Ce soluții sunt pentru criza locuirii din Cluj? Printre obiective, taxa de urbanism, legea zonelor metropolitane și mai multe locuințe sociale

 

 

O strategie coerentă și unitară de locuire la nivelul municipiului Cluj-Napoca și al zonei metropolitane va duce la creșterea calității vieții. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii publice online desfășurată joi, 4 martie 2021, pe tema locuirii, un capitol important al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, organizată de către Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei Cluj-Napoca.

 

În cadrul dezbaterii, experții Băncii Mondiale, edilul Clujului, Emil Boc și reprezentanți ai administrației locale, arhitecți, activiști și cetățeni au adus propuneri cu privire la strategia care va fi implementată în următorul deceniu, în ceea ce privește depășirea crizei locuirii în Cluj-Napoca, anume prin creșterea calității locuirii, scăderea prețurilor locuințelor și crearea unor condiții decente de trai pentru categoriile defavorizate.

Taxa de urbanism, introdusă în Sopor

În cadrul dezbaterii, primarul Emil Boc a arătat că administrația locală își propune să elimine extinderile necontrolate, care să nu poată pună la dispoziția locuitorilor toate facilitățile necesare unui trai decent. Astfel, Primăria Cluj-Napoca analizează o propunere prin care să furnizeze facilitățile ce țin de oraș (aici intră elemente cum sunt drumurile, rețele de iluminat public, parcuri, creșe, școli, grădinițe), urmând ca dezvoltatorii imobiliari ce doresc să construiască în zonele vizate să plătească o taxă de urbanism pentru facilitățile deja puse la dispoziție.

Potrivit edilului, un prim exemplu concret unde s-ar putea pune în aplicare această taxă de urbanism este cartierul Sopor, unde Primăria realizează un masterplan și un PUZ, practic un proiect de urbanizare sustenabil, orientat spre generațiile viitoare și spre bună conviețuire. Așadar, principiul de bază este creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare.

„În privința extinderilor Clujului, adică acolo unde se construiesc ansambluri imobiliare noi, regulile trebuie să fie foarte clare și uniforme pentru toți: la maxim 20 de minute de mers pe jos să existe toate facilitățile elementare - școală, creșă, grădiniță, centru de cartier, parc. De asemenea, toate să aibă parcări pentru biciclete, puncte gospodărești îngropate și stații de încărcare pentru mașini electrice și, nu în ultimul rând, corelarea cu transportul în comun. Încet, dar sigur, orașul se îndreaptă spre „era post mașină”, chiar dacă pare un plan nepopular. Avem în plan extensii pe care Primăria le coordonează în mod deliberat și organizat, un exemplu în acest sens fiind zona Sopor. (...) Ne dorim să trecem la etapa următoare și analizăm să ne asumăm și realizarea utilităților fundamentale, exproprieri pentru parcuri, pentru drumuri, pentru celelalte facilități, iar cei care vor construi vor plăti o taxă la Primărie care va acoperi aceste costuri. Primăria și-ar putea asuma și rolul integrator de a crea infrastructura elementară. Acești bani trebuie să fie privați, dar Primăria i-ar putea avansa inițial, iar dacă va fi nevoie vom lua și un credit pentru ca noi să realizăm această infrastructură fundamentală, după care investitorul să plătească o taxă stabilită de specialiști. Această taxă de urbanism se va aplica în cazul tuturor marilor dezvoltări care țin de peste 100 de hectare în Cluj”, a explicat primarul Emil Boc.

Legea zonelor metropolitane, esențială pentru dezvoltarea imobiliară în următorii ani

De asemenea, primarul a explicat și necesitatea realizării unor planuri integrate la nivelul tuturor localităților din zona metropolitană în așa fel încât dezvoltarea imobiliară să se facă având la bază un concept unitar.

„Clujul, ca zonă de locuire, nu mai poate rămâne în granițele interne. Din nefericire, legislația actuală nu ne permite să avem un control asupra a ceea ce se întâmplă în localitățile învecinate, deși ce se întâmplă acolo ne afectează pe toți. De aceea, la nivelul Asociației Municipiilor din România lucrăm la un proiect de lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane, luând ca model legi ale zonelor metropolitane din mai multe țări din Uniunea Europeană. Prin acest proiect ne dorim să conferim forță juridică planurilor integrate de dezvoltare urbană, de locuire și de mobilitate. (...) Palierul următor de dezvoltare este realizarea unui plan integrat de dezvoltare cu comunele limitrofe din zona metropolitană. Regulile stabilite la Cluj se vor aplica și în Baciu, Florești, Apahida, Gilău și în toate comunele din aria metropolitană”, a mai explicat primarul Emil Boc.

Boc: „Realist este ca în 2030 Pata Rât să nu mai existe”

Un alt punct important al strategiei de locuire îl constituie problema locuirii sociale. Pe termen scurt, Primăria Cluj-Napoca își propune să aplice în continuare politicile sociale deja începute precum construirea de locuințe sociale, achiziția de locuințe de pe piața liberă ori ajutor la plata chiriei, dar și să implementeze noi proiecte pentru accelerarea procesului de integrare a comunităților defavorizate.

„Nu toată lumea își permite să-și construiască o casă, de aceea noi trebuie să căutăm în permanență soluții pentru a face locuirea accesibilă pe principiul nimeni să nu fie uitat, nimeni să nu fie abandonat. De asemenea, continuăm politica de integrare a populației defavorizate. Educația și integrarea sunt cele două componente prin care putem rezolva problema Pata Rât. Obiectivul, ambițios, dar realist este ca în 2030 Pata Rât să nu mai existe. Deja am făcut câțiva pași mici, dar concreți în acest sens, prin diverse programe naționale, europene și norvegiene cu ajutorul cărora membri ai comunității de la Pata Rât au primit case în Cluj-Napoca sau în aria metropolitană, în condiții decente. Procesul de integrare se va accelera în următorii ani”, a detaliat primarul municipiului Cluj-Napoca.

Clujul, primul oraș din România care lucrează la o strategie de locuire

Includerea capitolului locuirii în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 este o premieră națională, a arătat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca și coordonator CIIC

„Suntem primul oraș din România care lucrează la o strategie de locuire, în parteneriat cu Banca Mondială și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Aceasta se află în primele faze de dezvoltare, dar am avut deja și câteva ateliere de lucru cu societatea civilă, cu reprezentanți ai dezvoltatorilor de proiecte rezidențiale, ai mediului universitar, arhitecți și reprezentanți ai administrației publice. Aceste grupuri de lucru vor continua și după această dezbatere astfel încât toate ideile coerente și adecvate primite să fie incluse în strategia de locuire a zonei metropolitane Cluj”, a declarat Ovidiu Cîmpean.

97% dintre clujeni, mulțumiți că trăiesc în Cluj

Strategia de locuire este realizată de Bogdan Suditu, conferențiar la Facultatea de Geografie din cadrul Universității București, alături de experții Băncii Mondiale, prezenți la dezbaterea de joi. El a prezentat câteva cifre care situează Clujul în fruntea clasamentului național privind calitatea vieții, arătând totodată și problemele cu care locuitorii se confruntă când vine vorba de locuire.

„Locuitorii Clujului sunt mulțumiți de calitatea vieții de aici, are scorul cel mai mare dintre orașele sondate în cadrul barometrului urban privind calitatea vieții din orașele din România. În același timp, 75% dintre clujenii intervievați spun că este din ce în ce mai greu să găsești o locuință la un preț rezonabil în Cluj. Acest lucru este cunoscut, de altfel, iar o strategie va trebui să identifice acele pedale care să echilibreze prezentul dezechilibru între intervenția publică și cea privată pe piața locuințelor în municipiul Cluj-Napoca. Apreciem faptul că abordarea primăriei nu este centrată doar pe municipiul Cluj-Napoca, ci înțelege că Clujul și zona sa metropolitană trebuie să funcționeze împreună”, a arătat Bogdan Suditu.

În cadrul dezbaterii au avut intervenții experți, activiști și clujeni interesați de soarta locuirii în Cluj-Napoca. Printre ei s-au numărat arhitectul Eugen Pănescu, coautorul planului urbanistic general al Clujului, Dorin Beu, coordonator al Consiliului pentru Clădiri Verzi, avocatul Radu Mititean, de la Clubul de Cicloturism Napoca, președinta Filialei Transilvaniei a Ordinului Arhitecților din România, Daniela Maier, Barbara Bulc, de la Fundația Bodnar, Mihai Varga, designer clujean și activista Eniko Vincze, profesoară a Universității Babeș-Bolyai. Intervențiile acestora pot fi vizionate în clipul video de mai jos.

Această dezbatere a fost parte a proiectului „Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA). Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul link.

Primăria Cluj-Napoca va continua seria dezbaterilor publice dedicate conturării viitoarei Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 joi, 11 martie 2021, tema propusă fiind „Clujul Metropolitan”.

CITEȘTE ȘI

Boc, foc și pară din cauza blocurilor între case: „Această tendință ne duce la sufocare. Mă uit înfrigurat la strada Brâncuși”