Medicii fără specializare pot trata pacienții COVID la infecțioase și ATI. Dacă greșesc, nu vor fi trași la răspundere

Medicii fără specializare pe boli infecțioase sau ATI vor putea îngriji pacienții bolnavi de COVID-19, a declarat joi ministrul Sănătățiii, Vlad Voiculescu. Dacă greșesc, medicii nu pot fi trași la răspundere.

În perioada stării de alertă medicii de alte specialităţi decât boli infecţioase sau ATI vor putea îngriji pacienţi COVID-19, cu respectarea protocoalelor medicale, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii.

Decizia a fost luată de Guvern, prin ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii sănătăţii, a precizat Voiculescu.

„Am spus-o de multe ori. În spaţiul public se vorbeşte despre paturi ATI, despre necesitatea de a creşte capacitatea la ATI. Se vorbeşte de paturi ca şi cum am vorbi despre mobilă. Limitarea principală este a resursei umane. Şi atunci vorbim de medici obosiţi, de asistente şi toţi care contribuie, vorbim despre limitări, pe care le eliminăm astăzi, date de lege, o lege care îi face pe medici de anumite specialităţi să se teamă de eventuale consecinţe ale unui lucru pe care doresc să-l facă: să ajute în secţiile de terapie intensivă sau acolo unde sunt îngrijiţi pacienţi cu COVID -19. Astăzi, prin ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 95, Legea sănătăţii, am stabilit că pe durata stării de alertă, alte specialităţi medicale decât cele de infecţionişti, ATI-şti, pot veni în ajutorul colegilor lor, cu respectarea protocoalelor de practică medicală care sunt aprobate prin ordin al Ministerului Sănătăţii”, a anunţat Voiculescu, după şedinţa de guvern.

CITEȘTE ȘI:

Răzvan Cherecheș: „Cei vaccinați pot sta în interior fără mască și distanțare”

Medicii nu pot fi trași la răspundere

El a explicat că dacă aceste protocoale sunt respectate de către medici, ei nu pot fi traşi la răspundere.

„Deci, stabilim că medicii respectivi nu sunt răspunzători pentru daune şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii desfăşurate în condiţiile respectării protocoalelor. Dacă protocoalele medicale sunt respectate, nu avem niciun fel de teamă de vreo consecinţă”, a adăugat Voiculescu.

Vlad Voiculescu a spus, răspunzând întrebărilor pe această temă, că este o soluţie bună folosită de mai multe state şi este vorba doar de „o punere în lege, în legislaţia în vigoare, a unei normalităţi”.

„Este foarte clar. Este soluţia pe care au folosit-o o mulţime de alte state, este soluţia din Italia, este soluţia din Franţa, este aceeaşi soluţie aplicată peste tot. Medicul este cineva care a terminat o facultate, are o pregătire şi dacă respectă un protocol lucrurile trebuie să fie foarte clare. Trebuie, da?, ca societate, dacă rugăm pe cineva să ne ajute şi respectă - repet - toate standardele, toate protocoalele, aşa încât viaţa pacientului să nu fie... sau viaţa, sănătatea, bunăstarea pacientului să nu fie niciun moment pusă în pericol, atunci evident că lucrurile trebuie să fie cât se poate de clare şi pentru acel medic”, a explicat Voiculescu.

„Un medic psihiatru/ortoped, poate trata un pacient la terapia intensivă?”

Întrebat dacă un medic psihiatru sau ortoped poate trata un pacient la terapie intensivă, ministrul Sănătăţii a răspuns: „Dacă are pregătirea necesară, are alături eventual şi un specialist care îi este suport şi urmează protocolul, atunci sunteţi în siguranţă”.

Secretarul de stat Andreea Moldovan a explicat, la rândul său, că această decizie aduce un plus de linişte pentru medicii care lucrează acolo.

„Părerea mea este că e un lucru care în sfârşit aduce o normalitate în ceea ce se întâmplă în sistemul medical şi aduce un plus de linişte pentru medicii care lucrează acolo. Bineînţeles că specialităţile care nu au competenţă de terapie intensivă, adică nu sunt urgentişti sau nu au competenţă de terapie intensivă, nu vor putea lucra în astfel de unităţi, atunci când există personalul de terapie intensivă disponibil. Dar medicii din alte specialităţi (...) pot să asigure îngrijirea pacienţilor cu forme uşoare, moderate de boală, sau pot să colaboreze foarte bine cu restul specialităţilor care se ocupă cu astfel de pacienţi. În plus, în curricula de pregătire a unui medic internist, alergolog, imunolog, geriatru, nu ştiu ce alte specialităţi îmi vin în minte, există capitole de tratament al pneumoniilor acute, virale, bacteriene şi de altă etiologie”, a adăugat Moldovan.