluri internationale, dintre care cel mai important este premiul sectiunii „Un Certain Regard", la Cannes (2005). De asemenea, a cistigat si „Premiul publicului" la TIFF (2005), Marele Premiu „The Silver Orb", Alba Regia (2005), Marele Premiu „The Golden Tower", Palic (2005) sau Marele Premiu al juriului si „Lebada de Aur" pentru „Cel mai bun actor", Ion Fiscuteanu, la Copenhaga (2005).

IanuarieMoto: Fara echipa dupa despartirea de Honda, Max Biaggi (34 ani) paraseste lumea Grand Prix-urilor. De la debutul sau in 1991, italianul a cucerit patru titluri mondiale la clasa 125 cmc si 42 de victorii (29 la clasa 250 cmc si 13 la 500 cmc in Moto GP).Schi alpin: Isolde Kostner, 31 de ani, isi incheie cariera, deoarece asteapta un copil. La Jocurile Olimpice, italianca a obtinut bronzul la coborire si super-G in 1994. De asemenea, Kostner a fost campioana mondiala la super-G in 1996 si 1997.Hochei pe gheata: Canadianul Mario Lemieux, legenda vie a hocheiului pe gheata, capitan de echipa si proprietar al clubului Pittsburgh Penguins, s-a retras din activitate din cauza unor probleme de sanatate. Lemieux, in virsta de 40 de ani, a cistigat de doua ori Stanley Cup, cu Pittsburgh, in 1991 si 1992, si a fost desemnat de sase ori cel mai bun jucator al sezonului.FebruarieCanotaj: Britanicul James Cracknell, dublu medaliat cu aur in proba de patru rame fara cirmaci, la Sydney si la Atena, a decis sa se retraga.Schi alpin: Campioana olimpica la slalom in 2002, frantuzoaica Jean-Pierre Vidal, victima a unei fracturi la mina stinga la antrenamentele de la JO de la Torino, chiar cu o zi inainte de a implini 29 de ani, a hotarit sa renunte la schi.MartieSchi alpin: Inaintea finalei Cupei Mondiale de la Aare (Suedia), sase mari nume ale schiului alpin, dintre care cinci avind aceeasi virsta, 32 de ani, si-au anuntat retragerea din activitate: germanca Martina Ertl (recordmena a etapelor la care a participat in Cupa Mondiala, cu 428 de prezente si sase medalii olimpice sau mondiale), frantuzoaica Carole Montillet, precum si austriecele Michaela Dorfmeister (doua medalii de aur la JO-2006 la coborire si super-G, doua titluri mondiale, o Cupa Mondiala si 25 de victorii) si Alexandra Meissnitzer (Cupa Mondiala in 1999, titluri mondiale la slalom urias si super-G in 1999, trei medalii olimpice de aur). La masculin, americanul Daron Rahlves, campion mondial in 2001 la super-G, s-a retras, la fel ca si norvegianul Lasse Kjus (35 ani), care si-a incheiat cariera cu un palmares impresionant: 16 medalii olimpice si mondiale, dintre care titlul la combinata la JO-1994 si doua Cupe Mondiale, in 1996 si 1999. Biatlon: Liv Grete Poiree-Skjelbreid si Uschi Disl s-au retras in ultima cursa a sezonului, la Holmenkollen. Norvegianca, in virsta de 32 de ani, a cistigat opt titluri mondiale, trei medalii olimpice si o Cupa Mondiala. Germanca, in virsta de 35 ani, are un palmares si mai impresionant: 9 medalii olimpice, 8 titluri mondiale si 30 de succese in Cupa Mondiala. AprilieTenis: Sportiva spaniola Conchita Martinez, in virsta de 34 de ani, s-a retras dupa 18 ani petrecuti pe terenurile de tenis. Victorioasa la Wimbledon in 1994, ea a cistigat 33 de turnee, ajungind pe locul al doilea mondial in octombrie 1995.Fotbal: Alan Shearer, in virsta de 35 de ani, s-a retras dupa o accidentare grava la genunchi. In 18 ani de cariera, in principal la Blackburn si Newcastle, atacantul englez (63 de selectii si 30 de goluri) a inscris 379 de goluri in 733 de meciuri jucate.MaiFotbal: Marcel Desailly, in virsta de 37 de ani, campion mondial in 1998 si european in 2002, si-a anuntat retragerea. Fundasul echipei Frantei a cistigat, de asemenea, doua titluri de campion al Italiei si doua trofee ale Ligii Campionilor cu AC Milan.Patinaj artistic: Japoneza Shizuka Arakawa, 24 de ani, prima asiatica ce a devenit campioana olimpica, la JO de la Torino, si-a incheiat cariera. Arakawa a fost, de asemenea, campioana mondiala in 2004.Fotbal: Bixente Lizarazu a jucat, la 36 de ani, ultimul sau meci al carierei. Campion mondial in 1998 cu echipa Frantei si European in 2000, fundasul francez are 97 de selectii in echipa nationala si a obtinut sase titluri si cinci Cupe ale Germaniei, plus un trofeu al Ligii Campionilor cu Bayern Munchen.Atletism: La 31 de ani, Hicham El Guerrouj paraseste pistele de atletism. Marocanul, care a batut cinci recorduri mondiale, a intrat in istorie prin dubla sa, la 1.500 m si 5.000 m, la JO de la Atena. De asemenea, marocanul a fost de patru ori campion mondial la 1500 m.IunieFotbal: Mijlocasul irlandez Roy Keane, 34 de ani, aflat sub contract cu Celtic Glasgow, si-a incheiat cariera din cauza unei accidentari. Keane, 66 de selectii in echipa nationala, a jucat 12 sezoane la Manchester United, formatie cu care a cucerit Liga Campionilor in 1999, sapte titluri de campioana a Angliei si patru Cupe ale Angliei.IunieFotbal: La 34 de ani, Zinedine Zidane si-a ratat iesirea din scena, dupa ce, in finala Cupei Mondiale, „maestrul" nationalei Frantei a fost eliminat de pe teren pentru un cap in pieptul italianului Marco Materazzi. „Zizou", care a jucat la patru cluburi in intreaga sa cariera, la Cannes, Bordeaux, Juventus Torino si Real Madrid, s-a retras cu un palmares la inaltimea talentului sau: o Cupa Mondiala (1998), o finala a CM in 2006, un titlu european in 2000, 108 selectii in echipa nationala si 31 de goluri, plus o Liga a Campionilor, doua titluri de campion al Italiei, un titlu in Spania, doua Cupe Intercontinentale si un Balon de aur in 1998.Fotbal: Dennis Bergkamp, 37 de ani, a jucat ultimul sau meci pe noul stadion al echipei Arsenal, Emirates Stadium. Olandezul care nu a zburat niciodata cu avionul are 79 de selectii in echipa nationala, pentru care a marcat 37 de goluri, a cucerit o Cupa a Cupelor, doua Cupe UEFA, un titlu de campion al Olandei, trei titluri si patru cupe in Anglia.SeptembrieTenis: Andre Agassi s-a retras, la 36 de ani, dupa ce a fost invins in turul al treilea la US Open, de germanul Benjamin Becker. Fostul „Kid al Las Vegas-ului" (par lung, decolorat, intentionat provocator), devenit „gentleman" Agassi (tuns zero, casatorit cu fosta campioana germana Steffi Graf), era singurul jucator in activitate care a cistigat toate cele patru turnee de Grand Slam (opt in total, dintre care patru Open-uri ale Australiei, doua US Open-uri, un Roland-Garros si un Wimbledon). Nu trebuie uitate cele 60 de victorii ale sale in circuitul ATP si locul intii mondial ocupat pentru 101 saptamini.Tenis: Martina Navratilova s-a retras definitiv, la o luna dupa ce a implinit 50 de ani, cucerind cel de-al 59-lea titlu de Grand Slam, la dublu mixt, la US Open. Americanca de origine ceha, care s-a retras in 1994 si a revenit la dublu in 2000, este o personalitate marcanta a tenisului, cu cele 18 titluri de Grand Slam la simplu. In total, ea a cistigat 167 de titluri la simplu, 187 la dublu si a fost lidera mondiala timp de 331 de saptamini. Baschet: Toni Kukoci paraseste sala de baschet la 38 de ani. Croatul a fost campion mondial in 1990, european in 1991, de doua ori vicecampion olimpic in 1988 si 1992 si a cucerit trei cupe de campion al cluburilor. (va urma)

La relantiDupa un prim antrenament usor, care va avea loc astazi, la reunirea lotului, fotbalistii de la FC Sibiu vor avea parte de un program lejer in prima saptamina. Nu au programat decit un singur antrenament, de reacomodare la efort. In schimb, tot in aceasta saptamina, sibienii trebuie sa treaca si pe la cabinetele medicale, pentru a efectua vizita medicala. „Nu cred ca voi avea probleme cu jucatorii in privinta kilogramelor in plus. Le-am dat pentru acasa un program pe care au trebuit sa-l respecte. Daca n-au facut-o, se va vedea. Oricum, cei care vor fi mai plinuti vor avea probleme, pentru ca antrenamentele nu vor fi deloc usoare si atunci vor trebui sa traga mai mult pentru a ajunge la parametrii normali", spune Vasii. Cantonament la stadionLa fel ca si-n vara, conducerea formatiei a luat decizia de a nu pleca nicaieri intr-un cantonament centralizat. Programul de acumulari va fi facut la stadion, unde, timp de doua saptamini, jucatorii vor parcurge un semicantonament cu cite doua sedinte de pregatire fizica. „N-are rost sa ne plimbam cine stie pe unde, cind acelasi lucru il putem face si aici. Avem conditii bune de cazare si masa la stadion, iar ca pregatire ne-o putem desfasura foarte bine in Parcul Sub Arini. Nu va fi nicio mare problema daca nu mergem nicaieri. Cred ca este o solutie mai buna", spune tehnicianul formatiei sibiene. Program incarcatImediat dupa finalul perioadei de semicantonament, Adi Vasii a gindit un program complex de jocuri amicale. Inainte de inceperea campionatului, jucatorii sibieni vor disputa minim 10 partide de verificare. Vor juca cite o „dubla" cu Sparta Medias, Gaz Metan, Industria Sirmei Cimpia Turzii, Muresul Deva si Oltchim Rm. Vilcea. In functie de timpul pe care il au la dispozitie, ar mai putea juca in meciuri amicale si contra celor de la Apullum Alba Iulia, dar si in fata unor formatii din campionatul judetean.  Crede in salvareChiar daca, in acest moment, formatia sa ocupa ultimul loc in seria a V-a din liga a treia, Adi Vasii este convins ca FC Sibiu poate scapa de la retrogradare. El crede ca in retur echipa sa va avea o evolutie mult mai buna. „Cu o pregatire buna in aceasta iarna, ne putem salva. Exceptind ultimul joc, din tur, am fost in crestere in partea a doua a campionatului. Nu neaparat ca rezultate, ci mai ales ca exprimare in teren. Jucatorii sint tineri si au avut nevoie de timp pentru a creste in experienta. Sint convins ca ne vom mentine in esalonul al treilea", spune tehnicianul sibian. Vrea dublajeDesi in aceasta perioada ar putea achizitiona mai multi jucatori, Vasii spune ca nu crede ca va face prea multe transferuri. „Este greu sa convingi pe cineva sa vina la echipa de pe ultimul loc din liga a treia. Daca este sa aducem ceva o vom face pentru a ne dubla posturile. Oricum, o sa promovam mai multi jucatori de la bazele noastre de juniori", spune tehnicianul.

Inceput promitatorDebut promitator pentru austriacul Martin Freinademetz la Raliul Dakar. Pilotul stabilit la Sibiu (evolueaza cu o licenta emisa de Federatia Romana de Motociclism) a pornit bine in cursa care se termina peste doua saptamini in capitala Senegalului. Organizatorul celui mai dur concurs de enduro din lume, Red Bull Romaniacs nu s-a speriat de traseul dur propus de organizatori in prima zi. A avut o evolutie foarte buna pentru un pilot aflat la prima aventura de acest gen. Cu timpul de 1 ora, 44 de minute si 15 secunde si avind un ecart de 22 de minute si opt secunde fata de primul clasat, Freinademetz a terminat prima zi pe pozitia a 62-a. Trece in AfricaDaca in prima zi, cind a evoluat pe un teren nisipos, cu foarte multe riuri si zone de mlastina, Freinademetz n-a avut mari probleme, nu acelasi lucru se poate spune si-n a doua zi. Drumul de la Portimao la Malaga, care a masurat in total 545 de kilometri, intre care doar 67 de proba speciala, i-a pus probleme. A terminat doar pe locul 149, cu timpul de 1h 19 minute si 30 de secunde. Sansa lui a fost faptul ca ecartul fata de primul clasat a fost relativ mic, ceea ce i-a pormis ca-n clasamentul general sa se situeze pe un onorant loc 62. „Putem spune ca aceasta a fost doar incalzirea. Adevaratul raliu va fi in Africa si nu pe tarim european. Nu avea rost sa fortez aici. Pentru mine, important este sa ajung la finis. Nici macar nu conteaza pe ce pozitie", spune sibianul. Cel mai bunRezultatele cumulate de Freinademetz sint cele mai bune dintre raiderii romani prezenti la aceasta editie a Raliului Dakar. Brasoveanul Marcel Butuza ocupa, dupa primele doua zile, pozitia a 67-a, cu un ecart de aproape doua minute fata de sibian. Celalalt roman prezent la start, Emanuel Gyenes, a avut probleme in prima zi de concurs, cind a ramas fara benzina pe prima speciala si avut nevoie de interventia colegilor pentru a termina proba. In schimb, in a doua zi a avut un parcurs mult mai bun si a terminat pe locul 45 speciala care i-a dus pe piloti in Spania. Cu un total de 3 ore si opt minute, el se afla pe locul al 77-lea in clasamentul general, din cei 242 de piloti care au trecut in total linia de sosire a celor doua speciale. Victoria localnicilorAtit in cursele moto, cit si cele auto, primele doua zile au fost dominate de pilotii localnici. La sectiunea moto, dupa prima zi, lider a fost Rober Faria, urmat de connationalul sau Harry Rodrigues. Ultimul loc pe podium i-a revenit francezului Didier Casteu. Favoritii Cyril Despres si Michel Coma n-au terminat decit pe 10, respectiv 12. In ziua a doua, Rodrigues i-a luat fata lui Faria, pentru ca locul trei sa-i revina lui Esteve Pujol, cel mai bine clasat spaniol al momentului. Daca, in etapa care a facut legatura intre Portugalia si Spania, Coma a mai recuperat din timpul pierdut si a incheiat pe pozitia a 5-a, nu acelasi lucru se poate spune si despre Cyril Despres, care a incheiat pe locul 122, cu probleme mecanice. Sainz, favoritDupa ce prologul aventurii, care s-a desfasurat intre Lisabona si Portimao, a revenit reprezentantului gazdelor Carlos Sousa, urmat de Gyl de Villers si de Carlos Sainz, in a doua zi lucrurile au intrat pe fagasul normal. Fostul campion mondial de Raliuri, Carlos Sainz, a dominat clar mansa secunda. I-a devansat pe Nani Roma si Luc Alphand. Surpriza a venit insa din partea lui Ari Vatanen, de cinci ori cistigator, care a pierdut mai mult de o ora in fata unei transversari peste un riu. „A fost de fapt inclazirea. Imi pare bine ca am mai recuperat din timpul pierdut in prima speciala si sint in carti. Va mai fi mult de mers, dar sper sa inchei victorios", spune Sainz. Trec in AfricaAseara tirziu, toata caravana, incluzind piloti, masini, asistenta tehnica, a trecut pe continentul african. Astazi, de la ora 11, va incepe adevaratul Raliu Dakar, printre dunele de nisip ale celui mai mare desert din lume, Sahara. In prima zi desfasurata pe continentul african,  concurentii vor trebui sa parcurga aproximativ 642 de kilometri, distanta ce separa Nador de Er Rachidia, ambele din Maroc. Camioanele, pauzaDatorita traseului neadecvat si pentru competitia camioanelor, ziua a a doua a fost de pauza pentru pilotii masinilor grele, care-si vor relua traseul abia astazi. Dupa prima speciala, in clasament conduce olandezul De Rooy, urmat, in ordine, de connationalul sau Stacey si de favoritul rus Chagin.

Directia de Posta Sibiu devine cea mai mare posta din Romania. Pe vremea ciumei si holerei, corespondenta se trata cu otet si era afumata cu aparate speciale. Posta sibiana a organizat transportarea corespondentei cu trenul, odata cu aparitia acestuia. In actualul local de pe strada Mitropoliei, Posta functioneaza de peste 130 de ani.IstorieDesi documente sint putine, sint voci care afirma ca posta ar avea o vechime considerabila. Din cele mai vechi timpuri, oamenii si, mai ales, personalitatile vremii, au simtit nevoia de primi sau de a trimite informatii. Pe de o parte, pentru a sti ce se petrece in lume, iar pe de alta parte pentru a trimite vesti despre fapte, intimplari, oameni etc. Imperiul roman a avut nevoie, in intinsele sale teritorii, de legaturi postale pentru a guverna. La sosirea romanilor in Dacia, serviciul postal parcursese o evolutie destul de lunga si era bine organizat. Sub Cezar s-au introdus primii curieri calare permaneti, denumiti „ponti equites". La inceput, mesajele erau verbale, apoi scrise si autentificate prin semnaturi si parafe. Imparatul Augustus, la inceputul erei noastre, a organizat un serviciul postal - „cursus publicus" - care era asigurat prin oameni asezati pe drumuri militare, la distante mici, care transmiteau pe jos, din mina in mina, ordinele sau rapoartele respective. Porolisum - Cedonia - RomaDrumurile postale erau organizate pe trei clase. Aveau un adapost pentru curieri, o magazie de furaje, un grajd cu cai, asezate la o distanta de o zi de mers. Dacia avea drumuri postale care treceu prin Cedonia - cum se presupune ca se numea atunci Sibiul - pina la Cluj (Porolisum), prin Alba Iulia sau prin Turnu Severin spre Roma.Primul documentPrimul document care il avem despre posta este un ordin al regelui Ladislau cel Sfint, din 1093, care ii obliga pe nobili, biserici si sate sa puna la dispozitia curierilor postali cai, pina la a treia localitate, si sa le asigure circulatia. O cronica a Vienei aminteste ca la primarie functiona o camera a postei in 1360. Cuvintul curier postal se gaseste, pentru prima data, consemnat in documente, in 1491, cind imparatul Maximilian I-ul cere oraselor sa infiinteze pe cheltuiala lor releuri de curieri. Prima mentiune a Sibiului, sub aspect postal, este ca statie de posta pe traseul Viena - Bratislava - Kosice - Saros Patac - Tusnad - Zalau - Cluj - Aiud -Orastie - Sibiu. Era la inceputul secolului al XVI-lea cind regele Ferdinad I a infiintat aceasta linie regulata de posta.Posta sibiana in documenteIn scrierile sale, studentul francez Pierre Lescalopier ne prezinta itinerariul urmat pe teritoriul actual al Romaniei prin anii 1500: Bucuresti - Tirgoviste - Bran - Cristian - Brasov - Fagaras - Cirta - Fofeldea - Casolt - Sibiu - Amnas - Sebes - Alba Iulia - Satu Mare. O alta linie de posta care traversa judetul la acea data era prin Sebes - Sibiu - Nocrich - Bruiu - Cincu - Cincsor - Fagaras....Intre anii 1707-1711, principele Franz Rakozi II intemeiaza prima posta nationala maghiara, cu angajati in uniforma, cu regulament foarte strict, care producea efecte si in Transilvania. In timpul domniei lui Carol al VI-lea se reia modernizarea drumului de posta care trecea prin Sibiu - Turnu Rosu spre Muntenia, cunoscut sub numele de „Via Carolina". Sibiul a contribuit cu mina de lucru la construirea acestui drum.Cu postalionulPe vremea imparatesei Maria Tereza s-a deschis linia postala moderna Viena - Ofen - Timisoara - Sibiu, pe care se circula dus-intors. La 1749 s-a deschis linia postala pentru scrisori si calatori. Aceasta era servita de trasuri postale, denumite diligente sau postalioane, care circulau saptaminal. Sibiul devine centru de posta de la care pleaca drumuri noi spre Polonia, Turcia, Sebia, Austro-Ungaria. Dupa infiintarea Directiunii de Posta din Viena se constituie, in Transilvania, Directia de Posta Sibiu sub conducerea unui prefect postal. Sibiul era, la acea data, cel mai mare centru postal de pe actualul teritoriu al Romaniei.CenzuraMaria Tereza semneaza mai multe documente catre Gubernio Cibiny (Samuel Brukenthal) prin care reglementeaza activitatea postala. In una din ele, imparateasa introduce cenzura postei. „Controlul postei nu poate fi oprit.(...). Este vointa noastra ca toata corespondenta si pachetele sa fie predate postei din Sibiu, in afara celor suspecte, pentru a fi impartita la timp si totodata percepindu-se o taxa pentru ele". Postei i se acorda terenuri pentru pasune si alte culturi necesare hranirii cailor. Incepind din 18 septembrie 1722 s-a introdus expedierea regulata a scrisorilor si pachetelor, iar in anul 1775 masura s-a referit si la bani si scrisori recomandate.SediulIn 1790, sediul Postei era in Piata Mare, in cladirea pe sub care trece gangul spre Sala Thalia. La Sibiu se preluau, pe linga scrisori, pasageri si bani, obiecte de valoare etc. Stationarea in Sibiu era intre doua pina la opt zile, dupa care postalionul se intorcea pe aceesi ruta la Viena. Pasagerii plateau pentru o statie 30 de creitari vara si 45 de creitari iarna, avind drept la un bagaj de 25 de kg. Pentru scrisori cu valori, cecuri, dispozitii de plata, etc era un tarif afisat la oficiile postale. Pentru inscrisuri ce ramineau in tara, plata se putea face la expeditie sau la sosire. Pentru cele ce paraseau tara, plata se facea la expeditie. Cine nu-si ridica posta timp de opt zile de la sosire, nu mai avea drept la reclamatie. Posta calare pe ruta Viena - Timisoara - Sibiu si retur functiona zilnic, atit pentru sosire cit si pentru plecare.Gentile austriecePosta destinata oficiilor consulare austriece din Tarile Romanesti si Levant se expedia in niste genti inchise numite „genti austriece". Un subofiter dintr-un regiment de graniceri austriac aducea, dupa o calatorie de 140 de ore, posta de la Viena la Sibiu. Aici preda geanta cu corespondenta adusa si o prelua pe cea care venea din Muntenia prin Turnu Rosu, intorcindu-se la Viena. Posta destinata Imperiului Otoman era transmisa de la Sibiu la Bucuresti, de curieri austrieci, iar cea destinata Munteniei de curieri calari munteni, care o preluau la Turnu Rosu. La Sibiu se introduc apoi stampilele postale. Pina atunci, fiecare inscris se facea de mina cu tocul si penita.CarantinaIn vremea ciumei si holerei, mai ales pe vreme de razboi, pe linga masurile sanitare luate de administratie, erau inchise frontierele. La punctele de legatura cu tarile unde se semnalau aceste boli se luau masuri de dezinfectie si carantina pentru ca boala sa nu se raspindeasca. La Turnu Rosu s-a constituit un post de carantina care dezinfecta si posta.  Erau supuse carantinei si dezinfectarii calatorii, marfurile si corespendenta. Postul era pe locul unde astazi este caminul-spital, in afara localitatii, pentru ca eventualele cazuri de ciuma si holera sa nu se raspindesca. De acest post de carantina apartineau si punctele de trecere a frontierei de la Piatra Alba, Galbinul, Fintinele, Piatra, Poiana Neamtului si Colce-Subcetate. In prima perioada, scrisorile se dezinfectau prin inmuiere in otet. Acest procedeu deteriora de multe ori scrisul, facindu-l indescifrabil. Mai tirziu, scrisorile erau gaurite cu o sula, dupa care erau puse pe un aparat care le afuma. Aparatul avea trei etaje suprapuse. In cel de jos erau carbuni aprinsi, in al doilea substanta acida, iar in al treilea era un gratar pe care se aseza scrisoarea gaurita sau deschisa. Operatiunea dura „o jumatate de sfert de ora". Dupa dezinfectarea pe dinauntru si pe dinafara, scrisoarea se inchidea si primea un sigiliul al carantinei aplicat pe ceara rosie.Sibiul - vedeta posteiPe linga posta interna, Austria intretinea oficiile postale si in tarile vecine. Austria intretinea oficiile postale consulare austriece din Bucuresti, Iasi, Braila si Galati. Incepind cu 5 august 1850, oficiul postal consular din Bucuresti a fost subordonat Directiei Postale din Sibiu, iar cele din Botosani si Iasi au trecut la Directiunea de posta din Lemberg (Lwow). Cu data de 28 februarie 1855, toate oficiile postale consulare austriece din Tarile Romane au trecut sub conducerea Directiunii Postale din Sibiu. In acel an existau trei curse postale cu Muntenia care plecau de la Sibiu. La 20 august 1853 s-a deschis la Sibiu oficiul telegrafic pe actuala strada Andrei Saguna. O data cu darea in folosinta a cailor ferate - la Sibiu in 1872 - posta a folosit si trenul pentru a duce corespondenta. Pina atunci, posta sibiana ducea, de doua ori pe zi, corespondenta la trenurile care functionau la acea data.Posta in local nouOficiul telegrafic s-a mutat la 1 februarie 1874 in actualul local din strada Mitropoliei, unde functiona Posta sibiana. La 21 iulie 1882 s-a deschis o filiala postala in gara Sibiu, iar la 29 noiembrie 1885 s-a facut, de catre posta, prima legatura telefonica in Sibiu, care unea turnul Bisericii Evanghelice din oras cu primaria - actualul Muzeu de istorie. Telefonistul de serviciu avea indatorirea de a semnala autoritatilor orice izbucnire de incendiu. In oras, telefonul a fost instalat la 7 noiembrie  1904, iar la 1 decembrie 1908 s-a introdus serviciul de noapte si pentru telegraf.Iosif al II-lea la SibiuUn curier a adus, la 22 mai 1783, vestea ca imparatul Iosif al II-lea va veni pentru a doua oara la Sibiu. La fiecare statie postala trebuiau asigurate 9 atelaje cu cite 6 cai si zece cai de calarie pregatiti pentru schimb. La 31 mai 1783, imparatul a sosit la Sibiu si a tras la Hotelul „Imparatul Romanilor", construit in 1772. Timp de 9 decenii, diligentele postale s-au oprit la acest hotel unde lasau si preluau pasagerii, scrisorile si pachetele. Cu ocazia vizitei sale, imparatul s-a convins de starea precara a drumurilor si a dat dispozitie de refacere a cinci drumuri, pentru care a pus la dispozitie 50.000 de forinti. BacsisulScrisorile recomadate trebuiau predate cu doua ore, iar cele simple cu o ora inainte de plecarea postei. Pe linga posta normala mai existau si curieri interni ocazitionali care transportau marfuri, pachete, scrisori sau comisioane in Transilvania, contra taxa. De asemenea, exista si o posta la comanda, la care se achitau, in plus, taxe cu titlul de „Bacsis" si „Bani de uns", reglementate insa, si acestea, prin tarife. La „postele normale" erau interzise astfel de plati.BanditiiDrumurile s-au imbunatatit, dar calatoria cu diligenta prezenta riscuri. Fie ca era vorba de rasturnarea acesteia, fie ca aceasta era atacata de banditi. Portiuni periculoase pe traseu erau Hula Bradului, intre Avrig si Sibiu, si Padurea Stafiilor, intre Sighisoara si Brasov. La 17 februrie 1880, la intrarea ei in Sibiu, diligenta s-a rasturnat omorind doi pasageri. In 1800 existau, in Transilvania, 59 de oficii postale si 7 trasee pentru corespondente postale.BlatistiiSeful postei avea obligatia de a raporta pe conductorii care transportau calatori clandestini, fara tichete de transport. Trupele in mars aveau obligatia de a face totul pentru a usura deplasarea diligentei cu care s-ar intilni, fara sa aiba voie sa o controleze intr-un fel. Fumatul era permis numai cu acordul celorlati pasageri. Ciinii nu erau admisi. Conductorul era obligat sa trateze pe toti pasagerii la fel de polsiticos, indiferent de starea lor sociala. Conductorul nu avea voie sa opresca decit pentru ora mesei si pentru schimbul de cai.    

Comisarii Garzii Financiare au stabilit ca, la SC Benz Oil SRL Sibiu, prin inregistrarea unor aprovizionari cu uleiuri minerale efectuate in mod ilegal, au fost eludate de la plata catre bugetul de stat obligatii fiscale totalizind peste 5.968.000 RON. Din verificari a rezultat ca, in perioada aprilie 2005 - aprilie 2006, agentul economic s-a aprovizionat cu uleiuri minerale de la patru furnizori, respectiv: SC Baioli Impex SRL Bucuresti, SC Sabi Cam Ilfov, SC Blue Steel SRL Constanta si SC Sector Logistic SRL Constanta. Intrucit facturile de aprovizionare prezentate nu indeplineau conditiile legale, comisarii Garzii Financiare au trecut la verificarea incrucisata a societatilor furnizoare. Firme fantomaComisarii au constatat ca niciuna dintre firmele furnizoare nu sint autorizate ca antrepozitari fiscali si nu functioneaza la sediile declarate, fiind, practic, firme fantoma. In baza prevederilor Codului Fiscal, comisarii Garzii Financiare au stabilit ca, urmare celor constatate, societatea verificata a eludat de la plata catre bugetul de stat obligatii fiscale (accize si TVA) in suma totala de 5.968.656 RON. Pentru continuarea cercetarilor, in cauza a fost sesizat Parchetul de pe linga Judecatoria Medias, iar pentru calcularea tuturor obligatiilor fiscale ce revin acestui agent economic, actul de control a fost transmis Directiei de Control Fiscal Sibiu.      

Deocamdata, drum blocat Exporturile de carne si produse din carne de porc din Romania in spatiul comunitar sint interzise inca din 2003, din cauza focarelor de pesta porcina, iar reluarea livrarilor este conditionata de eradicarea bolii, fara utilizarea vaccinului. Autoritatea veterinara a reinceput insa, din 20 decembrie 2006, vaccinarea porcilor din gospodarii si ferme, insa exporturile ar putea fi reluate cel mai devreme in 2008, daca evaluarea expertilor CE a programului de eradicare a pestei va avea rezultate pozitive. Totodata, exportul de pasari vii, carne si produse din carne de pasare este interzis de europeni, din cauza gripei aviare, exceptie facind 16 judete, in care este mentinuta doar interdictia de vinzare a pasarilor.Pedepse cu trei ani pe tusa Restrictionate la export sint si firmele din industria lactatelor, care pot vinde in UE doar lapte conform (care indeplineste o serie de conditii biologice - n.r.) si produse procesate din acesta. De asemenea, fabricile a caror productie este vinduta intracomunitar trebuie sa detina linii separate de procesare pentru laptele conform si neconfom. Produsele din alte sectoare ale industriei alimentare vor putea fi livrate pe piata europeana numai daca unitatile vor indeplini normele de siguranta alimentara, care prevad, printre altele, ca usile, peretii, pavimentul si suprafetele echipamentelor de productie sa fie usor de curatat si eventual dezinfectat. Nerespectarea normelor va determina inchiderea fabricii, in timp ce unitatile care au in derulare un program de investitii pentru alinierea la standardele europene beneficiaza de o perioada de tranzitie de trei ani, de la data aderarii.Politica ouluiFirmele din industria alimentara pot functiona numai daca sint inregistrate si autorizate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), iar produsele realizate, cu exceptia oualor, vor circula pe piata intena cu o marca de identificare de forma rotunda, iar pe piata comunitara cu una de forma ovala, ambele continind informatii precum numele tarii de origine sau numarul de autorizare a firmei producatoare. Ouale, vindute in trei categorii de calitate, respectiv oua proaspete (categoria A), oua de calitatea a doua sau conservate (categoria B) si oua de calitate scazuta, pentru industria alimentara (categoria C), vor avea inscrise data clasificarii, numele firmei producatoare si alte informatii similare, daca nu sint ambalate. In cazul oualor din categoria A ambalate, producatorii trebuie sa inscrie si data ambalarii. Producatorii de oua trebuie sa asigure protectia acestora de orice fel de contaminare, astfel ca produsele vor fi tinute curate, uscate, „fara miros strain", protejate de socuri si de expunere directa la soare, de la productie pina la vinzare. Ouale vor fi livrate catre consumatori in maxim 21 de zile de la ouat.Reguli in abatoareDe asemenea, in abatoare trebuie respectate o serie de norme suplimentare, pentru a evita suferinta animalelor si obtinerea de produse de la animale bolnave. Astfel, cu cel putin 24 de ore inainte de sosirea animalelor pentru sacrificare, abatoarele vor primi informatii privind ferma din care provin, eventuale boli de care au suferit, precum si rezultatele tuturor analizelor efectuate asupra animalului. Odata ajunse la abator, animalele vor fi tinute in tarcuri sau spatii speciale, de asteptare, unde vor primi apa si furaje. Totodata, instalatiile de productie nu vor permite contactul carnii cu pardoseala sau peretii, iar dezinfectarea ustensilelor va fi realizata cu apa de peste 82 de grade Celsius. Prezenta unui spatiu destinat utilizarii exclusive de catre serviciul veterinar este obligatorie in toate fabricile care proceseaza produse non-animale.Drumul lapteluiPentru unitatile de obtinere a laptelui normele europene prevad construirea unor spatii in care personalele care efectueaza mulgerea sa isi spele miinile si bratele, acestea fiind, de asemenea, obligate prin lege „sa mentina un grad crescut de igiena personala". Imediat dupa muls, laptele va fi depozitat intr-un loc curat si racit la o temperatura de maxim opt grade Celsius, in cazul colectarii zilnice, sau cel mult sase grade, in alte situatii. Transportul laptelui catre unitatile de procesare va fi realizat in masini care sa mentina temepratura la care acesta a fost depozitat, iar la sosirea la destinatie temperatura produsului nu va depasi 10 grade.Confortul animalelor si al pasarilorConfortul animalelor nu este deloc neglijat de regulamentele europene. Animalele vor fi crescute in spatii suficient de mari, in cotete de cel putin 40 de centimetri inaltime si un cuibar pentru maxim sapte gaini, in cazul pasarilor, si un spatiu personal minim intre 0,15 si sase metri patrati, in cazul porcinelor. Totodata, mediul de crestere va indeplini conditii de iluminare si amenajare. Porcii, de exemplu, vor avea contact vizual cu alti porci si lumina cel putin opt ore pe zi. In acelasi timp, hrana si apa vor fi distribuite pentru a permite accesul egal al tuturor animalelor, „chiar daca exista concurenti pentru hrana". Cotetele nemodernizate de pasari mai pot fi utilizate cel mult cinci ani de zile de la data aderarii Romaniei la UE, cu respectarea unor norme precum asigurarea unei suprafete de 10 centimetri pentru fiecare gaina.

Pielea capului dvs. este exagerat de sensibila, se cojeste, iar dvs. va este teama sa va imbracati in nuante mai inchise, la gindul ca in curind matreata va va ninge pe umeri si va deveni vizibila. Insa nu exista nici un motiv sa traiti cu acesata spaina, pentru ca si pentru matreata exista leacuri.  Matreata este o afectiune extrem de raspindita a scalpului si toti ne confruntam cu ea, la un moment dat. Ceea ce o provoaca este o hipersecretie a unei ciuperci numite Pityrosporum Ovale, care se gaseste, in mod natural, in sebumul produs de scalp. Cind se intimpla acest lucru, consecinta o reprezinta o supraproductie a celulelor pielii, care se string la nivelul scalpului si, ulterior, se desprind sub forma de coji. De ce se intimpla acest lucru? Cauzele sint multiple, cel mai adesea de vina vinovatul fiind un dezechilibru hormonal, stresul, regim alimentar impropriu sau sau intoleranta la un produs de ingrijire a parului (indiferent ca vorbim despre sampon, balsam, vopsea ori produse de coafat). Pe de alta parte, este important sa stiti ca nu toate cojile care vi se „astern" inestetic pe umeri sint specifice matretii. In unele cazuri, ceea ce pare sa fie matreata nu reprezinta altceva decit consecinta directa a uscarii scalpului. Problema se va rezolva cu un tratament avind efect de hidratare intens si schimbind produsele de ingrijire a parului cu unele destinate firului uscat si deshidratat. In majoritatea cazurilor, matreata se trateaza cu succes folosind sampoane special concepute in acest scop. Produsele anti matreata contin ingredienti activi, precum piritonat de zinc, ketoconazol, climbazol sau octopirox. Daca problema este mai serioasa, medicul dermatolog va va  recomanda un produs mai puternic. Cit de des ar trebui sa va spalati pe cap? Raspunsul este relativ. Astfel, unele produse sint concepute pentru spalarea zilnica a parului, in timp ce altele vor fi folosite de 2-3 ori pe saptamina. Este important sa cititi cu atentie instructiunile de utilizare si sa le respectati  cu strictete. Specialistii americani in problemele parului si scalpului recomanda folosirea alternativa a produselor speciale pentru combaterea matretii, respectiv a celor obisnuite. Daca veti descoperi ca samponul obisnuit duce la reaparitia matretii, timp de citeva luni va trebui sa folositi numai produse speciale. Atunci cind folositi un sampon anti matreata, aveti grija ca miscarile de masare a scalpului sa fie lente si blinde. Nu uitati ca pielea capului este deosebit de sensibila si iritata, doar acesta este motivul care a dus la aparitia matretii. Procedind astfel, veti activa circulatia singelui la nivelul scalpului si veti exfolia celulele moarte de la suprafata. De asemenea, nu este indicat sa va vopsiti sau sa va faceti permanent in perioada tratamentului pentru matreata. Elementele chimice din compozitia acestor produse vor irita si mai mult un scalp oricum sensibil. Cind va uscati parul, avetii grija ca aerul sa nu fie prea fierbinte, desi, cel mai bine este sa va lasati parul sa se usuce liber, daca este posibil. Daca, dupa citeva luni de folosire a samponului anti matreata nu ati scapat de aceasta problema, este recomandabil sa va adresati unui medic dermatolog.

 Chiar daca nu cea mai valoroasa, insa in mod sigur cea mai spectaculoasa achizitie a lui Dan Ioan Popescu in 2006 a fost un ATV Bombardier, fabricat anul trecut. La capitolul autovehicule, demnitarul si-a pastrat si autoturismul marca Audi, din 2002.Noi tablouriFamilia Popescu detine cinci apartamente in Bucuresti, achizitionate pe parcursul a zece ani, intre 1995-2005, precum si o casa de vacanta in Azuga, din 1997. Fata de colectiile de obiecte de argint, bijuterii, cristaluri, portelanuri si numismatica pe care DIP le detinea in 2005, politicianul si-a adaugat in 2006 tablouri si alte obiecte in valoare de circa 20.000 de euro.TerenuriDIP a instrainat un teren, in valoare de 300.000 de euro, si cote de societati comerciale in valoare de 800 de lei. Forma instrainarii terenului o reprezinta sulta, din valoarea careia DIP a incasat in 2006 un avans de 50.000 de euro, astfel ca valoarea creantei ramase de incasat in 2007 este de 250.000 de euro. De altfel, la capitolul terenuri, declaratia de avere a lui Dan Ioan Popescu releva, fata de cea din 2005, disparitia domeniului intravilan din Mogosoaia, achizitionat in 2005. Acel teren, de 20.000 de metri patrati, apartinea in cota parte de 50% Elenei Popescu, cealalta jumatate fiind in proprietatea lui Dumitrescu V.ConturiIn 2006, DIP a detinut in continuare cele doua conturi deschise in 1999 si 2001 la care este titular, unul in lei, a carui valoare a ramas aproximativ aceeasi, si unul in dolari a carui valoare fata de 2005 s-a micsorat cu aproximativ 4.000 de dolari. Sotia lui Dan Ioan Popescu si-a deschis in 2006 un nou cont in moneda nationala, in valoare de 27.934 de lei, ea mai detinand alte trei conturi conturi mai vechi. Din conturile Elenei Popescu se remarca scaderea substantiala a celui in euro, care de la 256.283 de euro, in 2005, a ajuns la 40.666 de euro, in 2006. In plus, un alt cont al sotiei lui Dan Ioan Popescu s-a micsorat cu aproximativ 8.000 de dolari.ActiuniPentru anul 2006, familia Popescu nu mai declara cele 80% din actiunile detinute in 2005 la SC Management Roel, singurul plasament pastrat fiind cele 30% din actiunile la SC Bozzetto Romania (fost SC Cebotex) al Elenei Popescu.La capitolul datorii, DIP a contractat in 2006 una scadenta in 2017 in valoare de peste un milion de lei noi, adica aproximativ zece miliarde de lei vechi.

Ca si rezolvatLa inceputul lunii februarie, cind parlamentarii se intorc din vacanta, Sibiul ar putea sa aiba, in sfirsit, deputatul pe care il asteapta de aproape doi ani. Iar acesta va fi pedistul Constantin Trihenea. Mai ramine ca liberalii sibieni sa se supuna intelegerii semnate la nivel central intre PNL si PD, in urma careia democratilor le revenea postul de deputat de Sibiu, pentru ca liberalii sa-si numeasca un parlamentar de Dimbovita. „Rocada" nu e prea complicata. Anul trecut, Emil Boc si Calin Popescu-Tariceanu au cazut de acord sa numeasca un liberal drept deputat de Dimbovita, dupa ce Monica Mihaela Stirbu a devenit consul general al Romaniei la Sevilla. In schimb, democratilor le-a ramas fara discutii fotoliul deputatului lipsa al Sibiului.Cheia e la PNLDeocamdata, Neagu si Mitea nu au mai purtat discutii pe acest subiect. „Aceasta nu este o problema care sa se rezolve telefonic, sau in doi oameni. Vom vedea dupa vacanta parlamentara. Oricum, nu se mai poate negocia nimic. Deputatul ne apartine de drept", a punctat senatorul democrat. Prin urmare, liberalilor le ramine sa accepte intelegerea dintre Boc si Tariceanu, fiindca nimic nu mai depinde de ei. „Sa se inteleaga ca protocolul Aliantei respecta in primul rind deciziile centrale. Domnul presedinte Eugen Mitea, fiind tinar, inca nu apreciaza corect si la justa putere o decizie semnata peste presedintii locali", este de parere Nicolae Neagu. Al treilea nume de pe lista electorala PNL-PD, liberalul Nicolae Petria, asteapta compensatii pentru a renunta. Dar pedistul dinaintea sa a semnat deja oficial renuntarea sa, a anuntat Neagu.Pica protocolul ?Intre liberalii si democratii sibieni exista o singura problema, dar una destul de importanta,  care ar putea duce chiar la incetarea colaborarii. „Cu PNL nu ne intelegem rau. Avem o singura problema: deputatul. In celelalte, colaboram bine. Insa, daca domnul Mitea considera ca problema deputatului lipsa nu e rezolvata, sau rezolvabila, colaborarea dintre PD si PNL va fi ca atare", a avertizat Neagu. In caz extrem, s-ar putea ajunge chiar la ruperea protocolului electoral. Dar nu deocamdata. „Nu rupem protocolul incheiat in 2004. Asa ceva nu este subiect acum. Decizia va apartine Centrului", a precizat liderul PD Sibiu. Compromis asteptatUltima oara cind liberalii si democratii sibieni au dezbatut public problema numirii unui deputat pentru Sibiu, Cornel Stirbet era inca presedintele filialei PNL Sibiu. „Trihenea va fi deputat", a lansat bomba deputatul Stirbet. „Problema nu se poate rezolva pina cind domnul Petria nu semneaza oficial o renuntare. I se va oferi probabil o compensatie, dar nu stiu despre ce anume este vorba", a mai spus Stirbet, sugerind ca ar fi vorba de participarea in consiliile de administratie ale unor institutii. Nicolae Petria, directorul sucursalei judetene a Bancii HVB-Tiriac, este al treilea pe lista cu care PD si PNL au participat la alegerile locale din 2004. Inaintea sa se afla Florin Muntean, directorul general al companiei Transgaz, si democratul Marcel Piteiu, director adjunct al Transgaz.

 „Cos-bebe"Legea „Cos-bebe" trebuia deja aplicata, dar nu se aplica. Este adevarat, dreptul nu se pierde, dar copilul creste si exista posibilitatea ca, dupa ce vor fi indeplinite conditiile birocratice, bebelusul sa fie prea mare. La Directia Muncii, situatia este cunoscuta si se asteapta precizari de la centru. „Cunoastem prevederile legale, am solicitat lamuriri suplimentare si, din cite am fost informati, le vom primi in aceasta saptamina. La nivelul judetului nostru este vorba, anual, de circa 4.500 de bebelusi, iar suma pe care o vom pune la dispozitie depaseste 6,7 miliarde de lei anual. Important este sa se clarifice daca indemnizatia se primeste odata cu alocatia pentru nou nascuti, aprobata in 2001. Se pune, de asemenea, problema daca criteriile de acordare a trusoului exclud sau nu bebelusii care nu sint nascuti la maternitate, daca aceste trusouri se vor acorda la iesirea din maternitate sau la domiciliul copilului, dupa externare", spune jr. Aurel Badiu, director executiv adjunct la Directia Muncii.BirocratiaIn prevederile legale se spune ca sumele necesare vor fi puse la dispozitia consiliilor locale de la bugetul de stat prin Directia pentru Munca, Solidaritatea Sociala si Familie a judetului. In cuantumul de 150 de lei noi intra nu doar valoarea trusoului, ci si transportul acestuia, cheltuielile de depozitare. Interesant este cum se aplica la nivelul unei comune prevederea cu licitatia, cind numarul de nou nascuti nu depaseste 10 bebelusi anual, sau aceasta se va face doar la nivelul judetului? Cheltuielile vor fi suportate din bugetele locale ale judetelor, respectiv, ale comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, spune legea. Plata va fi un decont sau se vor da bani in avans pentru estimarea unor nasteri iminente dupa care se va face regularizarea sumelor? Sint intrebari ramase, cel putin deocamdata, fara raspuns.Comisia judeteanaPentru ducerea la indeplinire a prezentei legi se va constitui la nivelul judetelor o comisie alcatuita din prefect, presedintele consiliului judetean, primari ai comunelor, oraselor si municipiilor, alaturi de reprezentantii unor institutii: protectia copilului, sanatate sau finantele publice. „La nivelul judetului asteptam normele metodologice, care vor clarifica toate problemele de aplicare a legii. Vom constitui comisia, iar membrii acesteia vor actiona fiecare conform responsabilitatilor ce le revin conform legii. N-am avut nici un fel de probleme cu astfel de indemnizatii si colaborarea interinstitutionala a functionat perfect si pina acum", explica Ion Ariton, prefectul judetului.InterdictiiCopiii care se vor naste la domiciliu nu pot beneficia, conform legii, de aceste trusouri. Insa, printr-o cerere de aprobare la nivel local, bebelusii pot primi haine si lenjerie din partea statului, in momentul eliberarii certificatului de nastere. Propunerea de a acorda acest drept numai in maternitati a fost facuta pentru a nu incuraja nasterile la domiciliu. Legea prevede ca trusoul se acorda numai in natura, fiind interzisa acordarea contravalorii in bani. Aceasta subliniere este data de faptul ca, din anchetele facute de directiile pentru ocrotirea copilului, unii parinti au folosit indemnizatiile in alte scopuri.   TrusoulDin prevederile legale reiese, la modul generic, continutul trusoului pentru bebelusi. Initiatoarea proiectului adoptat a sustinut, la prezentarea acestuia in Camera Deputatilor, ca este vorba de scutece de pinza sau impermeabile gen Pampers, bonete, body-uri, bluzite, pantalonasi, sosete, manusi cu un deget, botosei si salopeta. La acestea se adauga pompita de alaptat, biberon cu 1-2 tetine de dimensiuni diferite, 1-2 suzete, crema pe baza de zinc impotriva eritemului fesier, sampon „fara lacrimi" pentru bebelusi, prosoape speciale pentru el, haine pentru iesirea din maternitate (in functie de anotimp si de vreme), o paturica sau un port-bebe.      

Portalul Uniunii Europene, www.europa.eu, poate fi de acum inainte accesat si de catre cei care cunosc doar limba romana, fiindca administratorii acestuia au inserat si sectorul in limba oficiala a Romaniei, membra de la 1 ianuarie 2007 a UE. Portalul cuprinde, printre altele, capitole precum: Descoperiti UE (UE pe scurt, Cunoaste Europa prin joc, Europa si tinerii, Coltul de lectura, Limbile, bogatia Europei), Viata in UE (Drepturile tale, A calatori, A studia, A lucra), In dialog cu UE (Linia ta directa, UE in tara ta, Contacteaza Ombudsmanul); In prim-plan; Zi de zi in UE; La dispozitia ta.

Autoritatile sibiene au demarat o ancheta epidemiologica, dupa ce noua persoane diagnosticate cu trichineloza au fost internate la Spitalul Municipal Medias si una la spitalul din Turda. Trei dintre pacientii internati in spital au forme severe de boala, iar unul continua sa faca temperatura, fiind diagnosticat si cu saturnism (intoxicatie cu plumb) cronic. In urma cercetarilor preliminare s-a stabilit ca acestia s-au imbolnavit dupa ce au consumat carne infestata provenind de la doi porci. In afara de cei zece, alte 25 de persoane au consumat carne infestata cu trichinella spiralis, dar situatia lor este stabila si se indreapta spre insanatosire. 

Legea referitoare la obligativitatea asigurarii locuintelor de catre populatie ar putea deveni functionala de abia din 1 iulie 2007, a declarat, simbata, intr-o conferinta de presa, Victor Paul Dobre, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor. Secretarul de stat MAI considera ca legea ar putea deveni functionala din a doua jumatate a anului, urmind a se stabili in acea perioada daca va fi aplicata doar pentru ultima jumatate a lui 2007 sau incepind cu 2008. Sumele prevazute a fi achitate drept prima anuala ramin neschimbate.

Trei minori au spart, in noaptea de vineri spre simbata, mai multe obiective din Cisnadie. Alexandru Cristi S., de 16 ani, din Cisnadie, Herman Mihai B., de 17 ani, din Sibiu si Petru O., de 13 ani, din Rosia, s-au gindit ca proprietarii magazinelor si administratorii societatilor comerciale sint prea ocupati cu sarbatorile pentru a-si mai pazi bunurile. Au debutat cu atacul asupra unui magazin mixt, de unde au „cules" mai multe marfuri alimentare si nealimentare. Figura a tinut, astfel ca au reusit sa plece cu prada fara sa fie observati de cineva. Dupa aceea, prinzind o bruma de curaj, au spart o intreprindere. De acolo au furat un laptop marca „Toshiba", probabil pentru evidenta loviturilor si a continutului prazii. Ulciorul s-a spartCum nici de aceasta data n-au fost deranjati de nimeni, au considerat ca sint in mina buna. Au pus ochii si pe autoturismul societatii, care se afla parcat in curtea unitatii. Pe cind se straduiau sa-l porneasca, o patrula a Politiei s-a gindit sa ii scuteasca de efort si i-a retinut. Condusi la sediul Politiei Orasului Cisnadie, cu bunurile furate cu tot, au trecut testul marturisirilor declarind, pe propria raspundere, traseul pe care l-au urmat in acea noapte si bunurile sustrase din fiecare loc. A doua zi au fost prezentati Parchetului de pe Linga Judecatoria Sibiu cu propunerea de arestare preventiva. Bunurile sustrase au fost inapoiate partilor vatamate, prejudiciul fiind recuperat in totalitate.

Bani pentru proiecteIn luna martie a anului trecut, ANT a lansat 5 directii de proiecte nationale pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii turistice. Una dintre aceste linii a fost dedicata Sibiului, avind in vedere faptul ca in 2007 Sibiul urma sa devina Capitala Culturala Europeana. Pentru Sibiu au fost cerute si promise 15 milioane de euro, dar asa cum se exprima la vremea aceea Livia Sima, vicepresedinte ANT, suma a fost conditionata de proiectele pe care beneficiarul le va inainta autoritatii nationale. Centre si puncte de informarePentru ca un capitol deficitar in promovarea programului CCE era informarea turistilor, unul din proiecte a vizat crearea de centre si puncte de informare turistica in mai multe localitati din judet. Tinind cont de bugetul alocat de 257.827 euro, AJT Sibiu si-a propus crearea a 10 centre si trei puncte de informare turistica la Primaria, Aeroportul si Gara Sibiu, la Muzeul Astra, in Cisnadie, Ocna Sibiului, Sibiel, Saliste, Valea Viilor, Bazna, Rasinari, Avrig, la Bilea si Paltinis, dar si la Biertan si Cirtisoara. PanourilePentru crearea unei retele de signaletica turistica judeteana, vor fi realizate si amplasate panouri de informare turistica cu referinta la personalitati si lucrari demne de interes, de semnalizare a obiectivelor turistice, precum si de informare cu privire la aceste obiective. Se au in vedere amplasarea a 56 panouri turistice pe drumurile nationale si judetene, 13 panouri-totem, 56 panouri explicative, pentru care s-a propus suma de 163.308 euro.Materiale si imaginiIn al treilea rind s-a urmarit realizarea de materiale promotionale pentru turismul sibian. Este vorba de pliante, brosuri, harti si ghiduri, dar si de un exposistem. Aceste materiale vor fi distribuite prin intermendiul centrelor si punctelor de informare turistica, dar si la tirgurile si expozitiile la care AJTS reprezinta judetul. In ceea ce priveste al patrulea proiect, realizarea unui portal 3D, acesta va contine imagini tridimensionale din Sibiu, care ii va permite utilizatorului sa isi aleaga epoca in care doreste sa viziteze Sibiul in spatiul virtual. Materializarea celor doua proiecte va costa peste 270.000 de euro. RealizareaProiectele sint in faza de licitatie, dar au fost gindite pina la detaliu pentru a recupera din timpul pierdut pina la aprobarea sumelor necesare. Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean, afirma ca aceste proiecte vor fi realizate in mare parte pina in luna iunie, astfel incit turistii care vor veni la Sibiu in cea de-a doua jumatate a anului sa aiba la dispozitie toate informatiile necesare.  

Cunoscutul om de afaceri sibian Ilie Carabulea si-a anuntat intentia de a investi citeva zeci de milioane de euro intr-un centru de afaceri si un mall in Sibiu. Firma „Paltinis Leasing" din Sibiu, controlata de Ilie Carabulea, ca investitor majoritar, va investi aproximativ 50 de milioane de euro pentru a construi o cladire de birouri cu 15 niveluri si un centru comercial de 47.000 de metri patrati in Sibiu. „Constructia centrului comercial va incepe in luna aprilie, pe un teren de 10,7 hectare, situat in zona de vest a orasului, iar valoarea investitiei se va situa intre 25 si 35 de milioane de euro", a declarat Ilie Carabulea.

Servicii completePreluarea unui mormint costa, mai nou, 224 de lei. Dar mult mai mult va trebui sa scoateti din buzunar pentru rezervarea unui loc de veci. Nu mai putin de 550 de lei. Sapatul gropii costa alti 60 de lei. Inhumarea intr-un cavou sau intr-o cripta costa 120 lei. Inchirierea unei capele mortuare va usura buzunarele celor care se ocupa de inmormintare cu 20 de lei pe zi. Transportul decedatului cu masina, de la morga acasa sau de acasa la capela mortuara este taxat cu 30 lei. Iar daca apeleaza la alte firme autorizate pentru transportul decedatului, sibienii tot vor trebui sa plateasca SPAC 10 lei, pentru „manipularea" decedatului. Accesul autovehiculelor mortuare este taxat cu 40 lei. Si tariful pentru exhumare a fost majorat, ajungind la 200 de lei in cazul mormintelor mai noi de 7 ani, respectiv 150 de lei, pentru cele mai vechi de 7 ani. Alte lucrari in jurul mormintului costa 37,5 lei. Iar salubrizarea locului, 7,5 lei pe an.Maruntisuri scumpeMai putin importante, dar imposibil de trecut cu vederea, sint alte citeva servicii prestate de SPAC. De pilda, scrisul pe cruce costa 2 lei, trasul clopotului - 1,5 lei, transportul sicriului gol - 10 lei, sau ridicatul capacului de pe mormint - 7,5 lei. Pina si intrarea la WC-ul public din cimitir costa 50 de bani.Cresteri asteptateDe vina pentru noua majorare a tarifelor este in primul rind inflatia, sustine conducerea cimitirului sibian, care motiveaza ca inflatia a crescut cu 28,33 la suta de la data infiintarii serviciului, dar si dublarea pretului la utilitati. Scumpirea de la inceput de an nu este un lucru neobisnuit. Preturile pentru serviciile prestate de SPAC au fost majorate periodic, arata lucratorii serviciului.Cimitirul, in cifreInfiintat in anul 1907, Cimitirul Municipal Sibiu ocupa o suprafata de 371.200 de metri patrati. Aceasta este divizata in sapte zone principale, pentru diferitele confesiuni religioase. Astfel, ortodocsii, evanghelicii, reformatii, romano-catolicii, greco-catolicii, evreii si neoprotestantii au propriile parcele. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-au mai adaugat cimitirul eroilor romani-germani din cel de-al Doilea Razboi Mondial, cimitirul veteranilor de razboi, cimitirul militarilor rusi, cimitirul fostilor detinuti politici si cimitirul luptatorilor pentru victoria Revolutiei romane din decembrie 1989. In cimitir exista si patru capele, din care doua sint ortodoxe, una romano-catolica si una mozaica. Iar in zona centrala a cimitirului este ridicata o clopotnita. Potrivit evidentelor SPAC, doar 1.880 din cele aproximativ 100.000 de locuri simple ale cimitirului mai sint libere.

Programul Interniship USA ofera studentilor sau absolventilor de facultate posibilitatea de a efectua stagii de pregatire in Statele Unite ale Americii. Durata programului oferit de Centrul de Educatie Internationala este cuprinsa intre 3 si 18 luni, iar orice candidat are posibilitatea sa faca stagii de pregatire in domeniul in care si-a facut facultatea. Acestia trebuie sa fie studenti in ultimul an de facultate, sau sa nu fi absolvit cursurile universitare de mai mult de doi ani de zile. La stagiile de practica sint acceptati si masteranzii si doctoranzii. Domenii de pregatireStagiile de pregatire se pot efectua in domenii precum administratie publica, drept, economie, matematica, educatie, comert, management, finante, arhitectura. Practica se va face contra cost contra unei sume cuprinse intre 500 si 900 de dolari. Taxa de inscriere in program este de 150 de dolari, iar costul programului porneste de la 2.100 de dolari pentru un stagiu de formare de 18 luni. Costul programului acopera obtinerea dreptului de munca pe toata perioada programului, asigurare medicala pentru accident sau imbolnavire, asistenta in obtinerea vizei si a cardului de asigurare sociala, precum si sprijin in gasirea unei variante de cazare. Costul biletului de avion dus-intors si cazarea in Statele Unite intra in sarcina participantului la stagiu.   

Sistemul eLicitatie a devenit, din 3 ianuarie, un punct cheie pentru achizitiile publice.Toate autoritatile statului trebuie sa-si publice anunturile privind achizitiile lor in sistem. „Companiile care doresc sa incheie contracte cu institutiile statului trebuie sa acceseze de acum inainte site-ul www.e-licitatie.ro. Sistemul a fost imbunatatit, pentru a raspunde cerintelor noii legislatii din domeniul achizitiilor publice, sa permita participarea companiilor din tarile UE", spune Catalin Marinescu, presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

Tinerii sibieni nu par interesati de ajutorul acordat de Guvern celor care doresc sa-si construiasca o casa. Cei mai multi nu stiu de o noua lege, care a intrat in vigoare pe 30 iunie 2006. Doar citiva cetateni s-au prezentat la Primarie, pentru a afla informatii. Si doar un singur sibian, un barbat in virsta de 33 de ani, a depus si documentatia necesara. „Chiar la sfirsitul lunii decembrie 2006 a fost depusa o cerere, un singur dosar avem pina acum", a spus Daniela Costa, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu. Cei interesati pot ridica in continuare cererile, dupa un program zilnic, de la Centrul de Informare pentru Cetateni, din cadrul Primariei. Tot acolo se depune si documentatia completata. „Aceste documente vor fi analizata de Comisia pentru punerea in aplicare a Programului, din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu", arata Daniela Costa. Prin urmare, abia dupa mai bine de jumatate de an se poate intocmi lista unor doritori. Care va contine un singur nume.Categorii specialeDe subventia pentru un credit ipotecar pot beneficia tinerii casatoriti, in virsta de maxim 35 de ani, persoanele sau familiile ramase fara adapost in urma avarierii grave sau distrugerii locuintelor proprii, in urma unor calamitati naturale, persoanele si familiile evacuate din locuinte situate in constructii expuse unui risc major, cum ar fi alunecarile de teren, seismele sau inundatiile, dar si persoanele sau familiile evacuate si chiriasii din locuinte ce fac obiectul unor legi de restituire catre fostii proprietari sau imobilele trecute in proprietatea statului.

Biserica de gheata de la Bilea Lac a fost sfintita, simbata, de preoti evanghelici si romano-catolici. Mitropolitul Ardealului, IPS Laurentiu Streza, a interzis preotilor ortodocsi sa slujeasca intr-un lacas care se va topi. Ca urmare, niciun prelat ortodox n-a luat parte la procesiune. Slujba de sfintire a fost oficiata mai intai de catre preotii evanghelici. Dupa binecuvintarea bisericii, doi preoti romano-catolici au oficiat liturghia de Boboteaza in limbile maghiara si romana. Preotii spun ca mesajul lui Dumnezeu este acelasi, oriunde ar fi el rostit. Biserica este construita in imediata vecinatate a hotelului de gheata de la Bilea. A doua din lume de acest gen, va fi functionala doar pina in luna aprilie sau mai, cind, din motive de siguranta, va fi demolata. Pina atunci, in biserica nu vor putea arde niciodata mai mult de doua luminari deodata.

SlujbaAsa cum s-a stabilit cu citeva zile inainte, dupa slujba de la bisericile de cartier, cu preotii parohi si praporii in frunte, credinciosii sibieni au mers in coloane in Piata Mare, unde s-a desavirsit slujba de sintire a apei. Slujba s-a desfasurat in conditii bune, permitind celor prezenti sa asculte cuvintul IPS Laurentiu. In primele rinduri s-au aflat Nicolae Craciun, subprefect al judetului, Eugen Mitea, viceprimar al Sibiului, Nicola Iordan, secretarul municipiului, Dumitru Acu, presedintele ASTREI,  Corneliu Bucur, directorul general al Muzeului ASTRA. Slujba a inceput in jurul orei 13 si a fost urmarita de circa 3.000 de credinciosi. EmotiiLa final, enoriasii, impreuna IPS Laurentiu si cu preotii parohi, au cintat in cor Troparul Bobotezei, acel „In Iordan botezindu-Te Tu Doamne, inchinarea treimii s-a aratat; ca glasul Parintelui a marturisit  Tie, Fiu iubit, pre Tine numindu-Te, si Duhul, in chip de porumb, a adeverit intarirea Cuvintului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai  luminat, slava Tie", care a stirnit un val de emotie in rindul celor prezenti.AghiazmaApa, adusa in Piata  Mare cu o cisterna, cu  capacitatea aproximativa de 15.000 de litri, a fost sfintita de un sobor de 15 preoti, condus de IPS Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, si a fost impartita in bidoane de 100 de litri pe biserici, astfel incit cei prezenti nu au avut motiv de inghesuiala. De altfel, in comunicatul mitropoliei de vineri s-a specificat ca acei credinciosi care nu pot veni in piata pentru a lua apa o pot face pe parcursul acestei saptamini de la biserica de care apartin. Atit medicii de la ambulanta cit si jandarmii si politistii comunitari prezenti n-au avut nici un motiv sa intervina, distribuirea apei desfasurindu-se in ordine si buna cuviinta.Aratarea DumnezeiriiDe Boboteaza are loc prima Teofanie, adica aratarea Dumnezeirii, de la venirea in lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. In acea clipa, cerurile s-au deschis, Duhul Sfant, in chip de porumbel, a stat deasupra Mantuitorului, iar glasul Tatalui Ceresc s-a auzit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit intru care am binevoit". Totodata, Iisus primeste botezul pocaintei de la Ioan, in Iordan.