Păduri și parcuri sau Centura Metropolitană? Ce este mai important pentru viitorul clujenilor?

 

 

Construcția Centurii Metropolitane a municipiului Cluj-Napoca nu este agreată de toată lumea.

 

Dacă unii susțin că este „ultimul tren” pentru a degreva orașul de traficul greu, alții pun semne de întrebare în privința efectelor negative pe care le vor avea lucrările în pădurile de la marginea Orașului Comoară.

În toamna anului 2019, la recomandarea specialiștilor în infrastructură, dintre toate opțiunile posibile, administrația clujeană a optat pentru varianta 8 (V8) a Centurii Metropolitane. Primarul Emil Boc a recunoscut că vor fi pe traseu câteva lucrări de infrastructură „mai grele” în zona Făgetului, acolo unde terenul este mai dificil. Acestea sunt însă prevăzute în proiectul tehnic.

Activiștii clujeni, nemulțumiți de traseul Centurii Metropolitane

Nu este un secret că activiștii de mediu sunt nemulțumiți de traseul pe care îl va parcurge viitoarea Centură Metropolitană. Potrivit variantei aprobate, o parte din șoseaua ocolitoare și din drumul de legătură către viitorul Spital Regional de Urgență Cluj va traversa Parcul Colina din cartierul Mănăștur, „distrugându-l”.

Cu ajutorul unei petiții online, mii de clujeni solicită Primăriei municipiului Cluj-Napoca să modifice în ultim moment proiectul, astfel încât să fie folosită infrastructura deja existentă – strada Bucium – pentru Centura Metropolitană. De asemenea, ei cer ca viitoarea conexiune cu drumul spre noul Spital Regional de Urgență să fie construit în afara Parcului Colina.

„Calitatea vieții clujenilor, fie că vorbim despre puritatea aerului respirat sau despre posibilitatea de a ne petrece timpul liber într-un parc, trebuie să fie prioritatea celor care conduc urbea. Salvând de la distrugere Parcul Colina, singurul astfel de spațiu verde din Mănăștur, vom putea să se bucurăm în continuare de acest loc de promenadă și relaxare”, se arată în textul petiției.

Inițiatorii și semnatarii petiției argumentează că Parcul Colina este un „plămân” viu al orașului, habitat pentru numeroase specii de plante, păsări (privighetori, mierle, fazani etc.) și mamifere (veverițe, vulpi, căprioare etc.). De asemenea, prin modificările pe care le sugerează, ei susțin că se va asigura un acces mai rapid dinspre și către Florești și Spitalul Regional de Urgență.

Pădurile Hoia-Baciu și Făget, „ciuntite” de Centura Metropolitană?

Nu doar Parcul Colina urmează să fie afectat de construirea Centurii Metropolitane, ci și Pădurea Hoia-Baciu, respectiv Pădurea Făget. Într-o altă petiție, clujenii și cetățenii din comunele limitrofe solicită Primăriei Cluj-Napoca „să nu permită” proiectul șoselei ocolitoare și a drumurilor de legătură prin „traversarea brutală, de suprafață” a celor două păduri.

În cazul Pădurii Hoia-Baciu, varianta 8 constă în realizarea unui drum de legătură între Florești și Baciu. Dinspre Florești se va traversa pădurea direct peste versant, afectând situl „Natura 2000 ROSCI0146”, o pădure de stejar pufos, cu specii rare. Apoi, prin locul numit „trecătoarea Saloș” se va continua pe partea cealaltă, spre Baciu, prin poiana cu peri pădureți protejați, un peisaj de tip patrimoniu cultural unic în România, avertizează activiștii.

În ceea ce privește Pădurea Făget, vor fi traversați aproximativ 4,3 km liniari de pădure, începând de la Baza Sportivă „Unirea” – în capătul cartierului Mănăștur – și până la strada Făgetului, în capătul cartierului Europa. Noua șosea ocolitoare „va intersecta potecile turistice existente, va fragmenta habitatul animalelor și va polua fonic”, se îngrijorează inițiatorii petiției.

În ultim moment, activiștii solicită organizarea de dezbateri „cu audiență largă, bine vizibile în spațiul public”, prin care clujenii să se poată informa și cu privire la efectele negative pe care aceste segmente de șosea le-ar putea aduce. Într-adevăr, spațiul verde din oraș și din jurul acestuia este deja foarte limitat, însă cel mai probabil este mult prea târziu pentru astfel de dezbateri, în condițiile în care proiectul este deja „pe roate” pe toate palierele.

„Salvăm parcuri și vom merge pe centură prin 2035?”

Activiștii încă speră la o soluție prin care arealele protejate și pădurile să fie ocolite complet sau traversate integral prin tuneluri de adâncime, tip „mină”, fără să afecteze natura, cu impact minim atât la nivel ecosistemic, cât și peisagistic. Chiar dacă devierile sau tunelurile înseamnă costuri suplimentare însemnate, „niciun cost nu este prea mare” atunci când este vorba despre „moștenirea naturală, recreațională și culturală” pentru generațiile viitoare, arată inițiatorii.

Cu toate acestea, nu toți clujenii împart aceeași părere. Petițiile lansate pe platforma Declic au fost întâmpinate cu reacții negative pe grupurile de Facebook pe care au fost distribuite. „Salvăm Parcul Colina și mai mergem pe centură prin 2035”, a comentat Mihai B., arătând sarcastic că „nu contează că tot Clujul e inundat de trafic, important e să păstrăm un spațiu verde de câteva hectare”.

„Parcuri se pot face în alte părți și chiar ar trebui făcute, în schimb centura nu cred că are prea multe variante”, a replicat Adrian N., completat de Iulian B., care a precizat că „cu o astfel de petiție o să avem centură în 2077”, indicând că șoferii au nevoie de acest proiect de infrastructură „ca de aer”, fiind „cea mai OK soluție” din punct de vedere tehnic.

„Nu locuiesc în Mănăștur, nu pot să zic că mă interesează prea mult parcul ăsta, dar mă interesează să se construiască o dată centura aia ca să nu mai treacă TIR-urile pe sub geamul meu”, a completat Mihai B., pe grupul de Facebook „Clujul Civic”, semn că prioritățile clujenilor sunt diferite – unii vor parcuri, alții traficul degrevat.

Ce efecte negative poate avea Centura Metropolitană asupra mediului?

Potrivit activiștilor de mediu, varianta 8 a Centurii Metropolitane – dacă va fi pusă în aplicare – ar aduce „fragmentarea ireversibilă” a ecosistemelor Pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens ar urma să genereze noxe și zgomot, perturbând astfel ecosistemul care este deja oricum „bruiat” de activități mai mult sau mai puțin legale de tip off-road sau de depozitarea de deșeuri.

De asemenea, ar urma să fie afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, clujenii care vor să se bucure de liniștea pădurii. Totodată, ar urma să fie perturbate rutele de migrație ale animalelor sălbatice, de la căprioare și vulpi până la păsări și chiar insecte, dar și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora.

„Se creează condițiile necesare pentru noi construcții în viitor, în imediata vecinătate a centurii, compromițând natura încet, dar sigur. Ecoductele și panourile fonoabsorbante nu sunt soluții viabile pe distanțele mari acoperite de aceste segmente de centură, fiind ineficiente și inestetice”, se mai arată în textul petiției intitulate „Nu distrugeți natura cu centura”.

Temerile militanților pentru natură au fost însă „descalificate” de Agenția pentru Protecția Mediului, fiind emis, în data de 30 decembrie 2020, avizul de mediu pentru Centura Metropolitană, respectiv drumurile de legătură. Având în „buzunar” ceea ce este considerat cel mai greu aviz de obținut, municipalitatea are undă verde să meargă mai departe cu proiectul.

CITEȘTE ȘI:

Clujul, legat de Autostrada Transilvania în 2021. Cum rezolvă traficul Centura Metropolitană?