Urlete și dezbinare în vestiarul CFR-ului! Cum a reușit Andone să împace jucătorii și să ia titlul?

În vara anului 2011, pe banca „feroviarilor” venise Jorge Costa, portughezul înlocuindu-l pe antrenorul interimar Alin Minteuan, actualul „secund” al lui Dan Petrescu. După un debut de sezon timid, formația din Gruia avea să se agațe de podiumul clasamentului, etapa a 10-a fiind ultima în care microbiștii o regăseau pe CFR în afara primelor trei locuri. Cu toate acestea, echipa scârțâia din greu.

„Antrenor era Jorge Costa, dar echipa nu juca nimic și, deși aveau cinci puncte avans, a venit la Cluj Rapid (0-5, parcă)... și Arpi (Pászkány, fostul patron din Gruia – n.r.) l-a chemat pe Ando (Ioan Andone – n.r.). Echipa era praf, jucătorii erau certați între ei (îmi spunea un jucător: «suntem grupuri, românii împotriva străinilor, negrii împotriva tuturor!»)”, mărturisește Zoli Cantor, fostul fotograf al clubului.

Cum a reușit Andone, revenit în Gruia, să revigoreze vestiarul plin de orgolii?

După eșecul usturător cu Rapid București, scor 0-5, Jorge Costa a fost nevoit să-și facă bagajele, în locul său revenind în Gruia Ioan Andone, omul care a adus și primul trofeu de campioană din istoria clubului, în sezonul 2007-08. Antrenorul născut la Șpălnaca, un sătuc din Alba aflat la doar câțiva zeci de kilometri de Cluj-Napoca, era „un motivator fantastic”, afirmă Cantor, care povestește un moment inedit din vestiarul CFR-ului de la acea vreme.

„Vine nea Ando, îi strânge pe toți în sala de conferințe de presă și le spune: «nu se mai poate așa, ce p... mea? Stați aici, vă certați, vă înjurați, dar când ieșiți de aici să fiți toți prieteni!». S-a dat ordin ca în incinta stadionului să nu mai intre nimeni până ce se termină ședința. Eu, nimerind chiar atunci la stadion, intru și aud niște urlete... deschid precaut ușa și-mi face Maftei (Vasile Maftei – n.r.) discret semn să ies, că-i groasă”, mărturisește co-autorul volumului „100% CFR – Centenarul unui vis”.

Băieții s-au certat ca la ușa cortului, apoi au luat titlul!

„M-am retras discret, dar am auzit tot... Băieții s-au scrofălit, s-au atacat, dar până la urmă s-au lămurit și au devenit din nou un grup unit. Când Cadu (Ricardo, fostul căpitan din Gruia – n.r.) l-a chemat pe Ando, totul era frumos și bine. Din momentul acela, CFR a mers «șnur», a bătut tot și i-a învins pe Jiji (Gigi Becali, patron FCSB – n.r.), Porumboiu (fost patron FC Vaslui – n.r.), Federația...”, se încheie povestea cu momentul de cotitură din istoria sezonului 2011-12.

Primul meci al lui Andone, instalat pe banca tehnică în data de 8 aprilie, a fost o deplasare la Ploiești, într-un 1-1 cu Petrolul. Apoi, „feroviarii” au cedat surprinzător pe teren propriu, în fața Chiajnei, scor 2-4, iar lucrurile păreau să dea din rău în mai rău. Însă, după cinci victorii consecutive cu Ceahlăul (2-0), FC Brașov (1-0), Dinamo (1-0), CS Mioveni (5-0) și „U” Cluj (3-2, meci „cu cântec”), urmate de un 1-1 „de salon” în ultima etapă, cu Steaua București, actuala FCSB, Cadu, Maftei sau Gabi Mureșan aveau să ridice din nou trofeul de campioană deasupra capului.

„Țin să-i mulțumesc lui Jorge Costa, fostul antrenor, poate nu ajungeam ca în seara asta să ne bucurăm dacă nu era el și nu aduna punctele. Din fericire, titlul ăsta în mare parte este al lui. Trebuie să recunoaștem, eu sunt un băiat civilizat și corect, nu-mi place să mă laud cu munca altuia. Ce am muncit eu, am concretizat la sfârșit, dar cu șansă. Cel mai greu acum a fost!” – Ioan Andone, după 3-2 cu „U” Cluj, meciul care a adus titlul cu numărul 3