Actualitate
Cum arată viitorul Clujului? Evoluția economiei, cercetării și inovării municipiului, dezbătute la CIIC
A avut loc dezbaterea publică a Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) din Cluj-Napoca. Emil Boc a moderat evenimentul, iar printre invitați s-au numărat experți ai Băncii Mondiale, dar și cetățeni interesați de viitorul orașului.
Joi, 18 februarie, de la ora 17, avut loc dezbaterea publică organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), moderată de primarul Emil Boc și Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei. Evenimentul a avut loc online, iar timp de 3 ore, reprezentanți ai administrației publice locale, conducerea universităților clujene, specialiști în diverse domenii au discutat alături de cetățeni despre viitoarea Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) în ceea ce privește economia, cercetarea și dezvoltarea.
În acest context, Marcel Heroiu, Senior Urban Development Specialist în cadrul Băncii Mondiale a vorbit despre faptul că municipiul Cluj-Napoca este orașul din UE care a cunoscut cea mai rapidă creștere din punct de vedere al dezvoltării în perioada 2000-2017, conform unor date Eurostat.
65.000 de locuri noi de muncă
„România a trecut printr-un proces de dezvoltare foarte rapid. În 2019 am devenit oficial o țară dezvoltată, reușind să depășim alte țări mai dezvoltate, cum ar fi unele din America Latină. Clujul este orașul nu numai cu cea mai rapidă creștere din România, ci și din UE. Între 2000 și 2017 a fost orașul cu cea mai bună performanță din Uniunea Europeană. E clar că ceva s-a făcut bine în Cluj. Între 2005 și 2019, aproximativ 65.000 de locuri de muncă au fost create în Cluj-Napoca, acesta fiind un oraș de dimensiuni medii și reprezentând aproximativ 12% din toate locurile de muncă create în România în perioada menționată”, a explicat Marcel Heroiu.
Chiar și așa, specialistul a precizat că în acest moment, Clujul se află într-un punct de inflexiune și trebuie urmărit spre ce strategie se va îndrepta orașul, oferind ca model de referință Irlanda, care a investit fonduri europene în infrastructură și în capitalul uman și a cultivat relații de comerț cu cele mai mari piețe.
Un alt invitat al dezbaterii, expert al Băncii Mondiale, Oana Stănculescu a declarat în cadrul dezbaterii că municipiul Cluj-Napoca „întrunește toate condițiile și are toate ingredientele pentru a pune bazele joburilor viitorului” care sunt mai bine plătite, asigurând astfel o mai bună calitate a vieții clujenilor.
„Metropola demonstrează un standard de viață ridicat, iar trendul trebuie să fie menținut. Ultimele date ale INS plasează atât județul, cât și municipiul în primele locuri, din perspectiva numărului de salariați, fiind vorba despre aproximativ 200.000 la nivelul zonei metropolitane, în creștere cu 76% față de anul 2000 și cu 71% față de 2005.
Acesta devine astfel, cel mai rapid ritm de creștere al acestui indicator la nivel de țară. Salariul mediu net lunar, un alt indicator care arată nivelul și calitatea vieții, poziționează de asemenea județul Cluj pe primele locuri. În 2019 se înregistra o valoare cu 15% mai mare decât media națională, iar față de 2008 valoarea s-a triplat, fiind cel mai ridicat ritm înregistrat în țară. S-ar putea spune că salariul din Cluj îl depășeste chiar și pe cel din București”, a spus Oana Stănculescu.
Lipsa unei recunoașteri mai mari a UBB
În cadrul evenimentului a intervenit și rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Daniel David, care a vorbit despre conceptul de specializare inteligentă, context în care a precizat nevoia unei recunoașteri mai mari a performanțelor de cercetare realizate în cadrul universității.
„Nu aș putea spune că sunt nemulțumit de modul în care am încercat să definim specializările inteligente până acum în oraș, însă consider că nu se cunosc suficient punctele tari în care UBB-ul are o competitivitate internațională, fiind în primii 20 în ceea ce privește domenii precum tehnologiile de stocare a carbonului din atmosferă. Totodată, UBB-ul reprezintă un vârf de lance în nanotehnologii cu aplicații pe mediu, sănătate, tehnologie ori sănătate mintală. Asta înseamnă că oamenii din UBB sunt între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii”, a declarat rectorul UBB, Daniel David.
Colaborarea între autorități, cheia succesului
În cadrul dezbaterii publice nu a lipsit nici declarația primarului Emil Boc, care a vorbit atât despre realizările metropolei până în prezent, cât și despre viitorul municipiului, din punct de vedere al dezvoltării, punând accent pe importanța unei strategii consolidate de diferiți experți, pentru a ajunge la rezultatele dorite. Printre obiectivele menționate de edilul clujean se numără și calitatea vieții clujenilor, aceasta fiind determinată inclusiv de valoarea salariilor obținute.
„Această temă este una dintre cele mai importante deoarece vizează locurile de muncă – sperăm cât mai multe și mai bine plătite, calitatea vieții, viitorul nostru și al copiilor noștri. Cluj-Napoca înseamnă talente, toleranță, tehnologie și încredere, totul într-o manieră incluzivă. Tot ce s-a întâmplat în acest oraș în ultimii ani nu este întâmplător, este produsul unei strategii realizate împreună cu experți, la fel ca și acum și pusă în practică de către administrația locală. Am utilizat tot ceea ce tehnologia ne-a oferit, iar colaborarea dintre autoritățile publice locale, sector privat, universități, sector guvernamental și cetățeni reprezintă cheia succesului”, a declarat Emil Boc.
Universitățile clujene, în colaborare cu admnistrația locală
Coordonatorul CIIC, Ovidiu Cîmpean a vorbit în cadrul dezbaterii atât despre proiectele din care face parte momentan municipiul Cluj-Napoca, cât și despre cele care vor fi implementate de admnistrația locală.
„Cluj-Napoca este parte a inițiativei City Science Initiative (CSI), în cadrul căreia suntem orașul coordonator al grupului tematic pe mobilitate urbană sustenabilă. Această inițiativă își propune întărirea relației dintre administrația publică locală și universități prin susținerea unor proiecte comune de cercetare, dar și investiții în infrastructura orașelor prin implementarea unor componente care pot colecta date astfel încât să avem investiții publice bazate pe date științifice concrete.
La Cluj-Napoca avem un parteneriat concret cu Facultatea de Mediu din cadrul Universității Babeș-Bolyai, dar și cu Universitatea Tehnică, alături de care lucrăm la un proiect pilot privind autobuzul autonom. De asemenea, suntem primul oraș din această parte a Europei care derulează un proiect finanțat prin programul Urban Innovative Actions, privind viitorul muncii. Este vorba despre Cluj Future of Works, pe care îl realizăm într-un consorțiu cu 10 organizații locale, în cadrul căruia avem prevăzute laboratoare în valoare de 1,5 milioane de euro pe zona de machine learning și automation, realitate virtuală, echipamente de senzoristică, robotică”, a explicat Ovidiu Cîmpean.
Schimbările climatice, pe lista preocupărilor clujenilor
Dezbaterea CIIC a acordat șansa cetățenilor de a interveni în discuțiile privind planul de viitor al Clujului. Astfel, câțiva locuitori ai orașului Cluj-Napoca au dorit să adreseze mai multe întrebări specialiștilor invitați la eveniment.
Prima persoană înscrisă la a lua cuvântul în cadrul dezbaterii, Istvan Szakacs a vorbit despre importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea strategiei de viitor a Clujului, punând accent pe faptul că în acest moment, nu există o evaluare a strategiei anterioare implementate în cadrul planului de dezvoltare a Clujului.
Cu acest prilej, expertul Marcel Heroiu a precizat că pentru a îndeplini acest obiectiv de implicare a cetățenilor în elaborarea strategiei, a fost realizat un „chestionar exhaustiv” adresat locuitorilor din fiecare cartier al municipiului și totodată, a avut loc o discuție cu conducerea primăriei, pentru a stabili care sunt obiectivele principale ale noii strategii de dezvoltare, cu o raportare la vechiul plan implementat.
Cluj-Napoca, oraș neutru din punct de vedere climatic
O altă preocupare din partea cetățenilor a venit dinspre zona climatică, Flaviu Petean, locuitor al municipiului dorind să afle care este viziunea strategică a orașului cu privire la reducerea schimbărilor climatice.
În acest context, Emil Boc a precizat că pe lângă măsurile „verzi” implementate deja în Cluj-Napoca, cum ar fi autobuzele electrice ori pistele de biciclete, administrația și-a propus ca înainte de anul 2045, municipiul să devină oraș neutru din punct de vedere climatic, măsura reprezentând o cerință a Uniunii Europene.
Dezbaterea publică face parte din seria de consultări publice pentru realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, aceasta fiind realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experții Băncii Mondiale.
CITEȘTE ȘI