Sindicaliștii contrazic Ministrul Sănătății: "Impactul ȘPĂGII DIN SPITALE este MAI MIC decât cel vehiculat de Guvern!"

În urmă cu câteva zile, Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat că va realiza, împreună cu sindicatele din domeniu, un plan de măsuri pentru a diminua fenomenul șpăgii pentru medici. Aceasta susține că obiceiul de a oferi mită cadrelor medicale nu este eradicat şi este încă de mare amploare în spitalele din România.

"La discuția avută cu cele două federații (n.r. Sanitas și Solidaritatea), am deschis și problema mitei în spitale. Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar conştientizate într-un plan de măsuri, astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este eradicat şi i-aş contrazice puţin pe colegii mei, în sensul că este încă de mare amploare. În permanenţă, mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest aspect", explica, în cadrul unei conferințe de presă, Sorina Pintea.

Datele oficiale contrazic Ministrul Sănătății

Acum, experții de la Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială "Solidaritatea" publică o analiză realizată la cererea Federației Solidaritatea Sanitară din România care susține că, în pofida celor prezentate de reprezentanții Guvernului, informațiile oficiale demonstrează că majorarea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupției personalului din sănătate.

"Creșterea salariilor angajaților din sănătate este corelată și cu creșterea mulțumirii pacienților privind calitatea serviciilor medicale. Suplimentar, creșterea salariilor din perioada 2015-2017 este corelată cu o scădere a plăților informale cu 9 puncte procentuale. Principalele informații sunt obținute din sursele oficiale, abilitate în culegerea datelor privind impactul «șpăgii în sănătate» și nivelul de satisfacție al pacienților. Este vorba de datele culese și publicate constant de Ministerul Sănătății", transmite Federația Solidaritatea Sanitară.

Conform analizei acestor date oficiale, accesibile publicului, experții indică următoarele:

- Impactul "șpăgii în sănătate" este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali. Datele demonstrează o pondere mică a condiționării actului medical, situată la circa 3%. Aceste date nu indică faptul că 3% dintre salariați condiționează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de faptul că 3% dintre pacienți au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiționată, în multe cazuri fiind vorba de aceleași persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional.
- O scădere a ponderii condiționării actului medical concomitent cu creșterea salariilor (valabilă în măsura în care creșterea salariilor a fost făcută pe criterii etice). Scăderea este pe măsura creșterilor salariale reale, nu pe ceea a creșterilor salariale prezentate de Guvern.
- Ponderea condiționării actului medical este influențată de înșelarea așteptărilor salariale: distanța mare dintre promisiunile guvernamentale și realitatea resimțită de salariați diminuează viteza de scădere a acestei variabile.
- Având în vedere tipul de informații culese în cadrul acestui mecanism, Ministerul Sănătății nu asimilează plățile informale cu corupția (deoarece nu culege informații pe tema plăților informale). Această abordare este corectă, plățile informale neputând fi asimilate cu corupția salariaților, ele având o cauzalitate multiplă.
- Creșterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupției. Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul de mare de inechități care-o însoțesc, acestea generând multiple insatisfacții ce atenuează efectele pozitive ale creșterilor salariale.

"Declarațiile nesusținute cu informații obiective creează o imagine negativă a medicilor!"

Federația "Solidaritatea Sanitară" susține că respinge categoric condiționarea actului medical de către salariați, acesta fiind un act de corupție. De asemenea, experții avertizează că declarațiile oficiale influențează percepția populației. În măsura în care aceste declarații sunt la distanță de informațiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine negativă a salariaților din sistemul public de sănătate.

Sindicalișii își manifestă siderația față de lipsa de reacție a organismelor profesionale privind această problemă, în condițiile în care acestea au ca atribuții esențiale apărarea imaginii fiecăreia dintre profesii, fiind obligate să prezinte informațiile reale, bazate pe dovezi. Aceștia solicită Ministerului Sănătății, în calitate de instituție care a acordat prerogativele de control asupra profesioniștilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituiții să-și facă datoria.

Sindicaliștii dau peste nas Guvernului
 
"Este firesc ca reprezentanții Guvernului să fie nemulțumiți de impactul creșterilor salariale asupra corupției dacă măsoară impactul creșterilor salariale raportându-se la promisiunile sale și nu la efectele reale ale legii salarizării. Având în vedere creșterile salariale de care beneficiază reprezentanții săi am fi mulțumiți dacă ele ar avea același impact asupra corupției precum cel din sănătate, situând-o la 3%", transmite Comitetul Director al Federației Solidaritatea Sanitară.

Salariile angajaților din sistemul sanitar, în special cele ale medicilor și asistentelor, au început să crească începând cu luna martie a anului trecut. Încă de la instalarea în funcție, în februarie 2018, Ministrul Sănătății că salariile medicilor și asistenților urmau să crească cu procente cuprinse între 70% și 172%, față de nivelul din luna ianuarie a anului trecut. Sorina Pintea dădea asigurări că există bani cuprinși în buget pentru majorările salariale, adaugând că, pe lângă salariile apropiate nivelului Uniunii Europene, este necesară "oferirea unor servicii la nivel european".