Cât de periculoase sunt alergiile de vară? Lector UMF Cluj: „Polenul de ambrozie, simțit de la 50 km distanță”

 

 

Având în vedere că se apropie sezonul ambroziei, iar pe timpul verii multe alergii se manifestă, monitorulcj.ro a luat legătura cu dr. Corina Bucșan, medic specializat în alergologie și imunologie clinică și lector al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj. 

 

Alergiile sunt diverse și pot să apară oricând în cursul vieții. Deși uneori le considerăm a fi banale, aceste alergii pot să ducă la afecțiuni mult mai grave, precum astmul bronșic, dacă nu le tratăm corespunzător.

Doctorul Corina Bucșa a explicat într-un interviu acordat monitorulcj.ro care sunt tipurile de alergii: de la alergiile la polenuri și părul de animale, până la alergiile la căldură și frig - dar și cum se manifestă și ce ar trebui să facem în cazul în care apar simptome. 

Rinita alergică se manifestă primăvara-vara

Cea mai frecventă alergie pe timp de primăvară sau vară este rinita alergică la polenuri:

„Cea mai frecventă manifestare a alergiei în perioada de primăvară-vară este rinoconjunctivita alergică, cu manifestări atât nazale, cât și conjunctivale. Pacientul strănută, îi curge nasul, uneori are nasul înfundat, are senzația că nu poate respira, mâncărimi la nivelul nasului și a ochilor sau lăcrimare. De obicei, aceste manifestări apar în momentul în care pacientul iese în mediul exterior: în parcuri, la iarbă verde, în timpul sporturilor în aer liber”, a declarat medicul alergolog Corina Bucșan. 

Acest tip de alergie se mai numește și „febra fânului”, având în vedere că apare cel mai des la polenul de graminee. O influență mare în apariția rinitei alergică este temperatura mediului ambiant:

„Rinita alergică, așa cum a fost descrisă acum mai bine de 100 ani, mai este denumită și «febra fânului» pentru că apare cel mai frecvent la polenul de graminee - polenul de iarba de primăvară. Este cea mai frecventă alergie la polen în zona noastră geografică și se manifestă, de obicei, în perioada mai-iunie. Atunci apar manifestările clinice ale pacienților”, a mai spus dr. Corina Bucșan.

Rinita alergică, cea mai frecventă în Cluj

Rinita alergică la graminee este tipul de alergie cel mai frecvent în județul Cluj:

„Nu avem date epidemiologice clare pentru România, numai câteva studii publicate din cercetări personale care spun că sensibilizarea și alergia la polenul la graminee reprezintă cam 40% din rinitele alergice la polenuri. Dintre polenuri, acesta pare cea mai frecvent pentru zona Clujului. Rinita alergică este o boală care afectează în jur de 20% din populația generală. Cam aceasta e estimarea în populația din Europa, potrivit ultimelor studii epidemiologice, a mai spus doctorul. 

În general, o predispoziție spre un răspuns imun alergic se moștenește. Dacă pacientul dezvoltă simptome există tratamente care pot s-o controleze. 

„Sunt tratamentele cu care sunt obișnuiți pacienții  precum antistaminice în sezonul de polen, loratadină, desloratadină, claritinul (majoritatea medicamentelor care sunt cunoscute), dar sunt și alte medicamente, precum derivați de cortizon cu administrare intranazală, în formele mai severe de boală. Există, de asemenea, medicamente cu administrare intraoculară pentru cei cu simptome localizate. Aceste medicamente clasice doar controlează simptomele, nu tratează cauza”, a spus lectorul UMF Cluj.

Pe lângă tratamentul clasic, există și un tratament care „țintește răspunsul alergic” și se numește imunoterapie alergen specifică. Acest tratament se indică pentru fiecare alergen care determină reactivitate clinică. Prin acest tratament pacientul câștigă toleranță față de polenul respectiv și în timp poate să își desfășoare activitatea normal în mediul exterior, fără să aibă simptome și fără să ia alte medicamente.

Rinita alergică poate să dezvolte astm bronșic

Rinita alergică, în general, indiferent dacă este la acarieni, la polen sau la păr de animale de companie poate să ducă în timp la astm bronșic, dar cu cât contactul cu alergenul este de durată mai lungă cu atât riscul crește. 

„Pe lângă faptul că poate fi afectată calitatea vieții la modul serios, în sensul că sunt pacienți care au manifestări atât de severe încât nu pot ieși din casă în sezonul de polen sau nu își pot desfășura activitatea, am avut pacienți care au trebuit să fie izolați în mediul interior pentru că nu au putut ieși afară. De asemenea, trebuie știut că aproximativ 30% din cazurile de rinită netratată poate să evolueze spre un astm bronșic sau poate să complice manifestări de astm într-un anumit sezon, mai ales când polenul este mai agresiv, cu dificultăți de respirație, cu senzație de sufocare. Un tratament pentru astm este și mai costisitor, de durată mai lungă și manifestările sunt mult mai zgomotoase”, a spus doctorul Corina Bucșan.

Alergia la ambrozie, specifică lunii august

Alergia la polenul de ambrozie este specifică lunii august și începutului sezonului de toamnă. Sezonul de polenizare poate să dureze chiar până în luna octombrie, lucru ce poate fi un chin pentru cei care sunt alergici la această buruiană.

„În luna august deja începe un alt tip de polen, polenul de ambrozie. Toată lumea cunoaște această plantă. Este o buruiană de toamnă, pentru că începe să polenizeze în luna august. Este, de fapt, un tip de plantă care poate poleniza aproape tot anul. În regiunea noastră, vârful de polenizare este august-septembrie și de obicei pacienții prezintă manifestări atunci. La fel, depinde foarte mult de la an la an cât este temperatura ambiantă. Poate să dureze sezonul de polenizare chiar și cu manifestări până în octombrie. Uneori, pacienții au avut simptome chiar și la început de noiembrie. Din ce am văzut până acum și ce se cunoaște din literatura de specialitate, polenul de ambrozie e mai agresiv decât polenul de graminee. Deci, uneori manifestările pot fi chiar mai zgomotoase”, a spus doctorul. 

Simptomele pentru polenul de ambrozie sunt: nas înfundat, strănut, nasul care curge, prurit la nivelul nasului, a ochilor, lăcrimare. Polenul de ambrozie a început să afecteze tot mai mulți pacienți și prin faptul că se răspândește mult mai ușor decât alte buruieni. 

„Dacă acum 10 ani nu prea discutam de polen de ambrozie în zona noastră geografică, acum crește tot mai mult. O putem vedea pe marginea drumului, în zona căilor ferate, la toate clădirile și grădinile în paragină care nu sunt lucrate, practic acolo este o cantitate foarte mare de ambrozie”, a mai spus medicul. 

O altă manifestare este că pacienții pot avea o senzație de edem al ochilor, al feței și nu pot respira, având senzația că se sufocă. Polenul de ambrozie poate fi simțit chiar și de la 50 km distanță în zilele cu vânt:

„Este un polen care zboară mult. Chiar dacă nu ai ambrozie aproape, în vecinătate, în zilele cu vânt polenul poate să zboare chiar și 50 km. Practic, toți suntem expuși”, a mărturisit medicul. 

Alergia la soare sau la căldură

Alergia la soare este întâlnită destul de rar, dar este una dintre cele mai neplăcute afecțiuni de acest tip. Ea se manifestă ca o urticarie:

„Alergia la soare nu este frecventă. Cum există alergie la soare, există și la frig iarna. Aceasta este de fapt o urticarie solară sau la frig. Adică apar bubițe pe piele/leziuni, iar pacientul simte o mâncărime. Uneori se poate întâmpla să apară și să se asocieze cu umflături la nivelul feței și la nivelul mâinilor. Evident, recomandarea noastră și a colegilor dermatologi este ca pacienții să folosească crema cu factor de protecție mare, de 25-50, mai ales cei cu piele sensibilă și manifestări cutanate în antecedente. Ei ar trebui să nu se expună voit o durată lungă de timp în perioada în care sunt radiațiile nocive - la amiază”, a spus medicul. 

Pe lângă alergia la soare, un tip de alergie întâlnit în perioada verii este alergia la căldură:

„Sunt pacienți care transpiră frecvent. În acel moment există anumite substanțe care sunt eliberate din celulele noastre și acele dau senzația de mâncărime, pe piele apar bubițele, e așa numita urticarie colinergică sau la căldură, cum este urticaria la frig sau la expunerea la soare. Noi le numim urticarii mecanice, deci nu au neapărat un substrat alergic, ci se formează printr-un factor mecanic. Căldura, frigul sau radiația solară declanșează erupția”, a explicat Corina Bucșan.

Ce să faci dacă ești alergic la căldură

Profesorul la UMF Cluj și doctorul alergolog Corina Bucșan a explicat ce trebuie să faci dacă suferi de alergie la căldură și nu poți tolera leziunile pe care această afecțiune le creează:

„La căldură, tot tratament antihistaminic se folosește dacă pacientul nu tolerează leziunile respective. Sunt pacienți care, deși le apar acele leziuni, le tolerează și nu iau medicamente. Putem doar să combatem în momentul în care apar, nu avem cum să prevenim decât prin expuneri cât mai reduse și să nu fie variații foarte mari de temperatură. Când e foarte foarte cald, tendința este de a sta în aer condiționat cu temperaturi foarte mici, deși nu fac bine aceste variații foarte mari de temperatură. 

Sunt pacienți care folosesc aerul condiționat și răcesc la 20 grade casa, deși afară sunt 37 de grade. Nu este indicat să aibă variații foarte mari de temperatură ambiantă pentru pacienții care au o sensibilitate a pielii foarte mare și fac astfel de urticarii.”

CITEȘTE ȘI:

Nadim Al Hajjar, chirurg și profesor la UMF Cluj: „În sala de operație, detaliile fac diferența“

 

Prodecan UMF, despre riscurile drogurilor. „Drogul de club”, experiența palpitantă care îți pune viața în pericol