Încă o promisiune pentru Spitalul Regional de Urgenţă

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, s-a întâlnit vineri cu Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, cei doi discutând despre stadiul implementării proiectelor cu finanțare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate și, în mod special, despre demararea construcției celor trei spitale regionale din Iași, Craiova și Cluj-Napoca.

Potrivit unui comunicat de presă, Ministerul Sănătății va transmite în perioada imediat următoare un plan de acțiune pentru accesul la fondurile structurale în vederea îndeplinirii acestui obiectiv. De asemenea, delegația europeană a transmis Ministerului Sănătății că în perioada următoare experți în achiziții publice ai Comisiei Europene vor putea asigura consultanță în vederea urgentării acestui important proiect. "La finalul întâlnirii, ministrul Sănătății a subliniat că dorește ca demararea construcției celor trei spitale regionale să constituie una dintre prioritățile mandatului său", se mai arată în documentul citat.

Promisiuni peste promisiuni

Ultima veste despre acest proiect a dat-o în septembrie fostul ministrul al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care anunţa atunci că vor fi actualizate studiile de fezabilitate pentru Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, estimând că proiectul de construire a unităţii medicale va fi finalizat în 3 ani, iar investiţia se va ridica la circa 150 de milioane euro. "Cât de curând se va da drumul la licitaţie şi cred că în trei ani să fie finalizat, sper să nu fie contestaţii. Costurile investiţiei vor fi date de studiile de fezabilitate, în funcţie de numărul de paturi, dacă vor fi 800 sau 1.000 de paturi. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro, la care se adaugă alţi bani pentru dotări şi echipamente, printr-un acord cu Banca Mondială", spunea la acea dată Bănicioiu într-o vizită la Cluj-Napoca.

Construcţia spitalului de urgenţă Cluj, o promisiune veche de 11 ani

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest. CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. În municipiul Cluj-Napoca funcţionează peste zece spitale şi institute, cel mai mare fiind Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care are clinici pe strada Clinicilor, din zona centrală.

Exemplu de “aşa nu”: Ruinele spitalului de urgenţă Cluj din Mănăştur

Construirea unui nou spital de urgenţă în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca a început în 1995, fiind oprită după doar un an, în care s-au cheltuit un milion de lei. În 20 ani, clădirea a ajuns o ruină invadată de buruieni, fiind pasată între autorităţi incapabile să îi găsească un rost. La mijlocul anilor '90, se dorea a fi cel mai nou şi mai modern spital de urgenţă din Cluj-Napoca, ridicat în cartierul Mănăştur.

Lucrările au început în 1995 şi s-au oprit după un an, în lipsa finanţării, dar nu înainte de cheltuirea unui milion de lei. De 20 de ani, spitalul zace abandonat, devenind o ruină năpădită de buruieni, cu copaci crescuţi în acoperiş, pasată între autorităţi. Clădirea neterminată, de trei etaje, răsare dintre buruieni ca o cetate abandonată, cu turnuri din beton din care ies suliţe ruginite de armătură. Nu are geamuri, nu are uşi, ci doar un acoperiş nefinalizat pe care cresc copăcei direct din beton. Locul este pustiu şi folosit, ocazional, de persoane fără adăpost. Scările nu au balustradă, cărămizile sunt măcinate şi stau să cadă, iar încăperile, care ar fi trebuit să găzduiască saloane sau cabinete medicale, au pereţii plini de graffiti cu mesaje obscene.

Parcarea betonată din faţa clădirii, unde ar fi trebuit să stea ambulanţe, este folosită drept piaţă volantă pentru producătorii agricoli, dar şi, sezonier, de cei care vând pepeni.

Construirea Spitalului de Urgenţă din Cluj-Napoca a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj în anul 1994, iar lucrările pe terenul de 21.000 de metri pătraţi au început în aprilie 1995. Lucrările, făcute de firma TCI Contractor General Cluj-Napoca, aveau un termen de finalizare de patru ani. Investiţia a fost estimată la 750 de milioane de lei, la vremea respectivă, echivalentul a 3,3 milioane de lei noi, potrivit calculelor constructorilor.