Fiica presedintelui, curtata de italieniPrintre cei care poseda profile pe site-ul hi5.com, apare si numele mezinei lui Basescu, Elena Basescu. Pasiunile pe care si le-a declarat aici sint politica, modelling-ul si echitatia. Pe linga citeva date personale, Elena a pus la dispozitia tuturor si citeva poze. In dreptul lor, o adevarata armata de comentarii, din partea fanilor, foarte numerosi de altfel. Unul dintre ele, postat de un utilizator care are o porecla ce da a Italia, suna in felul urmator: „oh my god !! i cant believe it, u r so fine girl !! i luv ya !" (n.r., „Esti o tipa atit de draguta, te iubesc!!!"). Printre alte complimente de rigoare, ies in evidenta comentariul unui pusti care ii cere fetei „sa-i zica lu tactu sa-i creasca alocatia ca un an mai are din ea" si comentariul unei fete care afirma ca „mama l-a votat pe taica-tu... i-am zis... sa nu mai vina acasa daca nu-l voteaza pe «BASESCU»".De pe televizor, pe InternetAndreea Raicu este o alta persoana care, la o simpla cautare pe site-ul hi5, apare cu peste cinci pagini personale. Nimeni nu poate sti exact, in afara de vedeta, bineinteles, care dintre aceste pagini este cea reala si care sint doar create de fani. Pe una dintre ele, care se apropie de 7.000 de accesari, apare un asa-zis discurs al vedetei, care le multumeste tuturor fanilor sai. In dreptul unei poze de-a Andreei, un utilizator ii scrie urmatorul comentariu: „hott u smokin ma i like this pic", de altfel nu singurul din aceeasi categorie. Paginile cu pozele Andreei Raicu sint pline de mesaje din partea fanilor, care ii transmit cite si mai cite.Din acelasi segment al televiziunii si modei, o gasim pe prezentatoarea stirilor sportive ale Antenei 1, Simona Patruleasa. De altfel, si ea apare cu mai mult de o pagina, probabil tot din cauza admiratorilor. Unul dintre aceste profile poate fi accesat la adresa http://simonapatruleasasport.hi5.com. Printre o sumedenie de mesaje de la admiratori, cereri in casatorie de la strainii care au aruncat o privire peste pozele romancei, aflam ca citatul ei preferat este: „Dragostea adevarata nu moare niciodata".Monica Birladeanu: „Las lumea sa ma aprecieze!"Vedeta plecata peste ocean are si ea o pagina pe www.hi5. com. Din prezentarea Monicai Birladeanu, internautii pot afla ca vedeta este din Iasi si ca lucreaza la un post national de televiziune. Acelasi tip cu porecla de Italia, care ii facuse si Elenei Basescu o declaratie, spune ca e innebunit dupa Monica. Pozele sint, insa, insotite de putine explicatii din partea prezentatoarei TV.Pe site-ul www.hi5.com mai pot fi vazute multe alte vedete romanesti, precum Nicoleta Luciu sau Abramburica. Cert e ca nimeni nu poate sti cu exactitate daca aceste celebritati si-au creat singure paginile sau e vorba de entuziasmul dezlantuit al fanilor lor.

¤ Start in Liga a IV-aEditia 2006-2007 a campionatului de fotbal al Ligii a IV-a debuteaza astazi cu trei dintre jocurile rundei inaugurale. La Someseni, formatia Scolii de Fotbal „Ivansuc" va primi vizita celor de la Motorul IRA, la Gilau, prima echipa a Somesului se va confrunta cu Vladeasa Huedin, iar pe terenul CUG, se vor afla fata in fata CFM „U" II Cluj si FC Ariesul II Turda. Vineri se vor disputa celelalte trei partide, dupa urmatorul program: Minerul Ocna Dej - CFR Dej, Leii Triteni - Somesul Rondo I Apahida si Minerul Iara-Baisoara - Unirea Triteni. Toate meciurile incep la ora 17, in deschidere, de la ora 15, urmind sa joace echipele de juniori. (T.-J. L.)¤ Duel latinReprezentativa masculina de polo a Romaniei va juca miine, de la ora 18.45, ora locala, pentru calificarea in semifinalele Campionatului European ce se desfasoara la Belgrad. Elevii lui Vlad Hagiu vor intilni Italia, iar daca vor invinge, se vor afla fata in fata cu Serbia, campioana mondiala si europeana en-titre. „Tricolorii" au jucat marti seara cu sirbii in cadrul grupei B si au pierdut, scor 5-13. In ultima etapa a fazei grupelor, italienii i-au invins, cu scorul de 14-11, pe greci si au terminat pe locul secund in grupa A. Vineri se va disputa si partida Grecia - Spania, invingatoarea urmind sa joace pentru un loc in finala cu Ungaria. Campionii olimpici au cistigat grupa B dupa ce in ultimul lor meci i-au invins, cu 20-10, pe nemti. Tot vineri sint programate si meciurile Croatia - Slovacia si Slovenia - Olanda, cistigatoarele urmind sa intilneasca reprezentativele Rusiei, respectiv Germaniei. (T.-J. L.)¤ Jiul Petrosani, sustinut de „U"In cadrul partidei de simbata dintre CFR Cluj si Jiul Petrosani, oaspetii vor avea parte de sustinerea unei parti din galeria lui „U" Cluj, adversara traditionala a CFR-istilor. „Sintem buni prieteni cu cei din galeria Universitatii Cluj si am stabilit sa ne intilnim la acest meci", a declarat unul dintre suporterii Jiului. (G. J.)

Campionatul Diviziei Nationale-BRD la rugbi programeaza in acest sfirsit de saptamina o noua runda. Datorita unei inversari in program in Seria I, se vor juca meciurile etapei a V-a, ultima a turului, asta dupa ce in urma cu o saptamina s-au disputat jocurile etapei a VI-a, prima a returului.Meciul de la Cluj, dintre „U" Banca Transilvania si CSM Bucovina Suceava, pare cel mai dezechilibrat din punct de vedere valoric, „amatorii" de la Suceava ocupind pozitia de „lanterna" a seriei, fara vreo victorie in cele cinci intilniri de pina acum. Pentru jocul cu CSM Bucovina, antrenorul clujean George Sava are nu mai putin de cinci titulari indisponibili din cauza unor accidentari. Cum Cerces, Merdan, Boita, Eva si Spataru au sanse minime sa fie recuperati pina la ora inceperii partidei, tehnicianul ar putea incepe jocul in formula Bilc, Gheta, Vasiliu - Farcas, Maris - Gorcioaia, Gavrila, Ianus - Utiu, Manole - Gál, Cantor - Ciuntu, Buzea - Cabuz. „Nu concepem alt rezultat decit victoria cu punct bonus si consideram meciul cu CSM Bucovina drept ultima verificare a potentialului in perspectiva meciului cu Olimpia, decisiv pentru calificarea noastra in play-off", a declarat George Sava pentru Monitorul de Cluj.Meciul „U" Banca Transilvania - CSM Bucovina se va disputa simbata, de la ora 10, pe terenul din Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu Hatieganu". La centru se va afla arbitrul bucurestean Bogdan Milita, asistat de judecatorii de margine Simion Marginean si Bogdan Gordin.In cadrul aceleiasi etape, la Birlad, Rulmentul va primi vizita nou-promovatei Olimpia. Derbiul Dinamo - Steaua se va disputa duminica (ora 17, TV Sport), sase arbitri urmind sa fie pe teren: central va fi clujeanul Gheorghe Sabau, ajutat la cele doua tuse de Toader Aprozeanu si Robert Diaconescu. Al patrulea arbitru va fi Constantin Bonea, iar judecatori de but Vlad Iordachescu si Razvan Vasiliu.In Seria a II-a sint programate meciurile primei etape a returului dupa urmatorul program: Remin Baia Mare - Stiinta Petrosani (in tur: 67-3), RCJ Farul Constanta - Poli Agro Unirea Iasi  (13-25) si Contor Zenner Arad - Petrom Timisoara (90-6). Seria I1. Steaua          5          5          0          0          453-42 25 (5pb) 2. Dinamo        5          5          0          0          318-57 24 (4pb) 3. „U" BT Cluj 5          2          1          2          101-151           12 (2pb) 4. Olimpia        5          1          1          3          58-246 6 (0pb) 5. Rulmentul     5          1          0          4          84-233 4 (0pb) 6. Bucovina      5          0          0          5          68-353 1 (1pb) 

Final incandescentPe masura apropierii de finalul acestui sezon, disputa pentru desemnarea campionului mondial pare sa devina tot mai intensa si mai interesanta. Dupa ce am asistat la o revenire spectaculoasa a celor de la Ferrari in detrimentul liderului Renault, ultimele doua curse au oferit rezultate neasteptate in zona duelului dintre Fernando Alonso si Michael Schumacher, pilotii de top ai celor doua echipe. Astfel, Marile Premii ale Ungariei si Turciei au fost cistigate de „out-siderii" Jenson Button, respectiv Felipe Massa, ceea ce face ca intrebarea privind numele noului „rege" al Formulei 1 sa ramina inca o necunoscuta. Desi Alonso continua sa conduca in clasamentul general, cu un avans de 12 puncte fata de Schumi, ultimele evolutii ale spaniolului indica o oarecare frustrare la nivelul intregii echipe conduse de Flavio Briatore. Cu o zestre de doar 8 puncte in aceste ultime doua curse, Alonso poate fi considerat, totusi, mai „competitiv" decit rivalul sau la titlu, care a adunat 7 puncte in respectivele Grand-Prix-uri. La constructori, situatia este si mai interesanta, cu cei de la Renault pastrind un avantaj fragil de 2 puncte fata de Ferrari, inainte de ultimele patru curse ale competitiei.Schumi asteapta victoriaDesi Italia, si in special circuitul de la Monza, poate fi considerata a doua sa casa, Michael Schumacher nu a mai triumfat aici din sezonul 2003. Fostul sau coleg de la Ferrari, Rubens Barrichello, a cistigat cursa din 2004, in timp ce anul trecut invingator a iesit columbianul Juan Pablo Montoya. Ar fi o realizare deosebita pentru multiplul campion mondial sa termine primul la Monza, care, in cazul in care zvonurile privind retragerea lui s-ar adeveri, ar consemna o despartire onorabila de publicul italian. De cealalta parte, circuitul italian s-a dovedit inexpugnabil pentru Fernando Alonso, care a obtinut cea mai buna performanta aici anul trecut, cind a terminat al doilea, in rest, doar clasari modeste pentru pilotul in virsta de 24 de ani. Marele Premiu al Italiei va putea fi urmarit in direct duminica pe TVR1, de la ora 14.55, calificarile fiind programate simbata, cu incepere de la 14.50.Noua era RenaultEchipa franceza Renault si-a anuntat noua echipa cu care va aborda titlul mondial in sezonul viitor. Astfel, sub conducerea „de fier" a aceluiasi Flavio Briatore, care a semnat un nou angajament cu gruparea franceza, valabil pina in 2008, vor evolua pilotii Giancarlo Fisichella si Heikki Kovalainen, asta dupa ce Fernando Alonso si-a anuntat prezenta in cadrul team-ului McLaren incepind cu urmatorul sezon. Piloti de teste vor fi brazilienii Ricardo Zonta si Nelson Piquet Jr. Piloti1. Alonso         1082. M. Schumacher        963. Massa          624. Fisichella      525. Raikonen      49constructori1. Renault         1602. Ferrari                      1583. McLaren      894. Honda          585. Toyota         27

Premise promitatoareIntr-o grupa cu Irlanda de Nord si Germania, parea ca elevii lui Emil Sandoi vor obtine in cele din urma calificarea pentru barajul ce putea asigura prezenta la Europenele de anul viitor. Mai ales ca inaintea disputarii meciului cu Germania „tricolorii" se aflau pe prima pozitie in grupa, la egalitate cu nemtii, asta dupa ce in primul meci au invins Irlanda de Nord cu 3-0. Mai mult decit atit, romanilor le era de ajuns un egal pentru a termina pe primul loc in grupa a 10-a si a se apropia de un rezultat nemaiatins din 1998, anul ultimei prezente a „tricolorilor" la un Campionat European.De nerecunoscutInsa meciul care s-a desfasurat pe stadionul „Jade" din Wilhelmshaven a reprezentat un adevarat cosmar pentru echipa de tineret: 3-0 la pauza pentru nemti (Gomes '14, Helmes '28, '44) si Cristian Sapunaru eliminat in minutul 35. Reluarea a continuat in aceeasi nota dezastruoasa pentru noi, gazdele reusind sa mai inscrie de doua ori, prin Castro ('82) si Hunt ('86). Singura consolare a baietilor nostri a fost superba reusita a lui Radu Stefan din minutul 74, un sut in forta de la 25 de metri.

Etapa I (10 septembrie)Muresul Tirgu Mures - HCM Baia Mare„U" Jolidon Cluj  - Universitatea TimisoaraHC Dunarea Braila - Rapid CFR BucurestiTomis Constanta - Oltchim Rimnicu VilceaAstral Posta Cilnau - HCM RomanCSM Cetate Deva - HC Otelul GalatiRulmentul Brasov - HC ZalauEtapa a II-a (14 sep.)HCM B. Mare - HC ZalauHC Otelul - Rulmentul HCM Roman - CSM Cetate Oltchim - Astral  Rapid CFR - Tomis Timisoara - HC Dunarea Muresul - „U" Jolidon Etapa a III-a (17 sep.)„U" Jolidon - HCM B. MareHC Dunarea - Muresul Tomis - TimisoaraAstral - Rapid CFR CSM Cetate - Oltchim Rulmentul - HCM RomanHC Zalau - HC Otelul Etapa a IV-a (24 sep.)HCM B. Mare - HC Otelul HCM Roman - HC ZalauOltchim - Rulmentul Rapid CFR - CSM Cetate Timisoara - Astral  Muresul - Tomis „U" Jolidon - HC Dunarea Etapa a V-a (1 oct.)HC Dunarea - HCM B. MreTomis - „U" Jolidon Astral - Muresul CSM Cetate - TimisoaraRulmentul - Rapid CFR HC Zalau - Oltchim HC Otelul - HCM RomanEtapa a VI-a (5 oct.)HCM B. Mare - HCM RomanOltchim - HC Otelul Rapid CFR - HC ZalauTimisoara - Rulmentul Muresul - CSM Cetate „U" Jolidon - Astral  HC Dunarea - Tomis Etapa a VII-a (8 oct.)Tomis - HCM B. MareAstral - HC Dunarea CSM Cetate - „U" Jolidon Rulmentul - Muresul HC Zalau - TimisoaraHC Otelul - Rapid CFR HCM Roman - Oltchim Etapa a VIII-a (15 oct.)HCM B. Mare - Oltchim Rapid CFR - HCM RomanTimisoara - HC Otelul Muresul - HC Zalau„U" Jolidon - Rulmentul HC Dunarea - CSM Cetate Tomis - Astral Etapa a IX-a (22 oct.)Astral - HCM B. MareCSM Cetate - Tomis Rulmentul - HC Dunarea HC Zalau - „U" Jolidon HC Otelul - Muresul HCM Roman - TimisoaraOltchim - Rapid CFR Etapa a X-a (26 oct.)HCM B. Mare - Rapid CFR Timisoara - Oltchim Muresul - HCM Roman„U" Jolidon - HC Otelul HC Dunarea - HC ZalauTomis - Rulmentul Astral - CSM Cetate Etapa a XI-a (10 dec.)CSM Cetate - HCM B. MareRulmentul - Astral HC Zalau - Tomis HC Otelul - HC Dunarea HCM Roman - „U" JolidonOltchim - Muresul Rapid CFR - TimisoaraEtapa a XII-a (17 dec.)HCM B. Mare - TimisoaraMuresul - Rapid CFR „U" Jolidon - Oltchim HC Dunarea - HCM RomanTomis - HC Otelul Astral - HC ZalauCSM Cetate - Rulmentul Etapa a XIII-a (21 dec.)Rulmentul - HCM B. MareHC Zalau - CSM Cetate HC Otelul - Astral HCM Roman - Tomis Oltchim - HC Dunarea Rapid CFR - „U" Jolidon Timisoara - Muresul

Capitanul celor de la CFR Cluj, Alin Minteuan, a declarat intr-o emisiune televizata ca prezenta sa in prima reprezentativa a Romaniei ar fi un vis devenit realitate. Fostul jucator al Gloriei a recunoscut ca, in cazul in care Victor Piturca l-ar chema la Nationala, nu ar ezita si ar raspunde prezent: „Daca eu as fi unul dintre cei vizati pentru o convocare, nu as sta prea mult pe ginduri si as merge la echipa reprezentativa. Ar fi un vis implinit". Minteuan a vorbit si despre formatia sa de club, care momentan se afla intr-o forma deosebita in campionat, fiind liderul acesteia, comparind actuala echipa condusa de Dorinel Munteanu cu cea a Rapidului din 1999 condusa de Mircea Lucescu, care a reusit sa devina campioana in acel sezon: „Avem in acest moment o unitate intre noi similara cu cea pe care reusise sa o construiasca si nea Mircea in acel campionat la Rapid. Echipa e sudata si deja obisnuita cu meciurile tari, cu miza", a precizat capitanul clujenilor.

Lot intineritDin lotul care a abordat sezonul 2005-2006 al campionatului Ligii Nationale nu mai fac parte Lavinia Pasca, Ana Maria Cotirla, Ionela Drilea si Alexandra Hasegan. Noutatile sint putine, interul stinga Andrada Scrobota si extrema dreapta Anamaria Pop urmind sa evolueze cu dubla legitimare. Ele vor juca la „U" Jolidon, dar si la echipa de junioare I a CSS „Viitorul", gruparea de la care provin. Descoperite de profesorul Mircea Pirvu de la CSS „Viitorul", cele doua jucatoare nascute in 1988 continua seria promovarilor pe criterii de valoare, sir inceput de profesorul Corneliu Misaila. In vederile conducerii tehnice a „U" Jolidon se mai afla citeva junioare de exceptie, extrema stinga Bianca Fodor, centrul Simina Neag, interul dreapta Diana Costin si pivotul Adela Biliga, care vor fi promovate cel mai probabil in sezonul viitor.Buget asigurat„Pentru sezonul 2006-2007 al campionatului Ligii Nationale, obiectivul echipei ramine o clasare pe unul din locurile 1-5. Daca avem in vedere, insa, diferenta de valoare dintre pretendentele la titlu Oltchim si Rulmentul si restul echipelor, mai realist pare sa spunem ca ne dorim o clasare pe unul din locurile 3-5", ne-a declarat Mircea Cucuian, director sportiv al gruparii clujene. El spune ca bugetul estimat pentru campionat si jocurile din Cupa Challenge este de 9 miliarde de lei, suma acoperita in intregime de sponsorul echipei, firma Jolidon, si Consiliul Local, conducerea fiind in tratative avansate si cu o alta firma dispusa sa ajute formatia.Referindu-se la programul incarcat al meciurilor de verificare din intersezon, Cucuian crede ca acestea au contribuit la cresterea evidenta a echipei care porneste la drum in noul campionat, avind asigurat echilibrul intre cele doua compartimente ale jocului, cel ofensiv si cel defensiv. Directorul sportiv considera ca programul jocurilor-tur este unul avantajos pentru clujence, care vor avea primul meci mai dificil abia in etapa a V-a, cind vor evolua la Constanta.In aceasta toamna, principalele pretendente la laurii editiei vor juca la Cluj, Rulmentul Brasov in runda a VIII-a, iar Oltchim Rimnicu Vilcea in a XII-a.Cupa Challenge la Cluj?Inscrise in Cupa Challenge, clujencele vor juca intr-o grupa preliminara din care mai fac parte Colegio de Gaia (Portugalia), ZRK „Zeljeznicar" Hadzici (Bosnia-Hertegovina) si HC Nuorese (Italia). Clujul a cistigat licitatia pentru organizarea turneului progamat in perioada 13-15 octombrie. In cealalta grupa, au ajuns frantuzoaicele de la CJF Fleury les Aubrais, grecoaicele de la Panathlitikos S.F Sykeon, turcoaicele de la Üsküdar Belediyesi SK Istanbul si ucrainencele de la HC Karpati Ujgorod. Celor patru calificate li se vor alatura opt echipe in turul trei, iar in „optimi" vor intra in cursa si celelalte doua reprezentante ale Romaniei, HC Tomis Constanta si HCM Roman.„Obiectivul echipei in Cupa Challenge este calificarea in semifinale, dar nu ne-am supara daca am juca finala sau chiar am cistiga trofeul", spune Mircea Cucuian. Lotul „U" Jolidon¤ Portari: Cristina Dogaru-Cucuian, Eugenia Popovici, Berei Imola¤ Extreme stinga: Ancuta Deac, Andreea Vlad, Andrada Scrobota¤ Interi stinga: Carmen Amariei-Lungu, Anca Amariei¤ Centri: Mihaela Senocico-Ani, Adriana Tudorache¤ Pivoti: Florina Birsan, Geanina Toncean¤ Interi dreapta: Marinela Gherman, Gabriela Halatiu¤ Extreme dreapta: Anamaria Pop, Magdalena Paraschiv

Mirela O., 45 de ani, laboranta„Nu sintem multumiti, ce altceva sa va spun. Sint si eu un parinte care nu poate fi multumit de conditiile ce sint oferite de unele scoli. Copilul meu invata intr-o scoala care pina nu demult nu primise nici un fel de sprijin din partea municipalitatii, pentru ca nu au fost doritori dintre firmele de reabilitare. A cui e vina in aceste situatii? Cine e responsabil de faptul ca exista bani, dar nu are cine sa faca reamenajarile?"Augustin Bota, 48 de ani, patron„Am auzit si eu de problemele cu care se confrunta, din nou, invatamintul romanesc: de profesorii care vor sa boicoteze inceputul de an scolar. Nu stiu ce sa va zic. Doar ca se face o mare greseala de fiecare data cind se minimalizeaza deficientele din sistemul educational al tarii noastre."V. I., 35 de ani, inginer„Dupa parerea mea, intr-o tara care se vrea integrata in UE in mai putin de patru luni nu e permis asa ceva. Dar cine sintem noi sa judecam? Trebuie sa-i lasam pe guvernanti sa-si faca treaba. Problema este ca daca ceva nu merge bine, o persoana este destituita: aceea purta vina pentru ca treaba nu merge bine. In locul acelei persoane vine altcineva, dar problema ramine. Si tot asa." Ioana Gadalean, 27 de ani, invatatoare„Nu stiu cum sint scolile la oras, dar in unele comune este groaznic. Nu exista nici cele mai elementare conditii pentru desfasurarea orelor. Iar ce este interesant e ca lucrurile sint privite cu o asa seninatate, nimeni nu stie nimic, nimeni nu face nimic, responsabilitatea nu e a nici unora. E ca in tara lui Brambura Voda."Aurel Gligor, 61 de ani, pensionar„Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar cred ca ar trebui spus pe sleau faptul ca nici invatamintul nu constituie o prioritate pentru guvernul «portocaliu», la fel ca sportul si ca multe altele. Prioritate este integrarea in UE, la care vom adera cu scoli din chirpici, sobe antice, toalete turcesti etc. Poate am exagerat. Dar daca nu?"

„Daca as fi avut vocea lui tata..."Emeric Imre s-a nascut la inceputul anului 1965, in zona care astazi este cartierul clujean Dimbu Rotund. A fost indreptat spre muzica inca de mic, incepind sa studieze vioara din clasa I, la indemnul tatalui sau. „Avea o voce cu adevarat extraordinara. Din pacate, nu am mostenit-o. Daca as fi avut vocea lui tata, as fi acum mult mai departe...", considera artistul. Familia mai avea doua fete, Imre fiind mezinul si rasfatatul tuturor. „Ma visam cu tricoul Nationalei", marturiseste, adaugind ca nazuinta cu pricina s-a nascut prin anii '70. „Era Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic si jumatate din strada venea la noi sa urmareasca meciurile la televizor. Facuse tata bancute in curte pentru vizionari...", isi aminteste Imre.La antrenamente cu vioara sub bratIdolul sau din acea vreme era Zoltan Crisan, jucator la Universitatea Craiova. Emeric Imre purta numarul acestuia, 7, pe tricoul cu care a jucat si el la Universitatea Cluj, „opt ani de performanta, de la echipa de pitici, pina la cea de juniori republicani". Era atacant extrema dreapta si l-a avut ultima data ca antrenor pe regretatul Petru Emil, „unul dintre cei mai iubiti antrenori de la «U»". A ajuns la echipa „prin clasa a VI-a, cu niste copii": „Mergeam la antrenamente cu vioara sub brat, practic chiuleam de la orele de muzica. Au fost vreo doi ani dezastruosi". Urmarea a fost renuntarea la studiile muzicale. „Nu puteam tine pasul. Vioara e un instrument foarte posesiv, trebuie sa o mingii zi de zi, ore in sir. Mai posesiv decit o femeie...", considera acesta. Scandalul iscat in familie in urma acestei hotariri a fost de scurta durata, „pentru ca ma iubeau mult".„Gasca nebuna si frumoasa a Clujului"Un nou drum i s-a asternut inainte cind s-a aflat in clasa a VIII-a, tot in domeniul muzicii, insa de aceasta data era vorba de un alt instument, chitara. „Am ascultat «Esarfa in dar» a lui Mircea Baniciu si de atunci  viata mea a fost Cenaclul «Nicolae Tautu» al Casei Armatei din Cluj", rezuma Imre acest episod. A ajuns acolo impreuna cu Ghita Cucui, „o colega de liceu cu voce extraordinara". I-a cunoscut aici pe Sorin Lacatus, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo (despre care Emeric Imre tine sa precizeze ca era cunoscut cu numele de Kidu, „mare chitarist plecat in Australia si nasul fetitei mele"), Calin Nemes, Ioan Gyuri Pascu, Didi Ivanescu sau cel care va deveni renumit sub numele de Raba. „Eram gasca nebuna si frumoasa a Clujului", precizeaza Imre cu nostalgie, adaugind ca „era vremea cenaclurilor studentesti clujene din '83-'87". „1983 a fost cel mai frumos an din viata mea. Incepeam sa gust razboiul frumos dintre scena si public", declara cintaretul. Calin Nemes conducea Cenaclul Observator, Lucian Marchis si Nicu Todea faceau afise - erau studenti la Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu" din Cluj-Napoca - se puneau la Arizona si Croco, iar spectacolele aveau loc in holurile caminelor din Hasdeu, Marasti sau Observator. „Se cinta de seara pina dimineata. Era plin de nu puteai sa arunci un ac. Totul se petrecea in ilegalitate, dar probabil ca le placea si securistilor, niciodata nu am avut probleme cu ei", relateaza Imre.Spectacol nocturn cu militieniPrimul spectacol oficial al „gastii de nebuni" a avut loc, dupa cum relateaza folkistul, pe scena Casei de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca. „S-a cinta folk, se facea pantomima, umor si poezie. La 12 noaptea, am plecat, impreuna cu vreo 100 de oameni, la statuia Scolii Ardelene si am cintat pina in zori. Calin Nemes s-a urcat pe statuie, a deschis o sampanie si a recitat «Sint cel mai frumos din orasul acesta», de Radu Stanca", povesteste Emeric Imre. La spectacolul din acea noapte a luat parte, dupa cum relateaza, si o alta categorie de asistenta. „Pe la ora 3 au aparut militienii. Au stat deoparte, ne-au urmarit, insa nu au spus nimic si nu au intervenit. Dimineata ne fotografiam cu maturatorii ce aveau si atunci veste portocalii", isi incheie istoria.Debut la Cenaclul FlacaraDin repertoriul „gastii nebune" faceau parte piese proprii si ale celor de la Cenaclul Flacara, caci „folkul era rege atunci in Romania". Pe linga Casa Armatei, repetitiile mai erau gazduite de Casa Municipala de Cultura sau Casa Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au facut parte Emilia Ivanov si Cornel Udrea. „Cintam pe la toate serbarile, in preajma mea se miscau tot timpul intimplari frumoase. Chiar si atunci cind chiuleam aveam o chitara la noi si injghebam petreceri live", isi aminteste artistul. In 1984, a debutat la Cenaclul Flacara, impreuna cu Ghita Cucui si Liviu Robu cu care formau grupul Notorius. Au urmat, pentru aceasta, „procedura clasica". „Mergeai in spatele scenei, cineva din cenaclu te asculta cintind si, daca erai bun, Paunescu te invita pe scena", descrie acesta, apreciind ca „era foarte avantajos asa, nu se trageau sfori, ca astazi, pentru a ajunge pe o scena de o asemenea anvergura".Traseu intreruptEuforia scenei a fost curmata, insa, de chemarea „in armata". A fost militar la o unitate din Timisoara, in orchestra careia a cintat la vioara si chitara. „Se facea atunci armata in toata puterea cuvintului, era foarte greu si foarte strict", precizeaza. La terminarea stagiului militar, a aflat Cenacul Flacara desfiintat. In 1987 s-a casatorit cu Aurora, „o fata frumoasa care a devenit mama copiilor mei, Bianca Felicia si Cristian Emeric". In prezent, acestia traiesc in Italia, in Arezzo, localitatea in care s-a inventat portativul. „M-am rupt efectiv de muzica in timpul casatoriei. Mai aveam, totusi, concerte cu Corina Chiriac sau Dan Spataru, mai mergeam la festivaluri rock...", relateaza Imre. In aceasta perioada s-a imprietenit cu Stefan Banica jr., pe care, dupa cum spune el, l-a invatat sa joace biliard cu ani in urma, in barul clujean Maimuta Plingatoare.Revolutia din '89, „un moment miselesc"Despre evenimentele din '89 declara ca reprezinta pentru el „un moment atit de miselesc, cu atita dibacie deturnat, incit cei care am participat de-adevaratelea avem o mare lehaminte sa vorbim despre asta". „Mai inseamna si o mare tristete, pentru cei puri care au murit atunci", adauga. Considera ca anii care au urmat „au adus mult mai multa libertate, dar si mult surogat". In privinta muzicii folk, relateaza ca a decazut pentru o perioada, insa „prin individualitati, flacara lui s-a mentinut si acum se poate observa o renastere puternica". In 1992 si-a reluat activitatea alaturi de Cenaclul Flacara, cu turnee si concerte in intreaga tara. „Publicul e la fel ca inainte, chiar si tinerii sint foarte receptivi. Trebuie doar ca muzica sa ajunga la ei, si asta e mai greu in vremurile de acum, cind cei care au posibilitatea asta sint interesati doar de festivaluri ale berii si play-back", considera cintaretul clujean.Lupta pentru miscarea folk din ClujCenaclul lui Paunescu si-a incetat activitatea prin anul 2000. Emeric Imre a luptat, insa, mai departe pentru promovarea folkului. Pe linga participarea la manifestari precum turneul „Folk You", la a carui initiere sustine ca a avut o contributie insemnata, de aproximativ un an, organizeaza in fiecare joi, in localul clujean Pub Zone, seri de folk. In spatiul putin fastuos, dar primitor, de aici, au cintat de atunci „nume sonore din breasla": Dinu Olarasu, Adrian Ivanitchi, Tatiana Stepa, Florin Chilian, Vali Moldovan, Octavian Bud, Emilian Onciu, grupul Orizont 77 (format din Magda Puscas, Vali Moldovan si Ghita Danciu), Vasile Mardare, Dan Vana sau Hans Knall. Au mai participat la spectacolele de joi si invitati locali, precum citiva din cenaclul „Altfel", Florin Toloarga, Gabi Forfota, Adriana, Olivia sau fratii Florea, „un grup care mentine vie miscarea folk studenteasca din Cluj".Regrete dupa fotbal, incredere in muzicaPe linga acestea, Emeric Imre a mai luat parte, alaturi de Daniel Prigoana, la „demararea primei firme de salubritate din Romania". Marturiseste ca parasirea carierei sportive este unul din regretele care il apasa uneori. „Eram coleg la «U» Cluj cu Muzsnay, Trimbitas, Meszaros, Iascu si venea din urma Sabau. Cu putina ambitie, puteam sa fiu coleg cu cei din generatia de aur a lui Hagi", dezvaluie acesta. A avut prilejul sa il si cunoasca pe acesta din urma, la concertul sustinut cu Cenaclul Flacara la Saftica, la meciul de revenire a Regelui la Nationala. De curind si-a lansat si primul album, „Nebun de alb", inregistrat impreuna cu Jimi El Lako (vioara si chitara), Roje (clape) si Sebi Lazar (percutie), alaturi de care doreste sa cinte si in anii care urmeaza. „Am convingerea ca vor fi niste ani buni. Cred cu putere ca muzica live si oamenii care nu pacalesc publicul vor fi rasplatiti asa cum se cuvine", declara Emeric Imre. In urmatoarea perioada se va filma si un videoclip la o melodie de pe acest album. (F. TATAR)Planuri pentru Pub ZonePentru perioada urmatoare, Emeric Imre promite ca va continua sa aduca nume importante ale muzicii romanesti la serile de folk din Pub Zone. Dintre acestea fac parte Mircea Baniciu, Marius Batu, Zoia Alecu, Maria Gheorghiu, Alexandru Andries, Mircea Vintila sau Mircea Florian.

Pornind de la o veste buna pentru mediu: o data cu intrarea in Uniunea Europeana companiile vor avea cote de poluare a aerului - adica se va introduce un sistem de certificate pentru emisia de gaze poluante, un astfel de certificat permitind detinatorului sa emita in atmosfera o tona de dioxid de carbon -, propun sa se introduca si pentru politicieni cote de poluare a climatului politic.Daca pentru companiile care elimina noxe in atmosfera se pot stabili cote, se poate proceda la fel si cu politicienii care emit ineptii - o tona deversata de „codoi" (asa-i spunea dioxidului de carbon mult prea pupata si curtata de catre Corneliu Vadimac-mac-mac Tudor, reputata academician si doctor inginer de renume mondial, Elena Ceausescu) sa fie echivalata cu vreo doua-trei timpenii pe luna. Si emisul de timpenii sa coste bani, bani care sa se intoarca la populatie - ca si asa populatia hraneste cam multi trintori prin Parlament. De gasca va ramine faptul ca politicienii care vor emite sub cota de timpenie alocata la care au dreptul vor putea ceda altora certificatele ramase. Iar depasirea emisiilor stabilite va duce la necesitatea cumpararii de noi certificate, ceea ce va insemna costuri mai mari pentru respectivii politicieni.Ca tot sintem la scenarii, sa va descriu unul apocaliptic de-a dreptul: incercati sa va inchipuiti ca, atunci cind vor fi mari, politicienii nostri se vor face balene cu cap turtit. Mai mult, ce-ar fi daca intreaga natiune am evolua inspre astfel de mamifere? De ce? Pai, daca ma iau dupa oamenii din stiinta, acestea sint animalele cele mai longevive din lume, virsta uneia dintre ele fiind estimata la 211 ani! In plus, exista citeva caracteristici comune care ne dau sansa (prin compatibilitate) unei astfel de transformari: aceste balene dorm foarte mult, cresc incet si niciodata nu se deplaseaza mai repede de sapte kilometri pe ora. De parca am avea sub ochi activitatea din Parlamentul Romaniei!Potrivit expertilor, exista, in ce ne priveste (restul populatiei Romaniei), citeva impedimente in realizarea acestui deziderat (de transformare in balene cu cap turtit alaturi de politicienii nostri), si anume ca acestea se deplaseaza si vineaza in grup. Or, noi ne deplasam in grup numai cind trebuie sa comitem cite o prostie majora (de exemplu: de cite ori votam cite o lista cu balerini si cintareti de opera pentru Parlament), iar de vinat, noi sintem cei vinati in grup de catre cel mai fioros (si mincinos) animal: politicianul. De asemenea, ele (balenele) isi semnalizeaza una alteia pericolele si sint imune la boli si paraziti. Si noi ne semnalam pericolele, mai ales dupa ce se aude sunetul capului izbit de pragul de sus: „Vezi daca nu casti ochii?" - iar in ce priveste rezistenta la paraziti, intrebati de firmele de stat care si-au dat duhul de prea multe firme-capusa aciuate intre conturile lor.In schimb, vine inca un element care ne apropie de aceste mamifere: ele, ca si noi, sint atit de rezistente la frig, incit ar putea trai chiar daca ar inota in oxigen lichid.

¤ Aniversare discreta pentru Emil BocPrimarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a schimbat ieri „prefixul", implinind 40 de ani. Daca pina acum si-a sarbatorit zilele de nastere alaturi de functionarii primariei si colegii de partid, fara fast, de data aceasta, obiceiul a fost schimbat total. Deoarece, dupa cum declarase chiar el, de ziua sa, face alergie la felicitari, pupaturi, flori si cadouri, primarul si-a luat o zi libera si a evadat din oras. Emil Boc a ales sa-si petreaca ziua de nastere doar cu familia, asa ca s-a refugiat, impreuna cu sotia si cele doua fiice, la parintii sai, in satul Rachitele. (V. M.)¤ Amenzi in piataInspectorii Primariei clujene au declansat ieri o actiune de control privind protectia mediului si verificarea activitatii comerciale in Piata Mihai Viteazul. Pe parcursul controlului au fost incheiate 26 de procese verbale de constatare a contraventiei in valoare de 6.500 RON. 14 procese verbale au fost intocmite pentru nereguli privind comercializarea de produse a caror provenienta nu a putut fi justificata, lipsa verificarii metrologice la cintarele utilizate, comercializarea de produse fara certificat de producator si neafisarea preturilor, neefectuarea si neintretinerea curateniei la locul de vinzare. (V. M.)

Prima zi a noii sesiuni parlamentare a adus si primele surprize: trei deputati PSD au demisionat, lasind balta opozitia si alegind - doi dintre ei - calea puterii. Unul s-a dus la PD, altul la PNL, iar al treilea - si cel mai important! -, nimeni altul decit domnul Dan Ioan Popescu, fost ministru si fost lider al PSD Bucuresti, a ales deocamdata independenta. La despartire, domnul DIP si-a acuzat partidul ca „a incetat sa mai fie democratic", luindu-si deciziile in functie de „apartenenta la grupuri" care-l „manevreaza" pe domnul Geoana. „Picatura care a umplut paharul" nemultumirilor domnului DIP ar fi chiar ascensiunea in PSD Bucuresti a unora cu „apucaturi huliganice". Primul partid care si-a deschis portile proaspatului demisionar este PC. Daca DIP accepta invitatia, intra in Coalitie, unde deciziile nu se fac in grup, ci in cupluri, consfintite la biserica pe relatia nas-fin - noua moda de promovare politica. Nici nu stii daca mirii politici din 2006 isi aleg mai intii miresele sau nasii. Schimbarile din parlament n-au ocolit nici PNL, unde disidentii Raluca Turcan si Cristian Boureanu au fost alungati fara menajamente din fruntea comisiilor parlamentare pentru cultura si respectiv industrii de „grupul de golani care executa ordinele lui Tariceanu" - dupa cum i-a numit domnul Boureanu. Ca sa rezumam: huligani in PSD, golani in PNL. Iata un inceput de sesiune promitator. Hotarit lucru, cuvintele huligani si golani fac cariera de la revolutie incoace si le auzi unde te astepti mai putin. Gigi Becali, care a ascultat (gratie unui mobil deschis de „un prieten" din PNL) discursul menit „sa ramina intre noi" al premierului la Delegatia Permanenta, a marturisit ca i-a placut ce-a auzit, ba chiar l-a umflat risul de citeva ori. Bunaoara, atunci cind domnul Tariceanu, vorbind despre prezenta trupelor noastre in Irak, a zis ca „e ca si cum ne-am baga intre doi golani care se bat pe strada". Cert este ca Becali si-a schimbat in bine parerea despre premier dupa aceste interceptari si verificari telefonice si a luat distanta fata de presedintele Basescu, pe care-l banuie ca nu-i mai raspunde la telefon fiindca „o fi invidios pe procentele mele, o fi aflat ca eu o sa fiu viitorul presedinte al Romaniei". Cam multi viitori presedinti ai Romaniei pe micile ecrane! De regula bintuie noaptea, fiindca ziua e ocupata de disputele celor aflati deja la putere care-si sparg capetele cu frenezie in lupta pentru integrare europeana. Culmea e ca reusesc sa sparga mai multe capete decit au.

Dupa demisia lui Dan Ioan Popescu, fost ministru in Cabinetul Nastase si fost presedinte al filialei PSD Bucuresti, a venit rindul Rodicai Stanoiu sa anunte ca paraseste barca social-democrata. Stanoiu a fost ministru al Justitiei in Guvernul Nastase, iar din 2004 este senator PSD. Ea a anuntat ieri, in plenul Senatului, ca demisioneaza din partid, invocind, printre motive, „linsajul fizic si mediatic" la care ar fi fost supusa dupa ce a fost chemata la CNSAS. Stanoiu a mai spus ca regreta faptul ca nu a plecat din partid in 2003-2004. „Nu mai vreau ca Ion Iliescu si Mircea Geoana sa fie intrebati, ori de cite ori ies in public, ce faceti cu Rodica Stanoiu?", a declarat fostul ministru. Ea sustine ca ar fi avut intentia de a parasi PSD inca din 2003-2004, cind era ministru al Justitiei. Considerata una dintre persoanele apropiate lui Iliescu, Rodica Stanoiu si-a inceput cariera politica ca simpla membra PSD, apoi a fost secretar de stat la Ministerul Muncii si al Justitiei. Stanoiu a mai declarat ca dosarul ei de la CNSAS este unul de urmarire, nu de colaborare cu fosta Securitate.

Tribunalul Cluj functioneaza sub schema completa in ceea ce priveste necesarul de judecatori. „Din 31 de judecatori, citi au fost la inceputul anului, au mai ramas doar 21, astfel incit functionam sub limita normala", sustine judecatoarea Adina Lupea. Din cei zece judecatori lipsa, trei sint in concediu de maternitate, unul a fost detasat la Ministerul Justitiei, iar restul au promovat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).Judecatorii sustin ca pentru solutionarea problemei intentioneaza sa faca adrese in teritoriu, la alte instante, pentru a atrage personal de acolo. In viziunea acestora, vina apartine si CSM, care nu scoate la concurs toate locurile vacante. „In cursul acestui an au fost opt locuri vacante la Tribunalul Cluj, iar CSM a scos la concurs doar doua", a explicat pentru Monitorul de Cluj judecatoarea Adina Lupea.Cea mai grava situatie se prezinta la Sectia de Contencios Administrativ si Litigii de Munca, unde sint doar cinci oameni. In aceste conditii, fiecarui judecator ii revin aproximativ 100 de dosare pe sedinta. Acest lucru afecteaza si programarea aleatorie a cauzelor pentru judecatori, ce a fost implementat la instanta clujeana din vara acestui an, prin programul ECRIS. Cu ajutorul acestuia, fiecare dosar este distribuit in mod aleatoriu unui judecator, pentru a fi eliminate suspiciunile de interes ale unui magistrat pentru o anumita cauza.De precizat ca Tribunalul Cluj este, potrivit unui raport al CSM, al treilea din tara ca incarcatura de cauze pe numar de judecator, depasind cu mult media pe tara.

Profesorii sint impotriva publicarii subiectelor pe InternetRecentele hotariri ale Ministerului Educatiei si Cercetarii legate de evaluarea la nivel national a elevilor prin Testele Nationale si Bacalaureat provoaca ingrijorari profunde in lumea specialistilor si a profesorilor, se arata intr-un comunicat al grupului de reflectie, initiativa si consultanta FOCUS EDUCATIA. Este vorba de decizia ministerului de a publica pe Internet, la inceputul lunii ianuarie 2007, a tuturor variantelor de subiecte din care, ulterior, va fi aleasa, pentru fiecare disciplina, o varianta care va deveni subiect de examen.In opinia membrilor grupului FOCUS EDUCATIA, o astfel de metodologie va favoriza memorarea, va incuraja invatarea reproductiva si nu va facilita formarea de competente si atitudini, asa cum este stipulat prin actualul Curriculum National.„In loc sa fie evaluate competentele si abilitatile elevilor de a opera cu algoritmi de lucru si cu concepte specifice unui anumit domeniu, in situatia data, examenele vor evalua in fapt doar capacitatea de a memora si a reproduce rezolvarea unui numar de probleme cunoscute dinainte. Creativitatea, gindirea autonoma si critica, capacitatea de a rezolva probleme - toate, elemente esentiale ale unui nou mod de a invata - vor fi insa puse intre paranteze nu doar la examene, ci, printr-un efect de recul, si in practica didactica", se arata in comunicat.Memorarea subiectelor nu-i ajuta pe eleviMai mult, acest fapt va avea un efect negativ si asupra invatarii la clasa, care, cel putin in anii terminali, va fi cu siguranta centrata pe rezolvarea si memorarea variantelor publicate, neglijindu-se acele competente, teme si continuturi din programele scolare care nu se regasesc in subiectele de examen.In opinia membrilor grupului FOCUS EDUCATIA, pentru Limba si literatura romana, disciplina obligatorie de examen atit pentru Testarea Nationala, cit si pentru Bacalaureat, in care un punct important al programelor scolare este legat de competenta elevilor de a descifra, analiza si interpreta un text la prima vedere, efectele vor fi foarte serioase. In situatia in care textele pe care se vor face aplicatiile vor fi dinainte cunoscute prin publicarea lor pe Internet, aceasta competenta esentiala de receptare nu va mai putea fi evaluata si, prin urmare, nu va mai fi exersata nici la clasa.Specialistii si profesorii considera ca aceste masuri de evaluare nu fac altceva decit sa rezolve, eventual, o problema de suprafata, cea legata de administrarea examenelor si, implicit, de diminuarea coruptiei.  (Adina URCAN)Care sint propunerilePentru imbunatatirea, pe fond, a evaluarii prin examene nationale, membrii FOCUS EDUCATIA considera ca este de dorit ca subiectele de examen sa fie astfel concepute si formulate incit ele sa descurajeze memorarea si invatarea de tip mecanic a unor informatii sau continuturi. De asemenea, subiectele trebuie sa masoare in principal competentele achizitionate, capacitatea elevilor de a aplica sau de a opera cu informatiile/continuturile abordate in scoala in contexte noi de aplicare.Membrii grupului cer astfel sa se revina asupra metodologiei privind evaluarea, avind in vedere alte solutii de rezolvare a crizei administrative a sistemului.Suferinta de 1 miliard pe lunaO clujeanca asteapta de 2 ani sa primeasca tratament din partea statului pentru o boala rara de care sufera. Suma de care are nevoie este de 1 miliard de lei pe luna, insa Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Cluj nu a primit banii pentru medicamente nici in acest an. Pe de alta parte, cu banii necesari tratamentului pentru boala Gaucher pot fi acoperite nevoile a sute de asigurati la sistemul de sanatate...Problema la nivel nationalUn pacient cu boala Gaucher din Cluj, pentru al carei tratament este nevoie de uriasa suma de 1 miliard de lei pe luna, asteapta de 2 ani de zile finantare din partea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Cluj. Potrivit directorului institutiei, Mircea Morosan, nu exista speranta de ajutor pentru femeie nici in acest an, deoarece Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) nu a oferit fondurile pentru CAS Cluj. „Sintem o veriga foarte mica in acest angrenaj, avind in vedere ca nu exista descentralizare si depindem de CNAS. Este ceva sinistru si este o problema la nivel national", ne-a declarat Morosan. Pe de alta parte, cu suma necesara tratamentului acestor bolnavi pe o luna sint acoperite medicamentele compensate si gratuite pentru sute de asigurati. „Cu 5 miliarde satisfac lunar nevoile unui oras ca Turda sau cu 2 miliarde Huedinul", evidentiaza directorul CAS Cluj.Clujul are cei mai multi suferinzi de GaucherIn prezent, in judetul nostru sint diagnosticate sase persoane cu aceasta boala rara si doar tratamentul unei singure persoane este suportat de CAS Cluj, pentru restul fiind accesat un program european de finantare. De mentionat ca in judetul nostru sint cele mai multe persoane diagnosticate cu aceasta boala din intreaga tara. Prof. dr. Paula Grigorescu-Sido, seful Clinicii Pediatrie I din Cluj, crede ca acest fapt se datoreaza prezentei Centrului de diagnosticare a bolii Gaucher la Cluj-Napoca, de care se si ocupa. „Este nevoie de o suma enorma, intre 145.000 si 290.000 de euro costa tratamentul pe an al unui pacient", ne-a declarat aceasta. Din cei 48 de pacienti din 23 de judete ale tarii, 29 sint tratati in Romania, dintre care abia 13 bolnavi au tratamentul asigurat de catre CNAS.Ce este boala Gaucher?Boala Gaucher este una de tip genetic si se manifesta printr-un deficit enzimatic ce duce la suferinte osoase pina la invaliditate, hemoragii ori cresterea in volum a splinei si ficatului si anemie grava. Potrivit prof. dr. Paula Grigorescu-Sido, boala nu se vindeca niciodata, iar virsta de supravietuire este variabila. Ultimul diagnosticat la Cluj cu aceasta afectiune a fost saptamina trecuta, un baiat de 5 ani din Iasi.

Comisia de vinzare a spatiilor comerciale a inregistrat ieri un adevarat record financiar. In cadrul licitatiei cu strigare s-a scos la vinzare spatiul de pe strada Tipografiei nr. 9, linga magazinul Central, in suprafata de 13,85 metri patrati. Pentru spatiu au licitat nu mai putin de 18 competitori.Presedintele comisiei de licitatie, consilierul local Ovidiu Turdean, ne-a declarat ca pretul de pornire a fost de 580 de milioane de lei vechi si ca, in final, spatiul s-a vindut cu peste 8 miliarde, fara TVA! „Nu ne-am asteptat sa obtinem un asa pret! Solicit celor participa la astfel de licitatii sa dea dovada de seriozitate si sa plateasca pretul oferit. Licitatiile organizate au dovedit ca exista cerere pentru spatiile din zona centrala, dar trebuie ca municipalitatea sa si incaseze banii", a precizat Turdean.Pretul cu TVA arata ca spatiul de pe Tipografiei s-a vindut cu 19.000 de euro pe metru patrat! Firma PentaStar, cistigatoarea licitatiei, intentioneaza sa extinda spatiul si sa mai construiasca un etaj.Tot ieri, s-a mai vindut un spatiu de pe Calea Turzii, cu 696 de milioane de lei vechi, 200 de milioane mai mult decit pretul de pornire a licitatiei. Primaria clujeana a scos la vinzare, in total, 18 spatii comerciale. In cele trei zile de cind s-a demarat procedura de licitatie cu strigare, comisia a vindut spatii in valoare de peste 20 de miliarde de lei vechi.

La mijlocul lunii august, pe raza localitatii Codor, linga Dej, a fost gasita o barza ranita. Pasarea a fost impuscata in aripa. Membrii familiei Gadalean au primit-o, au botezat-o Rita si au ingrijit-o aproape 3 saptamini. Cu toate acestea, pasarea a murit in data de 31 august. Rita era un adult, inelat cu ani in urma in Slovacia, care a strabatut de mai multe ori drumul Africa - Slovacia pina sa fie impuscata in Romania.Potrivit ornitologilor, in fiecare an, in luna august, berzele parasesc locurile unde au cuibarit si migreaza spre Africa. „Migratia este o aventura riscanta pentru bietele pasari, care trebuie sa strabata mii de kilometri peste munti, mari si deserturi pentru a ajunge in locurile in care isi vor petrece iarna. Pericolele le pindesc la tot pasul: furtuni, razboaie, otraviri, s-ar putea ciocni de firele electrice sau ar putea fi electrocutate. Dar iata ca, pentru cele care strabat Romania, s-a ivit un alt pericol: berzele sint impuscate de catre vinatorii nostri, cu toate ca sint pasari protejate pe plan national prin Legea nr. 462/2001 si Legea nr. 103/1996, Legea fondului cinegetic si a protectiei vinatului", au aratat ornitologii clujeni, adaugind ca berzele fac parte din rindul pasarilor din fauna salbatica la care vinarea este interzisa.Directorul Asociatiei Vinatorilor Cluj, Ion Mesesan, ne-a declarat ieri ca nu stie cine a impuscat-o pe Rita, pentru ca nimeni nu ar recunoaste o asemenea fapta. „In cazul in care depistam un vinator care a impuscat ilegal o pasare protejata de lege, luam masuri. Este caz de braconaj, iar persoana va primi o amenda intre 50 si 150 de milioane de lei vechi si va fi exclusa din rindul vinatorilor", a mentionat Mesesan.

Miting in loc de festivitatiPentru prima data in 16 ani, anul scolar va incepe fara ca profesorii sa fie de fata. De anul trecut, angajatii din invatamint se lupta cu reprezentantii Guvernului pentru a obtine o salarizare decenta si conditii mai bune in scoli, dar fara nici un rezultat. Nici ultima intilnire dintre liderii federatiilor din invatamint si reprezentantii Guvernului, care a avut loc marti, nu a adus un rezultat concret. Principala cerere a angajatilor din invatamint este elaborarea, de urgenta, a Legii salarizarii bugetarilor.Potrivit liderei Sindicatului Liber al Invatamintului Preuniversitar Cluj (SLIPC), Lucia Cojocaru, in urma intilnirii de marti, sindicalistii au decis ieri sa boicoteze inceperea anului scolar si sa continue protestele intrerupte in luna noiembrie 2005 cu un miting si cu pichetarea sediului Guvernului.„Colegiul Liderilor Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint, la care este afiliat si sindicatul nostru, a hotarit ca in data de 15 septembrie sa  organizeze la Bucuresti un miting de proportii. Ne asteptam ca la acest miting sa se adune 10.000 de sindicalisti, de la Cluj urmind sa participe 100 de profesori", a declarat ieri Lucia Cojocaru.Sediul Guvernului, pichetat zilnicIn 15 septembrie, profesorii care nu participa la miting nu se vor prezenta nici la festivitatile de incepere a noului an scolar, iar incepind cu data de 18 septembrie, in fiecare zi, reprezentantii sindicatelor din fiecare judet vor picheta, pe rind, sediul Guvernului.„Inainte sa luam aceste decizii am adresat scrisori deschise primului ministru, presedintelui Traian Basescu si ministrului Educatiei si Cercetarii. In aceste scrisori am mentionat clar faptul ca reprezentantii Guvernului nu si-au tinut promisiunile", a precizat Lucia Cojocaru. "Pe linga lipsa Legii salarizarii, sintem nemultumiti si de faptul ca finantarea pentru dotarea scolilor a venit prea tirziu. Banii au fost deblocati la 1 septembrie si trebuie «cheltuiti» pina la sfirsitul anului, altfel ii pierdem. Consideram ca timpul este prea scurt si ca ar fi fost mult mai corect sa primim banii imediat dupa semnarea acordului sau, cel putin, la inceputul acestui an."Lucia Cojocaru, lidera SLIPC Cluj

La lei, ne bate doar CapitalaAnaliza „Comportamentului financiar al populatiei in profil teritorial", realizata de Banca Nationala a Romaniei pentru luna iulie a acestui an, indica faptul ca populatia Clujului este printre cele mai putin risipitoare din tara. La capitolul depozite pe termen in lei, clujenii detin locul 2 pe tara, cu economii de aproape 770 de milioane RON, fiind intrecuti doar de bucuresteni, care au depozite in valoare de 4,86 de miliarde RON. In urma Clujului, in topul 5 al economiilor, se situeaza Prahova - 635 de milioane RON, Constanta - 584,7 milioane si Brasov - 556 de milioane. Din totalul de 16,38 de miliarde RON aflate in depozitele pe termen in lei ale romanilor, 4,7% din sume sint detinute de clujeni. Procentul este unul deosebit de mare, existind zeci de judete care, fiecare, detin procente de sub 1% din economiile nationale. Putem spune ca populatia Clujului a economisit cit alte sase judete, precum Caras-Severin, Covasna, Giurgiu, Mehedinti, Salaj si Tulcea, la un loc.Economiile in valuta, mai miciLa depozitele pe termen in valuta, clujenii s-au dovedit a fi ceva mai lenesi, fiind intrecuti nu numai de bucuresteni, ci si de timiseni. Cu 356,48 de milioane RON, Clujul detine 4,01% din economiile in valuta depozitate de romani in banci, pe locul 1 fiind Capitala - cu valute echivalate in 4,45 de miliarde RON, iar pe locul 2 Timisul - cu 401 milioane RON.Fata de luna anterioara, economiile clujenilor nu au inregistrat evolutii spectaculoase in luna iulie, depozitele pe termen in lei fiind in usoara crestere (cu 1,71%), iar cele in valuta stationind.

 „A Posteriori reflecta modul in care reactionam in viata. Ceea ce stim si ceea ce simtim este un rezultat al experientelor si al lucrurilor pe care le facem", a declarat Cretu. Stiinta si astrologia sint elementele care se afla la baza albumului care include melodii precum „Northern Lights", „Sitting on the Moon" si „Goodbye Milky Way". „Nu scriu povesti, ci o carte in care fiecare melodie este un capitol. Nu poti lua doar capitolul sapte al unei carti si sa spui ca o intelegi", a mai spus artistul. Michael Cretu este omul din spatele conceptului Enigma, vindut in 30 de milioane de copii ale celor cinci albume din acest proiect muzical. Potrivit lui Cretu, linia comuna a tuturor albumelor este cautarea unui lucru, „poate a unei lumi mai bune pentru omenire". Michael Cretu a devenit cunoscut datorita acordurilor gregoriene de pe albumul care a reprezentat cel mai mare hit al proiectului Enigma, „Sadeness Part 1" si care a stat in topul American Billboard mai mult de cinci ani.

Rivalitatea dintre vedetele TV Andreea Marin si Mihaela Radulescu a atins apogeul. Din nefericire pentru Zina Surprizelor, ea nu reuseste sa doboare „recordurile" rivalei ei decit dupa ce aceasta trece cu mult de respectivele momente. Daca a reusit sa-i „sufle in ceafa" si sa-l ia de barbat pe fostul sot al Mihaelei, Andreea a gasit de cuviinta sa-i mai calce pe urme amfitrioanei emisiunilor de la Antena 1 si dupa ce aceasta a plecat la Hollywood. In timp ce Mihaela Radulescu s-a acomodat cu Statele Unite si cu rolul pe care il interpreteaza in filmul „Fall Down Dead", Andreea Marin a facut, si ea, recent, o vizita in America, pentru a duce tratative in privinta obtinerii unui rol intr-o productie hollywoodiana. TVR, afacere de familieAndreea se pregateste si pentru revenirea, din 9 septembrie, a emisiunii „Surprize, Surprize", al carei format a suferit citeva modificari. Cum dorinta de celebritate este, se pare, molipsitoare, sora vedetei postului public de televiziune a reusit si ea sa patrunda in lumea showbiz-ului. „Chit", cum o rasfata Andreea Marin Banica pe sora ei, Cristina Marin, are pregatit deja un loc in cadrul emisiunii „Stele de cinci stele". Conform unor surse din TVR, Cristina o va inlocui pe Ioana Moldovan, care va deveni mamica in curind.

„Vama Veche nu mai exista", a spart, in sfirsit, tacerea Tudor Chirila, solistul trupei care a lansat hiturile „Nu am chef azi", „Nu ne mai trageti pe dreapta", „O sa ma-ntorc barbat". Formatia Vama Veche s-a destramat cu doar citeva zile inainte de a implini zece ani de la infiintare. Motivul: „multe reprosuri, cuvinte grele" si dorinta a trei dintre membrii formatiei Liviu Manescu, Razvan „Lapi" Lupu si Traian Balanescu de a merge pe un drum separat. Drumuri separateMarti, la conferinta de presa din „Laptaria lui Enache", localul bucurestean unde „Vama Veche" a sustinut, in 28 noiembrie 1996, primul sau concert, Tudor Chirila si Eugen Caminschi au anuntat ca isi vor continua activitatea muzicala intr-o noua trupa, pe care o vor numi „Vama" si la care au fost cooptati deja Raul Cusac si inca doi instrumentisti, nenominalizati pentru moment. Fara suparareTudor Chirila a explicat ca ar fi o forma de egoism ca structura care i-a consacrat sa fie ingropata odata cu despartirea de formatie. De asemenea, el a mai spus ca nu l-ar deranja daca ceilalti trei acum fosti membri ai formatiei Vama Veche ar continua sub aceeasi titulatura, chiar daca impreuna cu Eugen Carminschi se considera indreptatit sa faca acelasi lucru. „Am decis sa nu continuam sub numele «Vama Veche», desi eu sint autorul versurilor a 55 dintre piese", a mai zis el. Primul concertDe asemenea, Chirila a anuntat ca vor continua sa interpreteze piesele care tin de repertoriul „Vama Veche", mai putin cele la care nu si-au adus nicio contributie, cum ar fi „Ana". Noua formula „Vama" s-a miscat repede, astfel ca o cintare pe care „Vama Veche" urma sa o sustina vineri, la Tirgu-Mures, a fost transformata in concert de inaugurare a noii trupe.

Gruparea Dinamo Kiev, prima adversara a Stelei in grupa E a Ligii Campionilor, a anuntat lotul de jucatori pentru aceasta competitie. Lista A trimisa la UEFA cuprinde urmatorii jucatori: Portari: 1. Aleksandr Sovkovski, 21. Taras Luscenko, 55. Aleksandr Ribka. Fundasi: 4. Rodolfo (brazilian), 6. Goran Sablic (croat), 26. Andrei Nesmasnii, 27. Vladislav Vasciuk, 30. Badr El Kaddouri (marocan), 32. Goran Gavrancic (sirb), 44. Rodrigo (brazilian), 81. Marian Markovic (sirb).Mijlocasi: 5. Serghei Rebrov, 7. Karlos Correa (brazilian), 8. Valentin Belkevici (bielorus), 10. Florin Cernat (roman), 14. Ruslan Rotan, 15. Diogo Rincon (brazilian), 17. Taras Mihalik, 20. Oleg Gusev, 37. Aila Yussuf (nigerian), 40. Harrison Otalvaro (columbian). Atacanti: 9. Kleber (brazilian), 11. Jose Moreno (columbian), 16. Maksim Satkih (uzbek), 23. Maris Verpakovskis (leton). Desi sint legitimati la Dinamo Kiev, romanii Cristian Irimia si Tiberiu Ghioane nu au fost inclusi in lot, despre ultimul antrenorul Anatoli Demianenko afirmind ca i s-a interzis sa mai joace fotbal din cauza problemelor de sanatate. 

Stadionul „Steaua" a trecut inspectia facuta de reprezentantii UEFA in vederea meciurilor din grupa E a Ligii Campionilor, a declarat fostul secretar general adjunct pe probleme internationale al FRF, Cristian Bivolaru, care insoteste delegatia forului european. Stadionul din Ghencea indeplineste aproape toate cerintele unei competitii de asemenea nivel, pina la ora primului meci de pe teren propriu, cel cu Olympique Lyon, urmind sa fie puse la punct ultimele detalii. „Se va juca in Ghencea"Oficialii forului european, printre care se numara si fostul jurnalist Florin D. Mitu, acum in staff-ul de organizare, sint insotiti de fostul secretar general adjunct pe probleme internationale al FRF, Cristian Bivolaru. El a fost, in perioada 1996-2002, director de centru pentru diverse grupari la meciurile din grupele Ligii Campionilor, iar acum conduce o firma de consultanta. Cristian Bivolaru a declarat ca cerintele UEFA sint indeplinite in mare parte. „Sigur se va juca in Ghencea. Mai sint destule lucruri de pus la punct, dar se vor rezolva", a spus Bivolaru. Gazonul este optimReprezentantii UEFA au avut la inceputul saptaminii o sedinta de sase ore cu oficialii FC Steaua, iar marti au inspectat stadionul. La precedenta vizita a UEFA, stadionul intrunea 80 la suta din conditiile de organizare a unei partide de asemenea nivel. FC Steaua a disputat toate partidele din returul sezonului 2005/2006 si din Cupa UEFA pe „National", datorita lucrarilor de amenajare a gazonului arenei din Ghencea, a vestiarelor si a anexelor, care au inceput in luna martie si au costat citeva milioane de euro. In acest moment, gazonul de pe stadionul „Steaua" este aproape de stadiul optim pentru joc, fiind irigat continuu de aspersoare. Sub gazon a fost montata o instalatie de incalzire electrica, a fost refacuta instalatia de sonorizare, au fost delimitate noi locuri de parcare, iar bancile de rezerve, facute din plexiglas de culoare albastra, sint realizate sub nivelul gazonului. De jur imprejurul terenului a fost montata o suprafata de iarba sintetica.Intoarcere aminataSteaua Bucuresti va juca primul meci din acest an pe stadionul din bulevardul Ghencea la 23 septembrie, in etapa a 9-a a Ligii I, impotriva formatiei Gloria Bistrita. Meciul cu Rapid, programat in 17 septembrie, in etapa a 7-a, se va disputa, astfel, tot pe stadionul „National", desi initial se dorea ca aceasta sa fie prima partida a Stelei la revenirea in Ghencea. Steaua va disputa pe pe propria arena toate meciurile pe teren propriu din grupa E a Ligii Campionilor: cu Olympique Lyon la 26 septembrie, cu Real Madrid la 17 octombrie si cu Dinamo Kiev la 21 noiembrie.

Serie neagraDupa un debut excelent, cu o victorie in deplasare, FC Sibiu s-a stins. Fie neindreptatita de arbitraj, fie din pricina ratarilor, elevii lui Vasii n-au mai cules nici macar un punct in ultimele patru confruntari. In opinia tehnicianului sibian, cea mai mare problema a fost propria echipa. „Albesc pe zi ce trece. Doar lipsa de concentrare si maturitate ne-a facut sa fim acolo unde sintem. In aproape fiecare meci am ratat numeroase ocazii. Nu au fost gen suturi de la distanta sau altele de aceasta natura. Au fost faze bine create, dar, din pacate, nefinalizate. E foarte dificil sa ne impunem daca nu tratam cu seriozitate fiecare faza din timpul meciului. De muncit se munceste foarte bine, dar lipsesc rezultatele", spune Vasii. Crede in revenireCum in acest sezon obiectivul formatiei este recladirea echipei, tehnicianul sibian crede ca echipa sa va avea, in curind, un alt parcurs. „Dupa cum ne straduim nu se poate sa nu vina si rezultatele. Este imposibil. Intr-o perioada de reconstructie, cea mai mare problema este rabdarea. Din moment in moment se poate face declicul. Cel mai important e faptul ca avem sprijin total din partea conducerii. Sint convins ca este mult pina obtinem o victorie. Dupa aceea o sa fie descatusarea. Sint multi jucatori talentati, dar le lipseste si increderea. Daca o sa intram pe un curs ascendent, o sa fie foarte bine. E mult pina ne redresam", spune Vasii.  De ziua luiSimbata, Vasii va implini 42 de ani. Isi doreste enorm sa aiba o zi fericita. Una dintre conditiile primordiale este ca echipa sa invinga in meciul de vineri cu Mobila Sovata. „Nu vreau victoria pentru mine, ci pentru ei. E normal ca vreau sa stiu si eu ca nu mai avem acel minus doi in clasamentul punctelor. Cine nu-si doreste ca echipa lui sa fie in forma si sa obtina victorii. Sper sa fie si public si sa-i incurajeze pentru a depasi momentul dificil", spune Vasii. Cosma isi revineAccidentat destul de grav in urma cu citeva luni, Claudiu Cosma si-a reintrat in ritmul de pregatire. Deocamdata, la turatie mai mica. Marti, in meciul de verificare cu CS Sibiu, fundasul sibian a evoluat pret de o repriza.Au renuntatFara carte verde, moldoveanul Vadim a parasit gruparea pregatita de Adi Vasii. Intr-o situatie delicata se afla si Callo care nu mai poate fi inregimentat deoarece a avut contract cu o alta formatie pina la 1 septembrie. „Asa se intimpla cu jucatorii care sint invatati de persoane care nu au de-a face cu fenomenul. Il asteptam sa revina cind isi rezolva problemele", spune Vasii.

Elena Nicoara, 61 de ani, pensionaraAm fost la piata si m-am intors acasa cu un gust amar. Nu neaparat din cauza preturilor, cit a celor care vind. Incet-incet, piata a fost acaparata de „afaceristi". Degeaba au incercat ministrii din ultimii ani sa-i alunge, sa stirpeasca mafia din piete. Probabil s-au consumat si bani grei pentru asta. Rezultatele se vad de la o posta. Trei sferturi de piata le apartin. Ei fac preturile, ei stabilesc locurile in care vind, au aceeasi marfa si mai si mint cind ii intrebi de unde provin produsele. Mai rau e ca nici macar nu se mai tirguiesc asa cum o faceau odata adevaratii producatori. Nu te lasa sa pui mina si iti pun doar ei pe cintar, si produse bune si rele, de parca ai avea ce face cu cele stricate. Mirel Voicu, 35 de ani, agent comercialMa deranjeaza infernul de pe strazile Sibiului. Toti vad ce se intimpla, presa trage semnale de alarma, dar degeaba. Traficul este infernal. Putini s-au gindit insa la cei pentru care drumurile rapide inseamna o piine pe masa. Eu asa imi cistig existenta. Vind produse magazinelor din oras. In ultima vreme, numarul locatiilor in care ajung pe zi a scazut, la fel si cistigul meu. Pe mine cine ma despagubeste? Nu spun ca nu sint de acord cu santierele care sint deschise, de atita vreme, peste tot, dar constat ca „scopul scuza mijloacele" e cuvintul de ordine la Primarie. Adriana Tepelus, 24 de ani, studentaNu am nici o nemultumire sau vreo problema in mod deosebit. Problemele mele se refera la viitorul meu. Anul viitor termin facultatea...nu conteza ce profil. Important este faptul ca, cu cit ma apropii mai mult de absolvire, imi dau seama ca, in calitate de studenta, nu am nici o sansa de viitor. Sint la acelasi nivel cu un om care nu a facut scoala. In tara noastra nu ai prea mari sperante sa faci cariera, daca nu ai bani. Nu conteaza cite facultati faci.

Atentie copii! Scoala incepe in curind! Pentru ca, odata cu inceperea noului an scolar, si bucuria revederii colegilor de scoala se apropie, Compartimentul Prevenire din Inspectoratul de Politie al Judetului Sibiu, reaminteste parintilor citeva masuri de autoprotectie, pentru ca micii participanti la traficul rutier sa nu devina victime ale accidentelor rutiere.Cum este de stiut, in general, cauzele care au generat si favorizat producerea celor mai multe accidente rutiere a caror victime au fost copiii, pe arterele judetului Sibiu, au fost neasigurarea la traversarea carosabilului, traversarea in fuga si prin loc nepermis, trecerea pe culoarea rosie a semaforului electric pentru pietoni, precum si prin fata sau spatele mijloacelor de transport in comun, unde vizibilitatea era redusa.Parintii au obligatia legala sa educe proprii copiii, cu privire la pericolele care le prezinta traficul rutier, normele rutiere si modul corect de deplasare pe drumurile publice. In acest sens, venim in sprijinul dumneavoastra cu urmatoarele masuri cu caracter preventiv:- circulati numai pe trotuar, iar acolo unde acestea nu exista, circulati numai pe partea stinga a drumului;- nu va jucati niciodata pe strazi, indiferent de intensitatea traficului rutier;- plimbati-va cu bicicleta daca este posibil numai pe timpul zilei, pe strazile unde traficul rutier este redus;- traversati strada numai pe trecerea de pietoni sau pe la coltul strazii;- asteptati mijloacele de transport in comun numai in statii special amenajate, nu va inghesuiti si nu circulati pe scarile mijloacelor de transport in comun;Totodata va recomandam si alte mijloace de prevenire, pentru a nu deveni victime ale hotilor din locuinte sau a faptelor cu violenta:- nu introduceti in locuinta persoane necunoscute; - nu urcati in lift cu persoane necunoscute; - nu va jucati in locuri retrase si evitati grupurile de derbedei, vagabonzi, cersetori etc.- nu acceptati daruri de la persoane necunoscute;- nu dati relatii despre voi si parintii vostri persoanelor necunoscute, ce va abordeaza pe strada sau va telefoneaza acasa.In cazul sesizarii unei stari de pericol, anuntati cit mai repede Politia, la numarul de telefon 112 - apel de urgenta gratuit.Ofiter de presa si relatii publice,Sinsp. Luciana Baltes

Expozitie de fotografieMuzeul de Etnografie Universala „Franz Binder" gazduieste, pina in 15 octombrie, la sediul din Piata Mica nr. 11, o expozitie cu totul exceptionala, organizata in colaborare cu Ambasada SUA la Bucuresti, cu titlul „Mostenire sacra: Edward S. Curtis si indienii nord-americani". Expozitia este un omagiu adus indienilor nord-americani, istoriei si culturii lor si ilustreaza, prin cele 60 de fotografii (reproduceri fidele dupa originale), extraordinara diversitate a triburilor, asa cum apar ele in cronica fotografica a reputatului artist fotograf si etnograf Edward S. Curtis. Imaginile selectate reprezinta diversele zone geografice si culturale pe unde a umblat si fotografiat Curtis si ele ilustreaza maiestria artistica de portretist, simtul deosebit in surprinderea peisajelor, a naturii si al celor realizate la diferite evenimente ceremoniale.Expozitie la BrukenthalGaleria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal va invita sa vizitati expozitia artistei Laura Elena Popescu, intitulata „Sunt normala". Artista este absolventa a Academiei de Arta si Design Ion Andreescu din Cluj-Napoca, Facultatea de Foto-Video Procesare Computerizata a Imaginii, iar in ultimii ani a participat la toate expozitiile de grup ale artistilor sibieni, remarcindu-se prin calitatea artistica a lucrarilor sale.Expozitie „Franz Binder"Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder" gazduieste expozitia „Franz Binder - calator in Africa Centrala". Expozitia evoca amintirea unei personalitati de ale carui eforturi a depins inchegarea la Sibiu, in a doua jumatate a secolului al XIX- lea, a fondului de etnografie noneuropeana, alaturi de colectiile de istorie naturala. In cadrul manifestarii vor fi etalate citeva din piesele etnografice cele mai valoroase ale colectiei donate de Franz Binder in 1862 si 1862, Asociatiei A  Franz Binder si prezinta din perspectiva Jurnalului sau de calatorie locurile si oamenii pe care i- a intilnit, experientele de viata nu totdeauna fericite de care a avut parte printre piramide, in desert, cu ambarcatiuni pe Nil, uneori in vecinatatea negustorilor de sclavi sau a traficantilor de fildes, mediator uneori intre doua triburi vrajmase.

Nou act normativConform Hotaririi de Guvern, care stabileste domeniile fundamentale pentru studiile universitare de licenta, numarul de credite de studii transferabile si specializarile, fiecare absolvent de studii unviresitate de licenta va avea, pe linga diploma de licenta pe domeniul de studiu, si un supliment de diploma care are continutul in conformitate cu normele europene si in care se va mentiona specializarea.Din acest anCiclul de studii universitare de licenta se organizeaza pe domenii de studiu, cu exceptia specializarilor reglementate in Uniunea Europeana prin norme speciale. Un domeniu de studiu este definit prin cunostinte si competente generale si de specialitate si cuprinde una sau mai multe specializari universitare. Numarul creditelor de studiu este acelasi pentru toate formele de invatamint - zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Durata ciclului de licenta, la formele de invatamant zi, cu frecventa redusa si la distanta este aceeasi. Prevederile actului normativ se aplica invatamintului superior public si privat, acreditat si/sau autorizat provizoriu incepind cu anul universitar 2006-2007, pentru studentii admisi in anul I.EuropassReglementarile adoptate sint necesare pentru punerea in acord a domeniilor de studiu pentru cele trei cicluri de studii universitare - licenta, masterat si doctorat - care definesc aria de prezentare a ofertelor educationale ale institutiilor de invatamint superior. Domeniile de studii au fost stabilite in urma dezbaterilor care au avut loc in universitati, cu reprezentantii sindicatelor, ai studentilor si in cadrul sedintelor lunare ale Comisiei de Dialog Social.Parlamentul European a adoptat, in decembrie 2004, Europass-ul, un instrument care include toate documentele menite sa certifice studiile cetatenilor din Uniunea Europeana.

Tarifele gazelor naturale pentru consumatorii casnici nu vor creste la 1 octombrie, preturile actuale urmind sa fie mentinute pina la sfirsitul anului, au declarat, ieri, surse oficiale. „Datorita mentinerii pretului la gazele naturale din productia interna la valoarea actuala si a schimbului valutar leu-dolar, cresterea pretului gazelor din import, estimat la 315 dolari/1.000 metri cubi pentru trimestrul IV, poate fi acoperita, astfel incit consumatorii finali nu vor plati mai mult de la 1 octombrie", au afirmat sursele citate. Preturile gazelor naturale din productia interna se vor mentine la nivelul actual, de 330 lei/1.000 mc, au mai spus sursele citate.Ultima majorareUltima majorare a tarifelor gazelor naturale pentru consumatorii casnici, in medie cu 1,54%, a avut loc la 1 iulie, pe fondul cresterii preturilor gazelor din import si al recalcularii anuale a tarifelor de transport. Populatia cu un consum de pina la 2.400 metri cubi pe an plateste, de la 1 iulie, un pret de 843,43 lei pe mia de metri cubi in cazul clientilor Distrigaz Sud si de 842,99 lei pe mia de metri cubi pentru abonatii E. ON Gaz Romania. Preturile nu includ TVA.Preturi blocatePresedintele ANRGN, Stefan Cosmeanu, a declarat in luna iulie ca nivelul actual al tarifelor platite de populatie ar putea fi mentinut pina la sfirsitul anului. La rindul sau, Gabriel Sarbu, director in cadrul Autoritatii de Reglemantare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), a declarat recent ca o eventuala crestere a pretului gazelor din import la 300 de dolari pe mia de metri cubi poate fi absorbita de conditiile interne de piata - o cerere mai mica de gaze, productie interna mai mare, intarirea leului -, astfel incit tarifele pentru consumatori sa nu creasca la 1 octombrie.Gaz de importGazele importate asigura circa 40% din consumul anual, de circa 18 miliarde metri cubi. Pretul gazului din import are o pondere de circa 35% in tarifele pentru consumatorii finali.

Consiliul Concurentei va controla peste 1.400 de firme din zonele defavorizate, care au beneficiat de ajutor de stat, pentru a verifica daca acestea respecta legislatia din domeniu, a anuntat, ieri, autoritatea de concurenta. Actiunea de monitorizare urmareste identificarea companiilor care nu mai pot beneficia de ajutor de stat ca urmare a atingerii intensitatii maxim admise, precum si verificarea respectarii conditiilor privind mentinerea investitiilor efectuate in zona defavorizata, se arata intr-un comunicat al Consiliului.         De asemenea, se va realiza actualizarea informatiilor referitoare la cuantumul ajutorului de stat de care au beneficiat firmele din zonele defavorizate. Si in SibiuActiunea Consiliului Concurentei vizeaza verificarea unui numar de 1.444 de firme din zonele defavorizate, din judetele Sibiu, Alba, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Covasna, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramures, Prahova, Salaj, Suceava si Tulcea. „Monitorizarea permanenta a agentilor economici si informarea acestora asupra sumelor de care mai pot beneficia...au condus la o scadere semnificativa a numarului agentilor economici care au incalcat prevederile legale", a declarat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei. Ca urmare a actiunilor anterioare de verificare, desfasurate de Consiliu, in anii 2004 si 2005, s-a hotarit recuperarea ajutoarelor de stat in cazul a 50 de firme si incetarea acordarii de ajutor de stat pentru 37 de companii care activeaza in zonele defavorizate.

Cele mai mari prime de asigurare Casco vor fi platite de soferii tineri si de cei care conduc in orase mari, cu o circulatie aglomerata. In schimb, daca la volan se afla o femeie si masina circula in mediul rural sau in orase mici, primele sint mult mai mici. .Prime personalizateSi Romania trece, incet-incet, la sistemul occidental al asigurarilor Casco, unde asigurarea nu se mai face doar in functie de autoturism, ci si de persoana care se afla la volan. Astfel, fiecare client va avea de platit o prima personalizata. De luna trecuta, acest sistem se aplica la Allianz-Tiriac, unde, cu cit soferul este mai tinar, cu atit plateste o prima de asigurare mai mare. Astfel, cele mai mari prime sint la segmentul de virsta 18-25 de ani, unde se inregistreaza si cele mai multe daune. Primele sint corelate cu profilul de risc al asiguratului si cu istoricul daunalitatii inregistrat de acesta. Acestea sint mai mici pentru cei care circula in mediul rural sau in orase mici, fata de cei din orasele mari. O alta noutate este ca femeile platesc mai putin, statisticile indicind faptul ca acestea conduc mai prudent.Casco lightAlti factori care influenteaza valoarea primei sint: daca masina este condusa de un singur sofer, daca este autoturism personal sau de firma, daca este folosit zilnic sau nu, ce daune a avut in anul anterior, de citi ani are Casco la aceeasi companie, ce amenzi a luat in ultimii doi ani cel care incheie asigurarea etc. Un alt sistem Casco este cel oferit de Interamerican: Casco Light, care reprezinta o treime din prima unui full Casco. Produsul se adreseaza soferilor prudenti, care vor o asigurare numai impotriva daunelor produse din cauze independente de ei (incendiu, furt, calamitati naturale, spargerea parbrizului, coliziune cu animale). Majoritatea companiilor incheie inca asigurarea Casco doar in functie de vechimea automobilului si de daunele inregistrate anterior.

La numai o zi dupa „urecheala" trasa de ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, firma desemnata sa promoveze programul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007" da semne de viata. Anunta expozitia de fotografie „Sibiu. Tinar din 1191", organizata la Parlamentul European. Este evenimentul care marcheaza, practic, debutul campaniei de comunicare internationala a programului. 24 de lucrariExpozitia „Sibiu. Tinar din 1191" a fost vernisata, ieri, la Parlamentul European din Strasbourg. Cuprinde o selectie de 24 de lucrari ale fotografilor Dragos Lumpan, Dumitru Budrala, Lucky Sandulescu, Stefan Jammer si Viorel Frangulea. Acestia prezinta „portretul eclectic" al Capitalei Culturale Europene din 2007. Potrivit organizatorilor, „imaginile vernisate surprind perspectivele personale ale fotografilor asupra fatetelor eclectice ale orasului fondat in urma cu 815 ani - clasic si modern, tinar si virstnic, misterios si plin de viata".Primarul, la StrasbourgGazduita in Galeria de Sud a Parlamentului European, expozitia va putea fi vizitata pina miine, urmind apoi un traseu itinerant care include si Patras (Grecia), Capitala Culturala Europeana din 2006. La vernisaj vor participa: Erna Hennicot-Schoepges, parlamentar european si fost ministru al Culturii din Luxemburg, Marius Harta, insarcinat cu afaceri al Delegatiei Romaniei la Uniunea Europeana, Klaus Johannis, primarul Sibiului, grupul de euro-parlamentari romani si membri ai legislativului european. Expozitia este organizata de Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) si al firmei GAV Scholz&Friends.Ministru suparatAnuntarea vernisajului expozitiei „Sibiu. Tanar din 1191" vine la doar o zi dupa ce ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a declarat ca este nemultumit de stadiul in care se afla campania de comunicare a programului „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". Ministrul a spus, intr-o conferinta de presa, ca, daca firma GAV Scholz&Friends, desemnata sa se ocupe de popularizarea evenimentului, va fi la fel de „discreta" ca pina in prezent, ii va anula contractul. Totodata, Iorgulescu i-a solicitat lui Sergiu Nistor, comisarul programului, sa-i puna la dispozitie toate datele si planul campaniei de comunicare de care se ocupa GAV Scholz&Friends. Nistor se aparaSergiu Nistor sustine ca, in prezent, o echipa de lucru mixta MCC - GAV Scholz&Friends Bucuresti lucreaza la detaliile campaniei, urmind ca, in cursul acestei luni, sa i se aduca la cunostinta ministrului Culturii toate detaliile. „Calendarul de pregatire a campaniei este respectat, o serie de puncte fiind deja finalizate (in principal aspecte de creatie) (...) Domnului Ministru i se va prezenta spre aprobare propunerea de promovare a programului (produse, creatii, media plan etc.) pina la sfirsitul lunii septembrie, urmind ca, la inceputul lunii octombrie, campania sa fie prezentata public si demarata. Regret ca, din cauza programarii dupa conferinta de presa a sedintei de colegiu - in care aceste lucruri urmau sa-i fie prezentate domnului ministru - domnia sa nu a fost in masura sa dea detaliile cerute de jurnalisti", transmite Sergiu Nistor. Acesta mai precizeaza ca urmatoarele manifestari de promovare a programului „Sibiu 2007" se vor desfasura la Patras, pe 14 septembrie, si la Viena, pe 26 septembrie.Buget de promovareCompania GAV Scholz&Friends a cistigat in urma cu circa doua luni licitatia organizata de Ministerul Culturii si Cultelor pentru promovarea programului „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". Bugetul campaniei de comunicare este de 3,22 milioane lei (32,2 miliarde lei vechi), fara TVA.

Inspectoratul Judetean de Politie Sibiu pregateste startul campaniei „Saptamina de prevenire a criminalitatii". Actiunea va incepe luni, 11 septembrie, si va implica nu doar Politia, ci si Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si oficialitatile judetului. La ora 11, in Piata Mare, vor fi prezentate demonstratii organizate de catre Inspectoratul Judetean de Politie Sibiu, Centrul Chinologic Sibiu, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean de Jandarmi. Vor fi prezenti reprezentantii administratiei locale, ai institutiilor guvernamentale si neguvernamentale.Pentru 2007Masura face parte din strategia pe care o construiesc autoritatile, avind in vedere apropiata integrare in UE, dar si programul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana". „Evenimentele mult asteptate de catre cetatenii judetului Sibiu, in anul 2007, determina institutiile administratiei publice locale si a celor guvernamentale sa adopte metode si mijloace specifice pentru realizarea obiectivelor prevazute pentru aderare si, nu in ultimul rind, pentru stabilirea prioritatilor judetului Sibiu. Una dintre aceste cerinte o constituie siguranta cetatenilor, a proprietatii publice si private, atributie prioritara a Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu", explica subinspector Luciana Baltes, ofiter de relatii publice al IPJ Sibiu.

Lideri ai administratiei judetene si municipale, alaturi de jurnalisti si constructori, se vor afla astazi la Aeroport, pentru un moment asteptat de ani buni. Va fi sapata prima lopata de pamint la noul terminal al portii aeriene. Subantreprenorul principal SC „Dafora" din Medias va fi prezenta, simbolic, cu doua excavatoare de mare capacitate. Constructia se va finaliza in februarie 2007, urmind sa devina functionala in primavara viitoare, cind se estimeaza ca vor sosi, pe calea aerului, din ce in ce mai multi turisti in cadrul Programului „Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007". In graficContractul pentru cladiri a fost incheiat in 23.08.2006 si are valoarea de 14.568.110 euro. In acesta sint cuprinse lucrari de executie pentru terminalul de pasageri, turnul de control,  cladire pompieri, depozit carburanti, retele de energie electrica, apa canal, retele termice si gaze, post trafo, statie sprinklere, centrala termica si rezervor apa pentru paza contra  incendiilor. Terminalul este prevazut sa se termine in 7 luni si trei saptamini de la inceperea lucrarilor, iar turnul de control si celelalte cladiri se vor construi concomitent cu terminalul. Constructorul s-a angajat sa realizeze aceste lucrari inainte de termenul prevaut initial de proiectant si agreat de firma de consultanta.

Proiectul „Parcuri mai sigure, parcuri mai curate" a ajuns la faza a doua. El este derulat de Serviciul Public de Politie Comunitara din cadrul Primariei Municipiului Sibiu si are ca principal obiectiv imbunatatirea aspectului orasului, precum si siguranta in parcurile sibiene. De ieri si pina duminica, politistii comunitari se afla in Parcul Tineretului, Parcul Sub Arini, Parcul Terezian si Parcul Astra, pentru a distribui chestionare. „Sibienii care se vor afla in aceste parcuri vor fi rugati sa completeze un chestionar care contine intrebari referitoare la climatul prezent din parcurile sibiene. Cetatenii isi pot aduce in acest mod contributia la imbunatatirea sigurantei si curateniei in parcurile municipiului Sibiu, exprimindu-si opinia cu privire la posibile solutii pentru a asigura un climat de liniste si curatenie in parcuri", arata Daniela Costa, de la serviciul relatii cu presa al Primariei. Prima parte a proiectului a avut loc in luna mai, iar raspunsurile obtinute atunci au fost deja centralizate.Telefon non-stopServiciul Public de Politie Comunitara este acum permanent disponibil sibienilor. Municipalitatea a instituit un sistem prin care cetatenii pot semnala cazurile de urgenta si pot inainta diverse sesizari Politiei Comunitare. Dispeceratul serviciului poate fi apelat non-stop, la numerele de telefon 0269-208.978, 0725-698.378, sau 0728-288.953. De asemenea, Compartimentul de Relatii cu Presa din cadrul Politiei Comunitare Sibiu a devenit si el apelabil direct.

Gunoaie in cartiereComisariatul Judetean Sibiu al Garzii de Mediu constata, cu ingrijorare, aparitia in tot mai multe zone ale orasului a unor veritabile focare de infectie. Depozite necontrolate de deseuri de constructii si menajere, care cresc pe zi ce trece. In urma cu ceva timp, comisarul sef solicita sprijinul cetatenilor, pentru depistarea celor care se fac vinovati de muntii de gunoaie de pe domeniul public. „Apelam la constiinta civica a dumneavoastra in a sprijini si sustine demersurile pe care institutia noastra le abordeaza. Va rugam sa ne informati in cel mai scurt timp, despre aparitia oricaror depozite necontrolate de deseuri de constructii si menajere, pentru a putea impiedica extinderea suprafetelor si cresterea numarului acestora. Va multumim!", scria pe un afis postat de institutie in „broscarie". A ramas afisul pentru ca in cartier, pina acum, n-au fost „informatori". Greu de amendatReprezentantii Comisariatului sint de parere ca gramezile de gunoaie cresc mai ales pe timpul noptii. „Acestea apar in faza incipienta in locuri izolate, in suprafete mici, ferite la inceput de ochii autoritatilor locale si ai reprezentantilor Garzii de Mediu. Apoi, incetul cu incetul, ajung sa sufoce atit mediul de viata al populatiei din vecinatate, cit si calitatea mediului. In fata acestei situatii, de multe ori, comisarii Garzii de Mediu se vad neputinciosi pentru ca aceste practici se desfasoara, de regula, pe timpul noptii, motiv pentru care persoanele care incalca legea nu pot fi  identificate si sanctionate", spune comisarul Adina Muntean, purtatorul de cuvint al CJM Sibiu.Prevederile legaleIn legile privind protectia mediului, cuantumul amenzilor contraventionale a crescut. Cea mai mica amenda care se aplica unei persoane fizice pentru abandonare deseurilor in locuri  nepermise este de 3.000 lei, ajungindu-se pina la 50.000 lei pentru persoane juridice. Cu toate acestea, nu a fost prins nici un contravenient. Nici Politia comunitara nu se poate lauda ca a amendat un sofer, care a rasturnat gunoaiele de-a lungul drumului. Treaba „murdara"Treaba „murdara" a celor care contruiesc, mai ales in zonele de case ale Sibiului, este facuta in general de carutasii veniti de prin imprejurimile Sibiului. Desi primarul Johannis a cerut politistilor comunitari sa le confiste atelajele, in baza unei hotariri de Consiliu Local, acestia se plimba inca nestingheriti pe strazi, ziua in amiaza mare, in cautare de fier vechi sau „afaceri" de acest gen. In aceste conditii, lipsa capacelor de canal, ori aparitia muntilor de moloz si caramida din demolari, in mai multe cartiere, nu trebuie sa mire pe nimeni.

Bani pentru dotareDupa stabilirea masurilor de stimulare a asocierii producatorilor agricoli prin diverse forme, Executivul a trecut la masuri de finantare a acestora cu scopul de a stimula crerea unor structuri comerciale proprii ale producatorilor, capabile sa le apere si sa le reprezinte interesele si in acelasi timp sa permita patrunderea pe piata a produselor acestora. In noile conditii, banii se acorda prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si vor putea fi folositi pentru amenajarea si chiria sediului grupului de producatori, pentru plata chiriei spatiilor de expunere a marfurilor, pentru cumpararea de utilaje frigorifice si ambalaje. ConditiiPentru primirea sprijinului acordat de stat sint necesare mai multe conditii. „Doua dintre conditiile primirii sprijinului sint angajamentul scris al grupului de producatori de a valorifica in comun produsele realizate pe o perioada de cinci ani de zile si promisiunea scrisa de a nu instraina, tot timp de cinci ani, eventualele mijloace fixe dobindite prin sprijinul acordat de stat", explica dr. Mircea Teucean, directorul Agentiei de Plati pentru Agricultura a judetului Sibiu.BeneficiariiSprijinul se adreseaza doar organizatiilor de producatori nou-infiintate. Organizatiile de producatori recunoscute in prezent nu beneficiaza de acest ajutor, intrucit conditiile de recunoastere prevedeau existenta dotarilor necesare pentru functionarea in cele mai bune conditii a acestor forme de organizare. Sprijinul statului vizeaza o mai buna structurare a productiei de legume si fructe, in corelare cu cerintele pietei, introducerea si extinderea unor tehnologii de productie moderne, a unor practici comerciale care sa contribuie la cresterea veniturilor producatorilor.

Au cerut ragazIntilnirile sindicalistilor din educatie, cu reprezentantii guvernului, pe tema punctelor din acordul semnat in noiembrie 2005, s-au terminat fara niciun rezultat. In ceea ce priveste majorarea salariilor cadrelor didactice din ianuarie 2007, dascalii vor mai astepta timp de o saptamina „propunerea concreta" din partea guvernantilor. Ministrul Educatiei, Mihail Hirdau, este convins ca profesorii vor accepta propunerea de saptamina viitoare si vor renunta la proteste.La Sibiu, nu se stieAfiliat la CNSLR „Fratia", sindicatul dascalilor sibieni isi pune toate sperantele in negocierile de martea viitoare. „Nu stiu daca incepe scoala. Nu decid eu, ci decid colegii mei. Sa vedem daca in contextul discutiilor de marti exista vreo speranta pentru propunerile noastre. Ar trebui sa ia guvernantii in calcul revendicarile noastre, legate mai ales de salarizare, dar si de majorare a bugetului invatamintului. Depinde de discutiile de marti, se pare ca toate federatiile au ajuns la un consens. Acum, fiecare unitate de invatamint va lua decizia daca incepe sau nu cursurile, dupa anuntarea rezultatelor de la negocieri", spune Teodor Firtonea, presedintele Sindicatului Invatamintului Preuniversitar din Sibiu.Promisiuni neonorateSindicalistii cer salarii comparabile cu ale altor bugetari si insista ca fondurile bugetare exista, dar ceea ce lipseste este buna credinta a Executivului. „Nu sintem multumiti deloc. Era vorba de o crestere propusa conform programului electoral al aliantei PNL-PD. Guvernantii lasa sa se intrevada ca, daca celelalte categorii bugetare vor primi o crestere salariala, sa spunem, de 5%, cadrele didactice vor primi 5% plus 20% din acel 5%, respectiv 6,5-7%", a declarat ieri Marius Nistor, liderul Federatiei „Spiru Haret". La Sibiu, SIP numara aproape 5.500 de membri.Bataie pe PIBProfesorii stiu exact ce drepturi ar trebui sa aiba. „Dupa calculele noastre, este vorba despre 1,1 la suta din PIB-ul de anul acesta, care ramin neconsumati si pe care ii dorim alocati in 2007 pentru infrastructura. La anul, am vrea ca bugetul Ministerului Educatiei sa atinga 6 la suta din PIB, plus acea diferenta de anul acesta. Altfel nu stim cum va fi cheltuit. Anul acesta s-au alocat 5,1 la suta", explica Teodor Firtonea.Nemultumiri la normaPina la sfirsitul acestei luni, dascalii sibieni sint hotariti sa porneasca un nou proces cu Inspectoratul Scolar Judetean, scolile, primariile si Consiliul Judetean. Asa dupa cum ii indreptateste legea inca din  1997, ei vor sa se diminueze cu doua ore norma profesorilor care au gradul didactic I si peste 25 de ani vechime in munca si sa primeasca bani retroactiv. Sint dispusi la un nou protocol, dar altfel ameninta cu procese si greve. Abia a trecut un an de la proceselor legate de naveta, analizele medicale si plata diferentelor salariale ale cadrelor didactice.

Frumoasa realizatoare TV pare decisa sa-i faca zile fripte manechinului Ana Maria Bucura, care „i-a furat” ultimul iubit.Dupa ce s-a despartit de Tudor Vasile si de Cristi Chivu, viata amoroasa a realizatoarei tv Andreea Raicu a avut mult de suferit. Cel putin, pina la aparitia in „colimatorul” ei sentimental a lui Ovidiu Zecheru, unul dintre actionarii de la Prima TV, unde vedeta este angajata. Dar idila celor doi s-a incheiat recent, cu mult inainte de a se putea cimenta, fiindca omul de afaceri s-a „reorientat” in directia manechinului Ana Maria Bucura, pe care omul de afaceri a si dus-o cu el intr-o vacanta de lux. Intilnirea rivalelorCele doua rivale s-au intilnit, fata in fata, la sfirsitul lunii august, la Saint Tropez. Vizibil geloasa pe manechin, Andreea le-a spus unor prietene ca nu se va lasa pina cind nu o va face de ris in public pe aceea care „i-a furat iubitul”. Planul Andreei ar putea fi pus in aplicare la Bucuresti in aceasta luna, cind rivala ei va reveni in Capitala, unde are contracte de modeling. Vedeta TV are de gind sa o denigreze pe Ana Maria si sa o faca de ris de cite ori va aparea pe podiumurile de prezentare, folosindu-se de relatiile pe care le are in lumea modei. 

Evenimentul s-a desfasurat la Hollywood Bowl din Los Angeles printr-un spectacol realizat cu ajutorul Filarmonicii din Los Angeles, care a interpretat majoritatea temelor muzicale ale filmelor din acest top.  Evenimentul a marcat 100 de ani la lansarea acestui gen cinematografic. Pentru Institutul American de Film a fost a doua oara cind a existat o prezentare a unui top in fata publicului.Niciun film nou in top 10Pentru realizarea clasamentului, juriul a primit o lista cu 250 de nominalizari. La final, cel mai bun film musical al tuturor timpurilor a fost ales “Singin’ in The Rain” (1952), in regia lui Stanley Donen si Gene Kelly, cu o distributie formata din Gene Kelly, Donald O’Connor si Debbie Reynolds. Cu un buget de 2,5 milioane de dolari, filmul a inregistrat doar doua nominalizari la Oscar si un Glob de Aur. Fiind un musical, juriul a ales de pe coloana sonora a acestui film piesele “Singin’ in The Rain”, “Make’Em Laugh” si “Good Morning”.Pe pozitia secunda s-a plasat un alt clasic, “West Side Story” (1961), in regia lui Jerome Robbins. Cu un buget estimat la 6 milioane de dolari si o distributie formata din Natalie Wood, Rita Moreno si George Chakiris, “West Side Story” a cistigat 10 Oremii Oscar, trei Globuri de Aur si un Premiu Grammy. Podiumul topului este completat de “The Wizard of Oz” (1939), in regia lui Victor Fleming, cu Judy Garland si Ray Bolger in distributie. In afara podiumului au ramas “Sunetul muzicii” (1965, 5 Premii Oscar), “Cabaret” (1972), “Marry Poppins” (1964), “A Star is Born” (1954), “My Fair Lady” (1964), “An American in Paris” (1951) si “Meet Me in St. Louis” (1944). Asa cum se poate observa, niciun musical produs recent nu a reusit sa intre in primele 10 pozitii ale acestui top.“Chicago” si “Moulin Rouge”Dintre cele 25 de filme inscrise in top, doar trei sunt produse dupa 1990. Cel mai bine clasat este “Chicago”, in regia lui Rob Marshall, cu Catherine Zeta-Jones si Renee Zellweger in distributie. Cu un buget estimat la 45 milioane de dolari si incasari de peste 170 de milioane, “Chicago” nu ocupa decit pozitia a 12-a, in ciuda celor sase Premii Oscar, doua BAFTA, trei Globuri de Aur si a unui Premiu Grammy pe care le-a obtinut. Urmeaza “Beauty and The Beast” (1991), un film animat regizat de Gary Trousdale, ce are la activ doua Premii Oscar, trei Globuri de Aur si doua Premii Grammy. Filmul ocupa locul 22.Ultima pozitie a topului (25) este ocupata de “Moulin Rouge” (2001), un film regizat de Baz Luhrman. Cu o distributie formata din Nicole Kidman si Ewan McGregor, filmul a cistigat doua Premii Oscar, trei premii BAFTA si trei Globuri de Aur, insa a suferit la capitolul incasari. In ciuda unui buget estimat la 52 milioane de dolari, filmul nu a reusit sa convinga, chiar daca campania de promovare a fost extrem de agresiva, producatorii optind pentru artisti precum Missy Elliott, Christina Aguilera, Pink si Mya pentru coloana sonora.

• Fratilor, e de bine. Zau. Inca nici n-am dat drumul, oficial, la site-ul de internet al ziarului nostru (care va fi lansat peste citeva zile), si, din gura-n gura, adica oral, se stie deja adresa. Partea si mai frumoasa a lucrurilor este ca rubricuta lui suprasemnatu’ este cea mai citita. O plenitudine de omuleti dau cu klicul pe rubricuta. Pai, in asemenea conditii, sa nu-ti mai creasca o inimioara? Minte creata cum sint, ma gindesc sa gasesc si un sponsor pentru rubricuta. Cine da klic pe bulbucatu’ din dreapta sus, sa-i sara sponsoru’n retina. Da’ nu tare, sa nu ramina vinat, Doamne fereste. Aia de ne urmaresc intrarile pe site zic ca rubricuta e mai citita decit vreo trei ziare la un loc. Pai, ce nevoie mai avem, atunci, de ziar? Publicam doar rubricuta… Stati pe-aproape, ca azi-miine va spune bibicu’ adresa de puteti citi gazeta din mouse…    • Un nene a crezut ca sintem chiar pacalici, nu gluma. Si a incercat sa ne plimbe cu presul prin tirg. A dat unui taximetrist un CD, sa ni-l aduca noua. Taximetristul, amabil, a luat cei 200.000 de lei (comision) si CD-ul, pe care l-a adus la redactie. Ne-a spus ca e de la un nene cu un BMW negru, cu numere straineze. Pe CD, tot felul de inventii si bazaconii, semnate cu numele vice-lui de la CJ, Dan Simedru. Vorbe puse-n gura lui, cum ca n-ar fi de acord cu Tariceanu, cu PNL-ul si cu altii, tot din tabara lui politica. Nenea cu bmw-ul, daca ai impresia ca punem botul la facaturi de genul asta, esti mai pacalici ca noi. Unde mai pui ca i-ai dat si taximetristului 200.000 de lei, degeaba. Doar ca sa ne amuzi pe noi.     • Domnul nenea lider sindical din invatamint, Valeriu Susman, este rugat sa ne dea un telefon. Mai bine zis, un numar de telefon valabil, ca-l sunam noi. Nu de alta, dar ne-au dat tot felul de cunoscuti de-ai lui matale o multime de numere de telefon, la care raspund diversi, numai matale nu. Fi amabil, suna-ne, ca sintem fierbinti, rau…   • LAAAAAAAAA MUUUUUUUUULTI AAAAAAAANI! (Doamne, ce fals cintam…) Intreaga redactie, intr-un singur glas, prinos de multumiri si calde salutari. Sa traiasca prefectul Cosmin Covaciu si PNL Alba, ca si ei ne ureaza, zilnic, “La multi ani”.  Acest text va fi considerat pamflet 

Presiunile au sporit in intensitate asupra lui Tony Blair, somat sa confirme public data plecarii sale din Downing Street, pe care publicatia “The Sun” a fixat-o deja pentru 26 iulie anul viitor. Blair, sustine respectiva sursa, va demisiona de la conducerea laburistilor la 31 mai, deschizind o campanie de opt saptamini pentru desemnarea succesorului sau, care va deveni, astfel, premier pina la viitoarele alegeri, prevazute pentru mai 2010. In virtutea sistemului britanic, primul-ministru este, de fapt, seful partidului invingator in alegeri. Intre timp, Tom Watson, subsecretar de stat in Ministerul britanic al Apararii si unul dintre cei 17 deputati care i-au scris lui Blair cerindu-i sa fixeze data retragerii sale, si-a anuntat ieri demisia, in semn de protest. Gestul lui a fost urmat, citeva minute mai tirziu, de Khalid Mahmood, care ocupa functia de secretar parlamentar. 

El va ocupa al treilea rang printre urmasii la tron, dupa tatal sau, printul Akishino, si unchiul sau, Naruhito. Nasterea micutului va pune capat, pentru moment, dezbaterilor privind oportunitatea revizuirii codului de succesiune, pentru a permite accesul femeilor la cea mai inalta instanta. Conservatorii si traditionalistii jubileaza: traditia a fost salvata! Micul print, a carui venire pe lume a umplut de bucurie inimile japonezilor, a primit deja un prim cadou de la bunicul. Urmind traditiile seculare, imparatul Akihito i-a trimis nepotului sau, la spitalul unde se afla impreuna cu mama sa, o sabie, chemata sa-l apere pe noul ei proprietar de boli si alte necazuri. Sabia, a carui lama are o lungime de 26 de centimetri, a fost invelita intr-o bucata de tesatura si inchisa intr-o cutie speciala. Darul a fost asezat linga patut. Este primul din lungul sir de ritualuri la care va “asista” micul print. Saptamina viitoare va avea loc ceremonia numelui, condusa, conform obiceiului de mii de ani, de tatal micutului. Presa nipona a abordat in editii speciale subiectul, care a deschis toate emisiunile informative televizate. La iesirea din spitalul Sapporo, imparatul si sotia lui, Michiko, au fost aclamati de mii de oameni veniti sa-si exprime bucuria. 

Coincidenta a facut ca ieri saptaminalul polonez “Wprost” sa publice lista celor mai bogati oameni din Europa centrala si de est, unde Ahmetov ocupa pozitia a 11-a, inaintea altor “reali stapini” ai Ucrainei: Igor Kolomoiski, Viktor Pinciuk, Serghei Taruta. Un top care, au tras concluzia analistii, ilustreaza cel mai fidel “ce s-a construit in Ucraina lui Leonid Kucima si ce a reusit sa schimbe la aceasta constructie Maidanul portocaliu”. Iar dupa cum scria in acest sens cotidianul “Kommersant”, “societatea formata, in Ucraina, in 15 ani de independenta este un capitalism oligarhic cu chipul lui Viktor Iuscenko. Intr-o astfel de tara, nota sursa citata, “cel mai influent om poate fi doar un deputat-miliardar. O asemenea societate are imperios nevoie de o vitrina atragatoare, folosita in scopuri de reclama pe pietele externe. Si, firesc, o atare societate trebuie sa dispuna de un manager puternic, un gospodar adevarat, dar care nu poseda miliarde proprii”. De altfel, pentru acest loc se duce marea lupta politica in Ucraina, cistigata, pentru moment, de Viktor Ianukovici. Cu alte cuvinte, Ucraina s-a transformat intr-o republica parlamentar-prezidentiala, unde seful statului cedeaza, la capitolul putere de influenta, Primului Oligarh si Primului Manager. Deci, singurul lucru care s-a intimplat in Ucraina in urma alegerilor prezidentiale din 2004, a legislativelor din 2005 si a reformei politice din 2006 este partajarea functiilor intre Primul Reprezentant al tarii, adica presedintele, si Primul Manager, adica primul-ministru. Este, de fapt, singura deosebire dintre Ucraina lui Iuscenko si cea a lui Kucima, care era, in acelasi timp, si primul gospodar al statului, si simbol al statalitatii. Ramine de vazut daca noua constructie va functiona, devenind cu adevarat eficienta. 

 Dupa terminarea discutiilor PSD-PC, Mircea Geoana a iesit la atac si a incercat sa desfiinteze toate tentativele puterii de a incropi un pachet de legi privind siguranta nationala. In acelasi timp, Geoana a prezentat propriul proiect de lege pe aceasta tema. “Sintem indignati de faptul ca un subiect vital a devenit subiect de lupta intre cele doua palate. Orice fel de mijloc este permis in aceasta lupta de strada”, a declarat liderul PSD. Convins ca propunerile lor vor fi luate in considerare in acest context zugravit de el, Geoana a afirmat ca principalul proiect al PSD se refera la “infiintarea unei comisii unice” de control al serviciilor secrete. “Aceasta comisie va avea pentru prima data un mod real de control”, s-a laudat pesedistul, sustinind ca vor mari regulile de confidentialitate pentru membrii comisiei, astfel incit serviciile sa nu mai poata invoca faptul ca anumite informatii sint secret de stat. In plus, pesedistii s-au aratat indignati de felul in care premierul Tariceanu vrea sa incorseteze strategia nationala intr-un pachet de legi. “Vom impune obligatia de a prezenta in fata parlamentului o strategie anuala de informatii “, a mai explicat Geoana. In discursul sau acid impotriva puterii, capul PSD s-a gindit sa critice si modul in care cei doi centri de putere, premierul si presedintele, inteleg sa isi subordoneze serviciile secrete. “Propunerea noastra este de a introduce votul cu majoritate in CSAT, cu exceptia zonelor constitutionale ale presedintelui. Legea CSAT va trebui sa excluda ambitiile de putere monarhica a presedintelui. Este in afara Constitutiei, este neproductiv”, a sustinut Geoana, care a criticat si propunerile guvernului de a trece SPP in subordinea Ministerului de Interne sau STS sub controlul Ministerului Telecomunicatiilor. Nici prezidentiala, nici parlamentaraLiderul PSD si-a continuat planul de a trimite sageti in doua directii si cind a venit vorba de revizuirea Constitutiei. “Noi nu sintem de acord cu ideea ca in acest razboi sa schimbam ordinea constitutionala a tarii”, a adaugat Geoana, precizind ca aceasta dezbatere a aparut tot din cauza divergentelor Basescu - Tariceanu. Cu ironie, acesta i-a amintit liderului PD, Emil Boc, ca modelul constitutional francez, pe care l-a dat exemplu, a fost facut pentru generalul Charles de Gaulle si ca Basescu nu se compara cu acest personaj. “Il indemn pe Traian Basescu sa aiba o conversatie telefonica cu Adrian Nastase. Sint tot mai convins ca domnul Traian Basescu este ultimul presedinte al tranzitiei”, l-a avertizat Geoana pe Basescu, sugerindu-i ca este posibil sa se bata pentru un lucru de care va beneficia altcineva. Voiculescu ar vrea o alianta cu GeoanaAcuzatiile iesite ieri din gura liderului PSD au semanat foarte tare cu cele aruncate de conservatori in ultima vreme. Acest lucru, si din cauza faptului ca, tot ieri, Geoana a avut o intilnire cu o delegatie a PC, cu care a discutat “despre trecutul, despre prezentul si despre viitorul relatiei”. In acelasi timp, intr-un comunicat trimis de conservatori, se arata ca in cadrul intilnirii s-au discutat teme comune, prezente si viitoare. “S-a convenit ca discutiile sa fie reluate in perioada urmatoare”, se arata in acelasi comunicat.

In aceeasi zi insa, in sedinta de Guvern au fost propuse si aprobate o serie de modificari la noul cod, care au fost promovate prin ordonanta de urgenta. Acestea au ca scop, in principal, evitarea unor situatii de genul celei produse de fuga lui Omar Hayssam. Bratara electronica in loc de bila legata cu lantul de piciorMinistrul Justitiei, Monica Macovei, cea care a anuntat ieri noile modificari, a confirmat ca fuga “teroristului numarul 1” Hayssam a fost cea care a impus aceste modificari.Pentru un mai bun control al unui potential infractor, care este banuit ca vrea sa se transforme in “El Fugitivo”, judecatorul are obligatia sa solicite acuzatului sa se prezinte la organele de politie in mod periodic. “O persoana poate fi chemata sa se prezinte la Politie o data pe luna sau o data pe saptamina, iar alta despre care exista suspiciuni ca vrea sa paraseasca tara, mai des”, a spus Macovei. Mai mult, in caz ca pericolul de disparitie al acuzatului este foarte mare, judecatorul poate cere acuzatului, ca masura suplimentara, purtarea unei “bratari” electronice care functioneaza ca un GPS (sistem de determinare a pozitiei prin satelit). Astfel, locul in care se afla persoana va aparea in permanenta pe sistemul electronic de supraveghere. Ministrul Justitiei a precizat ca o persoana supravegheata nu va putea scoate bratara de la mana si “sa o puna pe coada unui caine”, pentru a-si pierde urma, pentru ca sistemul electronic de supraveghere sesizeaza imediat aceasta operatiune. Tot ea a spus ca supravegherea electronica va deveni operationala dupa 1 iulie 2007, iar costurile estimate se ridica la 100.000 de euro. “In acest fel va scadea numarul arestatilor preventiv”, a apreciat Macovei.Pentru anchetatii si retinutii bolnavi sau presupusi bolnavi, ca Hayssam, care nu pot fi tratati in spitalele-penitenciar vor fi internati sub paza in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii, a mai spus ministrul. De asemenea, ca sa nu mai existe dubii asupra responsabilitatilor autoritatilor, s-au adus precizari cu privire la ordinul de dare in urmarire, deoarece nu existau norme precise in aceasta privinta. Noile prevederi stabilesc procedurile care trebuie urmate in acest caz: anuntarea serviciului pasapoarte, instiintarea Ministerului Administratiei si Internelor, interceptarea convorbirilor telefonice, supravegherea conturilor bancare, perchezitii.Noul cod de procedura penala bulverseaza parcheteleChiar si fara modificarile de miercuri, noul cod de procedura penala va produce multe probleme in sistemul juridic. Se modifica radical competentele, astfel incit in competenta judecatoriei, si, respectiv, a parchetelor de pe linga judecatorii, se transfera unele infractiuni ce au fost pina la intrarea in vigoare a noului cod de competenta tribunalului si, respectiv, a parchetelor de pe linga tribunale. De exemplu, tilhariile, furtul calificat din conducte vor intra in competenta judecatoriilor si parchetelor de pe linga judecatorii iar infractiunile de lovire, amenintare, tulburare de posesie nu se mai judeca direct de catre instanta, ci se vor analiza de catre parchet. Noul Cpp reglementeaza pentru prima data competenta de cercetare si judecare a infractiunilor comise de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform noilor norme, membrii CSM vor fi cercetati de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judecati de  instanta suprema. Tot in premiera, in caz de conflict de competenta intre o instanta civila si una militara, competenta revine celei civile, invers decit pina acum. Cauzele in lucru pina la aceasta data, de exemplu dosarele revolutiei, vor fi finalizate insa de catre instantele militare. Acestea sint doar citeva din foarte multele modificari ale noului cod de procedura penala. Odata cu modificarile insa, au aparut si multe o pinii negative. O serie de reputati juristi sustin ca o parte dintre aceste modificari sint neconstitutionale, cum ar fi prevederea ca inculpatii si invinuitii vor avea obligatia sa anunte in scris, in termen de trei zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal.

Amenintarile cu greva ale sindicatelor din invatamint, in fiecare an, in preajma inceperii anului scolar, au devenit nu doar obisnuite, dar chiar o certitudine. Dupa dezamorsarea conflictului dinaintea examenelor de Bacalaureat, sindicatele din invatamint ameninta din nou cu boicotarea inceputului de an scolar.“Astazi vom sti daca facem sau nu greva”La nivelul judetului Alba, lucrurile au fost, mai mereu, mai calme decit declaratiile liderilor sindicali de la “centru” iar luarile de pozitie nu sunt la fel de virulente. Contactat telefonic, liderul sindical, profesor Ioan Stanca, a declarat ca nu a fost luata inca o hotarire, si ca se asteapta rezultatul discutiilor de la Bucuresti. In acest sens, reprezentantul sindicatului din invatamintul judetean, Valeriu Susman a participat in cursul zilei de ieri la o sedinta a liderilor sindicali, in urma careia se va hotari ce pozitie vor lua sindicatele cu privire la anuntata greva.“Grevele le fac liderii sindicali, nu dascalii”Conform spuselor Inspectorului Scolar General adjunct, Elena Ignat, in cursul zilei de ieri, cu ocazia sedintelor publice de atribuire a posturilor de suplinitori, s-au purtat si unele discutii mai putin formale, cu liderii de sindicat, pe tema unei posibile greve. Din perspectiva inspectoratului, amenintarea profesorilor cu greva nu este chiar atit de grava, deoarece “grevele le fac liderii sindicali, nu dascalii”. Din spusele Elenei Ignat, ca urmare a discutiilor purtate cu multi dascali, acestia nu par atit de incintati de o posibila greva, iar numarul mare de persoane care au concurat pina si pe posturile de suplinitor arata acest lucru. Pe de alta parte, se spera in gasirea unor solutii de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, precum si Ministerul Finantelor, pentru ca revendicarile dascalilor sa fie satisfacute si inceperea anului scolar sa nu fie afectata de o posibila greva.

 Proiectul festivalului a fost initiat de Teatrul de papusi din Alba Iulia si este sprijinit financiar de Consiliul Judetean Alba. Festivalul, intitulat “Povesti pentru copii si oameni mari” va avea parte de participanti de marca. La cele patru zile de spectacole teatrale isi vor aduce contributia Teatrul Odeon, Teatrul National Constanta, UNITER, Asociatia Internationala a Criticilor de Teatru precum si Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale, Bucuresti. O surpriza pentru publicul iubitor de teatru ar putea fi prezenta Teatrului Act din Bucuresti, care s-ar putea sa fie prezent la festival cu piesa “Creatorul de teatru”, din distributia caruia face parte si unul dintre cei mai cunoscuti actori din Romania, Marcel Iures. Prezenta lor este insa conditionata de disponibilitatea lui Marcel Iures, care se afla acum in America, unde negociaza un contract de film, iar in cazul in care va fi finalizat, va face imposibila deplasarea la Alba Iulia. Chiar daca Teatrul Act nu va putea participa, ramin, oricum, Teatru Odeon si Teatrul National Constanta, nume grele in peisajul teatral din tara. Pe linga piesele de teatru dramatic, organizatorii au mai pregatit multe spectacole dedicate copiilor, si tot pentru ei vor fi organizate work-shop-uri pe diverse teme, care vor avea rolul de a-i familiariza pe mici spectatori cu lumea teatrului. Prezent ieri la intilnirea cu presa, Ion Dumitrel s-a declarat foarte incintat de acest proiect, in asa masura incit a promis ca, incepind de anul viitor, Alba Iulia va avea un teatru propriu. Astfel ca, dupa multi ani de letargie intrerupta din cind in cind de cite un spectacol de tinuta, iata ca viata culturala a municipiului si, implicit, a intregului judet, s-ar putea imbogati intr-un mod complet neasteptat.

Adaptare la piata europeanaDaca pina de curind,piata romaneasca era sufocata de produse cu o calitate incerta, consumatorul, din ce in ce mai rafinat, dar si mai pretentios, incepe sa devina important pentru producatorii de vinuri. Era bauturilor produse in gospodarie sau in mici ferme pare sa fi apus, iar viticultorii romani, presati si de apropiata ciocnire cu piata occidentala, schimba din mers. Unul dintre cei mai importanti producatori din tara, societatea Jidvei, a intrat de curind in plin proces de schimbare, atit in ceea ce priveste tehnologiile cit si in ceea ce priveste materia prima si strategia de marketing. Ioan Buia, directorul complexului din apropierea Blajului, spune ca “In acest sens am inceput o innoire a intregii societati, incepind de la scoala de vita, de la plantatiile ce se executa, de la sortimentele de struguri si vita de vie ce trebuie introduse in cultura, cit si la introducerea unor noi tehnologii in producerea vinurilor albe seci, demiseci si demidulci in societatea noastra”. Directorul tehnic al societatii, Vasile Orian, se ocupa de schimbarile in ceea ce priveste plantatiile. “Inlocuim viile vechi cu vii tinere, cu soirile care sunt cautate atit in tara cit si in strainatate. (...) In toamna aceasta plantam 200 de hectare in masiv, si in primavara o sa mai plantam inca 200. O sa ajungem sa avem vii tinere pe aproximativ 800 de hectare, vii cu potential si de calitate superioara”. Schimbarea merge insa mai departe, pe fluxul tehnologic al productiei de vin. Unul dintre cei mai renumiti profesori in acest sens, Ioan Buia, actualul director al complexului de la Jidvei, spune ca “Vor fi aduse o serie intreaga de instalatii si utilaje care sa duca la scaderea temperaturii mustului, si apoi o fermentatie controlata a acestuia”.Sacrificii pentru strategie de durataLa aceasta ora, pe teritoriul judetului isi desfasoara activitatea 29 de producatori autorizati de vin, fiind plantate cu vita de vie aproximativ 2.100 de hectare de pamint. Pentru a face fata competitiei europene, o mare parte a plantatiilor va fi inlocuita, cei mai puternici agenti comerciali fiind dispusi chiar sa opreasca activitatea pentru retehnologizare, fiind si cazul societatii de la Jidvei. Directorul Ioan Buia spune ca “Intrarea in Uniune inseamna o noua calitate a muncii si o noua calitate a produsului. (...) Intrarea in Uniune nu este grea, atunci cind noi ne perfectionam, ne modernizam si, mai ales, introducem o noua calitate in munca noastra”. Procesul este la fel de simplu si in opinia directorului de marketing si vinzari de la Jidvei, Cristian Fuga, care spune ca “Integrarea in Uniunea Europeana, atrage dupa sine intilnirea produselor de pe piata autohtona cu produsele de pe piata europeana. Acest lucru este foarte important pentru noi, producatorii autohtoni, pentru ca vom vedea nivelul la care suntem, iar pentru ca acest impact sa fie cit mai redus posibil, este important ca noi, producatorii autohtoni, sa realizam o serie de investitii in partea tehnologica, pentru ca produsele noastre sa fie competitive, atit din punct de vedere al calitatii cit si din punct de vedere al pretului”. Citi vor rezista?Procesul de adaptare la piata internationala va face cu siguranta si victime, multi dintre producatorii locali fiind prea mici pentru a-si permite astfel de cheltuieli. Specialistii avertizeaza ca, din aceasta cauza, perioada imediat urmatoare ar putea fi marcata de o crestere a pretului la vinul de productie interna. De cealalta parte, producatorii mari sunt dispusi sa ia in calcul varianta mentinerii costului de piata al produsului la acelasi nivel, totul in speranta pastrarii si dezvoltarii pietei. Cristian Fuga, directorul de Marketing si Vinzari de la Jidvei, spune ca “Nu vom ridica pretul vinului neaparat, important este ca segmentul de piata pe care il avem sa il pastram si chiar sa il crestem”. Totusi, pretul vinului va varia in viitor, si in functie de alte coordonate. Directorul complexului Jidvei, Ioan Buia explica: “Pretul vinului va fi in functie de calitatea strugurilor si de calitatea vinului, desigur ca pretul vinului la o calitate mai buna, va fi mai mare”. Veriga finala a traseului urmat de vin, magazinele de desfacere, are, de asemenea o influenta. Gestionarul unui astfel de punct comercial, Adriana Iambor, spune ca vinzarile “vor depinde de calitate si de pres, si bineinteles de preferinta consumatorului”. Feteasca regala sau Chardonnay ?Pentru cunoscatorii de vinuri, alegerea pare a fi destul de usoara, deoarece buchetul, anul de producere si podgoria sunt lucruri care conteaza mai mult decit prezentarea. De cealalta parte, pentru un neavizat, alegerea intre o “Feteasca Regala” si un “Chardonnay” este la fel de usoara. Daca are bani va prefera un nume pompos, daca nu unul mai usor de retinut si de platit. Oricum, in scurt timp, un vin cu adevarat bun va sta pe masa celor care isi permit, si tot acestia vor sti sa il recunoasca. Ramine de vazut, insa, daca imaginea si strategia cu care producatorii autohtoni vor intra pe piata europeana va fi pe masura calitatii incontestabile a vinului romanesc.

 FC Unirea Alba Iulia 2006 are o buna sansa de a accede in turul VI al Cupei Romaniei. Dupa ce, in etapa precedenta, au trecut relativ usor (2-1 cu Inter Blaj, intr-o partida in care Mihai Zamfir a folosit doar 4 titulari), albaiulienii au in continuare un adversar modest. Este vorba despre CS Agro Company Bacia, o formatie tinara, fiind infiintata acum un an, care activeaza in Divizia D din campionatul judetului vecin, Hunedoara. Cealalta reprezentanta a judetului nostru, ramasa in cursa, Soda Ocna Mures, va da piept cu mai puternica Gaz Metan Medias. Picanterii Jocurile se vor desfasura în sistem eliminatoriu, într-o singura mansa, echipele prevazute primele în program la fiecare joc urmind sa organizeze partidele. Echipele din Liga a III-a si cele din categorii inferioare acesteia au dreptul sa efectueze patru schimbari de jucatori. În jocurile din Cupa României, echipele din Liga a II-a si a III-a nu sunt obligate sa foloseasca jucatori juniori. Faza a VI-a a Cupei României, la care vor participa cele 28 de echipe cistigatoare ale jocurilor din faza precedenta, este programata sa aiba loc marti 3 octombrie 2006, cu incepere de la ora 14,30. In celelalte partide: FC Politehnica II Iasi – FC Cetatea Suceava FCM CFR Pascani – FCM Bacau FCM II Bacau – FC Laminorul Roman FC Energia Vulturu Focsani – FCM Dunarea Galati FC Delta Tulcea – SC CF Braila SA FC Farul II C-ta sau ASM Constanta – FC Callatis Mangalia FC D. 2005 Calarasi – FC Prefab 05 SA Modelu Calarasi AS Concordia Chiajna – FC Snagov SC Juventus Bucuresti – FC Sportul Studentesc CS Intergaz Bucuresti – CS Otopeni FC Gloria Buzau – FC Precizia Sacele FCM II Târgoviste – SC FC Petrolul SA Ploiesti CS Chimia Brazi – FCM Câmpina CSM Rova Rosiorii de Vede – CS Dacia Mioveni CS Alro Slatina – CSM Rimnicu Vilcea AS Prometeu Craiova – FC Caracal SC Minerul Jilt Matasari – CS Building Vânju Mare CS Minerul Motru – SC Corvinul 2005 Hunedoara CS Calor Timisoara – FC U Politehnica II Timisoara CS Auxerre Trans Orsova Lugoj – FCM SA Resita CS Ineu – CF Lotus Felix Sinmartin SC Gaz Metan Tirgu Mures – FC Brasov CS Avintul Reghin – CS Forex Brasov CS Universitatea 1919 Cluj – SCS Universitatea SA Cluj CS Somes Gaz Beclean – FC Baia Mare CS Fink Fenster Petresti – CF Somesul 2002 Satu Mare

Turneul din Capitala va fi privat de prezenta lui Victor Hanescu, tenismanul roman aflindu-se in momentul de fata in perioada de recuperare dupa accidentarea suferita la spate, putind participa la concursuri abia in luna ianuarie. Pina acum, la ce-a de-a XI-a editie a Open Romania si-au anuntat prezenta 22 de tenismeni, printre care se numara Andrei Pavel, cistigatorul de anul trecut Florent Serra, dar si spaniolul Alberto Martin (invingator la turneul bucurestean in 1999) si argentinianul Guillermo Coria (locul 33 ATP), cel mai bine clasat sportiv in ierarhia mondiala care va evolua pe zgura de la Arenele BNR in perioada 11-17 septembrie. Organizatorii vor acorda si trei wild-carduri, unul dintre ele fiind deja acontat de Victor Ionita, cel mai bun jucator in turneele futures. Celelalte doua vor fi atribuite tot unor tenismeni romani, lupta dindu-se intre Razvan Sabau, Victor Crivoi si Adrian Ungur. Totusi, este posibil ca doar unul dintre cei trei sa acceada direct pe tabloul principal, daca unul dintre jucatorii bine clasati in clasamentul ATP si care a iesit prematur de la US Open va solicita un wild-card. Organizatorii au recunoscut ca l-ar fi dorit la Bucuresti pe cipriotul Marco Baghdatis, dar acesta a optat sa joace in turneul de la Beijing. Pina cel tirziu miine vor fi cunoscute aceste doua nume care vor completa lista jucatorilor acceptati direct pe tabloul principal. Pretul biletelor pentru Open Romania este de 5 lei in primele doua zile, 10 lei pentru miercuri si joi, 15 lei pentru vineri si simbata. Cei care vor dori sa vada pe viu finala turneului din Capitala vor trebui sa scoata din buzunar 20 de lei pentru un bilet. Pastrind traditia concursurilor anterioare, organizatorii au pregatit si doua demonstrative, la care vor lua parte Ilie Nastase si Guillermo Vilas, fiind foarte posibil ca pe teren sa intre si Virginia Ruzici (15 turnee cistigate de-a lungul carierei, incluzind si Roland Garros). Valoarea totala a premiilor este de 323.250 de euro, cistigatorul fiind recompensat pentru performanta cu 44.100 de euro si 35 de puncte ATP. Guvernul da 350.000 de lei pentru Cupa Davis Open Romania este un bun prilej de pregatire a meciului din barajul de mentinere/promovare in Grupa Mondiala a Cupei Davis, in care Romania va intilni, in perioada 22-24 septembrie, pe teren propriu, echipa Coreei de Sud. Organizarea acestei partide va fi finantata si de guvern cu suma de 350.000 de lei. ANS a primit aceasta suma, prin bugetul Cancelariei primului-ministru, care a fost suplimentat in acest scop, de la Fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului. Chiar daca tara noastra este considerata favorita, Andrei Pavel a afirmat ca absenta lui Victor Hanescu face misiunea “tricolorilor” mai dificila. In ceea ce priveste problemele lui Hanescu, Dumitru Haradu, directorul executiv al Federatiei Romane de Tenis, a precizat ca jucatorul a efectuat mai multe examene medicale, in urma carora s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa-si dezvolte mai mult musculatura spatelui. Acest lucru nu-i va afecta prea mult cariera sportiva, pentru ca Hanescu isi va ingheta pozitia in clasamentul ATP, urmind ca sezonul viitor sa poata fi acceptat direct pe tabloul principal la Melbourne si Roland Garros. In absenta lui Hanescu, este foarte posibil ca la dublu sa evolueze Andrei Pavel alaturi de Horia Tecau. Problema antrenorilor Adrian Marcu si Florin Segarceanu este legata de alegerea celui de-al doilea jucator care sa evolueze la simplu. Optiunile sint Victor Ionita si Razvan Sabau, insa o decizie se va lua dupa turneul Open Romania.

 In cursul zilei de astazi, deputatul conservator de Alba, Nicolae Popa, va acorda audiente la birourile parlamentare din Municipiul Aiud, incepind cu ora 15,30, si in orasul Ocna Mures, incepind cu ora 17,00. La audiente sunt asteptati toti cetatenii care se confrunta cu probleme personale sau de interes local ori judetean.

 Centrul de Servicii Comunitare “Arnsberg” Alba Iulia beneficiaza, incepind de luna trecuta, de serviciile lui Hiroshi Tanaka, voluntar japonez specialist in kinetoterapie. Reprezentantii Directiei Generale de Protectia Copilului si Asistenta Sociala Alba au precizat ca Hiroshi Tanaka este specializat in tratamentul de reabilitare si ca acesta s-a oferit voluntar in Romania pentru a ajuta in procesul de recuperare a copiilor cu dizabilitati. Totodata, el va impartasi din experienta sa profesionala personalului de specialitate din cadrul  Centrului de Servicii Comunitare “Arnsberg” Alba Iulia. Centrul de recuperare “Arnsberg” Alba Iulia functioneaza in structura Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba cu doua componente: Centrul de recuperare in regim de zi si Centrul de recuperare in regim rezidential. Lunar, numarul celor care beneficiaza de  servicii de recuperare este  aproximativ de  80-100 copii/tineri, cu virste intre 0 si 18 ani, avind dizabilitati usoare, medii si severe (fizice, psihice sau asociate), copii care provin din familii sau din sistemul de protectie al copilului din judetul Alba. Activitatea de recuperare medicala este desfasurata de personal de specialitate, absolventi de invatamint superior cu specializari in: fiziokinetoterapie, kinetoterapie,  de cultura fizica medicala, masori. Cu toate acestea, datorita lipsei specialistilor in domeniul recuperarii medicale, doar 60% dintre posturile normate si aprobate pentru aceasta structura sint ocupate, in prezent.

 Peste 1.400 de firme care isi desfasoara activitatea in zone considerate defavorizate si care au beneficiat de ajutoare din partea bugetului de stat sint verificate in aceasta perioada de catre reprezentantii Consiliului Concurentei, pentru a se stabili daca si-au indeplinit obligatiile asumate an momentul in care le-a fost acordat sprijinul. Mai mult, conform unui comunicat al institutiei de reglementare in domeniul concurential, actiunea de monitorizare la care sint supuse aceste firme urmareste identificarea companiilor care nu mai pot beneficia de ajutor din partea statului ca urmare a atingerii intensitatii maxime admise, precum si verificarea respectarii conditiilor privind investitiile efectuate in zona defavorizata. De asemenea, monitorizarea are si scopul de a actualiza informatiile referitoare la cuantumul ajutorului de stat de care au beneficiat firmele din aceste zone. Controalele vor fi efectuate societatilor din judetele Alba, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Covasna, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramures, Prahova, Salaj, Sibiu, Suceava si Tulcea. “Monitorizarea permanenta a agentilor economici si informarea acestora asupra sumelor de care mai pot beneficia au condus la o scadere semnificativa a numarului agentilor economici care au incalcat prevederile legale”, a declarat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, citat in comunicat.Ca urmare a actiunilor anterioare de verificare, desfasurate de Consiliu, in anii 2004 si 2005, s-a hotarit recuperarea ajutoarelor de stat in cazul a 50 de firme si incetarea acordarii de ajutor de stat pentru 37 de companii care activeaza in zonele defavorizate.Conform raportului anual al activitatii din 2005 a Consiliului Concurentei, anul trecut doar 54 de agenti economici din aceste zone au depasit limita maxima admisa a intensitatii ajutoarelor de stat, in timp ce, in anul 2004, numarul acestora era de 143, ceea ce inseamna ca sprijinul financiar si-a atins scopul, iar firmele din aceste zone tind sa isi limiteze dependenta fata de fondurile de stat.

 asamente si topuri. Cind la stinga, cind la dreapta, ne mai impiedicam de alti competitori, mai pierdem din credibilitate, sintem pusi la zid cu ratingurile, citeodata imbunatatite sau revizuite, citeodata nefavorabile. Si tot asa pina ce doar cifrele mai vorbesc despre reformele si mediul economic românesc, pentru ca faptele sint putin vizibile. Dar vestile bune vor iesi intotdeauna in fata, pentru ca interesele de a ne contura o buna imagine, mai ales acum, in prag de aderare, sint mai evidente decit oricind. In aceasta idee, nu orice institutie, ci tocmai Banca Mondiala, ne plaseaza in virful topului, respectiv pe locul doi, printre tarile cu cele mai importante reforme si al caror mediu de afaceri ar fi propice pentru investitori. Intreg tabloul creionat de catre raportul Bancii Mondiale pare desprins dintr-o poveste in care Cenusaresele Africii sau Europei Centrale si de Est au intilnit zina cea buna, care a transformat mediul de afaceri intr-o portita numai buna pentru a intra investitorii. Apoi, acelasi personaj a grabit reformele si le-a adus in fruntea unui top de nivel international, pentru a impulsiona oamenii de bine, cu punga mare, sa vina prin tari ca Georgia, România, Guatemala sau Tanzania sa faca... afaceri. Onorabilul loc doi ii revine... Raportul “Doing Business 2007: How to Reform” (Mediul de afaceri 2007: Cum se face reforma) constata ca Romania s-a situat pe locul doi din 175 de tari din punctul de vedere al reformelor care sa usureze intreprinderea unei afaceri si care au simplificat modul de autorizare a intreprinderilor si desfasurarea activitatilor comerciale, au inlesnit accesul la credit, au marit flexibilitatea pietei muncii si au intarit protectia investitorilor. Primele 10 tari reformatoare sint, in ordine, Georgia, Romania, Mexic, China, Peru, Franta, Croatia, Guatemala, Ghana si Tanzania. Luind in calcul alte variabile, raportul mai intocmeste un clasament din punctul de vedere al usurintei in desfasurarea unei afaceri. Tara noastra este situata pe locul 47, din 175 de economii aflate in vizor, iar in rindul tarilor Europei de est ne clasam pe locul cinci, dupa Lituania, Estonia si Letonia, urmate de Slovacia. Pe plan mondial, primele 30 de tari din punctul de vedere al usurintei intreprinderii de afaceri sint, in ordine, Singapore, Noua Zeelanda, SUA, Canada, Hong Kong (China), Marea Britanie, Danemarca, Australia, Norvegia, Irlanda, Japonia, Islanda, Suedia, Finlanda, Elvetia, Lituania, Estonia, Thailanda, Porto Rico, Belgia, Germania, Olanda, Coreea, Letonia, Malaiezia, Israel, Sf. Lucia, Chile, Africa de Sud si Austria. De ce sintem in top? Realizarile României sint rasplatite cu o medalie de aur, pe plan regional, si locul doi, pe plan mondial. Sa vedem si despre ce realizari este vorba: a simplificat procedurile pentru autorizatia de constructie si a creat un birou unic pentru obtinerea acordului. Potrivit noilor reglementari, obtinerea autorizatiilor necesita mai putin timp, mai putin de 49 de zile. De asemenea, mai sintem laudati pentru initiativele an ceea ce priveste legislatia privind forta de munca, marind la sase ani durata contractelor la termen, ceea ce a incurajat angajarea de catre intreprinderi a celor proaspat intrati pe piata muncii. Noile proceduri vamale au redus timpul necesar satisfacerii cerintelor privind reglementarea comertului la jumatate - aducindu-l la 14 zile. Romania a mai largit si aria informatiilor privind potentialii solicitanti de imprumuturi si a accelerat procedura falimentului. Capra vecinilor... Si vecinei noastre de la sud, Bulgaria, ii sint apreciate evolutiile in privinta demararii unei afaceri. Ei i se alatura Republica Ceha, formind tandemul caruia i se recunosc demersurile privind deschiderea de birouri de credit pentru furnizarea de informatii, atit pozitive, cit si negative, asupra persoanelor fizice si intreprinderilor, usurind accesul la credit ca urmare a faptului ca a inlesnit creditorilor aprecierea riscului. Ungaria a reusit sa obtina o apreciere nefavorabila cind vine vorba de acordarea creditelor, dar a reusit, alaturi de alte tari din regiune, sa realizeze cea mai populara reforma din zona: reducerea si simplificarea impozitului pe venitul societatilor. Printre reformatorii fiscali se numara Albania, Bosnia-Hertegovina, Estonia, Ungaria, Muntenegru si Turcia. Bosnia-Hertegovina a redus si impozitarea proprietatii.

 Referitor la acest aspect, Adrian Tibu, purtatorul de cuvint al Ministerului Agriculturii, a precizat ca la aceasta data nu este necesar sa fie activat mecanismul de interventie si nici sa fie fixat un pret de interventie, piata libera functionind foarte bine. Avind in vedere ca, dupa toate probabilitatile, in mai putin de patru luni Romania va fi acceptata in UE, este posibil ca acest mecanism sa nu fie niciodata activat. O comisie compusa din sapte oameni ai ministerului are puteri depline Mecanismul poate fi activat doar pentru recolta din anul 2006, atunci cind oferta de griu excedeaza cererii de consum pe piata. Institutia abilitata care va achizitiona doar griu pentru consum este Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura. Dar guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, este cel care va emite o hotarire care va trebui sa contina pretul de interventie, cantitatea de griu din productia interna a anului 2006 care se achizitioneaza la stocul public de interventie, resursele financiare aferente aplicarii mecanismului de interventie, precum si perioada de transmitere a ofertelor pentru vinzare la stocul public de interventie. Deosebit de important e faptul ca analizarea ofertelor si a altor documente prevazute de lege se va face de catre o comisie constituita din patru reprezentanti ai Agentiei si trei ai ministerului, la care se adauga unul, doi sau maximum trei reprezentanti desemnati de Consiliul de produs cereale si produse procesate, dar care pot avea doar calitatea de observatori. Aceasta comisie va lua toate hotaririle si va fi cea care va analiza ofertele si, in final, va stabili care sint beneficiarii de la care statul va cumpara griu prin intermediul acestui mecanism.   Micii producatori, exclusi din start Noile reglementari stabilesc ca de la un ofertant nu se poate cumpara mai putin de 80 tone, dar nici mai mult de 80, si in niciun caz nu poate fi luata in considerare mai mult de o oferta pentru orice posibil furnizor. Mai mult, nu pot fi luate in considerare decit ofertele facute de catre producatorii persoane fizice si/sau juridice, organizati in exploatatii inregistrate in Registrul agricol/Registrul fermelor. Arendasii, concesionarii, reprezentantii asociatiilor in participatiune si ai societatilor agricole constituite legal vor trebui sa faca dovada exploatarii terenurilor prin contractele specifice fiecarei entitati in parte privind terenurile pe care le au in exploatare. Dar oferta va fi insotita de o adeverinta de la Consiliul local de pe raza teritoriala unde se afla terenul, privind suprafata cultivata cu griu in anul 2006, si de buletine de analize asupra calitatii produsului oferit. Practic, astfel sint exclusi din schema si angrosistii, care ar fi tentati sa cumpere griu de la micii producatori la preturi modice. In urma unui mecanism comisia va stabili pentru fiecare ofertant admis cantitatea care va trebui s-o livreze, depozitul de stocare si programul de livrare, date ce vor fi comunicate celui in cauza. De asemenea, ofertantul va suporta pretul de transport, dar si retragerea din depozite a cerealelor livrate, dar care nu indeplinesc conditiile minime privind calitatea.