Bomba cu ceas din spitale. Cluj, în topul judeţelor cu cele mai multe cazuri de infecţii nosocomiale

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România înregistrează în jur de 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este în jur de 5%. Cu toate că în alte state europene a reuşit implementarea unor programe de igienă lansate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România, puţine unităţi medicale s-au aliniat acestor standarde până în prezent.

Aceste bacterii intraspitaliceşti pot fi luate de orice bolnav în interiorul unităţii medicale, iar existenţa lor are la baza lipsa igienei din spitale, neglijenţa aparţinătorilor sau vizitatorilor, dar şi a cadrelor medicale - medici, asistente, infirmirere - în special la nivelul secţiilor de chirurgie sau terapie intensivă. Această neglijenţă perpetuată zi de zi nu face altceva decât să conducă la înmulţirea germenilor în orice spital, scrie gândul.info.

Curăţarea mâinilor în 5 momente esenţiale

Situaţia rămâne critică în România, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un Program Global pentru Siguranţa Pacientului, intitulat ”Clean care is safer care” (n.r. „Îngrijirea curată este o îngrijire mai sigură”), program care salvează anual între 5 şi 8 milioane de vieţi în întreaga lume, gândit de profesorul Didier Pittet.

Strategia profesorului Pittet susţine folosirea în curăţarea mâinilor soluţie de curăţare prin frecare pe bază de alcool şi prevede curăţarea în cinci momente esenţiale, potrivit medicului Andreea Moldovan, din cadrul Spitalului Sfântul Constantin din Braşov, premiată pentru implementarea în România a Metodei Geneva în unitatea medicală în care lucrează. Astfel, curăţarea mâinilor cu soluţia pe bază de alcool trebuie să se facă: înainte de a atinge pacientul, înainte de orice gest aseptic, după contactul cu lichidele biologice, după ce atingem obiectele din mediul pacientului (noptieră, pat, obiecte personale etc.), înainte să părăsim salonul pacientului.

Iar strategia nu vizează numai cadrele medicale. Vizitatorii sunt implicaţi şi ei în acestă procedură. Ei trebuie să se spele pe mâini înainte de a intra în contact cu pacientul sau în salonul acestuia şi mai ales dacă sunt implicaţi în îngrijirea pacienţilor. De asemenea, în momentul în care vizitatorul însuşi nu se află într-o stare de sănătate bună, vizita ar trebui să fie interzisă, iar în sezonul gripal masca ar trebui să fie obligatorie, a explicat Neil Wigglesworth, preşedinte al Societăţii de Prevenire a Infecţiilor din Marea Britanie.

Specialiştii citaţi admit că nu este posibilă atingerea unui grad 0 de infecţie în spitale, însă cel puţin 50% dintre acestea pot fi prevenite, în unele cazuri ajungându-se şi la procente de eradicare de 80-90%.

Cele mai frecvente infecţii

În tot acest timp, potrivit datelor furnizate de către Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, cele mai frecvente infecţii asociate asistenţei medicale sunt septicemia, infecţiile respiratorii, digestive, urinare, ale organelor genitale, cutanate, cele ale plăgilor chirurgicale sau cele apărute în urma injecţiilor.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a explicat că mulţi manageri de spitale raportează mai puţine infecţii asociate asistenţei medicale din cauza sancţiunilor pe care le-ar putea primi, motiv pentru care ministrul Sănătăţii ia în considerarea schimbarea indicatorilor de performanţă.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat că infecţiile intraspitaliceşti nu pot fi eliminate total din spitale, dar numărul acestora poate fi diminuat considerabil dacă medicii şi pacienţii ar respecta regulile de igienă.

"Nu putem să eliminăm infecţiile din spitale, dar putem să le reducem, mai ales pe cele grave cu germeni multirezistenţi. (...) Dacă nu raportăm infecţiile, înseamnă că nu cunoaştem fenomenul real şi ne păcălim singuri. Lucrul acesta trebuie acceptat de toată lumea. Aceste infecţii există, nu pot fi eliminate din spitale, important este ca numărul lor să fie limitat şi să nu fie infecţii grave produse de bacterii multirezistente", a precizat Rafila.

STATISTICĂ

10.403 cazuri de infecţii nosocomiale în România anului 2017

Infecţiile intraspitaliceşti în cifre

Cele mai multe au fost cele digestive - 4.479, urmate de cele respiratorii - 1.960 şi cele urinare - 1.277. În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, cele mai multe cazuri de infecţii nosocomiale au fost înregistrate în Bucureşti - 2.802. Capitala este urmată în acest clasament negru de judeţele Iaşi - 1.295 şi Cluj - 833. La coada clasamentului se situează judeţele Ialomiţa - 24 şi Teleorman - 28.

În ceea ce priveşte situaţia pe secţii, cele mai multe infecţii nosocomiale sunt contractate la ATI - 2.439, Chirurgie - 2.141 şi Pediatrie - 797.