Cândva una dintre cele mai importante localități din Transilvania de Nord, Dăbâca, astăzi o comună ce numără doar 1.500 de suflete, formată din trei sate – Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa, încearcă să redobândească o fărâmă din gloria sa de odinioară.

Târgul Dăbâca apare precizat pentru întâia oară în urmă cu un mileniu, în 1064, fiind format din Cetatea Dăbâca și o așezare clădită lângă ea. Peste un secol apăruse deja comitatul Dăbâca, iar localitatea devenea mult mai importantă decât Clujul de odinioară. La acea vreme, comitatul conducea peste 160 de localități, cu peste 75.000 de locuitori, având o structură ce a rămas neschimbată secole la rând.

Cetatea Dăbâca, inițial una de pământ, cu palisadă de lemn, fostă cetate regală și reședința comitatului Dăbâca, a jucat un rol crucial între secolele X-XIV. De mai multe decenii, arheologii români și-au concentrat eforturile pentru a descoperi elemente care să justifice fragmente din lucrarea Gesta Hungarorum, potrivit cărora cetatea ar fi reprezentat reședința conducătorului Gelu. Fără dovezi certe în acest sens, cetatea a rămas cunoscută colocvial ca „cetatea lui Gelu”.

Cetatea Dăbâca ar putea intra în circuitul turistic al județului Cluj

Dacă legenda „cetății lui Gelu” pare a fi doar o idee răspândită de propaganda comunistă, cert este că notorietatea Cetății Dăbâca este de necontestat. În vremuri de mult apuse, fortificația era cea mai puternică și importantă cetate din regiunea Transilvaniei de Nord. Astăzi, doar zidurile în formă inelară se mai păstrează, într-un cadru curat, îngrijit. Cetatea ar putea intra însă în circuitul turistic, dacă planurile administrației locale se concretizează.

Primarul comunei Dăbâca, Emil Cioban, a mărturisit pentru monitorulcj.ro că localnicii s-au organizat prin forțe proprii, încercând să păstreze măcar curățenia în zona fostei cetăți de mare importanță a Ardealului. Edilul dă asigurări că autoritățile locale au în vedere punerea în valoare a monumentului istoric. Problemele de ordin juridic privind terenul pe care este situată fortificația îngreunează demersurile, însă discuțiile există. Cum s-ar zice: intenția contează!

„În primul rând m-am gândit s-o pun în posesie și s-o pun în domeniul public (cetatea – n.r.). Deocamdată doar zidurile sunt pe domeniul public, aici a fost problema gravă care s-a produs înainte, din ’90 și ceva. Încerc să pun în posesie inclusiv terenul din interior și exteriorul cetății, după care se va face o comisie de proiectare cu istorici, arhitecți pe domeniu și apoi să gândim un proiect de comun acord pentru a o pune în valoare și s-o introducem în circuitul turistic”, a declarat Emil Cioban, pentru monitorulcj.ro.

Cetatea Dăbâca, reabilitată din fonduri europene?

Edilul-șef din comuna Dăbâca a precizat că proprietarii terenului sunt diverși privați, unii cu acte doveditoare, alții mai puțin. Cert este că, terenul nefiind trecut în domeniul public, au existat diverse discuții cu proprietarii terenurilor. Emil Cioban afirmă că ei sunt de acord cu punerea în valoare a obiectivului istoric, dar speră ca problema să nu fie „foarte complicată” în momentul demarării concrete a planului.

„La înțelegere sau la schimb, vom vedea cu formele legale care există, bineînțeles, cu acceptul proprietarilor. După aceea, vrem să inițiem un proiect cu finanțare externă, evident, că din bugetul local nu prea putem noi să facem așa ceva. Proiectul va fi probabil de amploare mai mare și de valoare mai mare decât ne permite bugetul. Ce am putut să fac este să pun drumul ce vine din drumul județean spre cetate într-un proiect pentru modernizare și asfaltare, că este domeniu public”, a recunoscut primarul comunei Dăbâca.

„Sper ca anul viitor să reușesc să pun pe domeniul public inclusiv terenul. Discuții au avut loc cu istorici, arheologi, au zis că-mi vor acorda tot sprijinul în clipa în care vom rezolva problema terenului. Este complicat să vin cu ideile mele, pentru că nu-ți aprobă nimeni un proiect așa cum îl vezi tu, să-l faci. Sigur, o să propun anumite lucruri, iar istoricii, arheologii, Ministerul Culturii vor spune: «asta se poate, asta nu», numai la înțelegere și cu formele legale, să putem face un lucru ce va dăinui de acum încolo”, a completat Emil Cioban.

Turnul de vânătoare al Castelului Teleki veghează asupra satului Luna de Jos

Pe lângă Cetatea Dăbâca, de mărime monumentală, comuna are o altă „nestemată” istorică ce tânjește după modernizare. Imediat lângă drumul județean 161, pe partea stângă în direcția spre Dăbâca, în satul Luna de Jos, un fragment al vechiului castel Teleki păstrează vie memoria vremurilor de mult apuse. Cu o istorie scurtă, dar tragică, vechiul turn de vânătoare așteaptă și el modernizarea.

Cum ar putea fi salvat turnul de vânătoare al Castelului Teleki?

Construcția castelului din Luna de Jos a început în a doua parte a secolului XVII, fiind terminată în 1700 de filantropul Teleki Pál, mare susținător al lui Francisc Rákóczi al II-lea, în războiul curuților răsculați. Drept pedeapsă drastică pentru susținerea fostului principe al Transilvaniei, armata imperială a distrus clădirea.

Din castelul de odinioară a mai rămas doar turnul sudic – un turn de vânătoare cu o înălțime de peste 30 de metri. Restul castelului a fost demolat, iar piatra rezultată din demolare a fost folosită la construirea unui zid și a unui pavilion neoclasic, astăzi Centru de Îngrijire și Asistență Socială. Există însă speranță pentru modernizarea turnului de vânătoare.

„E pe domeniu public (turnul – n.r.), am început o igienizare, defrișare în jurul lui. Am făcut-o prin forțe proprii, fără firme, fără alte implicări. Și acolo este o discuție cu niște istorici și arhitecți clujeni. Este la nivel de discuție, nu este niciun contract făcut, nimic scris, doar discuții preliminarii, să zic, la un viitor proiect”, a declarat primarul comunei Dăbâca, Emil Cioban, pentru monitorulcj.ro.

Reabilitarea turnului de vânătoare, posibilă doar din fonduri europene

Edilul-șef din comuna Dăbâca a precizat că, într-un viitor „nu știe cât de apropiat”, dar „nu foarte îndepărtat”, turnul de vânătoare al fostului Castel Teleki ar putea intra într-o reabilitare salvatoare. El recunoaște că, momentan, prioritate rămâne Cetatea Dăbâca, iar dacă va exista un proiect de modernizare, singura șansă rămâne accesarea fondurilor europene.

„Ei (specialiștii – n.r.) au fost acolo, au văzut, s-a organizat inclusiv un moment de promovare cu un cvartet. Ceva intenții există, din partea mea există clar. Susțin și partea aia! Pe mine mă interesează în primul rând Cetatea Dăbâca. Și turnul, sigur că da, nu pot spune că nu, pentru că este tot un monument istoric care ne reprezintă comunitatea”, a precizat Emil Cioban.

„Într-un viitor nu știu cât de apropiat, dar nu foarte îndepărtat, vom reuși să obținem fonduri pentru a-l reabilita. Evident, din fonduri europene, sunt investiții pe care nu le poți suporta într-o comună de gradul 3, cu doar 1.500 de oameni. Nu ai buget pentru așa ceva. Sper din tot sufletul să fie măsuri pe care noi să le accesăm și să obținem finanțare”, a completat primarul comunei Dăbâca.

Conacul Rhédey din Dăbâca a căzut pradă timpului

Înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, cândva impozantul conac Rhédey din Dăbâca, construit în secolul XVIII, a devenit o ruină tristă după Revoluție. Clădirea ce poartă numele fostului proprietar a devenit o singură sală plină de gunoaie și moloz, „piperată” cu graffiti-uri cu Eminem și BUG Mafia. Administrația locală are mâinile legate, recunoaște primarul comunei Dăbâca, Emil Cioban.

„Conacul este privat. L-au revendicat doi nepoți din familia Gidófalvy, li s-a retrocedat. Noi, ca Primărie, nu putem face nimic, numai în parteneriat cumva, altă soluție nu avem. Chiar nu putem interveni cu proiecte, doar dacă ar da ei în administrare... S-a vorbit și de un proiect integrat în care să fie inclus și conacul Rhédey, turnul de vânătoare, Cetatea Dăbâca, dar doar la nivel de idee și discuție. Aia, săraca clădire, chiar s-a deteriorat foarte tare, acoperișul a căzut. Nu că nu s-ar putea remedia, dar implică alte costuri mari”, a explicat Emil Cioban, pentru monitorulcj.ro.

CITEȘTE ȘI:

FOTO Cetatea Ciorii, un diamant ascuns al Transilvaniei. Moștenirea lăsată în urmă la Stana de marele arhitect Kós Károly încă rezistă