Tinerii spun că se simte corupția și în școli

Cea mai puternică teamă identificată, teama de corupție, pare să fi fost alimentată și de protestele și mișcările sociale recente împotriva corupției din România, scriu autorii unui studiu publicat recent de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

Se pare că populația tânără, de 14–29 de ani, este temătoare. Tinerii români par să se teamă în mai mare măsură de aproape orice, comparativ cu tinerii din regiune.

Raportul arată că pare a fi o teamă de corupție la nivelul societății care este, de asemenea, corelată cu disponibilitatea de a accepta sau de a da mită, însă ”într-un grad mult mai mic decât ne așteptam”, potrivit autorilor, informează Edupedu.ro.

50% dintre respondenții care cred că corupția este întotdeauna justificată raportează că se tem extrem de mult de corupție. În acest caz, ipoteza corupției ca problemă structurală în România este susținută de faptul că până și cei care ar avea toate motivele să o găsească justificabilă se tem de ea – prin urmare, este considerată mai mult sau mai puțin o trăsătură a societății, nu un comportament de care poți sau ar trebui să te dezbari.

Temele studiului au fost selectate astfel încât să acopere o gamă largă de surse potențiale de teamă, precum: violență, tâlhărie, boală, pierderea locului de muncă, terorism, război, schimbări climatice și poluare, sărăcie, migranți, nedreptate socială și corupție.

Respondenții au fost rugați să evalueze sistemul educațional din România, în funcție de: calitatea generală a educației, opinia lor privind practicile frauduloase asociate procedurilor de examinare și concordanța percepută între formarea profesională asigurată de sistemul de învățământ și piața locurilor de muncă.

Rezultatele arată că numai o proporție modestă a tinerilor raportează că sunt foarte mulțumiți de sistemul educațional (15%) și peste un sfert sunt total de acord că sistemul de evaluare este, în unele cazuri, viciat de corupție, potrivit raportului FES. Aproximativ 44% dintre tinerii participanți la sondaj consideră că sistemul educațional nu este deloc bine adaptat la cerințele pieței locurilor de muncă. Aproximativ un sfert dintre respondenți au afirmat că au efectuat un stagiu de practică profesională în cadrul programului lor educațional

Dorința de migrație

Aproximativ 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14–29 de ani din România par să dorească într-o măsură mai mare sau mai mică să plece din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni. Punctajul este relativ mic pentru regiune și a scăzut substanțial comparativ cu cifrele din 2014, când aproape 60% dintre tinerii români se gândeau la emigrare. Intențiile de emigrare par să scadă cu vârsta și, deși bărbații și femeile raportează aceeași dorință de a emigra, este semnificativ mai puțin probabil ca femeile să fi făcut planuri sau să fi contactat pe cineva. Pe de altă parte, majoritatea tinerelor românce care intenționează să emigreze au în vedere completarea studiilor, pe când tinerii par a fi interesați mai curând de oportunitățile  profesionale, notează raportul publicat de FES.

În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Explicația cea mai probabilă este că mulți tineri români decid că trebuie să plece din țară pentru a avea acces la o viață profesională mai bună. Emigranții mai tineri provin aproape exclusiv din cele mai sărace pături ale societății, pe când cei mai în vârstă tind să se împartă în mod egal între persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și persoane care pleacă pentru scopuri educaționale. Marea majoritatea a emigranților doresc să stea în UE, în special în Germania și Marea Britanie.

Studiile FES despre tinerii din Europa de Sud-Est 2018/2019 reprezintă un proiect internațional de cercetare desfășurat simultan în zece state din Europa de Sud-Est : Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Montenegro, România, Serbia și Slovenia. Scopul studiului este identificarea și analiza valorilor, atitudinilor și comportamentelor tinerilor în societatea contemporană.

Datele studiului au fost culese la începutul anului 2018 ; peste 10,000 de peroane cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani din cele zece state menționate au participat la sondaj. Cercetarea a acoperit un spectru larg de întrebări legate de valorile, credințele, dar și experiențele și aspirațiile tinerilor în diverse domenii, cum ar fi
educația, ocuparea, participarea politică, familia, timpul liber și utilizarea mijloacelor de comunicare.

Rezultatele cercetării empirice sunt incluse în zece studii naționale și un studiu regional, publicate în limba engleză și în limbile naționale.