Sănătate
O viață dedicată medicinei - Profesorul Florin Stamatian, deschizătorul de drum în ecografia și laparoscopia din România
Cu o carieră de 40 de ani în ginecologie, prof. univ. dr. Florin Stamatian și-a dorit în adolescență să fie inginer.
Florin Stamatian spune despre viața lui că a fost plină de întâmplări care i-au marcat viața. Povestea lungului șir de întâmplări din cei 40 de ani de carieră medicală începe în liceu, în Turda, orașul natal al profesorului. Deși în adolescență era convins că vrea să fie inginer, în clasa a XI-a s-a întâmplat ceva care l-a determinat să își schimbe radical opțiunea asupra viitorului profesional. “Noi eram clasă de real și la început am avut un profesor de matematică foarte bun așa că am zis că mă fac inginer. Era la modă….Soarta a făcut că în clasa a XI-a am avut o profesoară de matematică foarte bună, dar metoda ei nu s-a potrivit cu structura mea. Cum se deschidea ușa, apărea cu caietele de extemporal și m-a stresat, nu mai puteam învăța. În clasa a XII-a, ne-a scris o problemă pe tablă și până m-am chinuit eu să citesc enunțul, colega mea a și rezolvat problema. Atunci m-am întrebat ce fac, la ce dau eu admitere. Și așa m-am gândit la Medicină, mai ales că eram olimpic la chimie”, își amintește, cu nostalgie, profesorul Stamatian.
A început să învețe cele trei cărți subțiri care se cereau la admitere, iar în 1971 era student la Medicină la Cluj.
Viața cu un ginecolog în familie nu este una grozavă
În timpul facultății, studentul Florin Stamatian visa să ajungă chirurg, nicidecum ginecolog. “Eu am fost penultima generație care a beneficiat de internat. Dădeai un examen înainte de anul VI și dacă reușeai, rămâneai în anul VI plus încă doi ani după facultate. Examenul se dădea pe specialități. Ca intern, am nimerit întâi în Secția de Urologie și următoarea rotație (ne roteam din șase în șase luni) a fost Ginecologie. Nu am vrut să fac Ginecologie pentru că tatăl meu a fost ginecolog și viața pe care am trăit-o cu un ginecolog în familie care pleca dimineața și venea a doua zi dimineața nu era cea mai grozavă”, spune specialistul clujean.
Aparatul cu ecran negru pe care se mișca ceva verde
Practic, internatul a fost momentul de debut al carierei de ginecolog a profesorului Florin Stamatian. Din anii ’80 când a ajuns la Clinica Dominic Stanca și până în anul 2000 nu a mai plecat de acolo. “Și acum când mai trec pe acolo mai văd câte o dală prin curte și îmi amintesc că eu am pus-o. Mă leg sufletește și foarte greu plec dintr-un loc”, afirmă ginecologul.
La începutul carierei de la Dominic Stanca, a avut loc o altă întâmplare importantă. “Cât am fost eu la Ginecologie, un coleg mai în vârstă s-a întors dintr-o bursă Humboldt din Germania cu un aparat imens, cu un ecran negru pe care se mișca ceva verde și se numea ecograf. Și așa am ajuns la începutul anului 1977 să avem ecograf. Am fost primul centru din țară care a deschis un cabinet de ecografie. Eu și colegul meu am învățat împreună să lucrăm cu ecograful, de la el am învățat stilul lui de a opera. La un moment dat, el a rămas în Germania și așa am ajuns eu singurul obstetrician din România care făcea ecografie. Ulterior, s-au mai dezvoltat și în alte centre”, rememorează profesorul.
Camioanele cu ajutoare din Belgia
În 1979 a câștigat concursul pe post și a ajuns asistent universitar la Clinica de Ginecologie Dominic Stanca, iar în 1989 s-a înscris la doctorat. În 1990, o altă întâmplare fericită i-a marcat cariera medicală. “A venit 1990 când am zis că ecografia e ecografie, se umpluse țara de ecografe și mă întrebam dacă se mai poate spune ceva. O altă întâmplare a avut loc într-o seară când două camioane cu ajutoare din Belgia opriseră în fața clinicii pentru că șoferul a zis că el mai departe nu merge. La mine pe masă era o carte de-a mea care tocmai apăruse și unul dintre cei cu ajutoarele a întrebat dacă eu am scris-o. I-am scris o dedicație, i-am dat-o cadou și m-au rugat să mă filmeze ca să spun de ce avem nevoie. Am spus că trebuie să învățăm, că avem nevoie de relația umană și profesională. Când ieșeau din țară m-au sunat să îmi spună că ce au filmat ei pe cameră va merge pe TV în Belgia. Materialul video a fost văzut de cineva de la Crucea Roșie, cartea a fost citită de un profesor din Bruxelles care a spus că i-ar face plăcere să stea de vorbă cu mine. Practic asta a fost o invitație în Belgia. Cu 100 de dolari în buzunar și cu un Oltcit am plecat în Belgia”, povestește Florin Stamatian.
A fost printre primii care a învățat laparoscopie
Belgienilor le-a spus că ar vrea să facă un stagiu de practică la ei, să învețe ceva. “Am prins o bursă a Organizației Mondiale a Sănătății și am nimerit la unul dintre cei mai mari profesori în laparoscopie. Am învățat laparoscopie, m-am întors în țară și am fost printre primii care am făcut așa ceva în țară.
Ulterior, am mers la o bursă în Lyon unde am învățat lucruri noi în ecografie”, declară ginecologul.
De 15 ani, la Ginecologie I
Cariera la Dominic Stanca s-a încheiat în anul 2000 când a plecat la Clinica Ginecologie I, unde activează și în prezent ca șef de clinică. “Aici am dezvoltat ce mă pricepeam mai bine, medicina perinatală și supravegherea sarcinii. Am ajuns să fim un centru puternic. Acum patru ani am câștigat un proiect cu fonduri europene, în valoare de 11 milioane euro, care este un centru de cercetare, Imogen. Deocamdată facem mai mult cercetare în medicină perinatală, scriem proiecte și acum vrem să facem ceva pe radiologie”, afirmă Stamatian.
Fiecare zi poate aduce un caz impresionant
Profesorul subliniază că în fiecare zi poate să apară un caz care să îl marcheze sufletește. “E nevoie de foarte multe lucruri în profesia asta. Deși ar trebui să fiu călit, am momente de dezechilibru sufletesc. Am avut situația unui copil cu malformație cardiacă. A fost nevoie să îi aducem organele din torace în abdomen și când să îi închid abdomenul nu au mai încăput. A trebuit să stăm trei săptămâni cu greutăți care trăgeau de tegument ca să fie destul de întins ca să pot închide burtica”, afirmă ginecologul clujean.
Sunt și momente frumoase însă. “De exemplu, am avut acum câțiva ani o sarcină cu patru – trei fete și un băiat. Cea mai mică fetiță a avut 1,1 kilograme, ceilalți 1,3 – 1,4 kilograme. E o familie extraordinar de frumoasă și trebuie să spun că e unic sentimentul acela când ai trăit lângă familia care își punea problema care bunică cu care copil stă, care și-a cumpărat casă special să încapă patru copii”, adaugă Stamatian.
Șeful clinicii Ginecologie I spune că niciodată nu s-a gândit câți copii a adus pe lume, mai ales că în tinerețe avea, uneori, și câte 16 nașteri pe noapte.