Un teren de golf ca in Occident, pentru oamenii cu bani, ar putea insemna inceputul modernizarii in comuna sibiana Valea ViilorLocalnicii din Valea Viilor s-ar putea apuca de golf. Daca nu, macar s-ar putea bucura de vizitele unor turisti cu multi bani si de o dezvoltare rapida a comunei. Cert este ca la anul Valea Viilor ar putea deveni singura localitate din judet in care exista un teren de golf. Pe langa acesta, in comuna ar urma sa se mai construiasca si un hotel de cinci stele, o pista pentru elicoptere si un casino in toata regula. Cei care au venit cu aceasta idee sunt niste investitori din Austria, convinsi ca terenul de peste 200 de hectare, situat langa fosta unitate militara din Valea Viilor, la altitudine, este mai mult decat pretabil unui astfel de proiect. In fapt, investitorii austrieci ar fi vrut inca de anul trecut sa demareze lucrarile, insa fostii consilieri locali le-au pus bete in roate. Acestia au refuzat sa dea unda verde proiectului de hotarare supus aprobarii in cadrul unei sedinte din noiembrie 2007. Noua conducere este pentruViziunile s-au schimbat, odata cu formarea unui nou Consiliu Local. Conform spuselor primarului, actualii consilieri sunt de acord cu vanzarea terenului de 110 hectare, care este administrat de primarie. Investitorii europeni ar urma sa mai achizitioneze alte 100 de hectare de teren de la proprietarii privati care locuiesc in comuna. „Investitorii austrieci au vazut terenul si sunt foarte multumiti de potentialul zonei. Ei ar fi vrut sa cumpere terenul inca de anul trecut, dar consilierii locali de atunci au refuzat oferta. Acum vom repune in discutie problema si speram ca in prima sedinta va fi aprobat proiectul. Terenul este situat intr-o zona perfecta, la hotarul cu Axente Sever, fiind un camp liber, unde nici macar nu se mai pasuneaza de ceva ani", a explicat edilul Avram Pinte.Pamant de sute de euroPe langa beneficiile turistice care ar surveni de pe urma acestui proiect, bugetul local ar urma sa se „ingroase" considerabil datorita acestei „afaceri". Astfel, Primaria Valea Viilor ar primi 500 de euro pentru un hectar de teren. Acesta este pretul propus de investitori, mai mult decat avantajos, in opinia edilului-sef, care spune ca si asa terenul nu mai aduce niciun beneficiu de ani de zile, fiind, practic, nefolosit. Dupa ce Consiliul Local isi va da acceptul, Primaria poate porni licitatia, dupa care terenul va intra in posesia austriecilor. Investitorii au tratat si cu satenii, care mai au teren in zona de ses, acestia fiind de acord inca din prima faza sa-si scoata parcele la vanzare.
Conducerea SC Tursib SA a anuntat, ieri, ca autobuzele si troleibuzele din oras isi vor modifica, de luni, orele de sosire. Noile orare vor fi afisate in fiecare statie pana cel tarziu duminica. „In urma analizarii posibilitatilor de optimizare a traficului, incepand cu 15 septembrie, traseul de troleibuze T3 se transforma in traseul de autobuze 51, avand ruta cunoscuta pentru T3, din Valea Aurie si pana la intersectia in sens giratoriu de pe bulevardul Coposu", se mai arata intr-un comunicat de presa al SC Tursib SA. De la sensul giratoriu de pe Coposu, autobuzul 51 va trece pe sub Podul Garii, iar capatul de linie va fi statia de la gara. Calatorii care au achizitioant deja abonamente pe traseul T3 le pot folosi pe traseul de autobuze 51.
In ultimele doua saptamani, pe adresa ziarului nostru au ajuns mai multe reclamatii din partea unor sibieni care erau nemultumiti de modul in care institutiile gestioneaza diferite probleme. Sibienii se plang de faptul ca problemele reclamate de ei nu isi gasesc o rezolvare, sau ca nu primesc un raspuns de la institutii precum Primaria Sibiu, Agentia de Mediu Sibiu, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu sau Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Sibiu. Incercand sa aflam ce se intampla, ne-am lovit de aceleasi probleme pe care le-au avut si reprezentantii acestor institutii atunci cand au incercat sa rezolve aceste probleme. Ajunsi in zonele cu problema, respectiv cartiere din Sibiu de unde au pornit aceste reclamatii, nu s-a gasit nimeni sa explice concret situatiile reclamate. Toti locatarii din zonele cu probleme s-au dezis de petitia oficiala. In plus, autoritatile nu au stiut cui sa sa raspunda, din cauza ca petitiile nu erau semnate.Caz incurcatUltima petitie a ajuns la redactia noastra luni si a fost semnata de „un grup de locatari care am cumparat recent locuinte proprietate personala pe strada Ogorului". Oamenii se plang de mizeria incredibila de langa cartierul rezidential „Neppendorf II". Ei sustin ca in zona sunt depozitate de mai bine de 15 ani, deseuri tone de rumegus aflat in stare de putrefactie, fiare vechi si exista chiar si doua WC-uri din lemn in aer liber, care emana mirosuri pestilentiale. Toate aceste gunoaie apartin unei firme al carei patron este fiul regelui romilor, Dorin Cioaba. Locatarii spun chiar ca au fost amenintati de acesta in momentul in care au incercat sa-l convinga sa curete zona si ca au depus astfel de petitii si la Primaria Sibiu, Agentia de Mediu Sibiu, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Sibiu.Cercetare anevoioasaDeocamdata, in acele blocuri s-au mutat doar cateva familii, care in fata reporterilor se jurau ca n-au nimic de-a face cu reclamatiile. Si reprezentantii autoritatilor s-au lovit de acelasi zid de tacere. „Primaria municipiului Sibiu a primit in luna iulie o adresa prin care un locatar anonim sesiza aceasta situatie. In urma verificarilor, inspectorii Primariei au constatat ca firma in cauza are acord de functionare valabil si se inscrie in obiectul de activitate specificat. Nu am putut comunica un raspuns persoanei care a depus petitia, deoarece nu a lasat niciun nume, adresa sau numar de contact", explica Mirela Gligore, purtatoare de cuvant in cadrul Primariei Sibiu. Cei de la Mediu si de la ISU nici macar nu au mai reusit sa gaseasca petitia anonima printre sutele de petitii pe care le primesc lunar, pentru simplul motiv ca nu au putut-o inregistra corespunzator. Mirela Gligore l purtator de cuvant Primarie„Primaria municipiului Sibiu a primit in luna iulie o adresa prin care un locatar anonim sesiza aceasta situatie. In urma verificarilor, inspectorii Primariei au constatat ca firma in cauza are acord de functionare valabil si se inscrie in obiectul de activitate specificat. Nu am putut comunica un raspuns persoanei care a depus petitia, deoarece nu a lasat niciun nume, adresa sau numar de contact"
De la sfarsitul lunii iulie si pana acum, organizatia de tineret a PSD Sibiu s-a ocupat de strangerea de semnaturi pentru a pune pe picioare o petitie, prin care sa ceara autoritatilor competente construirea cat mai urgenta de locuinte pentru tineri. Petitia cu pricina a fost depusa la Guvern, la Ministerul Finantelor si la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, dar si la Primaria Sibiu. „Speram ca cei abilitati sa ne ofere o solutie constructiva. Au fost, in total, 6250 de semnaturi, dar au semant doar o parte din tinerii care si-ar dori ca aceasta problema, a locuintelor, sa nu existe", a spus, ieri, Cosmin Ionescu, presedintele Organizatiei de Tineret a PSD Sibiu. Cand a anuntat intentia PSD de a porni la drum cu petitia, Ionescu a declarat ca, in ultimii patru ani, au fost date in folosinta doar 101 de apartamente in municipiul Sibiu si alte 23 in Medias, numarul acestora fiind de 22 de ori mai mic decat in timpul guvernarii PSD.Viorel Soaita, unul din candidatii PSD pentru Camera Deputatilor a adaguat ca problema locuintelor exista si in mediul rural, iar Florin Orlatean, candidat al PSD tot la Camera Deputatilor a tinut sa precizeze ca demersul PSD nu este facut de dragul campaniei electorale. Infrastructura, eterna problemaTinerii social-democrati spun ca nu ii framanta doar problema locuintelor, ci si cea a infrastructurii. Cosmin Ionescu a precizat ca nu poate intelege de ce dureaza atat de mult construirea centurii Sibiului si a acuzat Guvernul ca, in patru ani de zile, nu s-au construit decat cinci kilometri de autostrada. „Am venit de la Bucuresti pe centura Pitestiului. O splendoare. Cum s-a putut face acolo si aici nu, nu pricep. Dar uite ca s-a realizat. Nu a fost oare o lipsa de interes a celor care au avut puterea, in acesti patru ani?", a intrebat, retoric, Ionescu. Cindrea si Arcas, in audienteIoan Cindrea si Viorel Arcas, ambii candidati la parlamentarele din toamna isi constina, in aceste zile, audientele in judet. Potrivit programului transmis de biroul de presa al PSD Sibiu, vineri, 12 septembrie, audientele vor avea loc in Dumbraveni, de la ora 17.00. Duminica, audientele continua in Barghis, de la ora 13.00. Luni, 15 septembrie, vine randul locuitorilor din Altana si Marpod, joi, 18 septembrie, a celor din Iacobeni si Bradeni, iar vineri e ziua rezervata pentru sibienii din Agnita. Luni, 22 septembrie, audientele se vor muta in Chirpar si Nochrich, iar marti in Bruiu si Merghindeal. Toate intalnirile anuntate vor avea loc la sediile primariilor. PSD Sibiu l comunicat de presa„Din dorinta de a sprijini cetatenii din judetul Sibiu, pentru rezolvarea problemelor de viitor, personale si generale, deputatul Ioan Cindrea si senatorul Viorel Arcas continua audientele in judet"
Teritoriul administrativ insumeaza 28.556 ha si este impartit in doua zone: o zona pe malul drept al Oltului, care cuprinde localitatile Talmaciu si Talmacel si o zona montana, in muntii Lotrului, care cuprinde paduri si pasuni cu stane, urcand pana la inaltimi de 2.135 metri. In prima zona a teritoriului administrativ, la confluenta raurilor Sadu si Cibin, este amplasat orasul Talmaciu, centrul administrativ al zonei. La trei kilometri spre vest, pe valea Talmacelului se afla satul Talmacel, sat ce are o suprafata de 44,23 ha si este a doua localitate ca marime. Locuitorii satului Talmacel s-au considerat tot timpul ca fiind partea mai mica a Talmaciului. In viata satului Talmacel, ocupatiile de fiecare zi reflecta conditiile esentiale din punct de vedere economic. De la infiintarea satului nu s-au schimbat prea multe in viata oamenilor. Abia in ultimii 75 de ani, unii dintre locuitori au incercat si alte forme de munca, mai banoase si mai eficiente. Ocupatiile de baza ale satenilor sunt cresterea oilor si a vitelor si cultivarea pamantului, iar cele complementare sunt prelucrarea lemnului si meseriasi individuali. O caracteristica importanta a folclorului din Talmacel este aceea ca are multe asemanari cu cele ale locuitorilor de peste munti, respectiv cei din zonele satelor din depresiunea Voineasa. Cea mai mare si mai frumoasa zi din viata talmacenilor din totdeauna ziua de sapte ianuarie a fiecarui an, „Sarbatoarea Ionilor" este mandria de azi a satului, despre frumusetea, ineditul si unicatul acestei zile s-a auzit in toate colturile tarii si chiar peste hotare.
Deputatul PD-L Raluca Turcan a decis ca prima zi a anoului an scolar este un moment potrivit pentru a ajuta o eleva dintr-o familie cu posibilitati materiale reduse. Cel mai probabil, ajutorul va consta in rechizite. „O vom ajuta pe Denisa Nicolata Schromm sa inceapa cu bine noul an scolar", se arata intr-un comunicat de presa al PD-L Sibiu. Inainte de a se opri la casa in care locuieste eleva, Raluca Turcan va participa la deschiderea noului an scolar in trei institutii de invatamant din Sibiu. Luni, Turcan le va vorbi elevilor de la scoala generala nr. 13, celor de la Colegiul de Industrie Alimentara Terezianum, precum si celor de la scoala generala nr. 12. Ea candideaza, in aceasta toamna, pentru un al doilea mandat de deputat de Sibiu.
Un fost viceprimar si un fost prefect ar putea fi cei doi candidati ai PC Sibiu pentru parlamentarele din aceasta toamna. Gheorghe Tuluc si Traian Munteanu au declarat ca vor sa candideze din partea PC, fara a-si exprima insa optiunea pentru Senat sau Camera. Pana la optiuni insa, ramane de vazut cum vor decurge negocierile in alianta PSD-PC. „Vineri sau sambata vom avea o discutie cu domnul Cindrea si vom vedea atunci candidaturile. Noi amm cerut un loc de deputat si unul de senator, nu am nominalizat inca pe nimeni. Vom negocia cu colegii din PSD", a spus, ieri, Eftimie Costeiu, presedintele interimar al PC Sibiu. Fostul presedinte Valentin Aldea a tinut si el sa precizeze ca relatia PC-PSD este una buna, in ciuda tuturor neintelerilor si declaratiilor acuzatorii dintre unii reprezentanti ai celor doua organizatii judetene. Dupa 12 aniTraian Munteanu a fost prefect al Sibiului intre 1993 si 1996. De cand si-a incheiat socotelie cu Prefectura, a lucrat in mediul privat. A fost si consilier juridic si director, dar si somer, pentru o perioada. Acum, dupa 12 ani in care a lipsit din politica si adminsitratia publica, Munteanu s-a inscris in PC si vrea direct in Parlament. „In functia de prefect am fost propus de PUNR, care a fuzionat cu PC. Ma regasesc in programul si doctrina PC si sunt pregatit sa accept o oferta de a candida pentru Senat sau Camera Deputatilor. Vreau sa revin in viata politica cu scopul de a fi de folos sibienilor", a argumentat Munteanu. Traian Munteanu a vorbit, pe larg, si despre activitatea sa din Prefectura si spune ca, la cei 60 de ani, se simte ca la 40. Pledoarie pentru transportul CFRGheorghe Tuluc, posibil candidat al PC s-a aratat preocupat de eterna problema a infrastructurii si tarficului greu, dar si de unele constructii noi din oras care incalca regulile de urbanism. „Trebuie insistat pe dezvoltarea traficului pe calea ferata care, la noi, e deficitar. Se pot primi sume considerabile de la comunitatea europeana, sunt peste 20 de masuri ISPA care prevad modernizari pe calea ferata", a spus Tuluc.
Desi denivelarile de pe strada Raului au iesit din grija soferilor care tranziteaza zona, echipele lucreaza inca la ridicarea caminelor de scurgere la nivelul impus de configuratia strazii. Luna trecuta, pe Raului s-a turnat un strat asflatic de uzura de aproximativ sapte centimetri. Lucrarea care este in curs acum, cea la caminele de scurgere a fost inceputa in 25 august si va fi finalizata la sfarsitul acestei luni. Reabilitatarea strazii a fost realizata de echipele SC DPC SA, iar costurile lucrarii se ridica la aproximativ 800.000 de lei. Strada Raului a fost reabilitata pe portiunea cuprinsa intre strazile Gladiolelor si Autogarii. Alte 20 de strazi din oras sunt in lucru, in aceasta perioada.
Prezent la ianugurarea de ieri, primarul s-a lasat purtat de cateva amintiri din copilaria sa, care il leaga de gradinita de pe strada Mitropoliei. „Este un moment emotionant. Eu am fost aici la gradinita si arata altfel. Era un loc de joaca in spate. Noi nu am avut nimic la dispozitie decat o curte de pamant, atat", a marturisit, ieri, Johannis. Primarul a laudat initiativa E.ON Gaz si a Fundatiei Pentru Societate si a recomandat ca actiunea sa fie privita ca o incurajare si pentru alte firme private sa se implice in astfel de actiuni. „O gradinita dotata din fonduri private este un semn bun", a spus Johannis, care a tinut sa le multumeasca sponsorilor. De altfel, multumiri au venit si din partea Anei Ilcusiu, directoarea gradinitei, care a solicitat sprijinul E.ON Gaz si cel al fundatiei pentru amenajarea spatiului de joaca de care se vor bucura cei 287 de copii inscrisi la gradinita de pe Mitropoliei.Prim pas spre responsabilitateLucrarile de amenajare a spatiului de joaca au constat in pavarea curtii si a zonei de joaca cu placi dintr-un cauciuc special, dar si montarea leganelor, tobiganului si a altor jocuri de exterior. Costurile reamenajarii spatiului de joaca s-au ridicat la 60.000 de euro. „Asigurarea unor conditii de joaca decente si sigure pentru copii reprezinta una din prioritatile politicii de responsabilitate corporatista promovate de catre E.ON Gaz. Aceste initiative sunt sustinute si de angajatii nostri, prin implicarea lor directa", a declarat Dan Morari, directorul general al E.ON Gaz Distributie. In 6 septembrie, angajatii E.ON Gaz au facut munca de volunatriat pentru micutii de la gradinita. Acestia au vopsit bancile si gardulete din curtea gradinitei. Potrivit reprezentantilor societatii, in acest an urmeaza sa fie amenajat inca un loc de joaca pentru copii, iar pentru anul viitor sunt programate inca patru astfel de actiuni.
Un barbat de 58 de ani din localitatea Cisnadie a fost lovit de un trasnet in cursul zilei de marti. Barbatul se afla la o stana de pe Muntele Tomnatic, din zona Rau Sadului, unde era angajat, in momentul in care s-a petrecut accidentul. In jurul orelor 13 15 in zona a pornit furtuna, insa barbatul nu s-a adapostit, si a fost lovit de fulger. La fata locului a ajuns de urgenta un echipaj SMURD Sibiu, care i-a acordat victimei primul ajutor si au transportat-o de urgenta la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu. Barbatul a ramas internat sub supraveghere medicala, insa medicii sunt optimisti in ceea ce priveste sansele sale de insanatosire.
Doua statii importante de transformare din municipiul Sibiu au suferit avarii, ieri, in jurul pranzului, lasand fara energie electrica cinci cartiere din Sibiu. Avariile au survenit in jurul orelor 12.46, la statia Aeroport si statia Dumbrava. Sibienii din cartierele Turnisor, Strand, Valea Aurie, Calea Dumbravii si partial cartierele Hipodrom au avut de suferit de pe urma acestor incidente. „Pentru diminuarea pe cat posibil a discomfortului creat, s-a procedat la preluarea treptata a consumatorilor afectati din celelalte doua statii de transformare disponibile din municipiu, respective statia Sibiu Nord si statia Sibiu Sud, pana la revenirea la normal a situatiei. Din pacate manevrele de preluare a consumatorilor au fost ingreunate de indisponibilitatea alimentarii de rezerva din LEA 110kV Lotru - Sadu V, pe care momentan se deruleaza o ampla lucrare de reparatie si modernizare", a explicat Corina Ene, purtator de cuvant in cadrul SC Electrica SA. Desi au intampinat unele dificultati, echipele SC Electrica au reusit realimentarea tuturor consumatorilor pana in jurul orei 14. Printr-un comunicat de presa, societatea de furnizare a energiei electrice si-a cerut scuze sibienilor pentru problemele create de acest incident neplacut.
Ultimele controale in fermele sau gospodariile individuale din judet arata ca agricultura sibana este departe de a se alinia la standardele europene in vigoare. Desi la ora actuala in judetul Sibiu se cresc peste 37.000 capete de bovine, nu multe dintre acestea sunt ingrijite precum cele din fermele agricultorilor europeni. De la inceputul anului si pana acum, nu putini sunt taranii care s-au ales cu sanctiuni din cauza conditiilor pe care le au in ferme. In aceasta perioada au fost efectuate aproape 80 de controale la exploatatiile din judet, in urma carora au fost aplicate amenzi in valoare de nici mai mult, nici mai putin 20.600 de lei. Cei descoperiti cu neregului au fost cinci fermieri si trei persoane fizice. Pe langa amenzi, inspectorii au mai aplicat 14 avertismente si au interzis activitatea, de comun acord cu proprietarii, pentru imposibilitatea respectarii normelor europene de functionare, la inca cinci ferme din judet.
Soseaua de centura i-ar ajuta pe soferi sa nu se mai simta ca in capitalaCum bine spuneau baietii din trupa Refflex, in hitul verii de acum sase ani: „O aventura! Urca in masina si hai, sa dam o tura..." - Sibiul anului 2008 suporta din greu consecintele loviturii „sub centura". Lipsa centurii ocolitoare ingreuneaza de la o zi la alta circulatia in oras si mai ales la intrarea si iesirea din municipiu. Taximetristii sunt cei mai nemultumiti, indeosebi la orele de varf. Au chiar si o gluma pe seama careia se amuza ori de cate ori sunt invitati la dialog cu politistii: „- De ce nu folositi centura? - Pentru ca nu avem!". Dincolo de aceasta replica, nu mai ramane loc de niciun comentariu.Soferi „incompetenti"Sa mergi la cumparaturi in Retail Park e fain. Insa drumul pana acolo nu doar ca nu e fain, ci se apropie de dimensiunile unui vis urat. Stationari bruste si frane calcate cu brutalitate in ultima fractiune de secunda, undeva la limita dintre viata si moarte. La toate acestea se adauga nehotaratii de la volan care ba nu stiu unde sa parcheze, ba se intreaba minute in sir daca sa accelereze sau nu... Mai rau, se angajeaza in depasiri temerare pentru ca in secunda urmatoare sa revina pe banda dreapta. „Sunt o gramada de incompetenti care abia se misca, conduc incet si cu teama. Nu este cazul sa tot dam vina pe centura. Ok. Lipsa centurii are partea ei de vina. Dar la fel de vinovati sunt si oamenii de la volan care circula oricum altfel numai regulamentar nu. La capitolul trafic, Sibiul e jungla! Ii ajungem pe bucuresteni din urma, daca nu cumva chiar am egalat scorul", spune indignat George, soferul unui Logan rosu.Nervi intinsi la maxim, circulatie in haos, rabufniri sub impulsul momentului, descarcari de tensiune. Este de ajuns ca unul dintre soferi sa dea tonul si concertul se inteteste cat ai clipi. Cam asa arata traficul din Sibiu. Tic-Tac... Tic-Tac...Reporterii Monitorul de Sibiu au hotarat sa testeze pe viu fluxul de masini din trafic la ore de varf. Totul, contra cronometru. Odata pornit ceasul, am pornit din Valea Aurie cu gand sa ajungem in la iesirea spre Selimbar. 30 de minute fix. Sunt si soferi care spun ca in jurul orei patru dupa amiaza, de la XXL si pana pe Calea Dumbravii timpul petrecut cu mainile pe volan se apropie tot de jumatate de ceas. La fel, din centrul orasului pana la Shopping City, un sofer experimentat si cu nervii de otel are toate sansele sa stea in trafic de la 15 pana la 20 de minute, uneori chiar si mai mult. Tot dupa calculele noastre, dar si din spusele altora, Bulevardul Milea, la intrare dinspre Sebes si la intrare dinspre Brasov, sunt adevarate provocari pentru conducatorii auto. Cat despre sensul giratoriu de aici, multi cred ca a fost o decizie neinspirata a autoritatilor si ca mai mult incurca decat sa fluidizeze traficul. „Ce-au facut aici e o porcarie! Cei care intra au drum cu prioritate si tot in acelasi loc au trantit giratoriul fix la intrarea in oras. Nu s-a mai pomenit asa ceva pana acum. Ma rog, au respectat politica Real, pentru clientii care ies de la cumparaturi. Puteau macar, ca si alternativa, sa faca un pasaj subteran ori pasarela sau sa intre pe partea cealalta, nu sens giratoriu care efectiv incurca circulatia si ne pune nervii la incercare" este parerea lui Bogdan T. „Uneori coloanele ajung pana dincolo de Iveco sau chiar de podul de peste Sevis, mai ales cand in intersectia Milea, Semaforului si Rahovei stau politistii care dirijeaza circulatia", a adaugat prietenul lui, de pe locul din dreapta.In coloana, cate doiO alta problema presanta sunt tirurile care tranziteaza Sibiul si, asa cum spun taximetristii, „zapacesc" intreg traficul. Strada Alba Iulia este cunoscuta pentru aglomeratia provocata de numarul tot mai mare de tiruri si masini de mare tonaj care parcurg acest traseu, bara la bara cu sibienii. Incepand de la Mc Donald's si pana dincolo de Aeroport, zilnic se formeaza coloane interminabile. Acelasi peisaj se intalneste si de la intersectia Semaforului cu Milea pana la Viaduct.George l sofer„La fel de vinovati sunt si oamenii de la volan care circula oricum altfel numai regulamentar nu. La capitolul trafic, Sibiul e jungla! Ii ajungem pe bucuresteni din urma, daca nu cumva chiar am egalat scorul"
Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Romane respinge proiectul Sitex Dumbrava, cu privire la construirea blocurilor de 17 etaje care ar putea bloca privelistea din interiorul muzeului in aer liber spre muntii Cindrelului. „Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Romane a aprobat proiectului Sitex Dumbrava, in conditiile in care blocurile construite vor fi de patru etaje si nu de 17 etaje cum era prevazut initial", a anuntat, ieri, Corneliu Bucur, directorul Complexului National Muzeal Astra. In urma cu cateva zile, Bucur declarase ca se opune categoric proiectului, daca inaltimea blocurilor construite in zona muzeului in aer liber va depasi cu un centrimetru padurea. Cel mai mare cartier rezidentialSitex Dumbrava a obtinut la inceputul acestei veri certificatul de urbanism pentru construirea unor blocuri de locuinte pe un teren din zona Padurii Dumbrava. Actionarul majoritar la firmei, Ilie Carabulea, a confirmat constructia ansamblului de locuinte care va cuprinde intre 400 si 600 de locuinte. Proiectul, care se doreste a fi cel mai mare cartier rezidential din Sibiu, se intinde pe o suprafata de aproximativ 8 hectare si urmeaza a fi ridicat in urmatorii trei ani.
Agricultorii sibieni au fost nu de putine ori amendati din cauza ca nu depoziteaza corespunzator cadavrele animalelor. De cele mai multe ori acestia dau vina pe primarii pentru ca nu le pun la dispozitie spatiile necesare acestei operatiuni. Mai nou, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu obliga Consiliile Locale sa incheie contracte cu agenti economici care sa se ocupe de transportul animalelor dupa deces, dar si sa ofere spatii suficiente pentru depozitarea temporara.Amenzi mariAtat agricultorii de rand, cat si proprietarii de abatoare specializate au obligatia de a se descotorosi cat mai repede de cadavrele animalelor, care trebuie depuse in locuri special amenajate. In acest demers, agricultorii vor fi ajutati de primariile din fiecare comuna a judetului. Consiliile locale au obligatia de a incheia contracte cu o unitate specializata pentru neutralizarea acestor subproduse sau de a asigura spatii de depozitare, care sa fie folosite exclusiv pentru pastrarea deseurilor colectete pana la efectuarea tranportului la unitatea respectiva. „Consiliile locale sunt responsabile de colectarea si depozitarea in vederea transportului pentru neutralizare a cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul", explica Ioan Pentea, purtatorul de cuvant al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu. Tot acesta mai avertizeaza si ca factorii responsabili care nu se conformeaza normelor vor fi sanctionati aspru, cu amenzi intre 800 si 20.000 lei.
Un grav accident de circulatie petrecut ieri dupa-amiaza pe DN 1, la iesirea din Selimbar, a blocat circulatia pe ambele sensuri de mers pentru zeci de minute. Totul s-a produs din vina soferului unui TIR, care a acrosat un autoturism marca Dacia Logan, care mergea catre Valcea si l-a aruncat pe sensul opus de mers. Aici, autoturismul s-a izbit intr-o Dacie 1310 care circul aregulamentar. In urma impactului trei persoane au fost ranite, soferul Daciei Logan, si alte doua persoane din Dacia 1310. Pentru a elibera victimele dintre fiare, a fost nevoie de interventia echipei de descarcerare. Un alt eveniment grav s-a petrecut marti dupa-amiaza, in afara localitatii Saliste. Un tanar de 28 de ani, care se plimba cu un ATV, a pierdut controlul asupra directiei intr-o curba usoara la dreapta. ATV-ul a patruns pe contrasens, unde a lovit u fetita de numai 11 ani, care se plimba cu bicicleta. In urma accidentului, copila a fost gtav ranita, fiind transportata la spitalul din Sibiu, in coma. „In cursul noptii, la Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sibiu a fost adus un pacient transferat de la Spitalul Municipal Medias, cu un traumatism cranio-cerebral sever si in stare de coma. In prezent, pacientul este stabil hemodinamic, nu are indicatii operatorii si ramane sub supraveghere medicala in Compartimentul Anestezie terapie Intensiva", explica Raluca Turcu, purtatoarea de cuvant a spitalului.Lovit de grindaIn localitatea Paucea, patru copii si-au confectionat dintr-o grinda, cu ajutorul unui suport metalic, un balansoar, si au inceput sa se joace. In timpul jocului, unul dintre copii, in varsta de 14 ani, a cazut la pamant si a fost lovit in cap de grinda acre a cazut de pe suportul metalic. Copilul a fost transportat la spital in coma.
20.000 de euro pentru cei care mor la datoriePolitistii romani vor avea parte de asigurari de viata si de sanatate de la 1 ianuarie 2009, a decis ieri Guvernul Romaniei. Valoarea despagubirilor acordate familiilor organelor legii variaza intre 6.000 si 10.000 de euro in caz de invaliditate si ajung la 20.000 de euro in cazul in cazul in care mor la datorie. Potrivit purtatoarei de cuvint a Executivului, Camelia Spataru, principalii beneficiari ai hotaririi aprobate de Guvern sint agentii de politie care isi desfasoara activitatea in strada si care se confrunta cu situatii de agresiune, ultraj si intimidare. Chiar daca pe agenda de discutii dintre reprezentantii Sindicatului Politienesc si cei ai Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA) exista inca de azi iarna acest punct, el a fost adoptat abia acum din cauza climatului tensionat din ultima perioada de la Craiova.Statutul Politistului, aproape aprobatTotusi, aceste asigurari de viata si de sanatate nu vor "functiona" permanent precum in cazul celor private, fondurile urmind sa fie deblocate doar in cazurile nefericite. Cuantumul despagubirilor va fi regularizat trimestrial din fondul pe care MIRA il are la dispozitie pentru cheltuielile de personal. In aceeasi ordine de idei, noul Statut al Politistului a ajuns pe masa parlamentarilor romani, sustin surse MIRA. Documentul prevede printre altele si indexarea coeficientilor de salarizare pentru personalul in uniforma.Reprezentantii MIRA au mai declarat ca vor initia un demers impreuna cu Sindicatul Politistilor adresat Ministerului Justitiei pentru ca Noul Cod Penal sa pedepseasca mult mai aspru infractiunea de ultraj."Se putea mai bine""Sintem in principiu multumiti. Noi am avut un alt proiect, insa e imbucuratoare si chestia asta. Exista un raport in care se specifica de ce fel de sume se poate beneficia in functie de gradul de invaliditate si exista o prevedere care presupune si despagubirea unor bunuri personale in cazul in care acestea au de suferit", a declarat pentru monitorul Filip Petru, liderul de sindicat din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Cluj. In discutie ramine, in opinia lui Petru, un fond special din care sa fie platiti avocatii politistilor chemati in instanta. "Exista si acum un caz la Dej care dureaza de mai bine de 4 ani, caz in care politistul este nevoit sa-si plateasca din buzunar de fiecare data avocatul. Noi am vrea ca asistenta juridica sa fie asigurata de MIRA in cazurile in care sintem acuzati de neonorarea atributiilor de serviciu", a conchis Petru.
Presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, a declarat ca negocierile cu Uniunea Europeana despre procesul regimului fara vize pot sa dureze. „Nu se vorbeste despre un an sau doi", a atentionat presedintele. Iuscenko a amintit ca la summitul Ucraina-UE de la Paris, partile au ajuns la un consens in ceea ce priveste reinnoirea negocierilor cu privire la regimul fara vize dintre statul ucrainean si tarile UE si a subliniat ca Ucraina este multumita de acordul existent. Totodata, liderul de la Kiev a spus ca exista inca probleme in sensul intocmirii documentelor de obtinere a vizei, dar Ucraina si UE sunt aproape de o intelegere reciproca vizavi de aceasta problema si sunt gata sa reinnoiasca negocierile. Presedintele ucrainean a mentionat ca primul pas pentru simplifacarea regimului vizelor este optimizarea sistemului deja existent.
Majorare nesemnificativa40 de lei in plus nu pare sa ii multumeasca pe cei care sint nevoiti sa traiasca din salariul minim pe economieGuvernul a aprobat ieri cresterea salariului minim, astfel incit, incepind de luna viitoare, acesta va fi cu 40 de lei mai mare. Mai mult, de la 1 ianuarie 2009, acesta va ajunge la 600 de lei. Desi, pe plan local, sindicalistii clujeni au amenintat, in ultima perioada, cu proteste pentru a grabi o majorare a salariului minim, acestia nu par impresionati de decizia Guvernului. "De multa vreme speram ca salariul minim sa se majoreze si ne-am straduit sa facem ceva in acest sens. Aceasta crestere e de bun augur, insa 40 de lei sint, totusi, nesemnificativi. Asteptam anul 2009, cind s-a anuntat ca salariul va atinge 600 de lei", a declarat pentru monitorul Stanca Constantinescu, presedinta Confederatiei Sindicatelor Democrate din Romania, filiala Cluj.Cresterea, o necesitateAngajatii din Invatamintul clujean considera ca majorarea a constituit o necesitate, avind in vedere salariile mici pe care le primesc cadrele didactice. "E normal ca salariul minim sa creasca. In Romania, salariul minim reprezinta sub 30% din cel mediu, in timp ce in celelalte state din Uniunea Europeana, ajunge la 60% din acesta. Astfel, cadrele din invatamint prefera sa plece din tara. Sa speram ca decizia Guvernului va fi respectata si va determina cresterea celorlalte salarii si, implicit, dezvoltarea serviciilor. Suma de 40 de lei nu este semnificativa, deci nu va fi motiv de a determina inflatia tarii", a spus Lucia Cojocaru, presedinta Sindicatelor Libere din Invatamintul Preuniversitar Clujean. Sindicalistii din Regia Autonoma de Termoficare (RAT) Cluj nu sint interesati de cresterea din octombrie, cu atit mai putin de cea de anul viitor. "La noi efectul e zero, pentru ca nu ne afecteaza cu nimic, decit pe muncitorii calificati. Pe noi ne-ar interesa mai tare negocierea si buna dispozitie a directorului, deoarece, la RAT, 5 ingineri conduc 26 de oameni. Iar pentru asta, fiecare director primeste un salariu de 3.500 de lei. Din 800 de angajati am ajuns 160", a tunat Ioan Vilt, liderul sindicalistilor RAT Cluj.1.325 de lei, peste 6 aniAnul viitor, la 1 iunie, va fi analizat si salariul mediu brut pe primele 4 luni ale anului. Din iulie 2009, venitul minim va atinge 33% din salariul mediu brut lunar. In 2014 se spera ca acesta sa atinga un procent de 50% din venitul mediu, adica o suma de 1.325 de lei. Valoarea salariului minim pe economie a fost stabilita in urma cu 2 luni si jumatate. Tot atunci s-a decis ca el sa atinga 730 de lei in 2010, 860 de lei in 2011, 1.030 de lei in 2012, ca in 2013 acesta sa ajunga la 1.190 de lei.
Putin a ingrijorat Uniunea Europeana cu politica sa agresiva si categoricaIn 2008, 69% dintre romani s-au declarat ingrijorati de Rusia ca furnizor de energie, comparativ cu 57% in 2007, iar 30% sunt „foarte ingrijorati", o crestere cu noua procente fata de anul trecut, precizeaza studiul care sondeaza anual opinia publica din 12 state europene si SUA cu privire la diferite teme politice. In ceea ce priveste temerile referitoare la comportamentul Rusiei fata de vecinii sai, romanii sunt ingrijorati in proportie de 55%, fata de 48% anul trecut, 17% fiind „foarte ingrijorati", la fel ca in 2007, se arata in studiul Tendinte Transatlantice, realizat inainte de declansarea conflictului ruso-georgian din luna august. Conflicte la summitIntrebat daca prezenta la summitul NATO de la Bucuresti a presedintelui rus de atunci, Vladimir Putin, ar fi putut juca un rol in aceasta crestere a temerilor romanilor fata de Rusia, autorul principal al studiului, John Glenn, a declarat pentru NewsIn ca „este un lucru cert ca summitul a subliniat importanta parteneriatului transatlantic si ca Rusia a fost unul dintre conflictele principale la summit. Ingrijorarile romanilor fata de comportamentul Rusiei cu privire la vecinii sai au crescut in timpul summitului, cand Georgiei si Ucrainei nu le-a fost acordat Planul de Actiune in vederea aderarii (MAP). Aceste ingrijorari nu reflecta conflictul actual din Georgia, dar reflecta cele intamplate la summitul NATO de la Bucuresti, mai ales in opinia publica Romania", a explicat Glenn. Europa, prudentaDaca se iau in calcul toate intrebarile legate de Rusia, inclusiv ingrijorarile privind furnizarea de arme catre Orientul Mijlociu, rolul Moscovei in Balcani si subminarea democratiei ruse, Germania inregistreaza cea mai mare ingrijorare - de 64 pe o scala de la 0 la 100, urmata de Italia si Marea Britanie cu 62 si de SUA cu 60. Cele mai mici griji le au bulgarii, cu 40, urmati de slovaci cu 45 si turci cu 49, potrivit studiului. Constienti de „marimea" si importanta Rusiei ca furnizor si ca actor pe scena internationala, europenii sunt mai degraba dispusi sa „implice" decat sa izoleze Rusia, spre deosebire de americani. Pe de alta parte, europenii par mai dispusi decat americanii sa ofere asistenta democratiilor din imediata vecinatate, precum Ucraina si Georgia si sa creasca sprijinul acordat fortelor democratice din Rusia. NATO- factorul esential pentru securitate57% dintre europeni sunt de acord ca NATO este in continuare esentiala pentru securitatea tarii lor, Romania avand aici o tendinta descrescatoare, de 57% fata de 62% anul trecut si 63% in 2006. In schimb, in Franta si Germania sprijinul a crescut la 62% fata de 55% anul trecut, cea mai mare sustinere pentru NATO fiind inregistrata in Olanda, cu 70%, fapt ce se datoreaza misiunii NATO din Afganistan, considera Glenn. John Glenn l autor studiul„Romanii au o atitudine foarte pozitiva fata de SUA si fata de relatiile transatlantice, mult mai pozitiva decat unele state membre UE mai vechi. Si la fel ca in toate tarile UE, si in Romania ingrijorarile fata de politicile Rusiei au crescut"
Guvernul a aprobat ieri cresterea salariului minim pe economie de la 500 la 540 de lei, incepand cu 1 octombrie, iar de la 1 ianuarie 2009 va fi de 600 de lei. Proiectul de act normativ supus dezbaterii de Ministerul Muncii stabilea ca Executivul va analiza in luna iunie 2009, impreuna cu partenerii sociali, valoarea salariului mediu brut pe primele patru luni ale anului. In situatia in care se constata abateri mai mari de 5% intre salariul mediu brut lunar realizat si cel prognozat pe intregul an, Guvernul va modifica valoarea salariului minim brut, de la 1 iulie 2009, astfel incat ponderea acestuia in salariul mediu brut lunar sa fie de 33%.Proiectul prevedea amenzi de la 1000 la 2000 de lei pentru angajatorii care stabilesc salarii de baza sub nivelul celor prevazute de lege persoanelor incadrate cu contract individual de munca.
Un membru al partidului aflat in opozitie in Zimbabwe, Miscarea pentru Schimbare Democratica, la petrecerea de aniversare a noua ani de la infiintarea miscarii, in orasul Gweru. Liderul miscarii, Tsvangirai, a declarat ca ar prefera sa abandoneze negocierile pentru algoritmul de guvernare decat sa semneze o intelegere care il dezavantajeaza si l-a provocat pe presedintele Robert Mugabe sa declanseze alegerile anticipate.
„Comisia are indoieli cu privire la faptul ca ajutorul ar determina asigurarea unei formari suplimentare fata de cea pe care Ford ar organiza-o probabil in absenta ajutorului. Deschiderea unei anchete ofera partilor interesate posibilitatea de a prezenta observatii privind masurile in cauza. Aceasta nu aduce atingere rezultatului procedurii", se arata intr-un comunicat, transmis, ieri, de Comisia Europeana. Potrivit comisarului european pentru concurenta, Neelie Kroes, Comisia trebuie sa se asigure ca fondurile publice determina intr-adevar o fromare suplimentara si nu acopera doar costurile operationale ale intreprinderilor mari. Autoritatile romane au notificat Comisia intentia de a subventiona programul de formare cu 57 de milioane euro (aproximativ 200 milioane lei), in conformitate cu normele privind ajutoarele de stat prevazute in Tratatul CE. Normele CE permit acordarea unui ajutor de stat numai in cazul in care acesta prezinta un efect stimulativ veritabil pentru o formare suplimentara. In caz contrar, ajutorul de stat nu ar avea drept rezultat decat acordarea unui avantaj nedrept beneficiarului fata de concurentii sai, prin scutirea de unele costuri de formare necesare desfasurarii activitatii.Ajutoare de statFord a preluat anul trecut 72,4% din actiunile Automobile Craiova pentru 57 de milioane de euro. Contractul de privatizare a fost analizat de CE, care a solicitat Romaniei sa recupereze un ajutor de stat ilegal in valoare de 27 milioane de euro. La finele lunii aprilie, CE a aprobat acordarea unui ajutor de stat companiei amerciane, in valoare de 143 milioane de euro, pentru doua proiecte de investitii care vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente, achizitionate de Ford pentru productia de vehicule si, respectiv, de motoare. In cazul in care CE va aproba acordarea ajutorului de stat pentru formare profesionala, statul roman va sprijini uzina Ford de la Craiova cu fonduri totale de 200 milioane de euro, acordate sub forma de ajutoare de stat.
Peste un kilogram de bijuterii din aur au fost confiscate ieri de politistii de frontiera giurgiuveni de la trei romance care calatoreau intr-un autocar ce venea din Turcia. Potrivit purtatorului de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Giurgiu, Alexandru Mihai, bijuteriile au fost gasite ascunse pe corpul si in bagajele a trei romance cu varsta cuprinsa intre 33 si 47 de ani. Deoarece femeile au declarat ca au achizitionat bijuteriile din Turcia pentru a le comercializa in Romania si nu detineau autorizatii legale pentru desfasurarea operatiunilor cu metale pretioase, bijuteriile in greutate totala de 1,146 kilograme au fost retinute de politistii de frontiera in vederea expertizarii.In acelasi autocar, politistii de frontiera au descoperit si un turc in varsta de 38 de ani ce transporta in bagaje 745 de treninguri purtand insemnele unor marci protejate: Nike si Adidas.
Transilvania a devenit in sfarsit o tinta pentru turisti. Romani si straini. Si nu doar pentru mitul lui Dracula. In judetele Cluj, Alba si Sibiu sunt atatea plaiuri parca rupte din rai incat nici nu stii de unde sa incepi sa-ti cunosti tara. Din astfel de locuri isi trage seva si „Monitorul Turistic". Un supliment dinamic, editat in comun de Monitorul de Cluj, Monitorul de Sibiu si Monitorul de Alba, care va propune, saptamanal, cate o vizita in Fagaras si Apuseni, pe dealurile inverzite din jurul Clujului. Apoi, va incerca sa va ghideze inspre linistea de mormant din noptile satelor ardelene, sa va ajute sa redescoperiti gustul mancarii „cu gust", sa va hraniti din bucuria gazdelor, in pensiuni primitoare. Nu in ultimul rand, vom cauta sa va starnim interesul pentru obiective turistice din Cluj, Alba si Sibiu. Avem ce povesti, doar daca ne gandim strict la cetatile de odinioara. Unde mai pui ca Sibiul a fost, anul trecut, punct important pe harta mondiala a turismului, fiind capitala culturala a Europei.N-am vrea sa fim singuri in tentativa de a va starni interesul. Pentru ca „Monitorul Turistic" e al tuturor. Suntem siguri ca fiecare, acolo unde ne cititi, aveti un locsor cu care va mandriti. De aceea va lansam invitatia de a ne povesti despre el, in rubrica Impresii de vacanta". Si ce poate fi mai expresiv decat o fotografie bine realizata? Pentru asemenea imagini avem rubrica „Ochiul turistului". Restul surprizelor va lasam pe dumneavoastra sa le descoperiti. Pe parcurs. Pentru a ne putea mandri cu ceea ce avem, trebuie mai intai sa stim ca mostenim o tara bogata, cu oameni si locuri de vis, cu paduri aproape virgine, „cu ape repezi si cristaline". Cred ca a sosit timpul sa redescoperim placerea de a ne vizita tara, asa cum o faceam inainte de '89. De aceea va oferim, de astazi, in fiecare joi, „Monitorul Turistic".
19 imigranti ilegali linga DejAlte 19 persoane de origine pakistaneza si indiana au fost descoperite de lucratorii Postului de Politie Citcau in dimineata zilei de marti. Grupul era format din barbati cu virstele cuprinse intre 17 si 51 de ani. Asupra lor nu au fost gasite actele de identitate. In urma audierilor, organele de ordine au reusit sa stabileasca numele, data si locul nasterii ale fiecaruia dintre cei 19, insa ei au refuzat sa mentioneze si modalitatea in care au ajuns in tara. Toate cele 19 persoane au solicitat azil politic in Romania, fiind transportate si predate la Centrul de Imigranti Somcuta Mare, judetul Maramures. Politistii incearca in continuare sa identifice filiera prin care cei 19 au patruns in tara. A. D.Sens giratoriu in GrigorescuUn nou sens giratoriu a fost amenajat in Cluj-Napoca, la intersectia strazilor Miraslau si Bulevardul 1 Decembrie 1918 din cartierul Grigorescu. Masura a fost luata pentru fluidizarea traficului in zona. Deocamdata, sensul giratoriu este realizat din parapeti de plastic, urmind ca in cel mai scurt timp sa fie executata solutia finala. Noi indicatoare rutiere au fost montate la intersectia dintre cele doua strazi, iar in sensul giratoriu se va aplica regula prioritatii de stinga, specifica sensurilor giratorii. Primaria Cluj-Napoca recomanda soferilor care circula pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 sa fie prudenti si sa respecte noile reguli de circulatie instituite. M. O.Subventii pentru fundatiile clujeneReprezentantii asociatiilor si fundatiilor cu personalitate juridica din Cluj-Napoca care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala pot depune dosarele de solicitare a subventiilor pentru anul 2009 pina in ultima zi lucratoare a lunii octombrie 2008. Anuntul a fost facut ieri de reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Cluj-Napoca. Astfel, documentatiile se vor depune la sediul Directiei din Piata Unirii nr.1, camera 32. Angajatii acesteia le vor oferi celor interesati relatii suplimentare si indrumare metodologica. M. O.
Marius Daniel Ispas, administratorul unei scoli de soferi din municipiul Cimpia Turzii, a aparut ieri in fata magistratilor Curtii de Apel Cluj pentru a-si sustine recursul inaintat impotriva masurii de arest preventiv. Cu toate acestea, instanta de judecata a decis ca inculpatul sa ramina in arest pina la finalizarea cercetarilor, respingind, astfel, recursul inaintat de aparatorul lui Ispas. Potrivit unor surse judiciare, in cazul in care Ispas ar fi fost pus in libertate, exista riscul ca el sa ia legatura cu parti prejudiciate in acest dosar pentru a le determina sa-si schimbe declaratiile. Marius Daniel Ispas, patronul firmei "Ady 92", este acuzat de trafic de influenta si dare de mita. Procurorii clujeni au stabilit ca el a pretins si a primit suma de 20.000 de euro si 19.500 de lei de la trei persoane pentru a inmatricula mai multe masini fara achitarea taxei speciale de prima inmatriculare. Totodata, el a dat mai departe aceste sume de bani agentului Petru Valean de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Cluj, aceasta fiind metoda de imbogatire rapida inventata de cei doi. Ei urmau sa inmatriculeze astfel autoturismele fara achitarea taxei speciale. Potrivit unor surse judiciare, cei doi nu ar fi la prima fapta de acest fel, ei reusind si in trecut sa faca inmatriculari frauduloase. Marius Ispas risca ani grei de inchisoare pentru faptele sale. Petru Valean este cercetat si el in stare de arest preventiv.
In sprijinul acestei idei, i-am analizat evolutia, folosindu-ma de propriile sale declaratii publice din acest an. Asadar, criza, in opinia mea, a inceput odata cu numirea conducerii organizatiei sibiene, la inceputul lui 2008, iar disconfortul aparut atunci a dus, in timp, la distantarea sa de liderii locali. Probabil, ca sef al campaniei electorale pentru alegerile locale, Neagu ar fi impus o alta strategie, dar, din pacate (pentru partid?), n-a avut o atitudine transanta, publica, la momentul stabilirii ei de echipa de conducere. Iar criza relatiei lui cu aceasta s-a acutizat, asa cum reiese din comentariile sale in presa, dupa ce PDL a pierdut principala miza politica - sefia CJ Sibiu. Astazi, faptul ca senatorul se declara un „produs" al Aliantei D.A. PNL-PD nu ne poate lumina. Cel mult, este recunoasterea unei realitati, prin forta rezultatelor la generalele din 2004. Asta nu inseamna ca Alianta s-a manifestat, la Sibiu, ca structura politica. Cel mai bine o dovedeste criza de aproape trei ani, legata de ocuparea postului de deputat, ramas liber inca din 2005. In toata aceasta perioada, principalii politicieni ai Aliantei sibiene, Nicolae Neagu, Florin Munteanu, Marcel Piteiu, pe de o parte, si Cornel Stirbet (cat timp a fost liderul PNL local), Eugen Mitea si Gheorghe Dicu, pe de alta parte, n-au avut tresariri de responsabilitate, ca oameni politici, fata de alegatorii lor. In opinia mea, diferentele profunde de convingeri si interese personale le-au eclipsat pe cele politice, pe care oricum politicienii romani le afiseaza doar de dragul imaginii publice. Unii au ramas „social-democrati", tot asa cum ceilalti au ramas „liberali", nici unul nereusind sa se schimbe in politicieni de centru-dreapta sub tavalugul Aliantei, apoi al PDL. In fapt, separarea lor a fost indusa de cea de la centru, dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu. O separatie care poate continua, in PDL, dupa noua "alianta" parlamentara cu PRM - imorala, impotriva respectului (chiar si politic) pentru dreptate si adevar.Senatorul Neagu declara, deunazi, ca se simte aproape de PNL, invocand „originea" sa in Alianta PNL-PD. Afirmatia pare lipsita de continut: Alianta n-a functionat la Sibiu, dar nici la Bucuresti - precum CDR, care nu si-a fructificat puterea fiind la guvernare. Comportamentul senatorului este mai degraba oportunist, sub presiunea compromitatorului protocol PDL-PRM. Iar cei care saluta gestul sau nu realizeaza fondul problemei: imposibilitatea normalizarii politice, cat timp etica politicienilor o continua pe cea a activistilor comunisti. Romania va plati scump la scadenta, la fel ca in 1989, daca minciuna, traseismul si oportunismul - monstri nascuti din dispute sterile - vor emascula orice constructie politica.
Numarul romanilor care au calatorit in acest an in Bulgaria este de aproape trei ori mai mare decat cel al cetatenilor bugari care au ajuns in tara noastra, transmite corespondentul NewsIn, citandu-l pe purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta. Comisarul sef Adrian Burcea a declarat ca situatia este estimativa, in conditiile in care tarile membre al Uniunii Europene nu mai tin o evidenta atat de stricta cu privire la cetatenii care trec granitele. Potrivit acestuia, si la capitolul autoturisme romanii i-au devansat pe bulgari. „Aproximativ 8.000 de autovehicule au trecut din Bulgaria in Romania, iar alte aproximativ 15-20.000 au mers din Romania in Bulgaria", a continuat el.Mai multe iesiriNumarul autoturismelor iesite din tara a fost, de asemenea, mai mare decat al celor intrate, de 74.130 de masini si, respectiv, de 66.337. Si la capitolul navigatie, evidentele Directiei Politiei de Frontiera Constanta indica un numar mai mare al navelor, de 2.018, care au iesit din Romania, spre deosebire de 1.992 de nave care au intrat in tara pe calea apei. Situatia este valabila pentru punctele de trecere a forntierei de la Ostrov, Negru Voda, Vama Veche, Portul Constanta si Portul Constanta Sud, Agigea, Midia, Mangalia, Sulina, Cernavoda, Harsova si Braila. Un alt punct de frontiera este la Aeroportul International Mihail Kogalniceanu unde traficul este, insa, redus, iar un altul este cel de la granita cu Ucraina.
Renault anunta eliminarea unui numar de 4.000 de posturi pe fondul estimarilor referitoare la reducerea vanzarilor in luna iulie si al scaderii economiei. Pe de alta parte, acestora li se vor adauga un numar suplimentar de 2.000 de posturi care vor fi eliminate in Europa, intentie care va deveni oficiala pe 18 septembrie. Sindicatele protesteaza fata de acest anunt si solicita interventia presedintelui francez Nicolas Sarkozy in conditiile in care statul detine 15,01 la suta din capitalul Renault. Compania a remis un document catre liderii de sindicat potrivit caruia Renault se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste realizarea obiectivelor.
In Romania nu i s-au dat speranteFamilia vrea sa obtina din partea Mechel o parte din banii cheltuiti cu tratamentul lui Ioan GusaLa aproape 11 luni de la incidentul care i-a marcat viata lui Ioan Gusa, electronist de meserie, conducerea firmei Mechel Cimpia Turzii nu si-a exprimat decit regretele fata de nefericitul eveniment, insa din punct de vedere financiar nu au luat nici o masura, sustin apropiatii familiei Gusa. "Tratamentul tatalui meu cu tot cu 3 luni de spitalizare la Viena, cu drumul cu un avion special, cu tot ce a mai trebuit ulterior a costat 115.000 de euro. Exista chitante pentru tot, insa pina acum cei de la Mechel nu ne-au dat nici un ban", a declarat pentru monitorul Andrei, fiul lui Ioan Gusa. El a mentionat ca, in schimb, reprezentantii companiei au solicitat documente justificative pentru deplasarea din Austria, dorind sa stie de ce angajatul lor, Ioan Gusa, nu putea fi tratat la fel de bine in Romania."Explicatia e ca Spitalul de Arsi din Bucuresti era in renovare in momentul in care tatal meu a avut accidentul, iar medicii de acolo ne-au spus ca mai in toate cazurile similare avute acolo lupta cu moartea a fost pierduta. Tot ei ne-au recomandat clinica din Viena", a completat Andrei Gusa. Potrivit acestuia, medicii de la Bucuresti au estimat tratamentul la Spitalul de Arsi la circa 3 miliarde de lei vechi, "adica tot pe la 100 de mii de euro". "Daca nu, la Haga!""Ultima oara cind am vorbit cu ei (n.r., reprezentantii Mechel Cimpia Turzii) ne-au dat de inteles ca pina in 15 septembrie vor da un raspuns final in legatura cu ajutorul financiar din partea lor", a spus Andrei Gusa. El s-a aratat categoric in dorinta de a imparti cheltuielile de tratament, suportate pina acum doar de "apropiati", cu cei de la Mechel. Altfel, "ii vom actiona in instanta si vom merge cu ei chiar pina la Tribunalul de la Haga", a conchis Andrei Gusa. Ioan Gusa a suferit arsuri de gradele I si II pe 70% din suprafata corpului dupa ce un arc electric s-a descarcat pe platforma Mechel Cimpia Turzii in octombrie 2007. El va trebui sa duca un regim special toata viata din cauza arsurilor.
Cei interesati sa acceseze fonduri europene pentru a investi in resursele umane au la dispozitie mai mult timp, dupa ce termenul limita de depunere a cererilor de finantare prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) se prelungeste pina la data de 31 octombrie 2008. Granturile se adreseaza persoanelor juridice din Regiunea Nord-Vest interesate sa primeasca fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea capitalului uman. "Aflindu-ne practic in primul an de implementare a POSDRU si tinind cont de elementele de noutate ale programului, prelungirea termenului de depunere a cererilor de finantare vine in sprijinul potentialilor beneficiari de proiecte. Campaniile de informare facute, activitatea permanenta de «help-desk» si prelungirea termenului de depunere ne indreptatesc sa credem ca vor exista cereri de finantare bine intocmite", a declarat Cristian Dogar, director executiv al Organismului Intermediar pentru POS DRU Nord-Vest. Cererile de propuneri pentru proiectele de grant au fost lansate in 16 aprilie, ultima zi pentru depunerea acestora fiind initial 29 august. Suma disponibila pentru regiunea de Nord-Vest este de peste 14 milioane de euro, iar fiecare proiect trebuie sa se incadreze intre 50 de mii si 500 de mii de euro.
Peste 500.000 de lei s-au strins la colecta pe care Mitropolitul Bartolomeu a lansat-o in bisericile, manastirile Eparhiei si la Catedrala mitropolitana in perioada dintre 15 si 31 august pentru sinistratii maramureseni. Mai exact, este vorba de 500.538 de lei, la care se mai adauga suma de 2.000 de euro colectata de organizatia "Romanian Heritage Association" din SUA, care s-a alaturat chemarii Mitropolitului. De asemenea, tot in sprijinul oamenilor napastuiti din Maramures, in Parohiile Viisoara I si II din Protopopiatul Turda au trimis in zona sinistrata 5 tone de cereale, iar Protopopiatul Gherla va distribui o cantitate de articole de imbracamine care au fost adunate pentru colecta. Suma a fost depusa in contul Episcopiei Maramuresului si Satmarului, dupa cum asigura reprezentantii Biroului de Presa al Arhiepiscopiei. Astfel, la nivelul acesteia vor fi distribui ajutoarele, "dupa nevoi, persoanelor sinistrate, indiferent de confesiune sau etnie". "In numele celor care vor beneficia de acest ajutor, Mitropolitul Bartolomeu le multumeste protopopilor, preotilor si credinciosilor, cu binecuvintari", adauga oficialii arhiepiscopiei clujene.
Ca efect, BNR ar trebui sa relaxeze politica monetaraInflatia anuala a inceput sa se accentueze din primavara anului trecut, cand ajunsese la un minim post-revolutionar de 3,66% in luna martie. Dupa ce s-a mentinut sub 4% pana in vara lui 2007, in principal ca efect al intaririi leului, inflatia a intrat pe o tendinta de accentuare, mai ales dupa debutul crizei de pe pietele financiare internationale, care a lovit puternic moneda nationala. Preturile de consum din Romania s-au marit si ca efect al scumpirii semnificative a petrolului si al anului agricol slab, dupa seceta severa ce a afectat productia.Inflatia s-a temperatIn august, inflatia anuala s-a temperat la 8,02%, de la 9,04% in iulie, preturile de consum inregistrand o scadere lunara ca efect al ieftinirii serviciilor, care a compensat usoara crestere a preturilor la alimente, au aratat datele publicate ieri de Statistica. „Procesul dezinflationist a inceput. In septembrie, vom asista la o coborare a ratei anuale spre 7%, cu un efect de baza consistent", a apreciat Anghel, care estimeaza o inflatie anuala usor peste zero in septembrie, fata de 1,08% in a noua luna din 2007. „La finalul anului, am putea avea surpriza placuta de a asista la o temperare a inflatiei inspre 6%", declara marti guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. In ultimul raport asupra inflatiei, publicat la inceputul lui august, banca centrala isi revizuise in crestere prognoza de inflatie pentru sfarsitul acestui an, de la 6% la 6,6%, nivel calculat pe baza unui pret mediu al petrolului de 140 dolari/baril. Ieri, petrolul se tranzactiona in prima parte a zilei la un pret de sub 105 dolari/baril.Final de cicluStatisticile publicate ieri ar putea marca punctul final al unui ciclu de inasprire a politicii monetare a Bancii Natuionale a Romaniei (BNR), care a insemnat majorarea dobanzii cheie cu 3,25 puncte procentuale in intervalul octombrie 2007-iulie 2008, de la 7% la 10,25%, cel mai ridicat nivel in randul tarilor din Uniunea Europeana. Masurile de politica monetara au fost completate de BNR cu masuri administrative - precum impunerea unor provizioane mai mari pentru imprumuturile in valuta si a unui regulament de creditare a populatiei mult mai restrictiv - si cu mentinerea unui nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii cerute bancilor comerciale, de 20% din psaivele in lei si de 40% din cele in valuta. Analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, crede ca BNR ar putea majora dobanda cheie cu 0,25 de puncte procentuale la urmatoarea sedinta de politica monetara, pana la 10,5%, nivel la care va fi mentinuta pana la inceputul lui 2009. Urmatoarele sedinte de politica monetara ale boardului BNR vor avea loc in 25 septembrie, 30 octombrie - cand va fi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflatiei - si 6 ianuarie 2009.Lucian Anghel l economist sef BCR„Aceiasi factori care au contribuit anul trecut la accentuarea inflatiei - si anume pretul petrolului, cursul de schimb si productia agricola - ajuta acum la revenirea pe un trend dezinflationist"
Garda de Mediu Cluj a efectuat ieri un control in satul Calata (comuna Calatele), pentru a stabili cauza pentru care in riul din localitate au fost semnalati din nou pesti morti. "Am facut ieri un control, dupa ce am fost sesizati ca piriul care traverseaza localitatea Calata este atit de poluat incit pestii care il populeaza au inceput sa moara. Motivul este faptul ca oamenii deversau apa unui bazin de imbaiere a oilor in piriu", a declarat pentru monitorul inginerul Mihaela Beu, comisar regional al Garzii Nationale de Mediu. Ea a precizat faptul ca nu e primul incident de acest fel in comuna, in urma cu aproximativ o luna si jumatate inspectorii Garzii de Mediu constatind o poluare de mai mare anvergura decit cea de zilele trecute. "A fost vorba de citeva kilograme de peste, pesti mici. Nu e vorba de o poluare de anvergura, dar problema e ca pina azi astfel de intimplari au tot avut loc in acea zona", a mai spus Beu. Inspectorii Garzii de Mediu au luat masuri pentru stoparea fenomenului. Astfel, proprietarul terenului a fost obligat sa ingradeasca zona si sa nu mai permita imbaierea animalelor in bazinul respectiv, construit pe vremea vechilor CAP-uri. Interventia la Garda de Mediu a fost facuta de catre deputatul clujean independent Mircia Giurgiu, care a fost anuntat de unii locuitori din satul Calata.
Cele doua hoteluri estimeaza pentru acest an afaceri totale de 14 milioane de euro, previziunile pentru 2009 indicand un avans de 8-10%, a declarat ieri Elena Mesina, director de vanzari si marketing la Ramada Plaza. In primele opt luni, cele doua hoteluri au avut o cifra de afaceri cumulata de 7,5 milioane de euro si un grad de ocupare de 45%, in conditiile in care Ramada Plaza, fostul hotel Turist, a fost redeschis in luna martie, dupa lucrari de modernizare.Plan pe trei aniIncepand cu 1 ianuarie 2009, hotelul Best Western Parc va fi afiliat de asemenea brandului Ramada si va alcatui impreuna cu Ramada Plaza cel mai mare complex hotelier sub aceasta marca din Europa si cel mai mare complex asimilat unui brand in Romania. Noul centru va functiona sub numele Ramada Convention Center. Hotelul Parc, clasificat la patru stele, apartine in prezent brandului Best Western si are o capacitate de 267 camere, precum si un centru de conferinte cu sapte sali si doua restaurante. Viitorul complex Ramada va totaliza 567 de camere si va avea in plus o sala de conferinte de 1.500 de locuri, care va fi inaugurata in 2011, in urma unei investitii de trei milioane euro. Potrivit reprezentantului Ramada Plaza, la jumatatea anului viitor va fi finalizata renovarea unei baze de agrement si spa, pentru care vor fi investite 3,5 milioane euro. De asemenea, pentru renovarea fatadei Best Western Parc vor fi alocate aproximativ 1,5 milioane euro. In ceea ce priveste tarifele de cazare, pretul unei camere la hotelul Parc va costa anul viitor 85 euro, iar la Ramada Plaza 120 euro. In ultimii ani, firma Parc Hotels a investit 10 milioane euro pentru modernizarea si renovarea hotelului Best Western Parc si 15 milioane euro in modernizarea hotelului Turist si relansarea lui sub brandul Ramada Plaza.Patru in RomaniaParc Hotels, alaturi de hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti, sunt controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Lantul Ramada face parte din grupul american Windham, cel mai mare francizor mondial din domeniul turistic, care grupeaza peste 6.400 de hoteluri. Celelalte marci ale grupului sunt Howard Johnson, Days Inn, Travelodge, Knights Inn, Super 8 Motel si Wingate Inn. In afara de Ramada Plaza, in Romania mai sunt trei hoteluri afiliate la acest brand, dintre care doua in Capitala si unul la Sibiu.
Companiile E.ON Gaz Romania si Distrigaz Sud au solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) majorarea preturilor gazelor naturale furnizate populatiei cu aproximativ 10%, de la 1 octombrie, cererile urmand sa fie analizate de institutie. „Am primit cereri din partea celor doi mari distribuitori pentru a majora preturile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale catre consumatorii casnici cu un procent in jur de 10%. O sa analizam cererile lor, le-am solicitat sa ne aduca si alte date sa vedem daca intr-adevar cererile lor sunt justificate sau nu", au declarat ieri surse din cadrul ANRE. Potrivit acestora, ANRE nu intentioneaza sa majoreze preturile la 1 octombrie, insa o decizie finala va fi luata in perioada urmatoare, dupa analizarea tuturor factorilor care influenteaza modificarea tarifelor finale.
Reparatii de mecanica, electrica, vulcanizare, vopsitorie, tinichigerie, spalare, cosmetizare si tuning: toate sunt disponibile la TC Plast SRLIncepand cu luna iulie, toti pasionatii de sporturi extreme si nu numai beneficiaza de asistenta si servicii profesionale in materie de reparatii, tuning, cosmetizare, atat pentru motociclete, cat si auto. Complexul se intinde pe o suprafata de aproximativ 600 de metri patrati, cuprinzand doua showroom-uri: unul cu autoturisme Mitsubishi si unul cu motociclete Yamaha. Service-ul se intinde pe o suprafata de aproximativ 140 metri patrati, fiind dotat in intregime cu utilaje noi. Gama de oferte este foarte variata cuprinzand reparatii de mecanica, electrica, vulcanizare, vopsitorie, tinichigerie pana la spalare, cosmetizare si tuning. „Avem colaborari cu societatile de asigurari pentru a acoperi daunele, cat si contracte negociate pentru anvelope, piese sau diverse accesorii. Tot in incinta service-ului pregatim masini pentru raliu", a precizat Ioan Baba, director general SC TC Plast SRL. Tuning-ul, la mare cautareColectivul specializat al complexului moto-auto reuneste aproximativ 30 de oameni. „La inceput a fost mai greu ca in orice afacere de altfel. Primii nostrii clientii au fost cunostinte, prieteni care la randul lor au dus vestea mai departe. A trecut ceva timp pana a aflat lumea de noi", isi aminteste Ioan Baba. Momentan majoritatea clientilor care vin la service pentru a cere asistenta, sunt din Sibiu. Accesoriile pentru tuning sunt la mare cautare atat in domeniul auto, cat si moto. Pe langa autorurisme, motociclete si ATV-uri, dealer-ul sibian al marcii japoneze Mitsubishi distribuie si motoare pentru barci. Gama bogata de oferteLista de optiuni e variata, atat in materie de motociclete, cat si de ATV-uri, in functie de motor, capacitate si accesorii. Astfel, ATV-urile Offroad 2008 se impart in cinci categorii: quad, adventure, enduro, cross si minicross, iar preturile variaza intre 1.350 si 13.000 de euro. In materie de motociclete, acestea se impart la randul lor in sase categorii: naked, street/sport-touring, adventure, supermoto si cruise, preturile variind intre 2.350 si 13.600 de euro. In cadrul showroom-ului iti poti calcula rata lunara de leasing cu ajutorul calculatorului de leasing, dupa ce iti alegi modelul dorit. De asemenea daca vrei sa ai experienta conducerii unui automobil Mitsubishi, iti poti programa un test drive pe internet, la adresa www.mitsubishi-sibiu.ro. Ce trebuie sa faci este doar sa completezi un formular cu datele personale si modelul care te intereseaza. ContactSoseaua Alba Iulia nr. 110, SibiuTelefon: 0369/244 884Fax: 0369/244 884Orar: luni-vineri: 09-17, sambata: 09-13
Directorul general de la Air France-KLM, CEO Jean-Cyril Spinetta, a anuntat intr-o conferinta de presa ca „Air France-KLM va raspunde la apelul guvernului austriac pentru depunerea de oferte". La randul sau, directorul general adjunct de la Air France-KLM, Pierre-Henri Gourgeon, a informat ca firma franco-olandeza isi pregateste dosarul iar „primul contact cu autoritatile de la Viena a si fost facut". Nici unul din cei doi directori de la Air France-KLM nu a dorit sa ofere detalii cu privire la pachetul de actiuni avut in vedere de compania franco-olandeza.Trei competitoriAustrian Airlines (AUA), compania aeriana nationala din Austria, urmeaza sa fie privatizata. La inceputul lunii august 2008, guvernul austriac a emis un mandat de privatizare in cautarea unui partener strategic. Companiile interesate au timp pana la data de 12 septembrie sa contacteze holdingul public OIAG, care detine 42,75 la suta din capitalul AUA, in cadrul unui proces de vanzare accelerata. Pana la aceasta ora doar alte trei companii aeriene si-au confirmat in mod public interesul pentru AUA: compania aeriana germana Lufthansa, compania rusa S7 si compania aeriana turca Turkish Airlines (THY).Pierderi de pana la 90 de milioaneGuvernul de la Viena este in cautarea unui investitor strategic pentru Austrian Airlines dupa ce discutiile cu miliardarul suadit Mohamed bin Issa al Jaber, referitoare la preluarea a 20 la suta din actiunile Austrian Airlines, au esuat in luna mai. OIAG are timp pana la finele acestui an sa gaseasca un partener pentru AUA, companie care in prezent are datorii de 900 milioane de euro si in primele sase luni ale acestui an a inregistrat pierderi de 48,7 milioane euro. Pentru 2008 AUA se asteapta sa inregistreze pierderi nete cuprinse intre 70 si 90 milioane euro. Austrian Airlines opereaza zboruri din Viena spre Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj, Sibiu, Baia Mare si Chisinau.
Muzeul „Astra", alaturi de Academia Romana, se numara printre primele institutii donatoare de carte pentru Universitatea Taraneasca "Dimitrie Gusti". Donatia a fost facuta cu ocazia deschideri oficiale a primei editii a universitatii, unde directorul Complexului National Muzeal „Astra", Corneliu Bucur, a participat in calitate de conferentiar. „Cu acest prilej, muzeul devine membru co-fondator al Universitatii Taranesti, un proiect curajos prin care se implineste testamentul lui Dimitrie Gusti", a apreciat Bucur. Structura pentru anul 2008 a Universitatii Taranesti de la Slatioara preia cele patru domenii fundamentale ale vietii taranesti definite de sociologul roman Dimitrie Gusti, si anume: cultura muncii, cultura mintii, cultura sanatatii si cultura sufletului.
S-a schimbat unicul ofertantLucrarile de amenajare prin acoperire cu sticla a sitului arheologic din Piata Unirii au fost licitate ieri de municipalitatea clujeana pentru a cincea oara. Conform celor declarate de reprezentantii comisiei, de aceasta data, suma oferita de unica firma participanta se incadreaza in cerintele municipalitatii. Prima licitatie pentru acest obiectiv a avut loc la mijlocul lunii aprilie a anului curent, insa nu a fost adjudecata din cauza faptului ca singurul ofertant, SC CoMod SRL din Miercurea Ciuc, firma care executa lucrarile si pentru renovarea Bastionului Croitorilor, a venit cu o oferta financiara prea mare, depasind bugetul alocat de Primarie. La urmatoarele trei licitatii, ce s-au desfasurat pe parcursul lunilor mai, iulie si august, s-a prezentat aceeasi societate comerciala, cu o oferta financiara similara. Ieri, insa, comisia de licitatie a avut surpriza sa constate ca firma din Miercurea Ciuc a renuntat sa mai incerce sa contracteze amenajarea sitului din Piata Unirii. In locul ei, s-a prezentat o alta societate, din Cluj-Napoca de aceasta data. Este vorba despre SC Iridium Construct Instal SRL, firma care, de-a lungul timpului, a incheiat mai multe contracte cu Primaria Cluj-Napoca pentru modernizarea strazilor din oras. Oferta financiara a celor de la Iridium a fost de 344.602 lei, fara TVA, suma care cuprinde atit iluminatul zonei, cit si acoperirea cu sticla a sitului arheologic, iar termenul avansat pentru executia lucrarilor a fost de 3 luni. Cu toate ca in primavara acestui an Iridium a fost penalizata de Primarie din cauza ca nu a finalizat in timpul noptii lucrarile la covorul asfaltic din fata Teatrului National, blocind mai multe ore circulatia din zona, municipalitatea a ajutat firma cu o recomandare pentru a putea participa la licitatia de ieri.Cum va arata situl?Decizia de acoperire a vestigiilor arheologice din Piata Unirii a fost luata in luna martie a anului curent de Comisia Nationala de Arheologie. Solutia gasita de arheologi consta dintr-o platforma de sticla cu grosimea de 70 de centimetri. Potrivit celor declarate de primarul Emil Boc la vremea respectiva, aceasta modalitate de amenajare a sitului nu impiedica accesul pe deasupra sticlei, dar nici nu-l incurajeaza. Practic, este cea mai buna solutie impotriva intemperiilor si a incercarilor de distrugere. Situl va fi iluminat din interior si va fi inconjurat de banci.
Clubul FC Timisoara este foarte aproape de a fi preluat de omul de afaceri banatean Ovidiu Tender. Actualul patronul al echipei, Marian Iancu, a declarat la inceputul acestei saptamini ca va vinde pachetul de actiuni de la FC Timisoara si ca se afla deja in negocieri cu oameni de afaceri din Timisoara care ar fi interesati sa cumpere. Unul dintre numele vehiculate pentru preluarea pachetului majoritar al clubului a fost cel al omului de afaceri Ovidiu Tender, prieten si partener de afaceri cu Marian Iancu. Tender s-a intilnit deja cu presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, insa acesta din urma a negat semnarea vreunui acord: "Am discutat cu Ovidiu Tender despre implicare, dar a spus clar ca nu doreste asta. Nu poate ramine indiferent sentimental, dar atit. Tender nu are treaba cu Poli Timisoara. Eu caut in continuare inlocuitor pentru Marian Iancu, am aceasta datorie morala". Totusi, Tender a precizat ieri ca negocierile sint in toi, iar in functie de unele date pe care le-a cerut va da un raspuns final: "Consiliul de Administratie al Societatii Inter Center Service a decis numirea unei echipe de negociatori care sa demareze procedurile pentru o eventuala preluare a actiunilor echipei de fotbal Poli Timisoara. Echipa de negociatori este formata din patru persoane, trei din partea Consiliului Judetean Timis, respectiv unul din partea Tender SA. Daca se va ajunge la o intelegere cu reprezentantii actualului proprietar, va urma ulterior o perioada de audit a clubului, care va dura aproximativ 30 de zile, pentru ca in final sa aiba loc negocierea directa a pretului de achizitie".
Nationala Romaniei sufera, iar acest lucru s-a confirmat si in meciul sustinut in deplasarea din Insulele Feroe. Hotariti sa spele rusinea infringerii din fata Lituaniei, "tricolorii" au intrat montati in teren si au pus stapinire pe joc inca de la inceput. Titulari in premiera, Florin Costea si Marian Aliuta au coordonat majoritatea actiunilor ofensive, acesta din urma fiind, de altfel, autorul primei ocazii de poarta din tabara noastra. In minutul 28, Florin Costea i-a centrat perfect lui Marius Niculae care, din 6 metri, a ratat incredibil, trimitind mingea intr-un aparator de pe linia portii. Incetul cu incetul, jocul nostru a pierdut din coerenta, ceea ce a dus la instaurarea unei tensiuni in rindul jucatorilor "tricolori". Aceasta s-a vazut imediat dupa pauza, cind Ghionea, care l-a inlocuit in minutul 18 pe accidentatul Mirel Radoi, a vazut cartonasul rosu, in urma unui fault dur comis asupra unui galez. Totusi, in zece oameni, elevii lui Piturca au reusit sa gaseasca calea spre gol, Cocis (foto) fiind autorul reusitei care a adus linistea in tabara noastra ('60). O liniste care a durat destul de putin, deoarece, imediat dupa deschiderea scorului, romanii au facut inexplicabil pasul inapoi, permitindu-le gazdelor sa se apropie tot mai periculos de poarta lui Lobont. Miscarea avea sa-i coste chiar in ultimul minut de joc, cind Olsen a ramas singur cu portarul lui Dinamo, dar a esuat in incercarea de a egala situatia de pe tabela, gratie unei interventii de exceptie a "Pisicii". In final, 1-0 pentru Romania, dar felul in care a fost obtinut acest succes a aratat din nou ca problemele din sinul nationalei se acutizeaza de la meci la meci, fara ca selectionerul Piturca sa fie capabil de a gasi calea spre revirimentul echipei.
Foto Teodor DumitruAdrian Borza nu a marcat, dar a fost cel mai periculos om din trupa lui Dorinel Munteanu"Dorim sa mergem mai departe", au fost cuvintele lui Dorinel Munteanu, inainte de confruntarea cu Mechel Cimpia Turzii. Antrenorul nu si-a menajat titularii, dar a trimis in teren, fortat de imprejurari, si citiva jucatori care au evoluat mai putin in acest sezon, cum sint Farcas, Vascan, Borza si Marius Suller. "U" a inceput in forta partida, reusind sa deschida scorul inca din minutul 11, prin Flavius Bad. Atacantul "studentilor" a trimis un sut plasat de la marginea careului si l-a invins pe portarul advers, Szasz. Universitatea a presat in continuare, irosind si alte oportunitati de gol, prin Cordos ('26), lovitura de cap pe linga poarta, sau Marincau('30), sut pe linga, din interiorul careului. Ratarile i-ar fi putut costa pe elevii lui Munteanu. Doar interventiile lui Farcas ('32, '35) in fata lui Goga si Hadar au mentinut scorul inregistrat pe tabela. Prima parte a mai consemnat doua ocazii "studentesti", irosite, pe rind, de Bad si Suteu. Tot Bad ar fi putut majora scorul o data cu inceperea reprizei a doua, dar s-a opus Szasz. Faza meciului a reusit-o, insa, Adrian Borza. Fotbalistul formatiei "universitare" a facut o cascada de driblinguri, a depasit trei adversari, dar a tintit bara ('52). La indemnul galeriei, "Sepcile" au ramas in ofensiva, incercind sa marcheze al doilea gol. Suteu a ratat reluarea din 15 metri, iar apoi Borza l-a lobat pe Szasz, portarul reusind, cu un ultim efort, sa respinga de pe linia portii. "Studentii" au invins si s-au calificat in faza urmatoare a competitiei, spre satisfactia lui Dorinel Munteanu: "Am cistigat, dar acum trebuie sa ne gindim la meciurile care urmeaza, pentru ca Universitatea Cluj nu se multumeste decit cu maximum. Vreau ca jucatorii sa dea tot ce au mai bun pe terenul de joc. Ne asteapta acum un meci foarte greu la Arad, pe care trebuie sa-l cistigam cu orice pret". De asemenea, antrenorul a laudat revenirea lui Sisi pe terenul de joc. In minutul 70 al meciului, Zsolt Szilagyi a reintrat pe gazon dupa o absenta de 3 ani din meciuri oficiale: "Ma bucur foarte mult pentru el, este un om deosebit, cu un mare caracter. Ma bazez pe el si in viitor", a comentat Munti. MECHEL - "U" CLUJ 0-1A marcat: Flavius Bad ('11) MECHEL: Szasz - Ianc, Ghenti, Dandea, Alin Costea (Chioran, '60) - Dragan, Feher, Goga, Bogdan Costea (M.Rus, '67) - Berchisan (Melnicu, '55), Hadar "U" CLUJ: Farcas - Ungurusan, Cordos (Szilagyi, '70), Marincau, Suller - Ionescu (Soporan, '66), Vascan - Bus, Suteu, Borza - Bad (Suciu, '69) Cartonase galbene: Ghenti ('38), Goga ('83), / Bad ('55) Ionescu ('62), Sisi ('80) Arbitri: Paul Unimatan (Zalau) Asistenti: Florin Potora (Turda), Gabriel Birjac (Zalau) Stadion: "Municipal". Spectatori: 2.000
Afacere "in familie" pentru Liga CampionilorFoto Diana SandorOficialii CFR-ului sint pregatiti pentru debutul in Liga CampionilorDupa ce si-au stabilit lotul si (aparent) antrenorul, CFR-istii au gasit si sponsorul pentru Liga Campionilor. Nu este Toyota sau Adidas, asa cum se vehicula la un moment dat, ci Sigma Center Developments. Astfel, "feroviarii" au ales ca partener in cea mai importanta competitie europeana inter-cluburi o solutie "de casa", de vreme ce firma respectiva este condusa de patronul campioanei Romaniei, Paszkany Arpad. Conform acestei intelegeri, in meciurile din Liga jucatorii CFR-ului vor purta pe tricouri inscriptia "Sigma Tower", UEFA dindu-si deja acordul in aceasta chestiune. "Sigma Tower" este numele proiectului demarat de firma omului de afaceri clujean, care va consta din doua turnuri de cite 35 de etaje, amplasate linga actualul Sigma Center si cladirea Sigma. Ele vor gazdui un hotel, locuinte de lux, spatii comerciale si vor avea parcari subterane, construite pe trei nivele.Muresan, increzator in realizarea obiectivuluiScapati si de grija sponsorului, "feroviarii" isi fac in tihna calculele pentru Liga Campionilor. Desi sint debutanti in competitie, clujenii tintesc la un obiectiv indraznet, chiar daca adversarii, Chelsea, AS Roma si Bordeaux, sint redutabili. "Nu e un obiectiv sa nu ne facem de ris, obiectiv este sa iti propui ceva anume, asa cum am facut noi. Vrem locul al treilea, ne gindim ca putem depasi pe Bordeaux, desi francezii sint o formatie puternica. Sint convins ca vom face puncte in Liga, chiar daca multi spun ca acest lucru este imposibil. Obiectivul este realist, pentru ca in fotbal este posibil. Si anul trecut credeam, cind nu ni se dadeau sanse la event. Totdeauna am crezut in sansa echipei si in jucatori. Cred si acum in jucatorii de la echipa", a declarat presedintele Iuliu Muresan. CFR Cluj va debuta in Liga Campionilor pe data de 16 septembrie, cind va juca pe "Stadio Olimpico" din Roma.
Polus Center va gazdui simbata, 13 septembrie, de la ora 16, vernisajul unei expozitii de icoane pe sticla. Lucrarile au fost realizate de catre elevii care au luat parte la tabara judeteana de pictura traditionala pe sticla de la Nicula, desfasurata in perioada 1-10 iulie. Expozitia va fi deschisa pina in 26 septembrie.
Experimentul mileniuluiA inceput recrearea momentului Big Bang-uluiCel mai mare accelerator de particule din lume - Large Hadron Collider, LHC - ar trebui sa detecteze particule elementare ale materiei a caror existenta este presupusa in fizica teoretica, dar care nu au fost niciodata observate concret niciodata. LHC ar putea ajuta la observarea particulelor numite "supersimetrice", din care este formata materia intunecata. Despre materia intunecata nu se stie in prezent aproape nimic, decit ca ea reprezinta 23% din Univers, fata de 4% materia obisnuita sau luminoasa. Restul de 73% reprezinta energie intunecata, responsabila de expansiunea Universului. De asemenea, experimentul ar trebui sa ajute la observarea antimateriei, generata in cantitate egala cu materia la momentul Big Bang-ului, dar care a disparut in mare parte de atunci. Toate acestea ar trebui sa fie descoperite cu ajutorul a patru detectoare de particule instalate in jurul inelului LHC. Un prim fascicul de protoni a fost injectat, ieri, imediat dupa ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) in LHC, un inel cu circumferinta de 27 de kilometri aflat la 100 de metri sub pamint, de o parte si de alta a frontierei franco-elvetiene. "Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa asteptam circa 5 secunde pentru a obtine datele", a declarat directorul proiectului, Lyn Evans. Un flash pe ecranele de control a demonstrat ca fasciculul a intrat in prima sectiune a inelului. La mai putin de o ora dupa demarare, fasciculul realizase un prim tur complet al inelului, indeplinind obiectivul principal al oamenilor de stiinta pentru aceasta prima zi a experimentului. Cercetatorii planuiau sa continue cu injectarea unui al doilea fascicul, care sa se deplaseze in sens invers. Ghidate de magneti supraconductori raciti la minus 271,3 grade C, adica cu 1,9 grade C sub zero absolut, fasciculele vor fi accelerate progresiv pina la o viteza apropiata de cea a luminii.Proiect de 3,76 de milioane de euroPrimele coliziuni de protoni - care nu vor interveni mai devreme de citeva saptamini - se vor produce cu o energie de 450 de gigaeletronvolti (Gev), adica mai putin de jumatate din puterea Fermilab de la Chicago, care era cel mai mare accelerator de particule din lume inainte de construirea LHC. Abia dupa aceea, probabil peste mai multe saptamini sau luni, energiile folosite de LHC vor urca pina la niveluri inegalate pina acum, putind ajunge pina la 7 teraelectronvolti (Tev), de sapte ori mai mult decit poate Fermilab. Obiectivul LHC "este intelegerea comportamentului materiei celei mai fundamentale", a declarat pentru AFP Daniel Denegri, un fizician care lucreaza la experimentul CMS, unul dintre cele patru detectoare de particule instalate in jurul inelului. Punerea in functiune a acceleratorului miercuri este "un tur de forta tehnologic" pentru acest fizician, care se asteapta la "descoperiri mai mult sau mai putin spectaculoase". Coliziunile de protoni din interiorul LHC vor degaja pentru scurt timp o caldura de 100.000 de ori mai mare decit cea din nucleul Soarelui si ar trebui sa permita observarea bosonului Higgs, o particula misterioasa care ar conferi masa tuturor celorlalte particule, potrivit teoriei Modelului standard. Proiectul, care a costat 3,76 de miliarde de euro, a mobilizat timp de un deceniu mii de fizicieni si ingineri din toata lumea si a generat numeroase proteste, dar si ideea ca lumea se va sfirsi din cauza crearii unei gauri negre.
Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a avizat, ieri, pentru a doua oarã, proiectul de lege privind transferul plajelor din administrarea Ministerului Mediului în cea a autoritãþilor locale. Dacã proiectul referitor la regimul juridic al plajelor ºi falezelor va fi promulgat, terenurile intravilane aflate în proprietatea Regiei Naþionale Apele Române vor trece în administrarea consiliilor locale, iar plajele din extravilan în administrarea consiliilor judeþene, a explicat deputatul Alexandru Mazãre, unul dintre iniþiatorii proiectului. Potrivit acestuia, Ministerul Mediului, prin Apele Române, va deþine în continuare terenurile luate în administrare de autoritãþile locale, jumãtate din sumele obþinute prin concesionarea plajelor urmând sã revinã regiei, iar cealaltã jumãtate administraþiei locale.Responsabilitate pentru particulariIniþiatorii proiectului susþin cã legea va împiedica o serie de firme cu alt domeniu de activitate decât turismul sã ia în concesiune plajele de pe litoralul românesc. „În momentul de faþã, plajele sunt administrate de operatori privaþi, care n-au nicio legãturã cu turismul. Ca sã vã dau un exemplu, la Constanþa, este o firmã de fier vechi, alta de þigãri ºi alta care se ocupã de mai ºtiu eu ce. Aceºti trei operatori au toatã plaja din Mamaia. Ei au subînchiriat-o cãtre mai mulþi operatori, adevãraþii agenþi de turism, la preþuri astronomice. Noi vrem ca plaja sã revinã operatorului din turism. Ai hotel pe plajã, exploatezi ºi plaja din faþa hotelului“, a declarat deputatul Alexandru Mazãre.
Numãrul turiºtilor români care vor cãlãtori în strãinãtate în sezonul de iarnã va creºte anul acesta peste media cu care ne-am obiºnuit, adicã cu aproximativ 35%, a declarat Traian Bãdulescu, consilierul Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism (ANAT). „Turiºtii români cãlãtoresc din ce în ce mai mult peste graniþã, iar pentru sezonul de iarnã estimãm cã numãrul acestora va creºte faþã de perioada similarã a anului trecut cu aroximativ 35%, peste media obiºnuitã“, a precizat reprezentantul ANAT. În ce priveºte turismul intern, acesta a estimat pentru perioada de iarnã o creºtere a numãrului de turiºti cu 10 la sutã faþã de anul trecut.Preferinþe împãrþiteConform patronatului de profil, cele mai solicitate destinaþii externe din iarna acestui an vor fi Austria, Elveþia, Franþa ºi Bulgaria. „Destinaþiile europene în care se poate schia vor rãmâne ºi anul acesta preferatele românilor. De asemenea, faþã de anii trecuþi, în acestã iarnã va creºte considerabil numãrul românilor care vor vizita staþiunile montane bulgãreºti“, a subliniat Bãdulescu. Nici þãrile cu temperaturi mai calde nu vor fi ocolite de români în aceastã iarnã, destinaþii precum Egipt, Tunisia sau Turcia fiind ºi ele la mare cãutare. Referitor la destinaþiile exotice, reprezentantul ANAT precizat cã „pentru aceste locuri, pachetele turistice au început sã se vândã deja din luna iulie“. Potrivit operatorilor de turism, românii care preferã sã cãlãtoreascã în þarã vor „epuiza întâi pachetele turistice ce cuprind vacanþe la pensiuni“. Turoperatorii români estimeazã, de asemenea, cã din luna noiembrie pachetele turistice cu cele mai avantajoase destinaþii vor începe sã se epuizeze.
Aproape 60 de sit-uri arheologice, din preistorie pânã în evul mediu, au fost identificate de arheologii din Alba-Iulia pe traseele Culoarului IV PanEuropean ºi drumului expres Sebeº-Turda de pe raza judeþului Alba. Potrivit directorului Muzeului Naþional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, pe parcursul celor 74 de kilometri ai viitorului drum expres Sebeº-Turda au fost descoperite 40 de sit-uri arheologice, de la aºezãri sau complexe izolate pânã la necropole sau drumuri romane. La Miraslãu, de exemplu, lângã Aiud, au fost descoperite ruinele unei biserici medievale, iar la Oarda, lângã Alba Iulia, au fost identificate sit-uri preistorice. Traseul drumului expres Sebeº-Turda trece ºi prin douã sit-uri arheologice clasate de UNESCO, respectiv cel neolitic de la Limba ºi zona de protecþie a vechiului oraº Apulum, la Partoº. Alte 17 sit-uri au fost inventariate de arheologi pe tronsonul ªibot-Miercurea Sibiului, în lungime de circa 40 de kilometri, al Coridorului IV PanEuropean. De subliniat cã drumul va trece prin zona de protecþie a aºezãrii neolitice de la Tãrtãria. Tot preistorice sunt ºi sit-urile de la Podul Pricopului, Gloduri, Sebeº sau Sibiºeni.O lunã de cercetãriInventarierea celor 57 de sit-uri a fost efectuatã de cãtre zece arheologi pe parcursul a patru sãptãmâni ºi pe o lungime de 143 de kilometri. Arheologii spun cã e posibil ca ºi alte vestigii sã fie scoase la luminã, în condiþiile în care sit-urile au fost identificate în urma unor cercetãri de suprafaþã. Evaluarea arheologicã este absolut obligatorie în vederea întocmirii studiilor de fezabilitate pentru cele douã drumuri amintite.
Nu mai putin de 640 de copii si-au trait visul la finala Cupei Danone care a avut loc in capitala Frantei, pe Stadionul "Parc des Prices" al echipei de fotbal Paris Saint Germain. Celebrul fotbalist francez Zinedine Zidane a dat lovitura de incepere a finalei Cupei Danone 2008, disputata intre Rusia si Franta. Dupa cele 20 de minute regulamentare, Franta a cistigat meciul cu scorul de 2-0, la finala fiind prezenti 27.000 de spectatori. Romania, reprezentata de echipa Liceului cu Program Sportiv "Banatul" din Timisoara, s-a clasat pe locul 26, din cele 40 de tari prezente la competitie. In grupa formata din Turcia, Marea Britanie, China si Bangladesh, juniorii romani au obtinut locul 3, avind 2 victorii (cu China si Bangladesh) si 2 infringeri (cu Marea Britanie si Turcia). Meciul decisiv pentru calificare a fost cel cu Marea Britanie, pierdut in mod dramatic de timisoreni la lovituri de la 11 metri. Echipa nationala a fost sustinuta de doi suporteri speciali, doi copii care au invins in lupta cu o boala foarte grava. Etapa nationala a Cupei Danone 2008 a inceput pe 10 mai la Timisoara. Au urmat apoi etapele din Constanta (17 mai), Bucuresti (24 si 25 mai) si Cluj (31 mai). Marea finala a competitiei a avut loc pe 7 iunie la Cluj, cistigatori fiind jucatorii de la Liceul cu program Sportiv "Banatul" din Timisoara. Competitia s-a desfasurat sub motto-ul "Crede in visul tau!". Pe tot parcursul meciurilor din tara, micii fotbalisti au fost sustinuti de mari nume ale fotbalului romanesc, printre care Ionel Ganea si Miodrag Belodedici. Cupa Danone, ajunsa anul acesta la cea de-a noua editie, este cea mai importanta competitie fotbalistica sustinuta de FIFA pentru copiii cu virste intre 10 si 12 ani. La finala de la Paris au participat 640 de mici fotbalisti, care si-au reprezentat tara in cele 3 zile ale competitiei. In plus, copiii au vizitat citeva dintre cele mai importante puncte de atractie ale Parisului (precum Turnul Eiffel sau Trocadero), au facut o croaziera pe Sena si o excursie la Disneyland. Cupa Danone este mai mult decit o competitie fotbalistica, este o poveste despre placerea de a juca, despre multiculturalitate si despre fair play. In Romania, Cupa Danone este sustinuta de Federatia Romana de Fotbal si Ministerul Educatiei si Cercetarii, parteneri traditionali.
„Banuiesc ca nu sunt atat de grei incat sa ne rastoarne“, a fost raspunsul meu, atunci cand Minel ne-a „avertizat“: „daca vasliti mai spre mal s-ar putea sa va sara in barca vreo doi, trei pesti“. Ne-am invartit cu barca vreo doua ore pe lacul lung de mai bine de 300 de metri si destul de adanc, insa niciun peste nu ne-a „onorat“ cu prezenta. Nu am ramas dezamagiti, deoarece a doua zi, mai spre seara, ne-am trezit cu un caras in partea din dreapta a barcii, care a sarit exact la picioarele tatalui meu, in timp ce vaslea.Sacel este o zona nici de deal, nici de campie, nici de munte; are cate putin din fiecare. Daca esti pasionat de botanica, remarci flora variata care se intinde pe potecile din zona, de la tamaioare, la spanz sau la papadie galbena. Daca te atrage relieful, te poti delecta cu o complexitate pe masura. De la izvoare formate la capat de dealuri, inainte de intrarea in munte si pana la creste ceva mai indepartate sau campii de un verde crud. Si pentru iubitorii de fauna, privelistea este pe masura. Daca noi ne rugam sa nu ne intalnim cu ursul, probabil un vanator ar fi visat sa vaneze un astfel de animal, care nu de putine ori isi face aparitia prin zona. Lacul BolciiNoi am plecat cu noaptea in cap spre un loc de vis, amenajat chiar la intrarea in Sacel. Destinatia, la care am ajuns cu ATV-ul, se numeste Lacul Bolcii, un simbol al zonei, situat la aproape trei kilometri de statiunea balneoclimaterica gorjana Sacel. Am poposit la o cabana cu doua etaje, construita integral din lemn, unde vor fi cazati cat de curand turistii interesati de zona. Minel este bun prieten cu tatal meu si de aceea ne-a invitat sa ne petrecem un week-end la el, in cabana recent construita. Cam la 100 de metri de cabana, proprietarul are o imensitate de lac, unde creste pesti pe care ii comercializeaza. Are o afacere in toata regula, lacul fiind bine pus la punct, dotat cu trei barci de cinci metri lungime si, desigur, plin de caras. Spre incantarea mea, dupa gratarul din curte, Minel ne propune o plimbare cu barca. „Am nevoie de doi vaslasi odihniti“. Desigur, am fost refuzata categoric cand m-am oferit sa ajut la deplasarea barcii. „Nu ai putea nici macar sa o urnesti de pe loc“, a fost replica lui Minel, vizibil amuzat de lipsa mea de experienta intr-ale mersului cu barca. Pana la urma, efortul a fost impartit intre tatal meu si Ovidiu. Unul la o vasla si altul la cealalta, fata in fata. In asteptarea pestilorSperam sa ma trezesc cu un peste care sa „plonjeze“ in barca precum in filme, insa nu am avut noroc. Vedeam bulele pe care le faceau atunci cand inotau spre suprafata sau valurile discrete de pe langa firele de papura, si cam atat. Prea multa lume nu este in zona, cabana lui Minel fiind oarecum izolata de restul asezarilor turistice. Poate in asta ii sta si farmecul. Spre seara mai ales, din loc in loc, la distante considerabile, se mai zarea cate un foc sau doar fumul care se ridica de pe la alte cabane sau corturi amplasate prin Sacel si in vecinatatea acestuia.Peste la gratarDaca, in prima zi, partea exterioara a barcii noastre a atins probabil fiecare centimetru de apa de vreo doua, trei ori la rand, fara sa fim vizitati de pesti, a doua zi am fost ceva mai norocosi. Un caras, total „neinspirat“, si-a facut aparitia pe fundul barcii. Tuturor ne-a placut pestele, care a sfarsit pe gratar, invelit in staniol, umplut cu legume si „dres“ cu lamaie. Pe langa el, si niste pastravi adusi din pastravarie, care au tinut gratarul „incins“ pana spre dimineata.
Nu exista jinar care sa nu o respecte pe Ileana Morariu. Pentru localnici, ea reprezinta un monument de perseverenta si curaj. De-a lungul anilor, a reusit sa adune in locuinta personala aproape 3.000 de obiecte traditionale, dintre care a si expus mai bine de jumatate. Celelalte, stau in pod, din lipsa de spatiu. Prin urmare, cea mai mare dorinta a femeii este sa obtina finantare de la Uniunea Europeana sau de la sponsori, pentru a-si extinde muzeul. Are planuri mari. Vrea sa faca o curte mare in spatele casei, unde sa aduca o coliba de la munte, o stana, un staul de oi sau o caruta de pe vremuri. Este dispusa chiar sa isi cumpere doua - trei oite, pe care sa le puna langa obiectele de muzeu, pentru a crea o scena cat mai aproape de realitate. Pentru tot proiectul are, insa, nevoie de aproape 100.000 euro.Pastrate de secoleIleana Morariu este profesoara de muzica si desen. Toata lumea a auzit de ea si ii respecta pasiunea pentru obiecte vechi si de valoare culturala. La 428, pe stanga, dupa biserica veche. Acolo se gaseste locuinta-muzeu a doamnei Morariu. O casa spatioasa, de departe construita dupa obiceiul jinarilor, obligatoriu foarte curata si pusa la punct. Proprietarii sunt pe masura. Nici nu sunam bine, ca femeia ne si primeste cu bratele deschise... la propriu. Cu ochiul liber se vede cat de incantata este femeia de minunatiile pe care le adaposteste in casa. Aproape 3.000 de obiecte de patrimoniu, pe care nu le-ar instraina nici pentru toti banii din lume. Ie de 2 secoleCel mai vechi obiect pe care doamna Ileana ni-l arata cu multa grija este o ie traditionala, cusuta acum 200 de ani si mostenita din generatie in generatie. Alaturi de ie, tot atarnate de perete mai stau si un pieptar, o vilitura pentru femeile maritate, un brau tesut in razboi si surte din lana. Toate alcatuiesc costumul pe care femeile il purtau, cu fala, acum mai bine de doua veacuri. „Priveste, cata migala!“, imi spune doamna Ileana, care ma indeamna sa ating cel mai fin material, de un alb conservat surprinzator de bine, plin de cusaturi de detaliu si de „creturi“. De la grajd, la muzeuCamerele casei sunt pline de obiecte expuse. Doamna Ileana a preferat sa renunte chiar si la crescutul animalelor. Astfel, a transformat vechiul grajd in camera expozitionala. „Am atatea obiecte, numai ca spatiul este mult prea mic. O solutie la indemana a fost sa transform grajdul in muzeu. Am renuntat la animale, am curatat locul, am varuit si am inghesuit o multime de lucruri aici. Sunt lucruri care nu au pret, pe care trebuie sa le arat lumii dintr-o datorie morala fata de strabunii mei“, explica proprietara Colectiei Muzeale Patorale „Morariu-Jina“. Copiii din desagaDe cum patrunzi in cele trei incaperi ale muzeului, nu mai stii in ce parte sa te uiti. In stanga vezi oala de sarmale, veche de peste 60 de ani, in vecinatatea ei, un hurdoi din care se scotea untul, ceva mai in fata, un ciubar unde se tinea jintita, fotografii vechi de pe timpul regelui sau papusi in desaga. Doamna Ileana ne explica cum sta treaba cu papusile. Pe vremuri, jinarii se intorceau de la munte cu magarii sau caii plini de povara. Nu de putine ori, povara erau copiii taranilor, care nu ar fi rezistat unui drum lung de kilometri si ajungeau acasa in desaga, purtati de animale. „Desaga atarna de o parte si de cealalta a animalului. Cand aveau un singur copil, parintii il puneau intr-o incapere a desagii, iar in cealalta puneau alimente sau haine pentru a compensa greutatea“, ne explica femeia care cunoaste cu ochii inchisi fiecare obiect din muzeu si locul in care acesta este pozitionat. In timp ce ne da lamuriri, are, desigur, grija sa mai stearga si orice firicel de praf aparut peste obiectele care „scriu“ istoria jinarilor. Clatitele de atunciLa loc de cinste mai stau si cojoacele de blana, carligul de cotroana, caldarea de arama, clopotu, care se punea la gatul unei singure oi din turma, cea care stia cel mai bine rostul, tundra ciobanului, din postav tesut in razboi, patul cu capatuie, (rabatabil, cum s-ar spune in vremurile noastre), trocuta de lemn, cornorarul pentru haine, crucea de la 1855, lada de zestre, plina cu toate cele necesare, amnarul pentru ascutitul briceagului, razboiul de tesut, vartelnita, trocul de facut paine, sufla pentru faina, ceasul cu cifre romane, scaunul de intins pieile sau banca de tamplarie. „Ce crezi ca avem aici?“, ma intreaba doamna Ileana, in timp ce-mi arata un suport din fier masiv, lat de mai bine de 50 de centimetri si acoperit de rugina, sub care, dupa cum bine am dedus eu, se punea jarul. Am raspuns, novice, un fel de soba. Nici pe departe. Aveam in fata o ustensila de facut clatite. Pe fierul orizontal se turna compozitia, care se cocea pe ambele parti, se punea branza sau dulceata si clatita uriasa era gata. Din ea manca o familie intreaga. Asa da, m-am gandit eu cu pofta. Portofelul lui mos PamfilCand a vorbit despre masa la care cei mici mancau separat de parinti, deoarece erau prea multi, pe gazda noastra a incercat-o un sentiment de duiosie. A atins cu virful degetelor papusile imbracate in haine populare, care sedeau pe scaune cu lingurile mult prea mari pentru miinile lor, dupa care si-a retras mana, ca si cum ar fi negat contactul fizic, pastrandu-l doar pe cel vizual. Nu mai mult de doua secunde, insa, atunci cand si-a mutat ochii albastri catre portofelul lui mos Pamfil. „Priveste, Alina, portofel care a vazut Sarajevo-ul“. Gazda imi arata un portofel din piele (am incercat sa imi dau seama daca era maro original sau culoarea era data de anii care au trecut peste el), plin cu ceva scris de mana si o fotografie. Era portofelul lui mos Pamfil, jinar care a ajuns sa lupte in razboiul din Sarajevo, din '43. La masa cu doamna IleanaDupa ce am zabovit cateva ore la admirat de elemente din viata strabunilor si la depanat amintiri cu doamna Ileana, a trebuit sa parasim muzeul din Jina. Inainte de a pleca, insa, gazda s-a gandit ca ne-ar prinde bine sa gustam din dovlecelul de post, facut dupa o reteta speciala a dansei, dar si din telemeaua traditionala, impreuna cu nelipsitele rosii proaspete de curte. Am primit bucurosi. Ne-am asezat la masa, la racoare, si am mancat cu totii, desigur, in timp ce ne-am continuat povestea. Dupa masa, ne-a pus si la pachet niste fruncte proaspete, culese de sotul dansei, mere si zarzare foarte gustoase.Ileana Morariu l proprietar muzeu„Am elaborat un proiect foatre complex pentru accesarea de fonduri pe masura 322. Nu am primit, insa, banii pe motiv ca nu sunt asezamant cultural, asa ca situatia nu s-a modificat cu nimic. Am incercat si cu sponsorizari si am obtinut un ajutor de 3.000 lei de la dl. Istrate, cel care are o fabrica de inghetata in Alba. Desigur, ne-ar trebui si alti bani. M-am gindit sa apelez si la Razvan Teodorescu sau la Geanina Corondan, pe care ii apreciez foarte mult“
Muzeul de Istorie Naturalã din Sibiu aratã cum nu se poate mai bine dupã o reabilitare de 850 de milioane de lei. Deja tradiþionala panglicã a fost tãiatã de personalitãþile sibiene ºi de ministrul culturii ºi cultelor, Adrian Iorgulescu. Acesta a þinut sã fie prezent la eveniment ºi s-a declarat încântat de noua înfãþiºare a clãdirii. „E al nouãlea obiectiv pe care îl inaugurãm în Sibiu. Am pus deja schelele la Casa Albastrã, lucrãrile încep ºi, în consecinþã, cu asta ceea ce ne-am propus pentru 2008, pentru 2009, am dus la îndeplinire. Clãdirile Muzeului Naþional Brukenthal au o altã înfãþiºare. E o reuºitã care se leagã de efortul Guvernului ºi al autoritãþilor locale de aici“, a declarat Adrian Iorgulescu, ministrul cultruii ºi cultelor.Demnitar mulþumitIorgulescu este de pãrere cã investiþia a meritat pe deplin. Din aceºti bani s-a realizat modernizarea curþii interioare ºi a interiorului muzeului. Au fost aduse exponate noi, au fost schimbate geamurile, uºile, ferestrele ºi cam tot ce se putea înlocui prin curtea instituþiei. „Muzeul are acum exponate noi, trasee expoziþionale de care sibienii ºi turiºtii vor fi încântaþi, circuite moderne. S-a lucrat la faþada clãdirii, s-au schimbat uºile, ferestrele, dar ºi interiorul curþii, care are un aspect foarte frumos“, a subliniat ministrul. Meritul pentru reuºita acestor lucrãri îi aparþine firmei Alsecon, care a pus la punct întreg procesul de reabilitare, au mai evidenþiat autoritãþile. IstoricBazele muzeului au fost puse în 1849, prin înfiinþarea Societãþii Ardelene de ªtiinþe Naturale, din care au fãcut parte personalitãþi marcante ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale interne ºi internaþionale. Clãdirea în care funcþioneazã în prezent muzeul a fost inauguratã în anul 1895. Expoziþia de bazã a muzeului este „Sistematica lumii animale“.
Oricine aude despre turnul inclinat din Transilvania, aflat la doar 25 km de Sibiu, va recunoaste ca macar din auzite cunoaste legenda constructiei respective. Acest turn, ridicat in 1749, protejeaza parca radacinile sasilor, care revin aici cu drag de fiecare data. Turnul bisericii reprezinta o adevarata minune, fiind inclinat la aproape 20 de grade. Nimeni nu isi explica de ce nu cedeaza, iar localnicii deja s-au obisnuit cu aceasta ciudatenie. Obiceiurile sasilorUna dintre localnicele „de sezon“, care vine doar de cateva ori pe an in Rusi, spune ca deja nimeni nu isi mai pune problema ca acest turn s-ar putea prabusi intr-o zi. „Turnul este o atractie incontestabila pentru aceasta zone. Chiar daca biserica in sine nu este de notorietate, turnul a devenit deja celebru. In plus, zona in care este amplasat este, zic eu, cea mai clara mostra de pitoresc si de atractie pentru turistii din toata tara“, explica femeia, care detine o casa de vacanta chiar in vecinatatea turnului.IntilnirilePovesteste si cum sasii se intorc aici in fiecare an. Intalnirea de suflet are loc, desigur, in acest loc, faurit, de altfel, tot de mana lor. „Pentru sasii care au locuit aici a devenit deja o traditie sa isi dea intalnire. Merg la slujba chiar in biserica, dupa aceea se deplaseaza la casa parohiala de peste drum si continua cu traditiile lor. Stiu ca obisnuiesc sa-si gateasca mancare specifica, asculta muzica, povestesc. Inainte de anii '90 veneau mai multi si mai des, iar cei care vin acum sunt cu adevarat atasati de aceste locuri, mai ales de biserica cu turnul inclinat“, povesteste femeia.Singur pe lumeDupa ce am discutat pe indelete cu un sas din sat am dedus ca, de fapt, turnul bisericii a inceput sa se incline de cand a fost construit. Terenul nu a suportat greutatea celor cateva sute de tone care il apasau. Insa, dupa ce a tinut piept cutremurelor succesive, mai ales celui din 1977, clopotnita a ajuns sa „atarne“ in aer, refuzand sa atinga solul si ramanand, astfel, suspendata precum vestitul turn din Pisa. „Clopotul asta ii greu si ii tare bun. Daca vin norii negri, de ploaie cu piatra, dau din clopot si minteni se duc. Ca nu-i buna piatra, mai ales vara“, spune paznicul turnului. Deschis la vorbaSa il aud povestind pe ingrijitor, un om la 70 de ani, marcat de timp si de truda campului, pare o deplasare in timp. Vorbirea sa e un amestec curios de cuvinte romanesti, sasesti si ceva neinteligibil. Aflu ca nevasta i-a murit, iar batranul pare delectat de statul la povesti. Descrie cu lux de amanunte cum vine in fiecare zi la biserica, pentru a-si face datoria. Asa i-a fost dat, cate zile va mai avea. Enigma din inima ArdealuluiBiserica-sala actuala este construita in anul 1636, pe locul unei biserici mai vechi, ce purta hramul Sf. Lukas si a fost ridicata probabil in secolul XIV, in stil gotic. Turnul-clopotnita a fost ridicat in anul 1749, peste un turn al fortificatiei inconjuratoare a bisericii. Are cea mai mare inclinatie fata de axul vertical dintre turnurile pastrate in Transilvania. Paznicul bisericii din Rusi„Nu-i greu sa tragi clopotul. Recunosc ca la inceput ma cam dureau urechile, dar, oricum, acum nu mai aud asa tare. Eu zic ca suna bine si oamenii stiu ca trebuie sa vina la slujba, chiar daca nu mai sunt atat de multi aici, in sat“,
Targul de Turism de la Albac, ajuns la cea de-a patra editie, va avea loc in perioada 13-14 septembrie. Targul este structurat pe doua zile, ambele pline de activitati. Sambata, dupa deschiderea oficiala, este programata prima mansa a concursului de pescuit, cea de-a doua mansa urmand sa aiba loc duminica. Concursul este organizat pe doua sectiuni si se adreseaza pasionatilor, dar CJ Alba ia in calcul si organizarea unui concurs pentru jurnalisti. „Concursul de pescuit este o noutate. Exista un segment din ceea ce inseamna turism care trebuie exploatat. Sunt foarte multi pescari, pescarii de obicei sunt pasionati si incercam sa-i polarizam prin acest concurs de pescuit la clean, fiindca Ariesul este populat cu clean. Vom face un parteneriat cu AJVPS sa organizeze ei concursul ca noi nu ne pricepem, dar vrem sa-l introducem in targ si sa fie cu caracter permanent“, a declarat directorul Directiei Tehnice a CJ Alba, Dan Popescu.Tiroliana peste Aries„Apoi vom face targul efectiv cu standuri pe localitati, cu pensiuni... Incercam mai mult in acest an sa adunam pensiunile, mesterii populari, artizanii, sa-i ducem in aceeasi zona pentru ca anul trecut i-am separat si nu stiu daca a fost bine. Eu cred ca nu a fost bine pentru ca lumea nu a putut sa acopere tot ce insemna actiune. Sunt doua mese rotunde, sambata si duminica, avem vizitare de pensiuni pentru a vedea potentialul“, a spicuit din program Dan Popescu. El a subliniat ca nu va lipsi din asa-numita latura „tehnica“ a targului, care isi propune practic sa faca legatura intre agentiile de turism si pensiuni.Un punct de atractie va fi si o demonstratie a salvamontistilor din Alba. „Vom avea o tiroliana peste Aries in care Salvamontul prezinta tehnici de salvare. Este vorba si despre o constientizare a cetatenilor din zona, pentru ca ei platesc taxa salvamont si trebuie sa stie si pentru ce platesc. Seara vrem sa facem o seara a gustului, o seara a gustului de carne, sa punem la protap bou, pastravi, cleni, berbec ingropat, vrem sa tragem mai mult spre carne din punct de vedere gastronomic“, a mai dezvaluit dintre surprize directorul Directiei Tehnice a CJ Alba. Seara de sambata se va incheia cu discoteca si foc de tabara. Concurs intre pensiuniDuminica, pe langa mansa a doua a concursului de pescuit, vizitarea standurilor si o masa rotunda, va fi organizat concursul gastronomic. „De data aceasta il facem pe pensiuni, deoarece colegii din Albac au identificat corect nevoia ca pensiunile sa vina cu oferta gastronomica si nu comunitatile ca atare. Mi s-a parut corect. In plus, scade si presiunea asupra comunitatilor. Si aceasta este o noutate, nu mai mergem pe comune, ci pe pensiuni, fiecare avand sansa sa isi prezinte oferta gastronomica“, a declarat Dan Popescu. Acesta a precizat ca ideea a venit putin cam tarziu pentru a mai exista timpul necesar pentru a se face un concurs intre pensiuni si din punctul de vedere al restului serviciilor oferite, insa acest lucru este vizat in viitor. „Un regulament in ceea ce inseamna diplomele de excelenta pentru pensiuni este cam tarziu sa il facem (...) Vom face pentru pensiuni o clasificare proprie a judetului Alba in ce priveste calitatea serviciilor. Trebuie insa pregatita, trebuie facut un caiet de sarcini, cu niste criterii in privinta clasarii, in privinta calitatii din punctul de vedere al judetului Alba“, a vorbit despre intentiile de viitor, Dan Popescu. De asemenea, agentiile de turism care opereaza in zona Muntilor Apuseni vor primi diplome de excelenta, in cadrul ceremoniei care va marca finalul Targului de Turism de la Albac, care va fi urmata de un spectacol folcloric. Participare mult mai bogataFata de editiile precedente, Targul de Turism Rural de la Albac inregistreaza in acest an o participare cu mult mai bogata. In 2008 a crescut atat numarul participantilor cat si zonele din care acestia provin. „Avem o prezenta insemnata a mesterilor populari care au in acest an 17 standuri. Avem de asemenea un numar de 32 de standuri expozitionale care sunt amenajate in sala de sport din centrul Comunei Albac. Avem 19 agentii de turism din intreaga tara. Speram ca si numarul turistilor sa creasca. As vrea sa imi exprim regretul fata de faptul ca nu avem in acest an nici o agentie de turism din Alba Iulia. Vin din Bucuresti, Constanta, Craiova si din multe alte zone dar nu avem nici una din Alba Iulia. Sincer nu inteleg de ce dar nu vreau sa comentez. In schimb vreau sa va spun ca in anul viitor este sigura participarea unor delegatii din Ungaria, Franta si Italia astfel ca Targul National de Turism Rural va deveni international, primul astfel de eveniment din Romania“, a adaugat Dan Popescu. Jurizare cu Florin BusuiocOrganizatorii evenimentului au anuntat si multe alte noutati. In primul rand s-a incercat restrangerea ca suprafata a manifestarilor. „Am considerat ca nu are rost sa ne imprastiem atat de mult. Ne-am concentrat pe centrul comunei astfel incat sa avem parte de cat mai putin noroi. Oricum, acolo se vor intampla cele mai importante evenimente. Daca vorbim de evenimente vreau sa va spun ca avem deja inscrise 11 pensiuni la concursul de gastronomie si am primit sprijinul Asociatiei Profesionale a Bucatarilor din Romania. Specialistii lor vor forma juriul care va fi completat cu personalitati care au avut tangente cu acest sector. Pot sa amintesc numele lui Florin Busuioc. Speram sa putem sa ne bucuram cu totii de gusturile specifice fiecarei bucatarii in parte“, a mai spus directorul Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean Alba, Dan Popescu. Acesta a mai anuntat ca la aceasta ora Valea Ariesului este ecologizata si repopulata cu pastrav, astfel incat concursul Dan Popescu l director Directia Tehnica CJ Alba„Vreau sa spun ca totul functioneaza dupa reguli, adica pestele prins este aruncat inapoi. In plus, repopularea nu o facem numai pentru concurs. In data de 15 intra in vigoare prohibitia si pestele trebuie sa ramana in Aries si sa se reproduca“
Inaugurat la finalul lunii iunie a acestui an, Centrul de Informare Turistica de pe bulevardul Eroilor a atras deja un numar de 2.500 de turisti. Potrivit reprezentantilor Primariei, nu exista statistici cu privire la nationalitatea acestora sau la informatiile pe care le-au solicitat, insa numarul lor in continua crestere este imbucurator. Cei trei inspectori de specialitate ai Centrului incearca sa promoveze cit mai bine imaginea municipiului Cluj-Napoca, atit ca destinatie turistica, cit si ca punct de plecare spre alte obiective si trasee turistice din judet. Astfel, turistilor li se pun la dispozitie gratuit pliante, brosuri, harti si ghiduri turistice in limba romina, dar mai ales in limbi de circulatie internationala. Baza de date electronica a Centrului de Informare Turistica cuprinde 80 de hoteluri, 100 de agentii de turism, 91 de unitati de alimentatie publica si 55 de societati comerciale care ofera autoturisme spre inchiriere. In plus, turistii au acces gratuit la Internet pentru a se putea documenta cu privire la obiectivele turistice de interes. Programul de functionare al Centrului de Informare Turistica de pe Eroilor este de luni pâna vineri, de la 8.30 la 17.30.
Distractie la Caminul CulturalDesi ne aflam abia la mijlocul lunii septembrie, cele aproximativ 120 de locuri disponibile la agentia de turism rural Davincze din Sancraiu pentru Revelionul 2009 sunt deja ocupate. Oaspetii sunt straini, in principal din Ungaria. Programul celor cateva zile rezervate sarbatoririi trecerii dintre ani cuprinde participarea la ceremonialul de taiere a porcului, in 29 decembrie, urmat de o excursie prin imprejurimi si apoi, seara, traditionala cina a porcului. Inaintea petrecerii din seara de 31 decembrie, oaspetii parcurg in fiecare an drumul pana la Cascada Valul Miresei. Locatia aleasa pentru distractie este Caminul Cultural al comunei, unde se petrece pana in zori. „Oamenii vin de departe pentru ca le plac lucrurile traditionale. Ne spun mereu ca pensiuni si hoteluri moderne se gasesc peste tot, insa ei cauta locuri speciale si mai ales traditii“, explica Vincze-Kecskes Istvan, managerul agentiei.Primii turisti erau dansatoriPentru cei care au ratat aceasta oferta, mai sunt in sat 250 de locuri de cazare la cele nu mai putin de 45 de pensiuni agroturistice. La fiecare colt de ulita se iveste cate o asemenea pensiune, in case cochete, cu acareturi si mai ales cu foarte multe flori, asa incat ai impresia ca te afli intr-o tara vestica. Povestea turismului organizat in Sancraiu a inceput din 1996. „Tabara Internationala de Dansuri Populare are loc aici anual si asa au auzit de noi oameni din Japonia, Europa sau SUA“, precizeaza Vincze. De profesie inginer, acesta era cadru didactic la liceul industrial din Huedin, iar turismul a fost o optiune la care a ajuns dupa desfiintarea institutiei. A facut doi ani de ucenicie la o pensiune din Bologa. Pensiunea pe care a deschis-o apoi in Sancraiu, era la inceput, ca a celorlalti temerari, formata din cateva camere nefolosite ale casei. Anul schimbarii paturilor„Nimeni nu s-a gandit inainte ca vom ajunge sa facem asa ceva... Ne-am dat seama apoi ca nu se poate locui cu turistii la comun si am inceput sa construim mansarde si sa amenajam spatii separate“, isi aminteste acesta. Unul din anii care au urmat a fost „dedicat“ mobilarii cu paturi. „Aveam cu totii canapele extensibile, incomode si greu de folosit cand oamenii voiau sa doarma separat. Am cercetat piata si ne-am luat atunci paturi comode cu saltele confortabile. Fiecare isi punea bani deoparte si isi tot mai amenaja cate ceva...“, a adaugat managerul agentiei de pensiuni din Sancraiu. Pensiunile care s-au deschis de-a lungul anilor s-au reunit intr-o singura structura, lucru apreciat de agentiile de turism care plaseaza grupurile. Sarbatorile satului sunt si ale strainilorPentru meniu se cauta pe cat posibil ingredientele naturale, produse in gospodariile oamenilor si se prepara bucate traditionale. Au fost incluse in program toate sarbatorile satului. Cei care isi petrec aici Pastile parcurg un drum „initiatic“ pana la Crucea Iancului, participa la vopsirea oualor rosii si iau parte la slujba de la biserica, unde localnicii si mai ales gazdele imbraca straie populare. Se ia apoi pranzul in familie, se viziteaza vechea biserica din Valeni iar seara cineaza cu totii la sala de nunti a primariei dupa care iau parte la o hora ca pe vremuri, cu costume si muzica traditionala cantata de muzicantii din Huedin. A doua zi, strainii iau parte la ceremonia „udatului“ doamnelor si domnisoarelor, viziteaza cu caruta obiective naturale din jur si ziua se incheie cu un bal. In acest an pretul sejurului de Pasti a fost de 120 de euro. Tot astfel se marcheaza Balul Strugurilor (11 octombrie), Concursul de facut gem de maciese (25 octombrie) sau chiar Targul de la Negreni (in iunie si octombrie), unde gazdele ii duc pe turisti, dar isi si achizitioneaza obiecte vechi pentru casa. "Suntem pe Internet, tot satul“Turistii comunei Sancraiu vin din Ungaria, Franta, Danemarca, Finlanda si, mai nou, din Letonia. O parte a acestora sunt liceeni maghiari care termina clasa a XI-a si pe care scoala ii trimite, conform unei traditii a tarii, intr-o vacanta de cateva zile. Mai sunt multe grupuri de pensionari. „Suntem pe Internet, tot satul. Pe aceasta cale afla de noi si vin familii sau oameni care lucreaza in aceeasi intreprindere. Ne lipsesc, din pacate, oamenii de 25-35 de ani“, precizeaza Vincze. Agroturismul a crescut simtitor nivelul de sat al comunei, precum si modul in care cei care nu au pensiuni isi ingrijesc locuintele. Pe viitor se vrea organizarea in sezonul rece a unei nunti traditionale, gasirea unor modalitati de salvare a caselor vechi, iar in gospodaria lui Vincze se va deschide un atelier de tesut covoare si mestesugarit.
Reprezentantii Organizatiei Judetene a UDMR Alba si-au desemnat zilele trecute candidatii de parlamentari pentru alegerile generale uninominale de la data de 30 noiembrie. Astfel, in cadrul amintitei sedinte au fost stabiliti urmatorii pretendenti la un fotoliu de parlamentar: pentru Camera Deputatilor, în colegiul uninominal nr. 1 va candida Attila Komáromi, din Alba Iulia, în colegiul nr. 2 -Simon Loránd Kiss, din Petrisat-Blaj, în colegiul nr. 4 va candida Mihály Sipos, din Miraslau, iar în colegiul nr. 5 - farm. Loránd Márton Kopenetz, din Abrud. De mentionat faptul ca viitorul candidat UDMR pentru colegiul nr. 3 la Camera Deputatilor va fi stabilit in cadrul unei alte sedinte ce va avea loc in data de 20 septembrie. In ce priveste Senatul Romaniei, candidatii stabiliti zilele trecute sint Csaba Tóth, din Alba Iulia, pentru colegiul nr. 1 si János Pálosy, din Ocna Mures, pentru colegiul nr. 2.
Consiliul Judetean al PSD Alba va stabili astazi dupa-amiaza numele candidatilor acestei formatiuni pentru functiile de deputati si senatori pentru toate colegiile uninominale stabilite la nivelul judetului, in vederea alegerilor parlamentare uninominale de la sfirsitul lunii noiembrie. Potrivit presedintelui social democratilor din Alba, Ioan Dirzu, pina in cursul zilei de marti, 9 septembrie, si-au anuntat intentia de a candida un numar de 15 membri ai formatiunii. Desi a anuntat in cadrul unei conferinte de presa ca lista este deschisa pina la sedinta de joi, nu exista semnale potrivit carora lista va cuprinde mai multe nume. PC-ul cu un singur candidatLiderul PSD Alba a facut referire, in cadrul aceleiasi intilniri cu presa, si la protocolul pe care aceasta formatiune il are incheiat cu Partidul Conservator si in baza caruia trebuie sa isi stabileasca unul sau mai multi candidati comuni pentru parlamentare. “Conducerile de la Bucuresti ale celor doua partide au stabilit ca in unul dintre colegiile uninominale pentru deputati sa fie desemnat un reprezentant al PC Alba. Nu stim deocamdata care va fi acest colegiu, si nici care va fi candidatul PC pentru o functie de deputat in judetul Alba”, a declarat Ioan Dirzu. El a precizat in alta ordine de idei ca printre cei 15 social democrati care si-au anuntat pina acum intentia de a candida nu se afla nici o persoana din afara judetului. “Dupa ce lista candidatilor PSD pentru Parlament va fi definitivata, acestia vor avea nevoie si de de validarea conducerii centrale a partidului, a mai adaugat seful PSD Alba, Ioan Dîrzu.
Organizatorii au incercat in acest an sa adauge evenimentului citeva ingrediente care sa atraga privirile intregii tari, dar si pe cei interesati din afara tarii. Astfel, Tirgul de Turism de la Albac va avea in 2008 o componenta sportiva - un concurs de pescuit, dar si produse noi si atractive - jurnalul de calatorie si o sesiune de seminarii pe tema pastrarii valorilor turistice naturale ale zonei. Organizatorii evenimentului s-au declarat multumiti de faptul ca tirgul a inregistrat in 2008 cresteri semnificative, la toate capitolele. In plus, in 2009, responsabilii se asteapta sa devina primul tirg international de turism rural din Romania. De la nimic la reusitaPrezent la conferinta care a marcat lansarea celei de a patra editii a Tirgului de Turism Rural de la Albac, presedintele Consiliului judetean Alba, Ion Dumitrel, s-a declarat fericit de realizarile echipei din cadrul administratiei judetene.Multa culoareDorinta presedintelui Consiliului judetean, pare sa devina realitate chiar din acest an, prin participarea unor factori internationali interesati de turismul rural romanesc. “Tirgul nostru devine international. Avem in acest an un stand din Ungaria si o delegatie franceza care va participa la manifestari. Francezii, la fel ca si un alt partener italian, si-au manifestat dorinta ca in anul viitor sa participe activ la tirgul de turism de la Albac. Pot sa va spun ca am inregistrat cresteri semnificative a numarului de mesteri populari care participa, a numarului de standuri, a numarului de agentii de turism. Avem, de asemenea, produse noi si ma refer la jurnalul de calatorie. Este un fel de excursie in care invitam presa, agentiile de turism si pe toti ceilalti interesati sa vina cu noi la Ghetarul Virtop. Acolo o sa avem traditionala tuica si un balmos la gura pesterii. O alta noutate vor fi seminariile, care vor avea teme precise si se vor adresa celor care ne pot ajuta sa pastram patrimoniul natural asa cum este el in prezent. Vom avea un moment de tehnici de salvare. Colegii nostrii de la Salvamont vor monta o tiroliana peste Aries si vom avea si un ospat pe Valea Ariesului. Vom incerca sa descoperim gratarul motesc. Concursul gastronomic il cunoasteti deja doar ca in acest an specificul va fi in functie de pensiunile participante si nu de comuna. Vom mai avea un concurs de pescuit si speram ca vremea sa tina cu noi. Va invitam pe toti”, a explicat pe scurt directorul Directiei Tehnice a Consiliului judetean Alba, Dan Popescu. “Iata ca am ajuns de la nimic, adica ceea ce aveam in urma cu patru ani, la o editie atit de complexa a acestui eveniment. Putem sa spunem ca in sfirsit turismul rural devine un sector productiv, un sector din care se cistiga bani. Pot sa va spun ca deja acest sector este reprezentat si in afara tarii. Chiar in urma cu doua saptamini ne-am aflat in Franta, la Lyon, pentru a lua parte la un eveniment pe aceasta tema. Vreau sa va spun ca obiectivul nostru este clar, acela de a promova turismul rural din Alba si din Romania si asa cum stiti tirgul de la Albac nu are la aceasta ora un concurent similar in tara noastra”,a apreciat seful administratiei judetene Ion Dumitrel.
Tinerii jurnalisti pot aplica pina in data de 24 septembrie pe site-ul www.yuthmediadays.eu pentru a avea ocazia de a participa la reuniunea tinerilor jurnalisti care se va desfasura in perioada 15-17 octombrie la Parlamentul European. La evenimentul European Youth Media Days, aflat deja la a doua editie, vor fi prezenti 200 de tineri jurnalisti din Uniunea Europeana care vor avea ocazia unui dialog deschis.
Guvernul a aprobat miercuri cresterea salariului minim pe economie de la 500 la 540 de lei, incepind cu 1 octombrie, iar de la 1 ianuarie 2009 va fi de 600 de lei. Proiectul de act normativ supus dezbaterii de Ministerul Muncii stabilea ca Executivul va analiza in luna iunie 2009, impreuna cu partenerii sociali, valoarea salariului mediu brut pe primele patru luni ale anului. In situatia in care se constata abateri mai mari de 5% intre salariul mediu brut lunar realizat si cel prognozat pe intregul an, Guvernul va modifica valoarea salariului minim brut, de la 1 iulie 2009, astfel incit ponderea acestuia in salariul mediu brut lunar sa fie de 33%. Proiectul prevedea amenzi de la 1.000 la 2.000 de lei pentru angajatorii care stabilesc salarii de baza sub nivelul celor prevazute de lege persoanelor incadrate cu contract individual de munca. Valoarea salariului minim pe economie a fost stabilita printr-un acord semnat de Executiv si confederatiile sindicate in 25 iulie. Potrivit acordului, salariul minim ar urma sa creasca, ulterior perioadei reglementate prin proiectul de act normativ, cu o suta de lei pe an, astfel incit salariul minim va ajunge in 2010 la 730 de lei, la 860 de lei in 2011, la 1030 de lei in 2012, iar in 2013 - la 1.190 de lei. in ultimul an pentru care acordul semnat vineri ramine valabil - 2014 - venitul minim trebuie sa atinga 50% din cel mediu, la o suma de 1.325 lei.
Competitia care se adreseaza in special copiilor si tinerilor care doresc sa se initieze in acest sport se va desfasura in perimetrul rezervatiei “Calcarele de la Ampoita”, unde sint disponibile peste 70 de trasee de escalada echipate la nivel international. Trasee apreciate de alpinistiLa fel ca si in alti ani, organizatorii se asteapta la o prezenta numeroasa la reuniunea care a devenit foarte cunoscuta pentru alpinistii din judet si chiar si din tara. La fel ca si in editiile precedente, locul ales pentru aceasta “tabara” este rezervatia aflata in custodia Asociatiei de Turism si Ecologie Trascau Corp Zlatna, ce se gaseste la 11 kilometri distanta de Alba Iulia. Rezervatia Pietrele de la Ampoita este situata in partea dreapta a Ampoiului si este formata din trei blocuri calcaroase cu inaltimi cuprinse intre 10 si 50 de metri. Pentru specialisti, organizatorii explica faptul ca roca este aparent similara calcarelor, dar este in fapt o mixtura intre elementele brecioase si ciment calcaros. Caracteristicile cele mai apreciate de alpinistii care au mai parcurs traseele de alpinism sint fetele cazute sau verticale cu alveole, fara vegetatie.Curs gratuitCursul de alpinism, la care pot avea acees toti cei care vor fi prezenti in perioada 19-21 septembrie la Pietrele de la Ampoita, este gratuit, la fel ca si suportul de curs si echipamentul necesar pentru escalada. “Cazarea se va face in corturile personale. Noi asiguram instructorii pentru acest curs de alpinism, transportul, cazarea si masa trebuie sa si le asigure participantii la aceasta reuniune, care nu se va amina indiferent de prognoza meteo”, a explicat presedintele Asociatiei de Turism si Ecologie Trascau Corp Zlatna, Adrian Puiulet. Cei care doresc sa participe la aceasta manifestare pot obtine mai multe informatii despre editiile trecute si despre modalitatea de a ajunge la Pietrele de la Ampoita pe site-ul asociatiei, la www.trascaucorp.ro.
Propunerea va fi sustinuta de primarul Silviu Ponoran, deputatul Stefan Bardan si directorul Spitalului Judetean Alba, Calin Potor. “Daca exista undeva un punct nevralgic in ce priveste ingrijirea spitaliceasca, este zona Zlatna. Nu intimplator am stat de vorba cu deputatul Stefan Bardan, cu primarul din Zlatna, sa gasim o solutie nu pentru angajatii Spitalului Zlatna, nu pentru doctorii si asistentele Spitalului Zlatna, ci pentru oamenii care traiesc in Zlatna, care platesc taxe si impozite, platesc contributia la sanatate, ca si cei din Alba Iulia si cei din Bucuresti, dar care, din pacate, au parte de servicii medicale foarte departe de calitatea care se impune. Nu este o vina nici a medicilor, nici a administratiei de acolo, cu atit mai mult nu este o vina a pacientilor”, a declarat Calin Potor. PropunereAcesta a prezentat modul in care a gindit aceasta transformare. “Am facut o gindire care ar suna cam asa. Ne vom prezenta in fata consiliului local, la prima sedinta, impreuna cu Stefan Bardan si vom face o propunere care suna asa. Transformarea Spitalului orasenesc Zlatna in sectie externa a Spitalului Judetean de Urgenta. In structura de acum au o sectie de medicina interna plus medicina muncii - 45 de paturi. Noi propunem o sectie de medicina interna cu 25 de paturi, plecind de la premiza ca un spital fara doctori nu este spital, cei care definesc un spital si il fac sa aiba performanta sau nu, sint in final doctorii, prin prezenta sau absenta lor. Plecam de la resursele umane prezente acolo, avem un medic internist pe care il putem folosi pentru a avea o sectie de interne de 25 de paturi, care sa fie sectia “Interne 3” a Spitalului judetean si un centru de primiri urgente, care va fi un pui al Unitatii de primire urgente din Alba Iulia. Este si o modalitate in care te poti organiza si structura ceva mai repede decit in alte situatii, care va avea 5-6 paturi pentru supraveghere imediata. De ce centru de primire urgente? In primul rind pentru ca este un balon de oxigen financiar. Centrele de Primire urgente ca si unitatile de primire urgente sint platite de Ministerul Sanatatii prin ASP, deci este o cheltuiala care nu greveaza pe unitatea spitaliceasca. Din cite stiu eu acolo sint doua ambulante moderne... In ce priveste structura de personal, asistenta de ambulanta sa lucreze in acelasi loc cu asitenta si medicul de la centrul de primiri urgente, asta insemnind practic o dublare a numarului de asistenti din zona, o crestere calitativa semnificativa in ce priveste acordarea de asistenta medicala si nu in ultimul rind transferul bolnavilor catre spitalul Alba, mai ales ca - hai sa recunoastem - toti bolnavii care nu se puteau rezolva in Zlatna, tot la Alba Iulia veneau. Sa facem acum o structura Abrud plus Zlatna, deci sa unim doua saracii, parerea mea este ca nu merita”, a declarat directorul Spitalului Judetean Alba.Multi sefi, putini doctoriLa ora actuala, potrivit descrierii facute de Calin Potor, Spitalul din Zlatna are multi sefi, bine platiti si prea putin medici, asistente si personal de specialitate.Calin Potor“Singurii care ar putea sa fie nemultumiti de ceea ce noi propunem sint angajatii spitalului. Acolo este un spital care a avut director platit ca manager, director medical, director de ingrijiri, director financiar contabil, o gramada de oameni... Stim ca este o criza de locuri de munca teribila in zona, dar eu unul as prefera sa cintareasca consiliul local in asa fel incit sa-si dea seama ca este mai util sa aiba medici, asistenti, ingrijitoare pentru bolnavii de la pat decit sa aiba personal TESA si personal de aprovizionare si tot felul de alt personal de care noi ne putem lipsi, folosind structura deja organizata a spitalului judetean”.Referindu-se la demersurile facute pina in momentul de fata, managerul Spitalului judetean crede ca reactiile sint favorabile. “Prima discutie pe care am avut-o cu primarul Ponoran a fost, zic eu, de bun augur. A inteles ca lucrurile nu pot merge decit in aceasta directie. Avem si un acord de principiu din partea Autoritatii de Sanatate Publica, pentru ca ei sint cei care duc mai departe mesajul de transformare pe care noi o propunem si daca lucrurile vor merge bine si reusim sa ne vedem de treaba asa cum vrem speram ca la sfirsitul anului, la Zlatna sa nu mai fie un spital orasenesc si sa fie ce ar trebui sa fie”, a declarat Calin Potor. El nu a ascuns faptul ca au mai existat propuneri de restructurare venite chiar de la minister, care s-au lovit intotdeauna de consiliile locale, unde s-au luat in calcul situatii personale, in care membrii ai familiei sau prieteni isi pierdeau locul de munca si nu interesul bolnavului, “care dupa o viata de om muncita are si el dreptul la asistenta medicala chiar si la el, la Zlatna”. “Prefer sa dublez numarul de asistente si de ingijitoare, prefer sa externalizez serviciul de mincare. Pe un aragaz cu zece mii de ochiuri facem o papara sau facem un ceai. Cu siguranta ca si facutul de mincare acolo este neperformant. La 25 de bolnavi la care aduci mincarea iti poti permite sa iei de la orice cantina sa le aduci minarea zilnica platind baremul pe care tara l-a stabilit pentru afectiunile respective”, a mai spus managerul Spitalului Judetean Alba. El a mai subliniat si faptul ca, transformarea spitalului din Zlatna in secte a spitalului judetean aduce cu sine si un alt balon de oxigen din punctul de vedere al finantarii, pentru ca ar intra “in custodia” Consiliului Judetean Alba, care aloca bani pentru investitii. Un alt cistig la capitolul financiar va fi si bugetarea spitalului, care se face in functie de performanta unitatii spitalicesti. “Vor fi platiti la tariful Spitalului Judetean Alba, care este ridicat dat fiind ca sintem al patrulea spital judetean din tara ca indice de complexitate a cazului. Inseamna ca facem cazuri complexe si firesc este sa si fim platiti pe masura”, a conchis Calin Potor.
Viceprimarul orasului Cugir, Florea Rodica-Cristina, a participat recent la Congresul Mondial al Apei, manifestare ce a avut loc timp de cinci zile in localitatea franceza Montpellier. Congresul a reunit, între 2 si 7 septembrie, aproximativ 1.000 de oameni de stiinta din întreaga lume, ministri, profesori universitari, studenti, ingineri, dar si responsabili de departamente cu putere decizionala.Bazele unui parteneriat...„Prezenta viceprimarului localitatii Cugir la acest Congres este un prim pas în demararea unui proiect realizat în parteneriat între Colegiul National <<David Prodan>> si alte doua licee din Franta si Italia. Începind cu 1 septembrie 2008, a fost aprobat, de catre Comisia Europeana, Proiectul Multilateral Comenius, care se va desfasura pe parcursul a doi ani si care are ca subiect <<Apa-între abundenta si raritate>>. Parteneri în realizarea si desfasurarea proiectului sint: Colegiul National <<David Prodan>> Cugir (Romania), Liceul <<Georges Pompidou>> din Castelnau-le-Lez (Franta) si Instituzione di instruzione classica ed artistica din Aosta (Italia). În urma analizei proiectului, finantat de Comisia Europeana, si ale carui baze au fost puse la Cugir, s-au obtinut 98 de puncte din 100. Întrucit problematica proiectului era identica cu cea a congresului, partenerii francezi au decis ca prima mobilitate sa se faca la Montpellier”, a declarat primarul orasului de la poalele Draganei, Adrian Teban. Educatie pentru consumul rational de apaDin delegatia cugireana au mai facut parte alaturi de viceprimarul Rodica Florea, prof. Lilica Vant si alti trei cercetatori stiintifici. „Acest al 13-lea Congres Mondial al Apei a tratat problema resurselor hidrologice si hidrografice, mijloacele moderne de exploatare a lor, modalitatile de transformare a apelor reziduale în apa potabila, precum si mijloacele concrete prin care populatia poate fi educata pentru a consuma rational apa”, a declarat la rindul sau viceprimarul Rodica-Cristina Florea, care a precizat totodata ca acest Congres a tras un semnal de alarma pentru protejarea si conservarea acestui element de baza al existentei, care este apa. De mentionat faptul ca delegatia din Cugir a avut cu prilejul acestei vizite o întrevedere cu primarul orasului Castelnau-le-Lez în cadrul careia s-au purtat discutii privind demersurile de parteneriat între Cugir si Castelnau-le-Lez.
Absolventii de studii superioare care doresc sa urmeze cursuri de masterat sau specializare pot sa se inscrie pina in data de 19 septembrie la cursurile Universitatii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.Masteratul este mai mult decit o moda, acesta devenind aproape obligatoriu pentru cei care au terminat cursurile universitare in sistem Bologna, la fel ca si pentru cei care au terminat in sistem clasic, deoarece multe institutii sau societati la angajare fac departajarea candidatilor pentru o slujba si dupa acest criteriu, absolvirea studiilor postuniversitare.Locuri subventionate si locuri cu taxaPentru absolventii de facultate in sistem clasic sint disponibile 170 de locuri subventionate si 850 de locuri cu taxa. Cei care au terminat cursurile universitare in sistem Bologna pot urma cursurile postuniversitare. Pentru aceste cursuri sint disponibile 170 de locuri fara taxa si 405 locuri cu taxa.Calendarul admiterii la cursurile de masterat sau la cele postuniversitare are mai multe etape. Dupa inscrierea candidatilor, pina in perioada 20-21 septembrie se vor desfasura interviurile care sint in sine examene de admitere pentru aceste locuri. In 22 septembrie se va face comunicarea rezultatelor, iar in 22-30 septembrie candidatii admisi se pot inmatricula. La data de 1 octombrie va fi intocmita lista finala a candidatilor. Diferente intre absolventiDin spusele prorectorului Universitatii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Lucia Cabulea, absolventii in sistem Bologna se pot inscrie doar pentru locurile rezervate lor, in timp ce absolventii de facultate care au terminat in sistem clasic, adica patru ani de studiu, pot opta pentru oricare specializare, chiar si pentru locurile celor din sistem de trei ani de studiu. O alta diferenta se poate observa intre master si studiile postuniversitare. “Masterele se organizeaza la disciplinele acreditate, in timp ce studiile universitare sint pentru disciplinele unde nu avem studii de licenta acreditate, ci in curs de acreditare”, a mai explicat prorectorul Universitatii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Lucia Cabulea.
Persoanele in cautarea unui loc de munca pot alege si din ofertele puse la dispozitie de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Alba. Cele mai bogate oferte sint la Cugir, pentru macelari, la Sebes pentru marochiner, confectioner marochinarie, la Blaj pentru muncitor necalificat in agricultura, la Cimpeni pentru confectioner imbracaminte si tesaturi, la Aiud pentru lacatus mecanic si reparatii universale. La Alba Iulia cele mai multe oferte sint cele pentru agent de interventie paza si ordine. Mai multe informatii se pot obtine la sediul AJOFM din Alba Iulia sau la punctele de lucru din judet.
Este important de spus ca la aceasta editie a concursului au participat 121 de vinuri de la 20 de producatori din Romania, competitia desfasurindu-se pe trei sectiuni - vinuri albe si spumante, vinuri rosii si vinuri de vinoteca si speciale. Clasamentul, stabilit in functie de sistemul de punctare folosit la nivel international, a fost intocmit de catre un juriu format din degustatori profesionisti proveniti din toate zonele vitivinicole ale tarii. Scopul declarat al competitiei, de promovare a vinurilor de calitate, de antrenare a partenerilor din piata intr-o competitie benefica si educare a publicului, a fost considerat atins. Este de adaugat ca toate taxele de participare, platite de producatori vor fi utilizate pentru sponsorizarea unui membru al Asociatei Degustatorilor Profesionisti din Romania in vederea realizarii unei operatii de transplant de rinichi. “Bun ii vinu’ ghiurghiului”La festivitatea de decernare a medaliilor si premiilor puse in joc au asistat reprezentantii organizatorilor, dar si o parte dintre participanti. Toata lumea a fost insa de acord ca “vinul romanesc a crescut in calitate, iar publicul a invatat despre caracteristicile sale”. Premiile vinurilor participante au fost impartite oarecum frateste, imbucurator fiind faptul ca societatea locala Jidvei a cistigat sapte medalii de aur, doua de argint, una de bronz si cinci diplome de participare. De altfel, producatorul de vin din judetul Alba a fost cel mai bine clasat dintre participanti, confirmindu-se inca o data calitatea si prestigiul licorilor bahice de la Jidvei. “Stiu ca mai avem de lucru la organizarea acestui concurs, dar vreau ca in acest moment sa le multumesc colegilor care au participat si administratiei judetene din Alba care ne-a fost intotdeauna un partener de incredere. Vreau sa va spun ca vinurile romanesti incep sa creasca la capitolul calitate si ca este o consecinta normala a faptului ca numai in ultimii ani investitiile in acest domeniu au crescut cu peste 100 de milioane de euro. Sper si sint convins ca vom putea absorbi fondurile europene in proportie de 100 la suta in comparatie cu celelalte sectoare care vor atrage maxim 20 %. Putem spune asadar ca facem parte dintr-un sector viabil”, a declarat patronul SC Jidvei, Claudiu Necsulescu.Aprecieri pozitiveIndiferent din ce parte a salii au provenit, aprecierile asupra domeniului viniviticol din Romania, in general, si asupra concursului de la Alba Iulia, in special, au fost pozitive. “Vreau sa le multumesc partenerilor si sa ii felicit pe cistigatori. Ne dorim ca acest concurs sa fie cautat cit mai curind de toti producatorii de vin din tara si de peste hotare. Sint sigur ca vinurile din Alba sint cunoscute si cautate pentru calitate, iar asta s-a demonstrat si cu ocazia concursului de aici”, a apreciat presedintele Consiliului judetean Alba, Ion Dumitrel. A existat insa si un moment in care producatorii si-au declarat nelamurirea fata de politicile aplicate in Romania.De remarcat ca cel mai vechi vin intrat in concursul de la Alba Iulia a fost o Feteasca Alba de Iasi din 1986, vin care a si cistigat una dintre medaliile de aur ale competitiei. Ar mai fi de adaugat ca, la aceasta ora, in tara noastra se consuma in fiecare an o cantitate de 27 de litri de vin pe cap de locuitor, consumul fiind in crestere. “Ministerul Agriculturii a inteles ce trebuie facut. In schimb Ministerul de Finante nu a prea priceput. Speram ca pina la 1 ianuarie 2009 sa putem aseza piata pe fagasul normal si sa ii eliminam pe producatorii fraudulosi care isi bat joc de vin si de consumatori”a adaugat Claudiu Necsulescu.
Un nou lac, un nou centru de tratamentMulti turisti care isi petreceau ani in sir concediile la tratament la Baile Cojocna au avut in aceasta vara surpriza sa gaseasca aici doar un santier. Nici acum lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Portile de la bai inca mai au tablite cu indicatii si interdictii la intrarea in miraculoasele ape sarate, insa inauntru doar cele doua lacuri verzui mai dovedesc vechea destinatie a locului. Peste tot doar gropi, excavatoare si ruine ale vechilor dotari. „Avem ambitia sa facem din Baile Cojocna perla Clujului“, zimbeste larg BalogH Stefan, viceprimarul comunei. Lucrarile de reabilitare fac parte dintr-un proiect in valoare de 5.600.000 de euro finantat PHARE si contractat impreuna cu administratiile din Beclean si Dej. Suma de care dispune Cojocna in acest sens este de 2.470.000 euro. Cele doua hoteluri si restaurantul din statiune nu intra in aceste lucrari, insa se acopera partea de amenajare a terenurilor, marirea suprafetei de plaja, refacerea dotarilor pentru bai calde, sauna, fitness sau tratamente cu namol. Pana in luna iulie a anului viitor se preconizeaza ca Baile Cojocna vor mai avea, de asemenea, spatii de parcare, spatii verzi si teren de sport. Cind toate acestea vor fi puse la punct, dupa inaugurarea spatiului refacut, administratia comunei doreste demararea unui nou proiect, de amenajare a unui spatiu de mai bine de 6 hectare in apropiere. „Pe timp de vara vin zilnic peste 5.000 de persoane la tratament, asa ca cele doua lacuri existente nu fac fata cererii. Noul amplasament va avea un lac de doua ori mai mare decat cele existente, Toroc si Lacul Mare, si un centru de tratament“, precizeaza viceprimarul. Din pacate vechiul hotel de la intrarea in statiune nu mai poate fi renovat, insa se doreste reconstruirea unei cladiri in acelasi stil dupa daramarea lui.Cu caruta la fermele din satCei care isi vor petrece concediul la Cojocna vor mai avea parte de plimbari cu caruta prin imprejurimi, precum si vizite la fermele din zona. Aproape 70 de localnici au tractoare si numarul turmelor de oi se ridica la 27. „Doar 1% din tinerii nostri au plecat la munca in strainatate“, sustine viceprimarul. Exista chiar si un lac in care se pescuieste. „Speram ca in maxim 5 ani 80% din populatia comunei va trai din agroturism“, crede Balogh. Mai bine de 50 de persoane si-au cumparat deja terenuri pentru De la Cluj, in 25 de minuteBaile Cojocna se afla la aproximativ 18 km de Cluj-Napoca. Cine vrea sa ajunga in statiune trebuie sa iasa din Cluj pe DN1C (iesirea spre Dej), iar la intrarea in Apahida sa vireze la dreapta, peste calea ferata, pe drumul 161A. Lasand in urma satele Cara si Moristi, cam la jumatatea drumului (aproximativ 10 km), intrarea in amplasamentul bailor se afla la dreapta soselei, in partea de est a comunei, langa paraul Valea Sarata. Baile comunei, inca din vremea Imperiului In zona Cojocna sunt atestate mine de sare inca din vremea romanilor. Oamenii traiau din exploatarea sarii, iar „ocnasii“ erau chiar localnicii. O hotarare a imperiului austro-ungar determina inchiderea minelor de aici in favoarea celor de la Turda, in 1872. „Cojocna era oras la acea vreme. Pentru ca nu si-a mai putut plati darile dupa inchiderea minelor s-a trecut la statutul de comuna, iar oamenii au imprumutat din banca si au pus la punct baile, caci apa a umplut vechile mine. Avem documente care atesta ca mai tarziu au vandut terenuri ca sa isi poata plati datoria la banca“, relateaza viceprimarul Stefan Balogh. Cojocna - locul unde oamenii vin in cirje si pleaca pe picioare Concentratia mare a sarii din ape (29%) si priceperea medicilor care se ocupau de bolnavi au dus faima localitatii Cojocna ca locul unde oamenii vin in cârje si pleaca sanatosi, pe picioarele lor. Baile tratau afectiuni reumatismale, ginecologice sau neurologice. Bazinele cu bai calde erau amplasate separat pentru barbati si femei. Alaturi, mai functiona un spital celebru al doctorului Matias Matias, unde copiii se tratau de afectiuni ale inimii si plamânilor. Dupa instaurarea comunismului, baile au trecut in administrarea Oficiului Judetean de Turism - celebrul OJT. Desi la Cojocna nu mai lucrau medici, decenii la rând locul a fost luat cu asalt de multimi de oameni, romani din toata tara, dar si multi maghiari, cehoslovaci sau polonezi, precum si de membri marcanti ai partidului, de la judet sau de la Bucuresti. Se tineau baluri, la terasa cântau mereu tarafuri tiganesti si comuna Cojocna prospera de pe urma bailor. In anii de dupa revolutie, administratia locala a luptat in instanta pentru preluarea administratiei bailor, dupa care s-a purces la cautarea de fonduri pentru renovari si reparatii.
Cum centralele termice de cartier si-au pierdut in mare parte utilitatea pentru care au fost construite, administratia locala incearca acum sa foloseasca la maxim ceea ce mai au de oferit. Dupa ce au incercat sa le transforme in sedii de firme, parcari publice supra-etajate sau sa le ofere alte utilitati, administratorii orasului au ajuns la concluzia ca, in plan imobiliar, constructiile valoreaza cu mult mai mult. Daca se adauga valoarea terenului aflat sub centrale, bugetul local poate inregistra intrari importante, astfel ca administratia actioneaza in consecinta.Povestea ultimilor aniIn ultimii ani, administratia a incercat diferite metode de a valorifica la maxim ce a mai ramas din centralele termice de cartier. Constructiile au facut obiectul contractelor de inchiriere si concesiune semnate de primarie cu gradinite, servicii publice locale, investitori privati, iar in cazul unei astfel de constructii s-a incercat transformarea sa intr-o parcare publica pe mai multe nivele. Rind pe rind, beneficiarii unor astfel de contracte au ajuns la concluzia ca pretul pe care il au de platit pentru a-si transforma intentiile in realitate este cu mult mai mare decit a fost estimat initial si au renuntat, de buna voie sau la solicitarea primariei, la asociere. Consilierii au incercat apoi varianta valorificarii directe, fara implicarea altor organisme economice sau non-guvernamentale. S-a propus chiar demolarea cladirilor si folosirea terenului pentru lucrari de interes public. Desi ar fi fost nevoie de parcuri de joaca, zone verzi sau parcari, propuse in acest sens, alesii au ajuns destul de repede la concluzia ca si aceasta varianta este mult prea costisitoare. Solutia salvatoareDupa tot acest timp in care au incercat toate solutiile pe care le-au avut la indemina, consilierii au ajuns la concluzia ca, de fapt, centralele termice de cartier pot produce sume importante la bugetul local prin vinzare. Practic, administratia incearca acum valorificarea cladirilor si terenurilor la pretul pietei si folosirea banilor rezultati pentru acoperirea altor cheltuieli necesare la nivel local. In acest sens, consilierii au aprobat deja scoaterea la licitatie publica a mai multor centrale, ultimele fiind cele cu numerele 31 si 22. La licitatia care va avea loc in data de 1 octombrie, chiar la sediul administratiei publice se va incerca obtinerea celor mai bune preturi pentru cele doua cladiri si suprafata de aproximativ 300 de metri patrati aferenta. In cazul centralei numarul 31 si a celor 187 metri patrati de teren, pretul de pornire va fi de 73.000 de euro plus TVA, iar in situatia centralei 22, constructia si cei 110 metri patrati de teren licitatia va incepe de la suma de 42.350 de euro plus TVA. Diferenta de pret este justificata de zonele in care sint amplasate cele doua centrale, si de cotatiile imobiliare.
Organizatorii si responsabilii manifestarii spun ca, din pacate, editia din acest an este mai slaba decit cea din 2007. Din cite se pare, perioada de 30 de zile programata intre preselectie si concursul final precum si faptul ca la doar o saptamina distanta s-a desfasurat si festivalul Cerbul de Aur au contribut la aceasta situatie.67.000 de lei este valoarea totala a premiilor in acest anSi in 2008 organizatorii vor oferi posibilitatea unei intreceri pe trei sectiuni, instrumental, vocal si cintece dedicate vinului si vitei de vie. Cel mai mare premiu pus in joc valoreaza 8.700 de lei, iar cel mai mic 2.000 de lei. Colaborare fructuoasaSocietatea Jidvei, cea care a avut ideea organizarii festivalului alaturi de Consiliul judetean, va incerca si in acest an sa atraga privirile intregii tari asupra concursului de la Jidvei. “Am reusit sa crestem de la an la an valoarea acestui festival si vreau cu ocazia celei de a 8-a editii sa multumesc primului partener serios pe care l-am avut inca de la inceput si ma refer aici la administratia judeteana. Vom incerca impreuna sa ducem mai departe valorice folclorice si pot sa spun ca am incredere in partenerii nostri care au gasit intotdeauna cele mai bune solutii logistice”, a explicat patronul SC Jidvei, Claudiu Necsulescu. Raspunsul a venit imediat din partea sefului administratiei judetene. “Cunoasteti preocuparea noastra permanenta pentru pastrarea si promovarea culturii traditionale. Ne bucuram ca putem alaturi de partenerii nostri sa organizam in continuare acest festival atit de important pentru judetul Alba si pentru intreaga tara. De altfel cred ca este cel mai important astfel de festival din Romania si ne bucuram ca il putem gazdui la Jidvei”, a declarat Ion Dumitrel.“Am selectat 33 de tineri concurenti, iar acum ii vom selecta din nou. Juriul este format din specialisti care au avut tangenta cu acest sector si care au datoria de a-l alege pe cel mai bun, cel care va primi marele premiu. Asa cum stiti, festivalul creste de la an la an mai ales prin valoarea celor care participa si asta ne dorim si in viitor. Vrem sa oferim scenei romanesti talente ale muzicii populare asa cum s-a intimplat si in trecut cu cei care au pornit de pe scena de la Jidvei”, a declarat Sergiu Cipariu, directorul festivalului Strugurele de Aur. Program si detalii tehnicePentru iubitorii muzicii populare si ai folclorului romanesc este de spus ca festivalul Strugurele de Aur debuteaza astazi la Jidvei de la ora 18.00. Serile de astazi si de miine vor fi rezervate concursului propriu-zis pentru ca simbata sa aiba loc gala cistigatorilor. Ziua de duminica va aduce pe scena din Jidvei un spectacol folcloric complex, care va cuprinde in prima sa parte o reeditare a galei de simbata, iar in cea de a doua parte un spectacol la care au confirmat participarea unii dintre cei mai renumiti interpreti instrumentali si vocali din Romania. Ar mai fi de adaugat ca pe scena de la Jidvei vor urca pentru a-si disputa marele premiu tineri cu virsta cuprinsa intre 14 si 32 de ani din intreaga tara. “Din cite imi amintesc avem doar cinci concurenti din judetul Alba. Oricum, cu regret trebuie sa spun ca editia din acest an nu are un nivel chiar atit de ridicat ca cea de anul trecut. In 2007 am avut cel mai bun festival dintre toate editiile. Sper ca ziua preselectiei sa fi fost o zi mai putin fasta pentru concurenti, si ca in concurs sa isi demonstreze valoarea”, a mai spus Sergiu Cipariu.
„Comisia are îndoieli cu privire la faptul cã ajutorul ar determina asigurarea unei formãri suplimentare faþã de cea pe care Ford ar organiza-o probabil în absenþa ajutorului. Deschiderea unei anchete oferã pãrþilor interesate posibilitatea de a prezenta observaþii privind mãsurile în cauzã. Aceasta nu aduce atingere rezultatului procedurii“, se aratã într-un comunicat, transmis, ieri, de Comisia Europeanã. Potrivit comisarului european pentru concurenþã, Neelie Kroes, Comisia trebuie sã se asigure cã fondurile publice determinã într-adevãr o formare suplimentarã ºi nu acoperã doar costurile operaþionale ale întreprinderilor mari. Autoritãþile române au notificat Comisia intenþia de a subvenþiona programul de formare cu 57 de milioane euro (aproximativ 200 milioane lei), în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat prevãzute în Tratatul CE. Normele CE permit acordarea unui ajutor de stat numai în cazul în care acesta prezintã un efect stimulativ veritabil pentru o formare suplimentarã. În caz contrar, ajutorul de stat nu ar avea drept rezultat decât acordarea unui avantaj nedrept beneficiarului faþã de concurenþii sãi, prin scutirea de unele costuri de formare necesare desfãºurãrii activitãþii.Ajutoare de stat din partea RomânieiFord a preluat anul trecut 72,4% din acþiunile Automobile Craiova pentru 57 de milioane de euro. Contractul de privatizare a fost analizat de CE, care a solicitat României sã recupereze un ajutor de stat ilegal în valoare de 27 milioane de euro. La finele lunii aprilie, CE a aprobat acordarea unui ajutor de stat companiei americane, în valoare de 143 milioane de euro, pentru douã proiecte de investiþii care vizeazã extinderea, modernizarea ºi renovarea a douã uzine existente, achiziþionate de Ford pentru producþia de vehicule ºi, respectiv, de motoare. În cazul în care CE va aproba acordarea ajutorului de stat pentru formare profesionalã, statul român va sprijini uzina Ford de la Craiova cu fonduri totale de 200 milioane de euro, acordate sub formã de ajutoare de stat.
În 2008, 69% dintre români s-au declarat îngrijoraþi de Rusia ca furnizor de energie, comparativ cu 57% în 2007, iar 30% sunt „foarte îngrijoraþi“, o creºtere cu nouã procente faþã de anul trecut, precizeazã studiul care sondeazã anual opinia publicã din 12 state europene ºi SUA cu privire la diferite teme politice. În ceea ce priveºte temerile referitoare la comportamentul Rusiei faþã de vecinii sãi, românii sunt îngrijoraþi în proporþie de 55%, faþã de 48% anul trecut, 17% fiind „foarte îngrijoraþi“, la fel ca în 2007, se aratã în studiul Tendinþe Transatlantice, realizat înainte de declanºarea conflictului ruso-georgian din luna august. Conflicte la summitÎntrebat dacã prezenþa la summitul NATO de la Bucureºti a preºedintelui rus de atunci, Vladimir Putin, ar fi putut juca un rol în aceastã creºtere a temerilor românilor faþã de Rusia, autorul principal al studiului, John Glenn, a declarat pentru NewsIn cã „este un lucru cert cã summitul a subliniat importanþa parteneriatului transatlantic ºi cã Rusia a fost unul dintre conflictele principale la summit. Îngrijorãrile românilor faþã de comportamentul Rusiei cu privire la vecinii sãi au crescut în timpul summitului, când Georgiei ºi Ucrainei nu le-a fost acordat Planul de Acþiune în vederea aderãrii (MAP). Aceste îngrijorãri nu reflectã conflictul actual din Georgia, dar reflectã cele întâmplate la summitul NATO de la Bucureºti, mai ales în opinia publicã România“, a explicat Glenn. Europa, prudentãDacã se iau în calcul toate întrebãrile legate de Rusia, inclusiv îngrijorãrile privind furnizarea de arme cãtre Orientul Mijlociu, rolul Moscovei în Balcani ºi subminarea democraþiei ruse, Germania înregistreazã cea mai mare îngrijorare - de 64 pe o scalã de la 0 la 100, urmatã de Italia ºi Marea Britanie cu 62 ºi de SUA cu 60. Cele mai mici griji le au bulgarii, cu 40, urmaþi de slovaci cu 45 ºi turci cu 49, potrivit studiului. Conºtienþi de „mãrimea“ ºi importanþa Rusiei ca furnizor ºi ca actor pe scena internaþionalã, europenii sunt mai degrabã dispuºi sã „implice“ decât sã izoleze Rusia, spre deosebire de americani. Pe de altã parte, europenii par mai dispuºi decât americanii sã ofere asistenþã democraþiilor din imediata vecinãtate, precum Ucraina ºi Georgia ºi sã creascã sprijinul acordat forþelor democratice din Rusia. NATO - factorul esenþial pentru securitate57% dintre europeni sunt de acord cã NATO este în continuare esenþialã pentru securitatea þãrii lor, România având aici o tendinþã descrescãtoare, de 57% faþã de 62% anul trecut ºi 63% în 2006. În schimb, în Franþa ºi Germania sprijinul a crescut la 62% faþã de 55% anul trecut, cea mai mare susþinere pentru NATO fiind înregistratã în Olanda, cu 70%, fapt ce se datoreazã misiunii NATO din Afganistan, considerã Glenn.John Glenn l autor studiu„Românii au o atitudine foarte pozitivã faþã de SUA ºi faþã de relaþiile transatlantice, mult mai pozitivã decât unele state membre UE mai vechi. ªi la fel ca în toate þãrile UE, ºi în România îngrijorãrile faþã de politicile Rusiei au crescut“
Cele douã hoteluri estimeazã pentru acest an afaceri totale de 14 milioane de euro, previziunile pentru 2009 indicând un avans de 8-10%, a declarat ieri Elena Meºinã, director de vânzãri ºi marketing la Ramada Plaza. În primele opt luni, cele douã hoteluri au avut o cifrã de afaceri cumulatã de 7,5 milioane de euro ºi un grad de ocupare de 45%, în condiþiile în care Ramada Plaza, fostul hotel Turist, a fost redeschis în luna martie, dupã lucrãri de modernizare.Plan pe trei aniÎncepând cu 1 ianuarie 2009, hotelul Best Western Parc va fi afiliat de asemenea brandului Ramada ºi va alcãtui împreunã cu Ramada Plaza cel mai mare complex hotelier sub aceastã marcã din Europa ºi cel mai mare complex asimilat unui brand în România. Noul centru va funcþiona sub numele Ramada Convention Center. Hotelul Parc, clasificat la patru stele, aparþine în prezent brandului Best Western ºi are o capacitate de 267 camere, precum ºi un centru de conferinþe cu ºapte sãli ºi douã restaurante. Viitorul complex Ramada va totaliza 567 de camere ºi va avea în plus o salã de conferinþe de 1.500 de locuri, care va fi inauguratã în 2011, în urma unei investiþii de trei milioane euro. Potrivit reprezentantului Ramada Plaza, la jumãtatea anului viitor va fi finalizatã renovarea unei baze de agrement ºi spa, pentru care vor fi investite 3,5 milioane euro. De asemenea, pentru renovarea faþadei Best Western Parc vor fi alocate aproximativ 1,5 milioane euro. În ceea ce priveºte tarifele de cazare, preþul unei camere la hotelul Parc va costa anul viitor 85 euro, iar la Ramada Plaza 120 euro. În ultimii ani, firma Parc Hotels a investit 10 milioane euro pentru modernizarea ºi renovarea hotelului Best Western Parc ºi 15 milioane euro în modernizarea hotelului Turist ºi relansarea lui sub brandul Ramada Plaza.
Numãrul românilor care au cãlãtorit în acest an în Bulgaria este de aproape trei ori mai mare decât cel al cetãþenilor bulgari care au ajuns în þara noastrã, transmite corespondentul NewsIn, citându-l pe purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã Constanþa. Comisarul ºef Adrian Burcea a declarat cã situaþia este estimativã, în condiþiile în care þãrile membre al Uniunii Europene nu mai þin o evidenþã atât de strictã cu privire la cetãþenii care trec graniþele. Potrivit acestuia, ºi la capitolul autoturisme românii i-au devansat pe bulgari. „Aproximativ 8.000 de autovehicule au trecut din Bulgaria în România, iar alte aproximativ 15-20.000 au mers din România în Bulgaria“, a continuat el.Mai multe ieºiriNumãrul autoturismelor ieºite din þarã a fost, de asemenea, mai mare decât al celor intrate, de 74.130 de maºini ºi, respectiv, de 66.337. ªi la capitolul navigaþie, evidenþele Direcþiei Poliþiei de Frontierã Constanþa indicã un numãr mai mare al navelor, de 2.018, care au ieºit din România, spre deosebire de 1.992 de nave care au intrat în þarã pe calea apei. Situaþia este valabilã pentru punctele de trecere a forntierei de la Ostrov, Negru Vodã, Vama Veche, Portul Constanþa ºi Portul Constanþa Sud, Agigea, Midia, Mangalia, Sulina, Cernavodã, Hârºova ºi Brãila. Un alt punct de frontierã este la Aeroportul Internaþional Mihail Kogãlniceanu unde traficul este, însã, redus, iar un altul este cel de la graniþa cu Ucraina.
Directorul general de la Air France-KLM, CEO Jean-Cyril Spinetta, a anunþat într-o conferinþã de presã cã „Air France-KLM va rãspunde la apelul guvernului austriac pentru depunerea de oferte“. La rândul sãu, directorul general adjunct de la Air France-KLM, Pierre-Henri Gourgeon, a informat cã firma franco-olandezã îºi pregãteºte dosarul iar „primul contact cu autoritãþile de la Viena a ºi fost fãcut“. Nici unul din cei doi directori de la Air France-KLM nu a dorit sã ofere detalii cu privire la pachetul de acþiuni avut în vedere de compania franco-olandezã.Trei competitoriAustrian Airlines (AUA), compania aerianã naþionalã din Austria, urmeazã sã fie privatizatã. La începutul lunii august 2008, guvernul austriac a emis un mandat de privatizare în cãutarea unui partener strategic. Companiile interesate au timp pânã la data de 12 septembrie sã contacteze holdingul public OIAG, care deþine 42,75 la sutã din capitalul AUA, în cadrul unui proces de vânzare acceleratã. Pânã la aceastã orã doar alte trei companii aeriene ºi-au confirmat în mod public interesul pentru AUA: compania aerianã germanã Lufthansa, compania rusã S7 ºi compania aerianã turcã Turkish Airlines (THY).Pierderi de pânã la 90 de milioaneGuvernul de la Viena este în cãutarea unui investitor strategic pentru Austrian Airlines dupã ce discuþiile cu miliardarul suadit Mohamed bin Issa al Jaber, referitoare la preluarea a 20 la sutã din acþiunile Austrian Airlines, au eºuat în luna mai. OIAG are timp pânã la finele acestui an sã gãseascã un partener pentru AUA, companie care în prezent are datorii de 900 milioane de euro ºi în primele ºase luni ale acestui an a înregistrat pierderi de 48,7 milioane euro. Pentru 2008 AUA se aºteaptã sã înregistreze pierderi nete cuprinse între 70 ºi 90 milioane euro. Austrian Airlines opereazã zboruri din Viena spre Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Cluj, Sibiu, Baia Mare ºi Chiºinãu.
Inflaþia anualã a început sã se accentueze din primãvara anului trecut, când ajunsese la un minim post-revoluþionar de 3,66% în luna martie. Dupã ce s-a menþinut sub 4% pânã în vara lui 2007, în principal ca efect al întãririi leului, inflaþia a intrat pe o tendinþã de accentuare, mai ales dupã debutul crizei de pe pieþele financiare internaþionale, care a lovit puternic moneda naþionalã. Preþurile de consum din România s-au mãrit ºi ca efect al scumpirii semnificative a petrolului ºi al anului agricol slab, dupã seceta severã ce a afectat producþia.Inflaþia s-a temperatÎn august, inflaþia anualã s-a temperat la 8,02%, de la 9,04% în iulie, preþurile de consum înregistrând o scãdere lunarã ca efect al ieftinirii serviciilor, care a compensat uºoara creºtere a preþurilor la alimente, au arãtat datele publicate ieri de Statisticã. „Procesul dezinflaþionist a început. În septembrie, vom asista la o coborâre a ratei anuale spre 7%, cu un efect de bazã consistent“, a apreciat Anghel, care estimeazã o inflaþie anualã uºor peste zero în septembrie, faþã de 1,08% în a noua lunã din 2007. „La finalul anului, am putea avea surpriza plãcutã de a asista la o temperare a inflaþiei înspre 6%“, declara marþi guvernatorul bãncii centrale, Mugur Isãrescu. În ultimul raport asupra inflaþiei, publicat la începutul lui august, banca centralã îºi revizuise în creºtere prognoza de inflaþie pentru sfârºitul acestui an, de la 6% la 6,6%, nivel calculat pe baza unui preþ mediu al petrolului de 140 dolari/baril. Ieri, petrolul se tranzacþiona în prima parte a zilei la un preþ de sub 105 dolari/ baril.Final de cicluStatisticile publicate ieri ar putea marca punctul final al unui ciclu de înãsprire a politicii monetare a Bãncii Naþionale a României (BNR), care a însemnat majorarea dobânzii cheie cu 3,25 puncte procentuale în intervalul octombrie 2007-iulie 2008, de la 7% la 10,25%, cel mai ridicat nivel în rândul þãrilor din Uniunea Europeanã. Mãsurile de politicã monetarã au fost completate de BNR cu mãsuri administrative - precum impunerea unor provizioane mai mari pentru împrumuturile în valutã ºi a unui regulament de creditare a populaþiei mult mai restrictiv - ºi cu menþinerea unui nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii cerute bãncilor comerciale, de 20% din psaivele în lei ºi de 40% din cele în valutã. Analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, crede cã BNR ar putea majora dobânda cheie cu 0,25 de puncte procentuale la urmãtoarea ºedinþã de politicã monetarã, pânã la 10,5%, nivel la care va fi menþinutã pânã la începutul lui 2009. Urmãtoarele ºedinþe de politicã monetarã ale boardului BNR vor avea loc în 25 septembrie, 30 octombrie - când va fi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflaþiei - ºi 6 ianuarie 2009.
Umilinta traita de nationala de tineret a Romaniei, care a pierdut acasa cu 3-0 in fata Tarii Galilor si a ratat barajul pentru Campionatul European din 2009, nu a schimbat cu nimic pozitia selectionerului Emil Sandoi (foto). Sau cel putin asa sustine el. "Nu m-am gindit la demisie, am stabilit o strategie pe termen lung, iar in acest sens am monitorizat grupele de jucatori nascuti in 1988/1989. Am deja structurat un lot compus din acesti fotbalisti, iar mie imi place sa lucrez cu jucatori tineri", a spus Sandoi pentru NewsIn, aratindu-se dezamagit de aceasta contraperformanta: "Imi pare rau ca aceasta singura infringere a acestei generatii a fost si cea decisiva". Emil Sandoi a apreciat ca "multele greseli individuale si nesiguranta pe faza defensiva" au reprezentat cauzele esecului cu Tara Galilor. Altfel, in opinia lui Emil Sandoi, fotbalisti precum Silviu Lung Junior, Gaman, Gingioveanu (Universitatea Craiova), Iorga, Elek (Otelul Galati), Cirstoiu, Doman (FC Arges), Tene ("U" Cluj) sau Hora (Bistrita) vor forma urmatoarea generatie a echipei nationale de tineret. De asemenea, selectionerul este convins ca din lotul de jucatori care au participat la campania de calificare pentru CE din 2009, "Tatarusanu, Pantilimon, Deac si Ropotan pot face pasul catre nationala mare". Reamintim ca Nationala U21 a Romaniei a pierdut , marti, meciul cu Tara Galilor din preliminariile Campionatului European din 2009 si a ratat calificarea la baraj, nereusind sa obtina nici locul 2, deoarece Franta s-a impus in fata Bosniei in celalalt meci al grupei.
Lovitura de teatru la nationala de handbal feminin! la doar o zi de la acordul pe care FRH l-a incheiat cu suedezul Thomas Ryde (foto) in vederea preluarii reprezentativei, scandinavul a revenit asupra deciziei si a declinat propunerea oficialilor romani. Motivul? "Directorul firmei de consultanta unde lucrez nu e de acord ca eu sa vin in Romania. Nu exista cale de intoarcere din partea sefului meu, a fost o decizie finala. Sint trist ca nu pot prelua nationala Romaniei, de aceea ii spun domnului Gatu ca trebuie sa-si caute un antrenor care sa poata prelua responsabilitatea conducerii Romaniei catre Campionatul European", a declarat Ryde. La rindul sau, presedintele Federatiei Romane de Handbal, Cristian Gatu, a comentat: "Ryde a raspuns pozitiv in prima faza si venea cu multa placere. I-am propus un contract pe 4 ani, el a spus ca este prea mult si a cerut timp de gindire. Pina la urma am scazut perioada de contract si acceptase sa antreneze nationala feminina pe perioada viitorului Campionat European. Imi pare rau de aceasta decizie a sa". In urma refuzului lui Tomas Ryde, Cristian Gatu a afirmat ca va continua sa negocieze atit cu antrenori romani, cit si cu un tehnician strain. Dupa cite se pare, favoriti la preluarea friielor nationalei sint Mariana Tirca si Radu Voina.
Zola, la West HamTehnicianul italian Gianfranco Zola si-a dat acordul pentru a prelua formatia engleza West Ham United, care a ramas fara antrenor dupa ce Alan Curbishley si-a prezentat demisia în urma cu o saptamina. "Voi avea oportunitatea sa antrenez în Premier League. Nu ma asteptam ca acest lucru sa se întimple acum, însa nu am putut refuza o astfel de propunere. Vom juca ofensiv, cu mingi la firul ierbii, pentru ca asa consider eu ca trebuie practicat acest sport. Vreau ca fanii nostri sa fie încintati la fiecare meci pe care îl disputam", a afirmat Zola. Dupa trei etape disputate în Premier League, West Ham a acumulat 6 puncte si ocupa locul 5 în clasament. G. G.Jelev, incertFundasul echipei Otelul Galati, bulgarul Jivko Jelev, s-a accidentat la coapsa dreapta, la antrenamentul de ieri dimineata, si a devenit incert pentru partida cu Politehnica Iasi, din etapa a VII-a a Ligii 1. Fundasul Samoel Cojoc si atacantul Stevo Nikolic sint alti fotbalisti galateni care sint indisponibili pentru meciul cu Politehnica Iasi, programat duminica, de la ora 19. G. G.O noua "speranta" din BraziliaAflati in cautarea unui atacant care sa asigure o mai buna concurenta in ofensiva, spaniolii de la Real Madrid au pus ochii pe un tinar jucator de la Coritiba, Keirrison de Souza Carneiro. In virsta de 19 ani, brazilianul a marcat deja 12 goluri in 15 meciuri in campionatul tarii sale, trezind interesul mai multor cluburi europene, printre care si campioana Spaniei. Totusi, ibericii vor trebui sa le faca fata celor de la Palermo, si ei dornici de a-l avea in echipa pe prolificul atacant sud-american, evaluat la 7 milioane de euro. Pina in iarna, Keirrison va ramine in Brazilia, urmind ca, in functie de ofertele care vor sosi pe adresa clubului, sefii lui Coritiba sa aleaga viitoarea destinatie a talentatului fotbalist. G. J.Englezii vor un pustiChelsea si Manchester United se bat pentru un fotbalist de 16 ani. Este vorba de fundasul danez al celor de la Brondby, Nicolai Boilesen. "Nu stiu care va fi destinatia mea, dar, deoacmdata, merg in Anglia sa discut cu cele doua cluburi", a declarat jucatorul in presa daneza, lasind sa se inteleaga, totodata, in ce parte s-ar inclina balanta: "Abia astept sa vad oferta celor de la United, deoarece Manchester este clubul meu favorit". Interesant este ca cele doua cluburi au tinut capul de afis si in cazul lui John Obi Mikel, actualul mijlocas al "albastrilor". Atunci, Manchester cazuse la un acord de principiu cu impresarul jucatorului, insa, pina la urma, Mikel a ajuns pe "Stamford Bridge", unde, ulterior, s-a impus ca titular. G. J.Eduardo, optimistRevenirea pe teren a lui Eduardo, atacantul lui Arsenal care a suferit o teribila accidentare in februarie, s-ar putea consemna chiar in acest an. Desi la momentul respectivului incident medicii prognozau ca jucatorul va putea fi apt de joc abia in returul din Premier League, lucrurile par sa fi evoluat surprinzator. Astfel, Eduardo, care se afla inca in stadiul de recuperare dupa fractura de tibie si genunchiul dislocat din meciul cu Birmingham, a declarat ca si-ar putea relua activitatea la finele acestui an: "Ma simt din ce in ce mai bine si sper ca pina de Craciun sa pot juca din nou". G. G.
Air France-KLM curteaza Austrian AirlinesDirectorul general de la Air France-KLM, CEO Jean-Cyril Spinetta, a anuntat intr-o conferinta de presa ca "Air France-KLM va raspunde la apelul Guvernului austriac pentru depunerea de oferte". La rindul sau, directorul general adjunct de la Air France-KLM, Pierre-Henri Gourgeon, a informat ca firma franco-olandeza isi pregateste dosarul, iar "primul contact cu autoritatile de la Viena a si fost facut". Nici unul din cei doi directori de la Air France-KLM nu a dorit sa ofere detalii cu privire la pachetul de actiuni avut in vedere de compania franco-olandeza.Trei competitoriAustrian Airlines (AUA), compania aeriana nationala din Austria, urmeaza sa fie privatizata. La inceputul lunii august 2008, Guvernul austriac a emis un mandat de privatizare in cautarea unui partener strategic. Companiile interesate au timp pina la data de 12 septembrie sa contacteze holdingul public OIAG, care detine 42,75% din capitalul AUA, in cadrul unui proces de vinzare accelerata. Pina la aceasta ora doar alte trei companii aeriene si-au confirmat in mod public interesul pentru AUA: compania aeriana germana Lufthansa, compania rusa S7 si compania aeriana turca Turkish Airlines (THY).Pierderi de pina la 90 de milioaneGuvernul de la Viena este in cautarea unui investitor strategic pentru Austrian Airlines dupa ce discutiile cu miliardarul saudit Mohamed bin Issa al Jaber, referitoare la preluarea a 20% din actiunile Austrian Airlines, au esuat in luna mai. OIAG are timp pina la finele acestui an sa gaseasca un partener pentru AUA, companie care in prezent are datorii de 900 de milioane de euro si in primele 6 luni ale acestui an a inregistrat pierderi de 48,7 milioane de euro. Pentru 2008, AUA se asteapta sa inregistreze pierderi nete cuprinse intre 70 si 90 de milioane de euro. Austrian Airlines opereaza zboruri din Viena spre Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj, Sibiu, Baia Mare si Chisinau.
InfratireHotelurile Ramada Plaza si Parc din Bucuresti, detinute de firma Parc Hotels, vor functiona de anul viitor sub forma unui complex integrat, denumit Ramada Convention Center, acesta fiind cel mai mare centru hotelier din Europa afiliat acestei marci. Cele doua hoteluri estimeaza pentru acest an afaceri totale de 14 milioane de euro, previziunile pentru 2009 indicind un avans de 8-10%, a declarat ieri Elena Mesina, director de vinzari si marketing la Ramada Plaza. In primele 8 luni, cele doua hoteluri au avut o cifra de afaceri cumulata de 7,5 milioane de euro si un grad de ocupare de 45%, in conditiile in care Ramada Plaza, fostul hotel Turist, a fost redeschis in luna martie, dupa lucrari de modernizare.Plan pe 3 aniIncepind cu 1 ianuarie 2009, hotelul Best Western Parc va fi afiliat de asemenea brandului Ramada si va alcatui impreuna cu Ramada Plaza cel mai mare complex hotelier sub aceasta marca din Europa si cel mai mare complex asimilat unui brand in Romania. Noul centru va functiona sub numele Ramada Convention Center. Hotelul Parc, clasificat la patru stele, apartine in prezent brandului Best Western si are o capacitate de 267 de camere, precum si un centru de conferinte cu sapte sali si doua restaurante. Viitorul complex Ramada va totaliza 567 de camere si va avea in plus o sala de conferinte de 1.500 de locuri, care va fi inaugurata in 2011, in urma unei investitii de 3 milioane de euro. Potrivit reprezentantului Ramada Plaza, la jumatatea anului viitor va fi finalizata renovarea unei baze de agrement si spa, pentru care vor fi investite 3,5 milioane de euro. De asemenea, pentru renovarea fatadei Best Western Parc vor fi alocate aproximativ 1,5 milioane de euro. In ceea ce priveste tarifele de cazare, pretul unei camere la Hotelul Parc va costa anul viitor 85 de euro, iar la Ramada Plaza 120 de euro. In ultimii ani, firma Parc Hotels a investit 10 milioane de euro pentru modernizarea si renovarea Hotelului Best Western Parc si 15 milioane de euro in modernizarea Hotelului Turist si relansarea lui sub brandul Ramada Plaza.Patru in RomaniaParc Hotels, alaturi de Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti, este controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Lantul Ramada face parte din grupul american Windham, cel mai mare francizor mondial din domeniul turistic, care grupeaza peste 6.400 de hoteluri. Celelalte marci ale grupului sint Howard Johnson, Days Inn, Travelodge, Knights Inn, Super 8 Motel si Wingate Inn. In afara de Ramada Plaza, in Romania mai sint trei hoteluri afiliate la acest brand, dintre care doua in Capitala si unul la Sibiu.
De ce au crescut preturile?Ca efect, BNR ar trebui sa relaxeze politica monetaraInflatia anuala a inceput sa se accentueze din primavara anului trecut, cind ajunsese la un minim post-revolutionar de 3,66% in luna martie. Dupa ce s-a mentinut sub 4% pina in vara lui 2007, in principal ca efect al intaririi leului, inflatia a intrat pe o tendinta de accentuare, mai ales dupa debutul crizei de pe pietele financiare internationale, care a lovit puternic moneda nationala. Preturile de consum din Romania au crescut si ca efect al scumpirii semnificative a petrolului si al anului agricol slab, dupa seceta severa ce a afectat productia.Inflatia s-a temperatIn august, inflatia anuala s-a temperat la 8,02%, de la 9,04% in iulie, preturile de consum inregistrind o scadere lunara ca efect al ieftinirii serviciilor, care a compensat usoara crestere a preturilor la alimente, au aratat datele publicate ieri de Statistica. "Procesul dezinflationist a inceput. In septembrie, vom asista la o coborire a ratei anuale spre 7%, cu un efect de baza consistent", a apreciat economistul sef al BNR, Lucian Anghel, care estimeaza o inflatie anuala usor peste zero in septembrie, fata de 1,08% in a noua luna din 2007. "La finalul anului, am putea avea surpriza placuta de a asista la o temperare a inflatiei inspre 6%", declara guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. In ultimul raport asupra inflatiei, publicat la inceputul lui august, banca centrala isi revizuise in crestere prognoza de inflatie pentru sfirsitul acestui an, de la 6% la 6,6%, nivel calculat pe baza unui pret mediu al petrolului de 140 de dolari/baril. Ieri, petrolul se tranzactiona in prima parte a zilei la un pret de sub 105 dolari/baril.Final de cicluStatisticile publicate ieri ar putea marca punctul final al unui ciclu de inasprire a politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a insemnat majorarea dobinzii cheie cu 3,25 de puncte procentuale in intervalul octombrie 2007 - iulie 2008, de la 7% la 10,25%, cel mai ridicat nivel in rindul tarilor din Uniunea Europeana. Masurile de politica monetara au fost completate de BNR cu masuri administrative - precum impunerea unor provizioane mai mari pentru imprumuturile in valuta si a unui regulament de creditare a populatiei mult mai restrictiv - si cu mentinerea unui nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii cerute bancilor comerciale, de 20% din pasivele in lei si de 40% din cele in valuta. Analista Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, crede ca BNR ar putea majora dobinda cheie cu 0,25 de puncte procentuale la urmatoarea sedinta de politica monetara, pina la 10,5%, nivel la care va fi mentinuta pina la inceputul lui 2009. Urmatoarele sedinte de politica monetara ale board-ului BNR vor avea loc in 25 septembrie, 30 octombrie - cind va fi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflatiei - si 6 ianuarie 2009. Lucian Anghel * Economist sef BCR"Aceiasi factori care au contribuit anul trecut la accentuarea inflatiei - si anume pretul petrolului, cursul de schimb si productia agricola - ajuta acum la revenirea pe un trend dezinflationist."
Se scumpesc gazeleCompaniile E.ON Gaz Romania si Distrigaz Sud au solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) majorarea preturilor gazelor naturale furnizate populatiei cu aproximativ 10%, de la 1 octombrie, cererile urmind sa fie analizate de institutie. "Am primit cereri din partea celor doi mari distribuitori pentru a majora preturile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale catre consumatorii casnici cu un procent in jur de 10%. O sa analizam cererile lor, le-am solicitat sa ne aduca si alte date sa vedem daca intr-adevar cererile lor sint justificate sau nu", au declarat ieri surse din cadrul ANRE. Potrivit acestora, ANRE nu intentioneaza sa majoreze preturile la 1 octombrie, insa o decizie finala va fi luata in perioada urmatoare, dupa analizarea tuturor factorilor care influenteaza modificarea tarifelor finale. M. P.Concedieri la RenaultRenault anunta eliminarea unui numar de 4.000 de posturi, pe fondul estimarilor referitoare la reducerea vinzarilor in luna iulie si al scaderii economiei. Pe de alta parte, acestora li se vor adauga un numar suplimentar de 2.000 de posturi care vor fi eliminate in Europa, intentie care va deveni oficiala pe 18 septembrie. Sindicatele protesteaza fata de acest anunt si solicita interventia presedintelui francez Nicolas Sarkozy in conditiile in care statul detine 15,01% din capitalul Renault. Compania a remis un document catre liderii de sindicat potrivit caruia Renault se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste realizarea obiectivelor. M. P.
Numarul romanilor care au calatorit in acest an in Bulgaria este de aproape trei ori mai mare decit cel al cetatenilor bulgari care au ajuns in tara noastra, transmite NewsIn, citindu-l pe purtatorul de cuvint al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta. Comisarul sef Adrian Burcea a declarat ca situatia este estimativa, in conditiile in care tarile membre al Uniunii Europene nu mai tin o evidenta atit de stricta cu privire la cetatenii care trec granitele. Potrivit acestuia, si la capitolul autoturisme romanii i-au devansat pe bulgari: "Aproximativ 8.000 de autovehicule au trecut din Bulgaria in Romania, iar alte aproximativ 15.000-20.000 au mers din Romania in Bulgaria". Numarul autoturismelor iesite din tara a fost, de asemenea, mai mare decit al celor intrate, de 74.130 de masini, respectiv 66.337. Si la capitolul navigatie evidentele Directiei Politiei de Frontiera Constanta indica un numar mai mare al navelor, de 2.018, care au iesit din Romania, spre deosebire de 1.992 de nave care au intrat in tara pe calea apei. Situatia este valabila pentru punctele de trecere a frontierei de la Ostrov, Negru Voda, Vama Veche, Portul Constanta si Portul Constanta Sud, Agigea, Midia, Mangalia, Sulina, Cernavoda, Hirsova si Braila. Un alt punct de frontiera este la Aeroportul International "Mihail Kogalniceanu" unde traficul este, insa, redus, iar un altul este cel de la granita cu Ucraina.
Ajutor de 57 de milioane de euro"Comisia are indoieli cu privire la faptul ca ajutorul ar determina asigurarea unei formari suplimentare fata de cea pe care Ford ar organiza-o probabil in absenta ajutorului. Deschiderea unei anchete ofera partilor interesate posibilitatea de a prezenta observatii privind masurile in cauza. Aceasta nu aduce atingere rezultatului procedurii", se arata intr-un comunicat, transmis ieri de Comisia Europeana. Potrivit comisarului european pentru concurenta, Neelie Kroes, Comisia trebuie sa se asigure ca fondurile publice determina intr-adevar o formare suplimentara si nu acopera doar costurile operationale ale intreprinderilor mari. Autoritatile romane au notificat Comisiei intentia de a subventiona programul de formare cu 57 de milioane de euro (aproximativ 200 de milioane de lei), in conformitate cu normele privind ajutoarele de stat prevazute in Tratatul CE. Normele CE permit acordarea unui ajutor de stat numai in cazul in care acesta prezinta un efect stimulativ veritabil pentru o formare suplimentara. In caz contrar, ajutorul de stat nu ar avea drept rezultat decit acordarea unui avantaj nedrept beneficiarului fata de concurentii sai, prin scutirea de unele costuri de formare necesare desfasurarii activitatii.Ajutoare de statFord a preluat anul trecut 72,4% din actiunile Automobile Craiova pentru 57 de milioane de euro. Contractul de privatizare a fost analizat de CE, care a solicitat Romaniei sa recupereze un ajutor de stat ilegal in valoare de 27 de milioane de euro. La finele lunii aprilie, CE a aprobat acordarea unui ajutor de stat companiei americane, in valoare de 143 de milioane de euro, pentru doua proiecte de investitii care vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente, achizitionate de Ford pentru productia de vehicule si de motoare. In cazul in care CE va aproba acordarea ajutorului de stat pentru formare profesionala, statul roman va sprijini uzina Ford de la Craiova cu fonduri totale de 200 de milioane de euro, acordate sub forma de ajutoare de stat.
"Foarte ingrijorati"Putin a ingrijorat Uniunea Europeana cu politica sa agresiva si categoricaIn 2008, 69% dintre romani s-au declarat ingrijorati de Rusia ca furnizor de energie, comparativ cu 57% in 2007, iar 30% sint "foarte ingrijorati", o crestere cu noua procente fata de anul trecut, precizeaza studiul Tendinte Transatlantice publicat ieri de German Marshall Fund, care sondeaza anual opinia publica din 12 state europene si SUA cu privire la diferite teme politice. In ceea ce priveste temerile referitoare la comportamentul Rusiei fata de vecinii sai, romanii sint ingrijorati in proportie de 55%, fata de 48% anul trecut, 17% fiind "foarte ingrijorati", la fel ca in 2007, se arata in studiul Tendinte Transatlantice, realizat inainte de declansarea conflictului ruso-georgian din luna august.Conflicte la summitIntrebat daca prezenta la summitul NATO de la Bucuresti a presedintelui rus de atunci, Vladimir Putin, ar fi putut juca un rol in aceasta crestere a temerilor romanilor fata de Rusia, autorul principal al studiului, John Glenn, a declarat pentru NewsIn ca "este un lucru cert ca summitul a subliniat importanta parteneriatului transatlantic si ca Rusia a fost unul dintre conflictele principale la summit. Ingrijorarile romanilor fata de comportamentul Rusiei cu privire la vecinii sai au crescut in timpul summitului, cind Georgiei si Ucrainei nu le-a fost acordat Planul de Actiune in vederea aderarii (MAP). Aceste ingrijorari nu reflecta conflictul actual din Georgia, dar reflecta cele intimplate la summitul NATO de la Bucuresti, mai ales in opinia publica din Romania", a explicat Glenn.Europa, prudentaDaca se iau in calcul toate intrebarile legate de Rusia, inclusiv ingrijorarile privind furnizarea de arme catre Orientul Mijlociu, rolul Moscovei in Balcani si subminarea democratiei ruse, Germania inregistreaza cea mai mare ingrijorare – de 64 pe o scala de la 0 la 100, urmata de Italia si Marea Britanie, cu 62, si de SUA, cu 60. Cele mai mici griji le au bulgarii, cu 40, urmati de slovaci, cu 45, si turci, cu 49, potrivit studiului. Constienti de "marimea" si importanta Rusiei ca furnizor si ca actor pe scena internationala, europenii sint mai degraba dispusi sa "implice" decit sa izoleze Rusia, spre deosebire de americani. Pe de alta parte, europenii par mai dispusi decit americanii sa ofere asistenta democratiilor din imediata vecinatate, precum Ucraina si Georgia, si sa creasca sprijinul acordat fortelor democratice din Rusia.NATO - factorul esential pentru securitate57% dintre europeni sint de acord ca NATO este in continuare esentiala pentru securitatea tarii lor, Romania avind aici o tendinta descrescatoare, de 57%, fata de 62% anul trecut si 63% in 2006. In schimb, in Franta si Germania sprijinul a crescut la 62% fata de 55% anul trecut, cea mai mare sustinere pentru NATO fiind inregistrata in Olanda, cu 70%, fapt ce se datoreaza misiunii NATO din Afganistan, considera Glenn. John Glenn * Autorul studiului"Romanii au o atitudine foarte pozitiva fata de SUA si fata de relatiile transatlantice, mult mai pozitiva decit unele state membre UE mai vechi. Si, la fel ca in toate tarile UE, si in Romania ingrijorarile fata de politicile Rusiei au crescut."
Fara vize in Ucraina?Presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, a declarat ca negocierile cu Uniunea Europeana despre procesul regimului fara vize pot sa dureze. "Nu se vorbeste despre un an sau doi", a atentionat presedintele. Iuscenko a amintit ca la summitul Ucraina-UE de la Paris partile au ajuns la un consens in ceea ce priveste reinnoirea negocierilor cu privire la regimul fara vize dintre statul ucrainean si tarile UE si a subliniat ca Ucraina este multumita de acordul existent. Totodata, liderul de la Kiev a spus ca exista inca probleme in sensul intocmirii documentelor de obtinere a vizei, dar Ucraina si UE sint aproape de o intelegere reciproca cu privire la aceasta problema si sint gata sa reinnoiasca negocierile. Presedintele ucrainean a mentionat ca primul pas pentru simplificarea regimului vizelor este optimizarea sistemului deja existent. M. P.Aur confiscatPeste un kilogram de bijuterii din aur au fost confiscate ieri de politistii de frontiera giurgiuveni de la trei romance care calatoreau intr-un autocar ce venea din Turcia. Potrivit purtatorului de cuvint al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Giurgiu, Alexandru Mihai, bijuteriile au fost gasite ascunse pe corpul si in bagajele a trei romance cu virsta cuprinsa intre 33 si 47 de ani. Deoarece femeile au declarat ca au achizitionat bijuteriile din Turcia pentru a le comercializa in Romania si nu detineau autorizatii legale pentru desfasurarea operatiunilor cu metale pretioase, bijuteriile in greutate totala de 1,146 de kilograme au fost retinute de politistii de frontiera in vederea expertizarii. In acelasi autocar, politistii de frontiera au descoperit si un turc in virsta de 38 de ani ce transporta in bagaje 745 de treninguri purtind insemnele unor marci protejate: Nike si Adidas. M. P.
Incepand cu ora 10.30, ora Romaniei, puteti urmari in direct transmisia video pe internet la aceasta adresa a celui mai periculos experiment stiintific din istoria omenirii. Amanunte despre experimentul CERN aici .
Deficitul de 1.500 de locuri din gradinitele clujene, la care „au contribuit“ si parintii, prin inscrierea copiilor in mai multe unitati de invatamint, a fost solutionat. Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Cluj a venit in ajutorul acestora prin suplimentarea de locuri si prin infiintarea de noi unitati, urmind ca statistica locurilor ocupate sa fie comunicata dupa 15 septembrie. „Am reusit sa remediem problema, oferind locuri suplimentare. Am infiintat gradinite noi atit in blocurile sociale din cartierul Oser, cit si in incinta Colegiului Tehnic de Transporturi „Transilvania“ si in Colegiul Tehnic Energetic, din cartierul Gheorgheni. Aici am folosit si spatiul din fostele sali de sport“, a declarat pentru monitorul Anca Radu, purtatoarea de cuvint a ISJ Cluj. In momentul de fata, locurile ocupate asteapta sa fie confirmate. In judetul Cluj exista in prezent 362 de unitati de invatamint prescolar. In cea mai mare parte, acestea functioneaza in incinta liceelor sau a scolilor generale, aflindu-se sub coordonarea acestora, si au program de la 8 la 12. Unitatile aflate in mediul rural nu au ridicat probleme. Mai mult, in unele sate, datorita faptului ca nu exista un numar suficient de mare de copii de virsta prescolara, nu sint gradinite. O alternativa permanenta la lipsa de locuri ar fi gradinitele particulare. Acestea din urma le ofera copiilor programe pentru învatarea limbilor straine, dar pentru acestea parintii trebuie sa scoata din buzunar aproximativ 600 de lei pe luna.
Deputatul independent Mircia Giurgiu a depus ieri un proiect de lege care o modifica pe cea care face referire la activitatea caselor de schimb valutar. Parlamentarul a precizat ca initiativa sa are la baza mai multe sesizari venite din partea clujenilor inselati cind au efectuat tranzactii valutare. Conform proiectului de lege, fiecare casa de schimb valutar va fi obligata sa afiseze intr-un singur loc vizibil, la intrare, cursul de schimb al monedei nationale. Mircia Giurgiu a precizat in repetate rinduri ca cei care i s-au plins ca au fost inselati au reclamat faptul ca in exteriorul casei de schimb valutar era trecuta o valoare diferita sau comision zero, cele reale fiind ascunse. Astfel, oamenii isi dadeau seama abia dupa ce au facut tranzactia ca au pierdut bani seriosi in intregul proces. Merita precizat ca legea caselor de schimb valutar a mai fost schimbata pina in prezent, tot din cauza unor astfel de inselaciuni. Initial, din cauza unei lacune, „teparii“ reuseau sa isi insele clientii prin aplicarea unui comision care nu era pus la vedere.