Multe vorbe, puţine soluţii. Ping pong cu reformarea sistemului de învăţământ

Procesul de elaborare a planului-cadru pentru învăţământul gimnazial este în derulare, termenul asumat pentru adoptarea acestuia prin ordin de ministru fiind sfârşitul lunii februarie. Până în acest moment nu a fost luată o decizie anume, iar dezbaterea pentru găsirea celor mai bune soluţii continuă.

Ministrul Educaţiei Adrian Curaj consideră că cel mai mult contează ce se predă la ore, nu câte ore învaţă elevii la şcoală.

 „Avem nevoie de stabilitate în domenii-cheie, cum este, de exemplu, istoria naţională, dar şi de inovare şi tehnologii noi în educaţie. În mod cert, numărul de ore dedicat unei discipline este important, însă pentru această fază a dezbaterii este la fel de util să discutăm şi despre ce vrem să se întâmple în acele ore, despre instrumente şi metode de predare inovative, despre atractivitatea materiei, despre ce cunoştinţe şi competenţe vrem să obţină elevii. Dezbaterea centrată exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă. Cea mai buna soluţie nu poate veni decât din dialog, prin urmare invitaţia de a participa argumentat la această consultare este în continuare deschisă”, a subliniat ministrul Adrian Curaj.

Până în acest moment peste 18.000 de opinii au primit cei de la Ministerul Educaţiei cu privire la planul de elaborare a planului cadru.

Unii părinţi vor mai puţine ore

Unii părinţi consideră benefică reducerea orelor care şi aşa sunt prea multe şi dau vina pe profesorii care nu vor să renunţe la materiile lor.

„Ceea ce nu înţeleg eu e un lucru faptic. Înainte de 1989 erau şase zile de şcoală pe săptămână şi se studia câte şase ore pe zi. Fiul meu merge acum la şcoală cinci zile pe săptămână, iar în trei zile are şapte ore pe zi, într-o zi are şase ore iar într-o zi are cinci. Mi se pare enorm de mult. Trebuie cineva să renunţe. Iar asta cu ora de istorie e demagogie. Sunt sigur că se poate renunţa la anumite momente, nu trebuie să ştie elevul toţi anii, ci mai degrabă să înţeleagă mecanismele. Asta e important. Doar că nimeni nu vrea să renunţe”, a spus Sorin M. tatăl unui elev.

Cât de benefică este istoria pentru unitatea naţională?

Un profesor de istorie din Huedin crede că fără istorie, o materie fundamentală pentru identitatea noastră ca oameni, nu putem evolua ca societate. Cu toate acestea susţine că orele de istorie trebuie făcute mai aplicativ, iar în acest fel putem evita eventualele probleme etnice sau culturale.

„Cu cât se cunoaşte mai puţin despre identitatea naţională cu atât e în defavoarea noastră ca şi popor pentru că ne pierdem treptat ideea de identitate şi cred că nu-i benefic pentru noi să avem repere solide mai ales în contextul unei integrări forţate în Uniunea Europeană. Orele de istorie ar trebui să fie făcute cât mai aplicativ şi să se pună accentul şi pe istoria comunităţii, pe istoria judeţulului, a regiunii, pentru că nu trăim izolat, trăim în comunicare cu alte naţionalităţi, religii, şi cu cât ne cunoaştem mai bine cu atâta putem să evităm eventualele probleme etnice sau culturale. La urma urmei cultura ne poate apropia pe unii de alţii nu să ne separe. Mie mi se pare că materia este cam multă, spre exemplu pentru cei din clasa a VII-a, având în vedere că ei fac doar o oră pe săptămână”, a declarat Horea Matiş, profesor de istorie la Liceul Tehnologic Vlădeasa din Huedin.

Psihologul clujean Daniel David consideră că dezbaterea din spaţiul public este una benefică, deşi unii o consideră „ceartă”.

„Un lucru bun pe care l-a făcut ministerul este că a generat o discuţie publică. Noi în România nu suntem obişnuiţi să avem discuţii publice şi le considerăm certuri. Nu sunt certuri, sunt dezbateri. Şi este un lucru foarte bun. Unde s-a greşit din punctul meu de vedere este că s-a ieşit în faţă cu diverse variante de curriculum fără să se iasă în faţă cu abordări paradigmatice diferite, fiindcă sunt paradigme diferite”, a spus psihologul Daniel David.

Psihologul a identificat două variante spre care s-ar putea îndrepta sistemul educaţional românesc. „Vrem un sistem educaţional focalizat mai ales pe disciplină, adică să faci ore de matematică, fizică, chimie, în mod tradiţional...sau vrei un sistem dominant de abordări de fenomen? Despre asta ar trebui să discutăm. Pe ce model vrem să mergem. Şi doi ar mai fi nevoie să fie discutat dacă mergem pe modelul actual care e format pe cunoştinţe declarative, adică oamenii învaţă diverse cunoştinţe teoretice sau vrem să schimbăm aspectul pe cunoştinţe practice, procedurale”, a menţionat Daniel David.

„Mi se pare că am pus carul înaintea boilor”

Psihologul Daniel David susţine faptul că actualul sistem de învăţământ trebuie schimbat, fiind de acord cu ministrul Educaţiei Adrian Curaj.

„Sistemul de acum este un sistem bazat pe cunoştinţe declarative şi disciplinare. Este clar că trebuie schimbat. Dar spre ce mergem nu ştim, că nu se discută aceste fundamente. Mi se pare că am pus pur şi simplu carul înaintea boilor. Sunt absolut de acord cu ministrul educaţiei când a afirmat că depinde «ce vrem să se întâmple la acele ore»  şi că «dezbaterea centrală exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă». Doar că din păcate el a fost pus în faţa unui fapt împlinit că s-a ieşit în faţă în spaţiul public cu planurile respective şi nu cu paradigmele. Problema este că în spaţiul public se discută planurile respective cu număr de ore, în loc să discutăm înainte pe paradigme”, a concluzionat psihologul clujean Daniel David.

Ministerul Educaţiei va organiza marţi, 16 februarie, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, o dezbatere în care vor fi discutate opţiunile cristalizate în procesul de consultare care a avut loc până acum.