O cupola de lumina intimaDin sticla transparenta, mata sau colorata, alabastru, portelan, cristal, material textil, piele, hirtie sau, mai nou, sare gema, abajurul este un accesoriu pentru corpurile de iluminat care face minuni. El poate transforma o incapere obisnuita, decorata ca pentru a primi oaspeti de zi, intr-o camera intima, potrivita pentru o cina romantica. Practic, cu o investitie mica, in cel mai scurt timp, doar inlocuind abajurul vechi cu unul nou, asortat evenimentului, se poate obtine o atmosfera speciala, ca in „O mie si una de nopti". Alaturi de mobilier, lumina vorbeste despre stilul camerei, o imbraca, ii subliniaza exact ceea ce dorim. Daca vrem sa accentuam culorile, materialele, o anumita piesa de mobilier, o anume zona sau, pur si simplu, vrem sa ascundem tot si sa cream un semiintuneric in care sa putem visa, abajurul este cel care poate implini dorintele. Practic, abajurul, aceasta mica palarie decorativa, este creatorul de ambianta. Potrivit oricarui stil decorativMai intii, trebuie sa ne gindim unde vom pozitiona lampadarul sau lampa cu abajur. Evident, nu in centrul camerei, de unde va ilumina intreaga incapere. Ne trebuie un con de lumina discreta, asa ca locul lampii este intr-un colt al incaperii, in preajma canapelei sau fotoliului. Daca este singura sursa de iluminat din camera respectiva, obiectul trebuie sa fie unul special. In functie de stilul ales si de ambientul pe care dorim sa-l cream, corpul de iluminat poate fi unul minimalist, modern sau, din contra, clasicul candelabru. Mai potrivit pentru Valentine's Day este cel clasic, cu picior inalt. Daca aveti deja unul modern, asortat unui decor high-tech, atunci nu renuntati la el. Dar nici nu-l folositi. In seara aceasta, va ramine stins. Sau mai bine il mutati in alta camera. Aveti nevoie de unul cu stil. Este surprinzator cum un model de lampa cu abajur din anii '30-'40 se potriveste intr-un interior modern. Cum poate crea un colaj de emotii, datorita mixajului de stiluri, dind iluzia unei calatorii in timp, ca de la o epoca la alta. Bineinteles, spatiul trebuie curatat de tot ceea ce este nepotrivit, cu prea multe stiluri va fi prea incarcat. Decorurile prea moderne trebuie sa dispara pentru a lasa elementul nou, lampadarul cu abajur, sa domine. Jocuri de luminiAcum, sa vedem ce lampadar alegem. Stilul si finisajul conteaza foarte mult. Cele mai potrivite pentru o camera romantica sint cele cu picior de lemn sau aurite, argintate, patinate. Dar elementul cheie e abajurul, cel care creeaza o atmosfera calda. De aceea, sint folosite la aproape toate tipurile de corpuri de iluminat, veioze, lampi, lampadare, aplice, lustre. Principala lor utilitate este de a filtra lumina prea puternica. Dar sa nu uitam si functia lor decorativa. Armonizindu-se perfect cu nuantele decorului, se pot transforma in puncte de atractie tocmai prin materialul din care sint facute sau prin designul lor aparte. In mod obisnuit, abajururile sint facute din material textil simplu sau cu aplicatii, bordate cu dantela, ciucuri, franjuri, cristale, uneori si fundite discrete. Mai pot fi din material plastic inchis la culoare cu insertii de textil sau metal. Majoritatea abajururilor din plastic au diferite modele de decupari de genul punctelor sau liniilor, realizate cu laserul, care permit luminii sa treaca si, mai ales, sa creeze acele jocuri de lumini speciale. Picturi artisticeSi abajururile din hirtie mai sint inca folosite, dar trebuie sa aveti grija ca intre bec si hirtie sa fie o distanta considerabila, hirtia se aprinde usor. Sint de preferat abajururile de hirtie de tip chinezesc, din hirtie cerata, pentru evitarea accidentelor. Dar cele mai elegante abajururi sint cele din sticla sau cristal. Abajururile de inspiratie asiatica au ca motive traditionale dragonul zburator in nuante de rosu si galben sau mai glacial in nuante de albastru si verde. Foarte interesante sint si imprimeurile japoneze cu peisaje si pagode creionate in negru pe fond alb sau galben. Avantajul abajururilor de hirtie e ca pot fi pictate manual, ceea ce le da valoare artistica, pretiozitate. In general se folosesc imprimeuri fine sau broderii aplicate. Lampadarele cu abajururi generoase, cu franjuri, dau un aer de epoca. Sub astfel de palarii luminoase au stat regii si reginele, scriitorii si-au scris marile opere, indragostitii au cerut mina aleselor lor. De Valentine's Day aceste lampadare sint de mare efect. Mai ales daca sint din matase.Culoarea conteazaDesi motivele imprimeurilor sint absolut clasice, de la frunze, struguri sau flori, culorile sint cele care dau eleganta abajurului si veiozei. Majoritatea motivelor florale sint preluate din stilul Art nouveau. Dar veti gasi si abajururi cu motive celtice, arabe, indiene, grecesti. Desenele pot fi aplicate pe materiale textile, dar si pe hirtie si sticla. Verdele se armonizeaza perfect cu nuantele de galben inchis. La fel de fine si proaspete sint imprimeurile cu liliac alb si grena. In general, abajurul are o singura culoare, deschisa. Pentru interioarele in care predomina culoarea alba sau crem, veiozele sau lampadarele vor avea abajururi in aceleasi nuante, din materiale fine de genul matase, satin usor plisate sau chiar dantela cu aplicatii de perlute mici. Abajururile din sticla pot fi uni sau cu culorile dispuse sub forma de mozaic multicolor, vitraliu, sticla colorata cu aplicatii metalice. Sint intr-adevar mai grele, dar mai spectaculoase, mai ales in combinatii cu veioze sau aplice din fier forjat.Orice forma e perfectaSpecialistii in feng shui recomanda abajururile in culori intense. Acestea degaja o energie similara celei solare (rosul reprezinta focul, iar galbenul, culoarea pamintului). Dar un singur abajur rosu e suficient. De asemenea, se spune ca au efecte pozitive asupra starilor noastre abajururile cu picturi care infatiseaza scene scaldate in lumina soarelui. Regula generala e ca un abajur alb sau de culoare deschisa ofera o lumina translucida si o calitate a luminii mai mare. Un abajur de culoare inchisa sau mai opac va limita lumina, filtrind-o si e mai potrivit pentru o cina intima. Cit despre forme, abajururile au forme variate, de la forma cilindrica, conica, cubica, hexagonala, si terminind cu forme total asimetrice, decupate, de multe ori cu combinatii de mai multe materiale si culori. Oricum ar fi abajurul pe care l-ati ales, in aceasta seara speciala va va ajuta sa creati o atmosfera de vis. Asadar, chemati-va partenerul sub cupola lui si veti auzi mai mult ca sigur o declaratie sincera de iubire. Abajurul copiilor Lampile cu abajur pentru cei mici sint colorate. Acestea sint abajururi speciale pentru camera copiilor, cu desene cu personaje de desene animate pe fond uni, sau pur si simplu o simfonie de culori calde, moderne. Acestea se aleg diferit, baieteii prefera nuantele bleu, fetitele pe cele roz. Sfaturi practice Lampadarul nu e doar un obiect decorativ, ci si unul de maxima utilitate, dupa cina romantica urmind sa serveasca drept corp de iluminat permanent. Iata citeva sfaturi utile in utilizarea lampii cu abajur:Citeodata, puteti schimba cadrul care sustine abajurul. Un cadru mai scurt poate cobori abajurul suficient de mult pentru a acoperi cum trebuie becul. Incercati sa tineti becul la mai putin de 90 cm de obiectul luminat. O lampa de masa ar trebui sa fie la doar 40 cm de suprafata de lucru. Tineti minte ca o lumina ajustabila este cea mai buna pentru citit. Este utila si atunci cind persoane de inaltimi diferite o folosesc la citit. Deci, e bine ca piciorul lampadarului sa poata fi coborit sau urcat, la inaltimea dorita. Ce faci cu vechiul abajur? Un abajur de hirtie poate fi transformat in alte obiecte de decor. Se lipesc pe el corole din hirtie colorata, de diverse marimi si texturi. Se pot si coase cu ata. In loc de hirtii colorate, se pot folosi flori uscate. Daca abajurul e de sticla, puteti picta pe ea. Veti obtine o cupola interesanta, ca o corola, care poate sta peste un borcan, in chip de ornament pe o masuta. Sau poate fi prinsa de o perdea. Sau poate impodobi un balcon. Daca ati desenat pe abajur personaje din desenele animate, poate sta in camera copiilor. De fapt, ceea ce ati realizat este un abajur reconditionat care poate functiona din nou. In cel mai rau caz, pastrati-l pentru carnaval, e perfect pentru un costum de om-lampadar. Abajurul-cameleon Philips a creat lampa-cameleon, adica o lampa care isi schimba culoarea abajurului in functie de obiectul pe care il apropii de ea. Daca e o lamiie, toata camera va fi inundata de o lumina galbena. Daca o schimbi cu ceva rosu, obtii atmosfera unui bar de striptease. Daca n-ai chef sa stingi lampa, apropii de abajur ceva negru si se va face intuneric.
Mai bine rata, decit chirieRomanii vor alege sa plateasca rata la o banca pentru un credit ipotecar in schimbul unei chirii lunare pentru o locuinta, fenomen care va conduce la o scadere a chiriilor cu 10-20 la suta intr-un an de zile, apreciaza presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Liviu Ureche. Cresterea creditarii nu va fi importanta, avind in vedere ca norma bancii centrale pastreaza restrictiile privind limita de indatorare (35% pentru creditele imobiliare). Norma Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este favorabila doar tinerilor cu un salariu mare, care nu au reusit sa stringa suma necesara avansului, considera analistii economici.Credite fara avansPresedintele Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare (UNIM), Gabriel Zamfir, este de parere ca vor scadea chiriile in cartierele periferice, o data cu aparitia bancilor de credit ipotecar, persoana creditoare avind posibilitatea sa garanteze cu un bun viitor. Astfel, costurile finantarii vor fi mai mici. Dupa aparitia bancilor de credit ipotecar se vor obtine credite fara avans, fara un nivel al veniturilor foarte mare si cu garantii mici, a mai spus Zamfir. Institutiile bancare se vor conforma profilului de risc al fiecarui client, astfel incit avansul poate fi invers proportional cu venitul lunar al solicitantului de credit, considera presedintele firmei de consultanta financiara BB&P, Bogdan Baltazar. Bancile reduc dobinzileUnele banci au inteles ca este nevoie sa reduca nivelul dobinzilor si sa extinda perioada de rambursare pentru ca rata lunara sa nu fie impovaratoare, in conditiile eliminarii sau reducerii avansului de 25%. Masurile au fost luate pentru a permite unui numar mai mare de clienti sa acceseze un credit pentru locuinta, avind in vedere ca limita de indatorare a ramas aceeasi, de 35% din venitul lunar net.Chirii mariIn municipiul Sibiu, chiriile depasesc 100 de euro pe luna. Pentru o garsoniera, chiriasii platesc intre 80 si 150 de euro, in timp ce apartamentele sint inchiriate cu sume ce depasesc 200 de euro. In functie de dotari si zona in care se afla. Preturile sint valabile pentru persoanele fizice, in cazul firmelor chiriile fiind mult mai mari.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) va demara campania de informare a fermierilor „Cere-ti banii!", in a doua jumatate a lunii februarie. Campania urmareste promovarea programului de depunere a cererilor pentru plati directe (din fonduri europene) si complementare (din fonduri de la bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale). In cadrul actiunii de informare, se vor organiza intilniri cu fermierii si se vor oferi detalii asupra modului de completare si de depunere a cererilor. De asemenea, se vor difuza materiale informative tiparite, afise, pliante si fluturasi. 50 de euro/hectarIn bugetul APIA au fost prevazuti 90.000 de lei pentru informare, in anul 2007. Pentru plati directe, in 2007 sint alocate 440 de milioane de euro, fonduri europene, de care vor beneficia cei 1,5 milioane de fermieri care sint inregistrati in Registrul Fermelor. Pentru a beneficia de acest sprijin de 50 de euro/hectar, fermierul trebuie sa dispuna de o suprafata de teren agricol de cel putin un hectar, care sa fie inscrisa in Registrul Fermelor. Potrivit regulamentului stabilit de Uniunea Europeana, banii se vor da celor care lucreaza pamintul, fie proprietari, fie arendasi. Pina in 15 maiFermierii care solicita aceste fonduri europene trebuie sa depuna cererea pina la data de 15 mai 2007. Platile aferente solicitarilor se vor efectua in luna decembrie 2007. Pina la data respectiva, specialistii din APIA, agentia care gestioneaza fondurile alocate platilor directe, trebuie sa finalizeze verificarea datelor declarate de fermieri.
Acum nu mai este timp de pareri de rau, cind lumea se prabuseste in jurul meu. Soarele e parca si el mai mic, intrind doar fragmente de raze prin geamul usii darapanate. Totul s-a intimplat odata cu venirea castilor portocalii - sint niste animale ciudate, bipede, care traiesc in vizuine din sticla si fier. Oare vor sa ne transforme si pe noi? Sper ca nu. Oare cum e sa traiesti pe strazi de piatra, cu greutatea vizuinelor imense deasupra ta? Nu pot sa cred ca omenirea se complace in a duce o astfel de existenta limitata. Nu pot sa inteleg cum pot distruge suflete verzi si sa ramina nepedepsite. Noi sintem diferiti, dar in esenta la fel. La fel cum ei traiesc fericiti printre fier si sticla la fel si noi traim intr-un univers viu. Oare ce am facut noi ca sfirsitul lumii noastre sa fie catastrofal si atit de imediat?Desi noi nu detinem adevarata putere incit sa distrugem vieti si locuri, cred ca ceea ce se intimpla nu e corect. Nu vreau ca aceste cuvinte sa fie luate in deridere, nu stiu, si poate e tirziu sa mai cred ca minunile exista. E atit de ciudata firea umana. Detine atit de multa putere si nu o foloseste cum ar trebui. Ma simt batrin, spiritual, napirlesc in anotimpuri cind vad ca totul nu a fost decit un joc de domino. E Omul cel care a facut ca piesele sa cada haotic si nu natural.Oare de ce cred toti ca noi sintem obiecte in marele decor uman? Avem suflete si, mai presus de viata, acel dar minunat dat de Dumnezeu. In microuniversul nostru nu exista ura, tradare, minciuna, nu ne distrugem unii pe altii si nici nu ne autodistrugem. E trist ce se intimpla si nu vrem decit o mina de ajutor. Oare e atit de mult ce cerem? Exista atit de multe lucruri care au dus lumea noastra la pieire incit nu mai vrem ca si oamenii sa fie una dintre cauzele disparitiei noastre.Dar, in definitiv, cine sint eu sa cer aceste lucruri? Sint un sobol batrin, care abia zareste literele negre pe aceasta foaie stacojie care se vrea a fi un strigat de ajutor la nivel mondial. Ma inchin in fata ta, maret Univers, cerindu-ti si tie ajutor. Nu stiu cine va vedea aceste rinduri, insa iti sint adresate tie, cetatean al planetei, cu rugamintea de a-ti apleca sufletul asupra acestor rinduri ale unui biet sobol batrin.Luiza Gogozan, clasa a VII-a A, Scoala generala nr. 4, Medias. Nota: Aceasta scrisoare a cistigat concursul organizat de Posta Romana
Organizatiile locale ale Uniunii Civice Maghiare din Covasna si-au propus sa stringa cel putin 18.000 de semnaturi in judet pentru ca episcopul reformat Laszlo Tokes sa poata participa la alegerile pentru Parlamentul European. Presedintele UCM-Scaunul Sf. Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat, ieri, ca organizatiile locale ale Uniunii il sprijina pe Tokes, presedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, in stringerea celor 100.000 de semnaturi necesare pentru participarea la alegerile din 13 mai. Gazda a adaugat ca organizatia UCM-Scaunul Sf. Gheorghe, respectiv Scaunul Tg. Secuiesc, va aduna cite 5.000 de semnaturi de sprijin, iar organizatiile din zona Covasna, respectiv Baraolt vor aduna cite 4.000 de semnaturi.Tokes versus UDMRLiderul local al UCM a atras atentia populatiei maghiare sa analizeze pe cine va sprijini, UDMR sau pe Tokes Laszlo, adaugind ca UCM considera ca episcopul poate sa reprezinte cel mai bine comunitatea maghiara la Bruxelles. Sase organizatii civice maghiare au decis, in urma cu aproximativ o saptamina, sa sprijine candidatura episcopului reformat Tokes Laszlo la Parlamentul European. Cele sase organizatii civice maghiare sunt Uniunea Civica Maghiara, Consiliul National Secuiesc, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Tineretului Maghiar, Tineretul Maghiar Ardelean si Asociatia Civica Maghiara din Bihor.
Vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European (PSE), Jan Marinus Wiersma, a avertizat ieri, ca „certurile continue dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu creeaza instabilitate in tara". „Daca ei doi se cearta tot timpul nu mai au timp pentru punerea in practica a unei agende sociale", a subliniat socialistul european. „Am vazut tensiuni si disensiuni si in sinul partidelor din Europa, dar, spre deosebire de Romania, acele tari au o democratie cu baze stabile. Mie-mi displace acest mediu politic unde fiecare se lupta in permanenta cu fiecare", a marturisit politicianul.Inca 15 aniVicepresedintele PSE a adaugat ca el crede ca „va mai trece ceva vreme pina ce politicienii romani sa ajunga sa se certe pentru lucruri importante, pentru cetateni si nu pentru interesele personale". Certurile de pe scena politica de la Bucuresti dau, potrivit lui Wiersma, impresia „ca politicienilor romani nu le pasa de adevaratele nevoi ale cetatenilor romani, care i-au votat". Jan Marinus Wiersma considera ca Romania mai are nevoie de 15 ani pina sa aiba o democratie reala, desi, in urma cu doua saptamini, inainte de scandalul „Biletelul", estimase ca aceasta tranzitie nu va depasi zece ani. El a accentuat ca democratia romaneasca este prea tinara ca sa-si poata permite scandalurile permanente intre palate. Vicepresedintele PSE a mai spus ca sperantele sale de schimbare a clasei politice romanesti se indreapta catre oamenii tineri, „care nu poarta povara trecutului".
Lupta in declaratiiConducerea Parlamentului i-a solicitat, ieri, lui Traian Basescu, sa revina asupra declaratiilor sale de la DNA privind favorizarea unor infractori prin adoptarea unor legi, considerind ca seful statului a adus legislativului doua acuzatii „de o gravitate fara precedent". „Nu il chemam in fata Parlamentului, facem un apel sa prezinte public corective referitoare la afirmatiile de la DNA", a spus Vacaroiu. Prezent marti la bilantul DNA, Traian Basescu a anuntat ca va retrimite Parlamentului spre reexaminare o lege care acorda unele scutiri fabricilor de bere din Romania si a precizat ca sint oameni politici care nu fac altceva decit „legi pentru infractori".Maghiarii, mai moderatiSeful statului trebuie sa-si nuanteze interpretarile cu privire la oamenii politici, facute cu ocazia sedintei DNA la care a participat, dar nu i se poate solicita sa-si ceara scuze, a declarat presedintele UDMR, Marko Bela. Cit priveste demersul conducerii Parlamentului, Marko a mentionat ca „acestea sint instrumentele prin care trebuie sa se procedeze atunci cind se creeaza o neintelegere sau o divergenta intre anumite institutii ale statului", adica posibilitatea trimiterii unei scrisori catre presedinte. „Asa cum nu sintem de acord cu ideea de suspendare, am fost de acord cu aceasta scrisoare, sint instrumentele utile pentru a rezolva anumite situatii conflictuale", a precizat liderul Uniunii, care a admis ca decizia de a raspunde sau nu ii apartine sefului statului, dar a apreciat ca Traian Basescu „va reactiona".Fara efecteChestorul Senatului, liberalul Paul Pacuraru, a declarat ca, in mod categoric, declaratia adoptata de Birourile permanente ale Parlamentului nu are o semnificatie juridica, ci doar una „morala". Pacuraru a precizat ca declaratia se doreste o „atentionare" facuta sefului statului care a adus „o jignire" Parlamentului. „Important a fost gestul politic al birourilor permanente", a precizat senatorul PNL. La rindul sau, deputatul PD Daniel Buda a apreciat ca declaratia adoptata de conducerea Parlamentului este una care „excede atributiile pe care le au birourile permanente ale celor doua camere" si a conchis ca nu are niciun fel de consecinte. Buda a apreciat ca „nu este normal" ca parlamentarii sa aiba o astfel de atitudine, mai ales in conditiile in care Traian Basescu a demonstrat ca nu are parti-prix-uri, intrucit s-a referit la un proiect de lege sustinut in mare parte de catre unii reprezentanti ai PD.
Nimic grav„Se analizeaza pentru uzul nostru intern, deci pentru a sti cum sa reactionam in situatii similare. Nu sint in cunostinta de cauza daca asta ar putea atrage demisia domnului Colteanu, cred ca nu, din moment ce MAE stia de aceasta scrisoare", a spus purtatorul de cuvint al MAE, precizind ca este un demers de diplomatie publica uzual in tarile europene, chiar daca este inedit pentru Romania. „E o situatie cu care nu ne-am mai intilnit, dar e o situatie obisnuita la nivel international", a subliniat Vintan.Totusi, scrisoareaMihai-Razvan Ungureanu se implica in ancheta, a spus Vintan, dar a subliniat ca „analiza interna se desfasoara la nivelul directiei de spatiu si este condusa de domnul Vierita". Analiza este facuta la cererea premierului, dar MAE considera ca este utila, „pentru a trage invatamintele de rigoare" si sustine acest demers. Vintan a subliniat ca ambasadorul Colteanu a avut aprobarea MAE de a „cosemna editorialul" si s-a consultat „cu directia generala de spatiu si cu secretarul de stat pentru spatiul respectiv", a spus purtatorul de cuvint, refuzind, in prima instanta, sa pronunte numele secretarului de stat Adrian Vierita, care se ocupa de afaceri europene si euroatlantice.Neintelegerea s-a rezolvatCind i s-a atras atentia ca sensibilitatea s-a aflat si la nivelul autoritatilor italiene, purtatorul de cuvint al ministerului a subliniat ca situatia este rezolvata, in urma discutiei dintre premierii celor doua tari. „Noi nu ne-am pus niciodata problema ca semnarea acestui editorial va fi interpretata - prin ambasadorul in Italia - ca un amestec al Romaniei in dezbaterile interne din Italia. Nimeni nu a banuit o asemenea sensibilitate la nivelul mass-media italiene", a mai spus Vintan. In plus, ministrul Mihai-Razvan Ungureanu si omologul sau Massimo D'Alema au avut o discutie a carei concluzie a fost ca dosarul „este inchis in momentul de fata, in cea mai buna nota a relatiilor dintre Romania si Italia".Niciun vinovatReprezentantul MAE a declarat ca toate statele si-au sustinut ambasadorii semnatari, dar ca „premierul era dator sa sublinieze sensibilitatea acestor mesaje". Totusi, premierul a declarat marti ca nu stia de demersul diplomatic al ambasadorului la Roma si ca, avind o convorbire cu Ungureanu pe acest subiect, acesta nu stia despre ce este vorba. „Nu vreau sa existe ideea ca intre ministru si secretarul de stat au existat opinii diferite si nici nu a fost un gol de comunicare, ci nu s-a considerat nevoia informarii ministrului, pentru ca nu era vorba despre semnarea unui text cu care MAE sa nu fie de acord", a precizat Vintan.
95 de milioaneGurile rele spuneau ca milioanele de euro pe care autoritatile le-au alocat in anul pregatitor programului Sibiu 2007 sint o „pomana" de care sibienii nu vor mai avea parte multa vreme. Dar se pare ca municipalitatea nu a ajuns la fundul sacului, iar investitiile in eurocapitala culturala continua. Nu mai putin de 94,9 milioane de lei noi vor merge, anul acesta, catre finalizarea lucrarilor demarate in 2006 si inceperea altora, noi. „Municipalitatea sibiana a alocat pentru lucrari de investitii, in 2007, suma totala de 94.999.493,20 de lei. Din totalul acestei sume, 51.089.357,20 de lei au fost rezervati pentru continuarea lucrarilor demarate de municipalitate in anul precedent, iar 31.192.796 de lei vor fi folositi pentru inceperea de noi lucrari", a precizat, ieri, primarul Klaus Johannis, intr-o conferinta de presa.Asaltul cartierelorMajoritatea lucrarilor noi care vor fi demarate in 2007 se refera la cartierele din Sibiu, spun reprezentantii municipalitatii. Practic, fiecare zona din oras va avea ceva de cistigat. Dupa cum era normal, in cartiere vor ajunge 26,5 milioane de lei noi. Adica aproape de opt ori mai mult decit in centrul istoric. Locuri de joaca, alei si parcari vor fi construite in cartierele Vasile Aaron, Hipodrom I, Hipodrom II, Hipodrom III, Hipodrom IV, Valea Aurie, Strand, Turnisor, Terezian si Stefan cel Mare II. Iar pe cele mai multe strazi, echipele de lucru vor reabilita carosabilul si retelele de apa si canalizare. In acest proiect sint incluse zonele Lazaret, Calea Dumbravii - Milea - Stefan cel Mare, Piata Cluj - Gara Mica - Tiglari, Calea Poplacii - Bulevardul Victoriei, Stefan cel Mare - Berea Sibiului. Vor mai fi reabilitate, in acest an, strazile: Riului, Metalurgistilor, Turnisorului, E. A. Bielz, Rusciorului, Noua, Lazaret, Movilei si Nicolae Iorga, Turda si prelungirea acesteia pina in Zona Industriala Vest. Iar strada Somesului va fi reamenajata.In asteptarea turistilorLucrarile noi din zona centrului istoric al Sibiului vor primi o finantare de peste 3,5 milioane de lei. Astfel, municipalitatea va amenaja o piateta urbana in vechiul Tirg al Pestelui, va consolida scarile din Piata Teatrului Gong si va demara constructia Turnului Portii Cisnadiei. In acest an, vor mai fi restaurate turnurile Pulberariei si Olarilor. Pe strada Cetatii a fost proiectata o zona pietonala, care va fi pavata. O cladire istorica, de pe strada Turnului nr. 4, va fi restaurata. Retelele de utilitati din Piata Unirii vor fi, si ele, reabilitata. Iar in apropierea cladirilor importante din punct de vedere turistic, vor fi montate proiectoare pentru iluminatul arhitectural.Proiecte anterioareIn acest an se vor continua si proiectele de viabilizare a cartierelor Tineretului, Resita, Tilisca si Strand II, dar si a Zonei Industriale Vest. Aici, cea mai mare problema o constituie instalarea retelelor de utilitati. Retelele din Piata Unirii vor fi modernizate, iar cele de pe Calea Dumbravii vor fi reabilitate. Vor mai fi modernizate bulevardul Mihai Viteazu, strazile Negoiu (intre Stefan cel Mare si Moldoveanu), Vasile Aaron, Distributiei si Lemnelor. De asemenea, va continua reabilitarea Pietei Garii si a strazilor invecinate. Municipalitatea va participa si la extinderea si modernizarea aeroportului.Bani pentru timpul liberVesti cit se poate de bune sint si pentru sibienii care s-au plins de starea jalnica in care a ajuns parcul Sub Arini. „Pentru a oferi sibienilor mai multe modalitati de petrecere a timpului liber, in 2007 vor fi reabilitate aleile, va fi amenajat un parc tematic in prelungirea parcului Sub Arini si va fi amenajata o alee pentru biciclete intre cartierul Valea Aurie si Gradina Zoologica Sibiu", spune Sergiu Olteanu, de la Serviciul de Presa al Primariei. Asa cum a anuntat primarul Johannis, in 2007, Sibiul va avea si un nou strand, intr-o poiana de la iesirea spre Rasinari, dar si un camping destinat turistilor pentru care si cazarea este o distractie. In planul edililor se mai afla extinderea Gradinii Zoologice, „pentru a o aduce la standardele cerute de normele europene", precizeaza Sergiu Olteanu.Tot in centruEdilii au constatat ca trebuie sa intervina de urgenta si pentru renovarea Turnului Sfatului, Zidului Cetatii si Pasajului Scarilor. In sfirsit, la azilul de batrini va fi amenajata o biserica si un centrul cultural pentru virstnici. Reamenajarile vor continua la turnurile de pe strada Cetatii, in Piata Aurarilor. A revenit in planurile municipalitatii amenajarea unor covoare de pavaj rosu pe unele strazi din centrul istoric, precum si amenajarea porticurilor din Piata Mica. Tot in 2007, vor fi finalizate terasa din apropierea Bisericii Ursulinelor si locul de odihna de linga parcul Cetatii. Desigur, nu lipsesc din strategia edilitara lucrarile la strazi si implementarea noului concept de trafic pentru zona istorica.Promisiuni socialeProblema sibienilor care nu-si permit o locuinta va fi rezolvata, partial, in acest an. Municipalitatea doreste sa construiasca in cartierul Resita II blocuri sociale cu o capacitate totala de 110 apartamente. „Ele vor intra in fondul locativ al municipiului Sibiu si vor putea fi repartizate si cazurilor sociale care necesita o locuinta", a explicat Sergiu Olteanu. Investitia va contracta un imprumut de 3 milioane de euro de la BRD, pentru a finanta aceasta lucrare. Insa proiectul nu are sanse foarte mari, avind in vedere ca trei licitatii pentru atribuirea lucrarilor nu au putut fi puse in practica pina acum. Urmatoarea procedura va avea loc pe 6 martie.
Lasat pe dinafaraGrupul de lucru judetean mixt pentru rromi s-a intrunit in prima sedinta, dupa ce a fost constituit prin ordinul prefectului Ion Ariton, la sfirsitul anului trecut. Comitetul este condus de subprefectul Marin Craciun si include reprezentanti ai Agentiei Regionale 7 Centru pentru Rromi, Partidei Rromilor, ai Consiliului Judetean, Autoritatii de Sanatate Publica, Inspectoratului Scolar Judetean, AJOFM, Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Drepturilor Copilului, Politiei si jandarmilor. „Planul nostru de masuri include si societatea civila, dorim sa colaboram si cu ONG-uri precum Crucea Rosie. Desigur, m-as bucura ca si domnul Cioaba sa participe la activitatea noastra", a precizat subprefectul. Cu toate acestea, Cioaba se simte exclus. „Nu am participat pentru ca nu am fost invitat. De aici se poate observa foarte clar dezinteresul lui Iulian Preda, presedintele Partidei Rromilor si consilier al prefectului, fata de problemele noastre", spune „monarhul" rromilor. Care nici nu stie de existenta grupului. „Nemultumirea mea cea mai mare este ca nici acum, dupa sase ani de cind s-a pus in aplicare HG 430/2001, nu s-a format grupul mixt de rromi. Noi nu avem reprezentant, spre deosebire de celelalte judete din tara", sustinea, ieri, Florin Cioaba.Data viitoareAutoritatile si-au propus promovarea unor masuri educationale si de formare profesionala, pregatirea unor mediatori sanitari si atragerea fondurilor structurale europene pentru proiecte de dezvoltare de care sa beneficieze minoritatea rroma. „Nu exista discriminare! Pe domnul Cioaba il vom invita la urmatoarea noastra sedinta, pe 14 martie. Sa stea linistit. Eu sint pentru o implicare activa, sa nu ne irosim timpul cu discutii si procese verbale, ci sa rezolvam probleme", a dat asigurari Marin Craciun. El a mai anuntat ca sedintele grupului vor fi lunare si vor tine intotdeauna cont de reprezentantii societatii civile, fie ei si neoficiali. „Deocamdata, nu aveam prevazut in ordinul prefectului decit Partida Rromilor", motiveaza Craciun.Unul la PrimariePotrivit legii, si la Primaria municipiului Sibiu a fost angajat un consilier pe problematica rromilor. Inca din 2005, Gheorghe Furdui ofera consultanta juridica, faciliteaza anchetele sociale si se ocupa de implementarea proiectelor din domeniu. Una dintre cele mai importante preocupari ale lui Furdui este ca rromii sa poata obtine acte de identitate. „Cu domnul Gheorghe Furdui, desi nu este de etnie rroma, am o colaborare cit de cit buna. Ne-am si intilnit de citeva ori, se chinuie sa ne ajute, isi da interesul...", a remarcat Florin Cioaba. De altfel, regele rromilor se mindreste cu o colaborare foarte buna cu prefectul Ariton si primarul Johannis. „In municipiu, nu are cine sa se ocupe de problemele noastre, pentru ca aici nu avem nici un consilier, dar in judet avem 15 si un viceprimar", completeaza Cioaba.
Postasii sibieni au motive de satisfactie. Dupa protestul lor repetat, Federatia Sindicatelor din Posta si Comunicatii (FSPC) le-a transmis ca Guvernul a decis excluderea CN Posta Romana din lista societatilor monitorizate. In consecinta, sindicalistii au decis suspendarea actiunilor de protest programate sa inceapa astazi. FSPC va decide anularea acestor actiuni numai dupa aparitia in Monitorul Oficial a actului normativ care sa consfinteasca eliminarea in totalitate a restrictiilor referitoare la libera negociere si la angajarea de personal.
Caminul cultural din Rasinari va avea o noua statie de amplificare, dupa ce Primaria va reusi sa vinda volumul monografic pe care il realizeaza in colaborare cu Fundatia Comunitatii Sibiu. Cartea este scrisa de profesorul Constantin Popa, fost angajat al muzeului „Astra" si va numara aproximativ 300 de pagini, pentru care autorul a trebuit sa se documenteze mai bine de trei ani. Deocamdata, monografia se afla in faza de corectura, iar editorii estimeaza ca o vor putea tipari de-abia la inceputul lunii martie. Programul propus autoritatilor locale de Fundatia Comunitatii promite si alte investitii de care comuna are nevoie.
Doar 1 leu pe metrul patrat. Atit vor trebui sa plateasca, anul acesta, comerciantii de martisoare. Deocamdata, municipalitatea a primit 19 cereri de autorizare. „Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat si Serviciul Control Comercial elibereaza avize pentru comercializarea martisoarelor si ocuparea domeniului public de catre comerciantii care doresc sa vinda astfel de produse, pentru perioada 22 februarie - 9 martie. Fiecare comerciant va primi, prin intermediul acestui aviz, permisiunea de a-si vinde produsele pe un spatiu de minim 2 metri patrati", precizeaza Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu. Pentru persoanele juridice, taxa este de 2 lei pe metrul patrat, pentru fiecare zi de ocupare a domeniului public.Piata Mica si BalcescuAnul acesta, Primaria pune la dispozitia vinzatorilor de martisoare doua locatii publice: spatiul din fata Casei Artelor, in Piata Mica, si cel din fata sediului Romtelecom, pe strada Nicolae Balcescu. Iar comerciantii interesati mai au timp berechet ca sa-si primeasca avizele. Ei trebuie sa depuna documentatia la sediul SPADPP, in Piata Mica. „Trebuie depuse o cerere tip (care se gaseste la Centru de Informare pentru Cetateni si la sediul Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat), copie dupa actele de identitate, respectiv certificat de inregistrare, si dovada platii pentru taxa de ocupare a domeniului public", explica Mirela Gligore.
Un sibian de 20 de ani a trecut prin clipe de cosmar, miercuri seara. In jurul orei 23,30, el trecea prin cartierul Valea Aurie in momentul in care a fost oprit de patru pustani, cu virste cuprinse intre 15 si 17 ani. Fara nici un pic de frica, copiii l-au atacat si i-au furat toate bunurile pe care le avea asupra lui. Adica telefonul mobil, portofelul cu documente personale si un cercel pe care i l-au smuls din ureche. Cum a scapat din miinile agresorilor, tinarul a sunat imediat la Politie. O echipa operativa s-a deplasat imediat la locul indicat de tinar si, in zona, i-au identificat pe cei patru adolescenti.Pe mina legiiCei patru baieti, asupra carora au fost gasite toate bunurile furate de la tinarul agresat, au fost retinuti de politistii Biroului de Investigatii Crinimale. Trei dintre ei au fost depusi in arestul IPJ Sibiu pe baza de ordonanta, iar cel mai tinar, in virsta de numai 15 ani, este cercetat in stare de liberate. Cei patru autori urmeaza a fi prezentati, prin Parchet, Judecatoriei Sibiu, cu propunere de punere in miscare a actiunii penale si arestare preventiva sub aspectul savirsirii infractiunii de tilharie. Cercetarile sint continuate de catre lucratorii Biroului Investigatii Criminale.
Actionarii Independenta Sibiu vor decide asupra majorarii capitalului social cu 13 milioane de lei, in adunarea generala din 15 martie, potrivit unui comunicat al Rasdaq. Actionarii vor vota majoarea de capital de la 6,5 milioane, la 19,5 milioane de lei, prin emiterea a 5,2 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. La adunarea generala din martie pot participa actionarii care figureaza in Registru la 20 februarie 2007. La sfirsitul primelor noua luni din 2006, compania a afisat o cifra de afaceri de 6,86 milioane de lei si un profit de 1,71 milioane de lei. Compania este specializata in fabricarea de utilaje pentru metalurgie, iar titlurile societatii sint listate pe piata Rasdaq. Actionarul majoritar al companiei este SIF Transilvania, care detine 52,57% din actiuni.
Pentru efectuarea unor lucrari programate in reteaua de energie electrica, astazi, intre orele 9 si 15, se va intrerupe furnizarea curentului electric in municipiul Sibiu, pe strazile: Tiglarilor - partial, Carpatilor, Magheranului - partial, Margaretelor - partial si Democratiei.
Ministrul Transporturilor a taiat tot elanul sibienilor. Radu Berceanu a declarat, ieri, ca Ministerul Transporturilor renunta la construirea autostrazii Pitesti - Sibiu. Motivatia este faptul ca bancile creditoare din strainatate s-au codit sa acorde credite pentru acest tronson. Seria vestilor proaste pentru sibieni a continuat. Berceanu a anuntat ca ministerul a renuntat la parteneriatul public-privat pentru tronsonul Orastie - Sibiu, acesta urmind sa fie inlocuit de mult asteptatele fonduri de coeziune care vor veni de la UE si vor fi completate de la buget. „De mentionat ca orice schimbare a finantatorului presupune reluarea procedurilor, prin urmare, intirzieri. Daca se mai schimba si proiectul, cazul variantei de ocolire a municipiului Sibiu, iar constructorul nu se mobilizeaza, intirzierile sint ca sigure", a declarat ministrul Berceanu, care este informat ca la Sibiu se lucreaza hotarit la centura ocolitoare. Coridorul IVTermenul de realizare a autostrazii de pe Coridorul IV se lungeste. Cel al ministrului Berceanu este 2014, cu cinci ani peste cel avansat de Miron Mitrea. Ultimele promisiuni facute de actuala conducere a Ministerului Transporturilor arata ca definitivarea completa a Coridorului IV de transport rutier paneuropean, pe directia Constanta - Bucuresti - Sibiu - Lugoj, apoi prin Timisoara si Arad, spre Nadlac, nu va avea loc mai devreme de 2012, mai probabil in 2014-2015.
Un zid din fosta centura de fortificatii a Sibiului s-a prabusit, ieri, peste mai multe garaje si a distrus o masina. Zidul delimiteaza Liceul Pedagogic de unul dintre imobilele locuite. O parte din el s-a naruit pur si simplu peste garaje, distrugind o masina aflata intr-unul dintre ele. Singura problema a familiei care a ramas fara masina este acum sa isi recupereze banii pentru pagubele produse. Primaria spune ca nu are nici o legatura cu incidentul pentru ca zidul apartine locatarilor si Colegiului Pedagogic. La rindul lor, reprezentantii Colegiului spun ca ei nu mai au nici o competenta pentru ca unitatea scolara a fost revendicata si primita de Arhiepiscopia Romano-Catolica Alba Iuila. Zidul face parte din fosta centura de fortificatii a Sibiului si dateaza din secolele XIV-XV. In ultimii ani, nimeni nu s-a mai ocupat de intretinerea lui, ceea ce a dus la incidentul de ieri. Locatarii spun ca zidul era inclinat de mai multa vreme, dar ca nimeni nu a luat nici o masura.
O problemaIn caz de nevoi fiziologice, mediesenii surprinsi in zona centrala a municipiului se trezesc in imposibilitatea de a-si rezolva problema. Trebuie sa se abtina. Daca nu au cunostinte care sa locuiasca in zona, unde sa poata ajunge in cel mai scurt timp, cauta cu disperare o solutie. Insa oricit ar cauta, nu vor gasi nici un wc public. Aflati sub presiunea nevoilor firesti, se usureaza in natura, sau cauta o toaleta la un restaurant sau bar din apropiere.Dispute intre alesiEdilii au decis ca a sosit vremea sa amenajeze un WC public in zona centrala. Proiectul de hotarire cu privire la aprobarea studiului de fezabilitate s-a aflat pe ordinea de zi a sedintei ordinare pe luna ianuarie a Consiliului Local. Toata lumea a fost de acord ca proiectul e necesar. Semne de intrebare au aparut in momentul in care alesii locali au constatat ca acesta este estimat la 3,6 miliarde de lei vechi. Desi au existat pareri pro si contra, la vot doar opt consilieri s-au opus, astfel ca proiectul a fost adoptat.Cit 16 garsoniereCei mai vehementi contestatari ai proiectului au fost consilierii Partidului Democrat. Acestia au explicat ca nu se opun ideii amenajarii unor wc-uri publice, insa vor un pret rezonabil. „Ne-am opus proiectului pentru ca nu ni se pare normal sa se cheltuie aceasta suma pe un wc public. Vorbim de circa 100.000 de euro, cu care municipalitatea ar putea achizitiona, spre exemplu, 16 garsoniere in blocul societatii Geromed, rezolvind astfel o problema sociala", explica Gheorghe Roman, purtatorul de cuvint al PD Medias.Aproape de centrul istoricWC-ul public va fi amenajat la intersectia strazilor Mihail Kogalniceanu si Nicolae Iorga. In respectiva locatie, Primaria Medias detine o cladire cu parter si mansarda, in suprafata de 110 metri patrati. Pentru ca aceasta este in zona de protectie istorica, wc-ul public trebuie amenajat in conformitate cu toate normele in vigoare. Astfel, acesta va dispune inclusiv de un spatiu destinat unei cabine pentru taxarea biletelor, un hol de acces si o magazie.
Reprezentantii Serviciului Politiei Rutiere Sibiu s-au intilnit, ieri, cu taximetristii sibieni. Au discutat despre locurile de parcare insuficiente, respectarea normelor rutiere de catre taximetristi, precum si imbunatatirea calitatilor serviciilor pe care acestia le ofera clientilor. Intilnirea s-a desfasurat la Camera de Taximetrie. Au participat reprezentantii firmelor de taxi din Sibiu, ai ARR, subcomisarul Alin Pahont, seful Serviciului Politiei Rutiere, si comisarul Lucian Tarnu, adjunctulul sefului IPJ Sibiu. Astfel de intilniri vor avea loc in fiecare luna.
Un tinar a ajuns in spital, dupa ce a fost batut crincen de un amic caruia ii facuse o vizita. Incidentul s-a petrecut miercuri seara, in satul Ighisu Nou. Tinarul era in vizita la Gheorghe P. Cei doi discutau probleme comune in momentul in care gazda si-a iesit din fire si l-a luat la bataie. Tinarul a reusit sa scape din miinile agresorului si sa fuga in vecini. Oamenii au chemat imediat politia, iar tinarul a fost transportat la spital, cu rani serioase la nivelul fetei. Cazul a fost preluat de Politia Municipiului Medias. In functie de numarul de zile de ingrijiri medicale acordate victimei, oamenii legii vor face incadrarea juridica a faptei.
Intilnirea de anul acesta, sub genericul „Primii pasi in Uniunea Europeana", are un statut special prin faptul ca discutiile se vor axa mai mult pe problemele integrarii, pe care le resimt noii membri ai Uniunii Europene. Romanii si bulgarii isi vor face auzite vocile. TintaSeminarul pe tema politicilor culturale ale autoritatilor locale si centrale din noile state care au aderat la Uniunea Europeana si-a inceput lucrarile ieri, cind delegatiile au ajuns la Sibiu. Participantii vor dezbate provocarile pe care Romania si Bulgaria sint asteptate sa le intimpine in urmatorii ani, din perspectiva integrarii Europene. „Reprezentanti ai Romaniei si Bulgariei vor avea posibilitatea, in cadrul acestui proiect, sa sugereze modul in care «Les Rencontres» poate contribui la proiectele lor pentru a obtine astfel politici culturale eficiente", a anuntat Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu.Promisiuni pentru SibiuDincolo de responsabilitatile de gazda, municipalitatea ia in serios perspectivele de colaborare pe care le ofera intilnirea „Les Rencontres". „Intilnirea de la Sibiu marcheaza intrarea Sibiului in lumea buna a culturii europene prin intermediul programului «Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007» si indica dorinta noastra de a colabora la cel mai inalt nivel cu partenerii europeni", a apreciat primarul Klaus Johannis. Bineinteles, statutul Sibiului de Capitala Culturala Europeana este principalul motiv pentru care asociatia a ales orasul nostru. Acest program, dar si aderarea Romaniei la UE, vor fi evaluate din punct de vedere al dezvoltarii politicilor culturale. De asemenea, in cadrul conferintei se va discuta si despre modul in care artistii locali pot fi incurajati sa dezvolte legaturi mai strinse cu mediul cultural european.13 ani de activitate„Les Recontres" este un grup de discutii care reuneste membri alesi din cadrul autoritatilor locale din Europa, pentru a participa la elaborarea unor politici culturale europene. Infiintata in anul 1994, aceasta retea a facilitat schimburi pe tema politicilor culturale si educationale la nivel local, national si european. Asociatia numara peste 250 de reprezentanti ai Belgiei, Germaniei, Spaniei, Frantei, Italiei, Marii Britanii, Estoniei, Algeriei, Cehiei, Greciei, Croatiei, Ungariei, Lituaniei si Ciprului. Anul acesta, membrii asociatiei vor mai participa la intilniri de lucru in orase din Spania, Germania, Suedia, Franta si Portugalia.Sedinta AMRIn aceasta dimineata, la sediul Primariei, se va intruni si Comitetul Director al Asociatiei Municipiilor din Romania. Pe linga membrii comitetului, vor mai participa 18 primari din tara, dar si Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Mircea Nicu Toader, secretar de stat pentru comunitatile locale si reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Transporturilor Constructiilor si Turismului. Pe agenda de lucru se afla legea politiei locale, legea primarului, legea datoriei publice si alte legi de interes pentru administratia publica locala, precum si oportunitatea infiintarii unei banci pentru autoritatile publice locale.
Anul 2007 se anunta deosebit de secetos. Pentru a evita o criza, Directia Apelor Olt Rm. Vilcea, de care apartine si Sistemul de Gospodarire a Apelor Sibiu, a realizat un plan de restrictii si de folosire a apei in perioade deficitare. Planul propune institutiilor cu atributii in domeniul gospodariri apelor si marilor consumatori realizarea de programe proprii de gestionare a apei, infiintarea de puturi noi, captarea si valorificarea apelor din subteran. Marilor consumatori, care folosesc apa din riuri sau lacuri, li se cere realizarea unor programe care sa contribuie la economisirea apei si la respectarea prevederilor privind calitatea apei evacuate. Totodata, li se cere sa ia masuri pentru reducerea consumului de apa pe produs, depistarea operativa a pierderilor din sistemul de distributie si eliminarea avariilor. Agentii economici trebuie sa reduca la maxim consumul apei potabile din sistemul de alimentare a localitatilor. Unitatile cu raspunderi in gospodarirea apei trebuie sa monitorizeze nivelul apei din riuri si lacuri si sa mentina volumul de apa in lacuri prin respectarea programelor de exploatare.
Dupa o selectie presarata cu scandaluri si controverse, concursul de alegere a reprezentantului Romaniei la Eurovision Song Contest 2007 ajunge simbata la final. Postul TVR1, organizator al competitiei, va transmite un intreg spectacol pe tot parcursul perioadei de televoting. Vor urca pe scena atit „marii cistigatori" ai „Eurovisionului alternativ" (Luiza „Spaima portativului" - Andreea Samson si Costel „Cinta in el" - Vlad Logigan), cit si „marii perdanti" („Privighetoarea Nemiloasa" - Luminita Anghel si Mihai „Plamini de otel" - Mihai Traistariu). Acestia din urma vor interpreta, in premiera, o alta piesa celebra - „We're Not Making Love Anymore" (Michael Bolton si Patti LaBelle). „Din Studioul 3 al TVR, baietii de la 3rei Sud-Est vor introduce in program emisiuni celebre finlandeze, ca «Surprizen, Surprizenen», «Din Dragostenson» si «Dansez pentru tineken»", dupa cum anunta organizatorii.Un moment special in acest show este rezervat clujenilor din trupa Sistem, care „promit un scurt recital intr-o atmosfera spectaculoasa, cu o grafica absolut inedita!". La finalul competitiei, Mihai Traistariu va transmite noutati de la Malta, unde este invitat la finala selectiei nationale si unde va fi premiat pentru cea mai buna piesa a anului 2006. Dupa deliberarile juriului si incheierea televotingului, de la 23.20, Catalin Maruta va da ultimele lamuriri despre aceasta editie a concursului in cadrul programului „Pro si Contra".
Proiectul de stand-up comedy a fost initiat la Cluj-Napoca in urma cu citiva ani, fiind adresat „celor ce se simt idiotizati, agresati de valul de imbecilizare fortata ce vine neintrerupt prin toate canalele media, publicul ce nu crede in manele, telenovele si staruri", dupa cum explica actorul Dragos Pop. Alaturi de Patricia Nedelea si Adrian Cucu, Dragos Pop va sustine un show miine seara, de la ora 20, pe scena Nationalului clujean. Tot aici va avea loc duminica, de la ora 19, reprezentantia spectacolului „Bolnavul inchipuit" de Molière, in directia de scena a Sandei Manu.La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, in aceasta seara, de la ora 20, poate fi urmarita premiera piesei „Viata boemei" de Aki Kaurismäki. Versiunea scenica este semnata de Michaela Michailov, iar regia de Radu-Alexandru Nica. La Opera Maghiara de Stat va avea loc miine seara, de la ora 18.30, spectacolul de divertisment „Hallod-e rozika te?", sub conducerea muzicala a lui Kulcsar Szabolcs. Pe aceeasi scena va avea loc duminica, de la ora 17, reprezentatia „Magnatul Miska", de Szirmai Albert.Sfirsitul de saptamina aduce o serie de evenimente importante si pentru cei care doresc sa ia parte la concerte live. Trupa clujeana Guerrillas va sustine simbata, de la ora 21, un concert in Roland Garros. Vor interpreta in premiera piesele de pe primul album si ii vor avea ca invitati pe clujenii din trupa Anexa, precum si pe cei de la N.O.M. si Loudrage. Biletele costa 10 RON sau 6 RON pentru posesorii de StudCard. De asemenea, in seria „Noptii devoratorilor de... rock", in clubul The King au loc in aceasta seara recitaluri cu Psycho Symphony (Carei), N.O.M. (Sighetul Marmatiei) si Lex (Cluj-Napoca), urmate de „rock party" pina la orele diminetii. Pretul biletelor de intrare va fi de 10 RON. DJ Kool in Oscar ClubPentru cei care prefera sa isi petreaca timpul liber la evenimente in cluburi, in Obsession aceasta seara se numeste „4 the First Time", dupa piesa lansata de DJ Andy, invitatul serii. De asemenea, Oscar Club gazduieste party-uri cu DJ KOOL in aceasta seara si DJ Colin simbata. Pretul biletelor de intrare la acestea din urma este de 10 RON pina la ora 24 si 20 RON dupa ora 24.
• Program competitional AtletismSimbata, ora 10, sala de atletism din Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu Hatieganu" : C.N. juniori I (etapa judeteana)Handbal Simbata, ora 11, Sala Sporturilor „Horia Demian": Hasit „U" Agronomia - Poli Izometal Timisoara (LN, masculin)Taekwon-do WTFSimbata, ora 9, Sala Armatei: Cn. N., zona II, juniori si seniori (masculin, feminin)• Meci greu la TimisoaraCampionatul Ligii I la futsal continua cu meciurile etapei a XVIII-a. Duminica, CFF Clujana va evolua la Timisoara, in compania unei echipe Poli care traverseaza o perioada fasta, dupa ce a reusit cele mai bune transferuri in intersezon. La Cluj, scorul a fost 5-5, iar elevii antrenorului-jucator Cristian Dulca sint decisi sa isi vinda scump pielea pe malul Begai.Iata si celelalte partide ale rundei: Cosmos Pitesti - FM Constanta (3-15), United Galati - Moldocor Piatra Neamt (4-5), Metropolis Bucuresti - AC Bucuresti (1-12), FC CIP Deva - Energoconstructia Craiova (5-3), CSM Focsani - ACS. Odorheiul Secuiesc (4-8), Quasar Deva - Informatica Bucuresti (4-9). (T.-J. L.)• Chivu sta pe tusaCapitanul nationalei de fotbal a Romaniei, Cristi Chivu, va fi indisponibil timp de 10 zile, ca urmare a accidentarii suferite cu putin timp inaintea disputarii amicalului Romania - Moldova. Chivu a fost diagnosticat cu o microruptura la genunchiul sting, ceea ce inseamna ca nu va putea participa la meciul pe care echipa sa de club, AS Roma, il va disputa in acest sfirsit de saptamina impotriva Parmei. (G. J.)• Renunta Contra?Fundasul lui Getafe, Cosmin Contra, s-a aratat foarte deranjat de reactia publicului pe durata amicalului dintre selectionatele Romaniei si Moldovei. Contra a fost huiduit copios de fanii nationalei prezenti pe stadionul „Lia Manoliu", atit ca urmare a evolutiei modeste din teren, cit si pentru declaratiile din presa la adresa lui Ogararu. „Nu mai vin la nationala. Aici in Romania presa este cea care face echipa la nationala", a declarat „Gurita" la finele partidei. Fotbalistul lui Getafe nu a fost singurul „tricolor" admonestat verbal de spectatori, stoperul Gabi Tamas numarindu-se si el printre cei cu evolutii sterse in amicalul contra moldovenilor. (G. J.)• Real Madrid, cel mai bogat clubDaca in campionat nu sta prea bine, Real Madrid este pe primul loc in clasamentul celor mai bogate cluburi din lume, cu venituri de 292,2 milioane de euro in sezonul trecut, suma mai mare cu 6 procente fata de acum 2 ani. Podiumul este completat de rivala Barcelona, care a totalizat 259,1 milioane, si de fosta echipa a lui Mutu, Juventus Torino, cu 251,2 milioane de euro. Echipa magnatului rus Roman Abramovic ocupa doar locul 6, cu 221,2 miloane. Topul 10 al celor mai bogate cluburi in sezonul 2005-2006 este incheiat de englezii de la Liverpool, care au cistigat 176 de milioane. (C. S.)• Avertisment pentru romaniAdversara „tricolorilor" din Preliminariile Campionatului European, Olanda, a cistigat cu un scor categoric, 4-1, meciul amical disputat impotriva selectionatei similare a Rusiei. Desi la pauza tabela arata 0-0, actul secund avea sa aduca descatusarea pentru echipa lui Van Basten. Astfel, portocaliii au inscris de patru ori, prin Babel, Sneijder, Mathisen si Van der Vaart. Onoarea rusilor a fost salvata de Bistrov, care a marcat cind echipa sa era condusa cu 2-0. (C. S.)• „Cocosi" infrintiFranta s-a inclinat acasa in fata Argentinei, intr-un meci amical urmarit de 77.000 de spectatori. Dupa un inceput promitator, francezii au cedat mijlocul terenului. A urmat fatidicul minut 15, cind atacul Argentinei, format din Crespo si Saviola, s-a distrat cu apararea francezilor. Dupa o combinatie frumoasa, Saviola a marcat in poarta Frantei, bifind totodata si victoria tarii sale. Acesta este primul gol marcat de Argentina in poarta Frantei dupa 28 de ani. (C. S.)
Cel mai important jucator de tenis al echipei Romaniei, Andrei Pavel, a sosit la Clermont-Ferrand, locul unde in perioada 9-11 februarie se desfasoara meciul de Cupa Davis dintre Franta si Romania din turul I al Grupei Mondiale, relateaza Rompres.Ceilalti componeti ai echipei sint de duminica in Hexagon si se antreneaza intens.Romania s-a calificat in grupa de elita a Cupei Davis, dupa cistigarea barajului din septembrie 2006 contra echipei din Coreea de Sud, meci desfasurat la Bucuresti.Formatia Romaniei este alcatuita din Andrei Pavel, Victor Hanescu, Victor Crivoi si Horia Tecau, iar Franta mizeaza pe Richard Gasquet, Sebastian Grosjean, Arnaud Clement si Michael Llodra. In primul meci, Victor Hanescu urmeaza sa il intilneasca pe Richard Gasquet, urmind ca Andrei Pavel sa il aiba drept adversar pe Sebastien Grosjean. La dublu, Romania va fi reprezentata de cuplul Florin Mergea/Horia Tecau. Cele doua formatii s-au mai intilnit de sase ori pina acum in Cupa Davis. Franta a cistigat de cinci ori, inclusiv ultimul meci, de la Bucuresti, din 2003 (4-1), iar Romania s-a impus singura data, in urma cu 33 de ani, pe teren propriu (3-2).Biletele pentru partida Franta - Romania costa intre 18 si 48 de euro pentru o zi, in functie de categorie si de zi, si intre 11 si 16 euro pentru tineri, care au sectoare rezervate. Amatorii de tenis din Romania vor putea urmari meciul de la Clermont-Ferrand in transmisiune directa.
Campionatul Ligii Nationale de handbal masculin continua simbata cu meciurile etapei a XVI-a, a treia a returului. Clujenii de la Hasit „U" Agronomia vin dupa un joc in care puteau produce surpriza. In „intermediara" de miercuri seara, au tinut pasul mult timp cu cei de la Uztel, dar la 17-18 au evoluat 4 minute in inferioritate numerica, timp in care gazdele au ajuns la 21-17 si zarurile fusesera aruncate. „Am ratat enorm, practic ne-am batut singuri", spune Liviu Jurca dupa rezultatul de la Ploiesti, 21-24 (9-14). Antrenorul clujean nu i-a putut folosi pe Besutiu si Boizesan, accidentati, golurile fiind marcate de: Burca (7), Samoila (5), Ani (2), Stef (2), Petraru (2), Cercelaru, Bondris si Lazar.Urmeaza meciul cu timisorenii, care au cistigat in tur cu 28-23. La 5 puncte de locul 12, clujenii nu au alta sansa decit sa traga cu dintii pentru orice punct. In acest moment, au 5 puncte si, impreuna cu iesenii (0 puncte), ocupa pozitii retrogradante. Brasovenii au 11, iar bistritenii 10 puncte, cu care ocupa locurile 11 si 12, cele care mai acorda sansa barajului pentru mentinerea pe scena primului esalon.In programul rundei de simbata mai figureaza jocurile: „Poli" Iasi - UCM Resita (in tur: 22-30), Pandurii Tirgu Jiu - CSM Medgidia (31-39), HCM Constanta - HCM Brasov (27-26), Bucovina Suceava - Uztel Ploiesti (30-27), HC Minaur Baia Mare - Steaua MFA Bucuresti (35-39), HCM CSM Bistrita - Dinamo-Baumit Bucuresti (27-42).
Dupa reconfortanta victorie in fata constantencelor de la Tomis, handbalistele de la „U" Jolidon sustin duminica un nou examen dificil in cursa lor pentru cucerirea medaliilor de bronz ale editiei. „Un succes in fata Astralului sau la Galati ne-ar spori considerabil sansele de a ne pastra locul pe podium, astfel ca vom forta victoria la Buzau", spune antrenorul clujean Gheorghe Covaciu. Elevele sale vor da replica unei formatii aflate in greva din cauza restantelor salariale. Handbalistele de la Astral nu s-au antrenat miercuri si vor evolua cu banderole albe, in semn de protest fata de indiferenta factorilor locali.Meciul de la Buzau va incepe la ora 12 si va fi transmis in direct de TV Sport. In tur, la Cluj, gazdele s-au impus cu 28-25. Fara probleme de lot, Covaciu ar putea alinia cel mai bun „7", adica Dogaru-Cucuian - Paraschiv, Gherman, Busuioceanu, Birsan (Toncean), Ani-Senocico, Vlad.Simbata, in prologul etapei, HCM Roman va primi vizita baimarencelor de la HCM. Programul de duminica: HC Otelul Galati - Oltchim Rm. Vilcea (22-29), HC Zalau - Rapid CFR (26-27), Rulmentul Brasov - „U" Timisoara (35-23), CSM Cetate Deva - SC Muresul (27-23), Tomis Constanta - HC Dunarea Braila (22-28).
Greseala de milioaneDrepturile de difuzare a meciurilor din Liga I i-au revenit postului Kanal D, care va incepe sa emita din 18 februarie. Aceasta situatie a aparut in urma rezilierii contractului dintre Telesport, detinatoarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I, si TVR. Disensiunile dintre cele doua posturi au aparut cind TVR a „uitat" sa vireze in contul Telesportului suma de 1,4 milioane de dolari, valoare ce reprezenta cota parte din ceea ce mai avea de platit pentru unele optiuni ale returului de campionat. Oficialii televiziunii nationale au incercat sa se disculpe, spunind ca vina pentru neachitarea banilor o poarta una dintre contabile, care, din neglijenta, ar fi uitat sa vireze respectiva suma. Astfel ca Horatiu Nicolau, seful de la Telesport, a decis sa ofere drepturile de televizare noului post Kanal D, care va beneficia de acest contract pina in vara anului 2008. Afacerea s-a incheiat pentru o suma de aproximativ 4,5 milioane de dolari.Cluburi nemultumiteSchimbarea detinatorului drepturilor de televizare a provocat valuri de nemultumire in rindul cluburilor importante din Liga I. Oficialii celor trei „granzi" din Bucuresti, Dinamo, Steaua si Rapid, au amenintat ca vor convoca Adunarea Generala a LPF pentru a vota schimbarea detinatorului drepturilor, in speta Telesport. Desigur, principala grija a numelor mari din Liga I se leaga de faptul ca relatiile cu principalii sponsori ar putea fi afectate, in conditiile in care meciurile vor fi difuzate pe un canal practic necunoscut in Romania. Nemultumirea lor a atins asemenea cote incit Gigi Becali, finantatorul Stelei, a declarat ca va permite TVR-ului sa filmeze gratis meciurile echipei sale. In orice caz, acest scandal care se prefigureaza in lumea transmisiunilor sportive nu se va incheia prea devreme, TVR Intentionind sa conteste in instanta decizia Telesport de a acorda Kanal D drepturile pentru televizarea meciurilor din Liga I.
Daca in tur clujenii s-au impus cu 101-80, de data aceasta, jocul este deschis oricarui rezultat. Antrenati de Mihai Corui, tirgmuresenii sint neinvinsi in retur, chiar daca au disputat trei partide in deplasare. Ei sint decisi sa ajunga in „careul de asi", iar o victorie in fata clujenilor i-ar putea apropia de realizarea acestui deziderat. Cu americanul LeVar Seals revenit la echipa, clujenii nu concep alt rezultat decit victoria, care sa le mentina intacte sansele de clasare pe un culoar favorabil in play-off. Partida BC Muresul - „U" Mobitelco va incepe la ora 18.Iata si celelalte jocuri de simbata: West Petrom Arad - CSU Atlassib Sibiu (78-114), Dinamo-Gealan Bucuresti - CSU Cuadripol Brasov (87-77), ELBA Timisoara - Gaz Metan Medias (85-93), Rapid Isover Bucuresti - BCMUS Arges Pitesti (66-73), CS Otopeni - CSM Leonardo Oradea (78-75), BC Rimnicu Vilcea - CSU Asesoft Ploiesti (43-80). Clasament 1. CSU Asesoft 17 17 0 1468-1114 34 2. Dinamo-Gealan 16 12 4 1317-1178 28 3. CSU Atlassib 17 10 7 1522-1418 27 4. „U" Mobitelco 16 11 5 1443-1170 27 5. Gaz Metan 16 11 5 1356-1276 27 6. ELBA Timisoara 17 10 7 1454-1406 27 7. BC Mures 17 10 7 1505-1462 27 8. CSM Oradea 17 8 9 1348-1300 25 9. BCMUS Arges 16 9 7 1264-1211 25 10. CS Otopeni 16 8 8 1263-1231 24 11. Rapid Isover 17 6 11 1310-1412 23 12. CSU Brasov 17 2 15 1250-1507 19 13. CSS Rimnicu Vilcea 17 2 15 1232-1457 19 14. West Petrom* 16 0 16 1031-1621 15* penalizata cu un punct pentru neprezentareEtapa viitoare (17 februarie): „U" Mobitelco - CSU Asesoft (63-70), CSU Atlassib - Dinamo-Gealan (73-81), West Petrom - ELBA (79-104), CSU Brasov - Rapid Isover (58-67), Gaz Metan - CS Otopeni (80-70), BCMUS Arges - BC R. Vilcea (84-62), CSM Oradea - BC Mures (91-101)
Destinatia Dej - o posibilitateDupa ce situatia parteneriatului dintre CFR si Unirea, la un moment dat in pericol de a se destrama, a fost clarificata, „uniristii" se afla in asteptarea ajutorului din partea „fratelui" mai mare de la Cluj. Vestea ca Vitinha si, mai nou, Tilinca ar putea da o mina de ajutor echipei sale in meciurile dificile ce se anunta din retur il fac pe Dorel Muresan sa spere la mentinerea in a doua liga: „Noi avem mare nevoie de ajutorul jucatorilor de la CFR, oricare ar fi ei. Aduc un plus de experienta in sinul echipei, de care copiii pe care ii avem la dispozitie au mare nevoie. Ne propunem ca dupa etapa a cincea sa intram deja in zona sigura". Daca fundasul portughez Vitinha a fost anuntat de catre presedintele lui CFR Cluj ca va evolua la Dej pina va ajunge la o forma care sa-i permita pasul spre echipa mare a CFR-ului, venirea lui Tilinca este inca la stadiul de supozitie. Dupa ce ofertele de la FC Arges si de la un club din China au esuat, „Tiligol" nu a exclus varianta ca in retur sa evolueze la „satelit". Golgheterul sezonului trecut al „feroviarilor" a iesit din vederile lui Cristiano Bergodi pentru returul campionatului, concurentii sai directi pe acel post, Semedo si Didi, fiind favoriti la titularizare in viziunea tehnicianului italian.Tineri de perspectivaPentru Unirea Dej, satelitul lui CFR Cluj, returul de campionat se asteapta a fi unul de foc. Aflati pe ultima pozitie in clasamentul seriei II a Ligii secunde de fotbal, „uniristii" spera la salvarea de la retrogradare, mai ales ca se pot baza in continuare pe sprijinul celor de la CFR Cluj. Echipa antrenata de Dorel Muresan a adus patru jucatori noi care sa puna umarul la indepartarea din zona „nisipurilor miscatoare" ale subsolului clasamentului. Este vorba de fundasii Dacin si Hotico, portarul Alin Bota si Mihai Tautan. Bota a venit de la FC Baia Mare, in timp ce Tautan este un atacant de 20 de ani provenit de la echipa de juniori a CFR-ului. Despre primul, tehnicianul Unirii, Dorel Muresan, a declarat ca este un jucator care se va bate cu sanse reale pentru un post de titular in echipa sa. In cadrul pregatirilor pentru a doua parte a campionatului, formatia din Dej are programate o serie de meciuri de verificare, disputate in deplasare, din cauza conditiilor precare oferite de stadionul din Dej. Astfel, astazi elevii lui Muresan vor da piept cu Somesul din Beclean, urmind ca saptamina viitoare sa dispute alte doua meciuri, cu Avintul Reghin (miercuri) si Ariesul Turda (simbata).
Ministerul Transporturilor si Constructiilor a elaborat un proiect prin care familiile care au venituri lunare cuprinse intre 545 si 745 de lei sa poata primi de la stat in acest an subventii pentru cumpararea de locuinte. Aceste subventii ar urma sa aduca un aport cuprins intre 5% si 30% din valoarea imobilului. Subventia ii vizeaza in special pe tinerii casatoriti care au mai putin de 35 de ani, categoriile sociale care deja beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte, dar se adreseaza in egala masura si celor care lucreaza in agricultura, invatamint, sanatate, administratie publica si culte, cu conditia ca aceste categorii sociale sa-si stabileasca domiciliul in mediul rural. Practic, se incearca o repopulare a satelor cu acele categorii sociale care lipsesc in prezent, categorii care cel putin pina acum nu au fost gata sa se orienteze spre a se stabili „la tara".Andrei Grozav, 35 de ani, electrician „Ideea n-ar fi rea, numai ca cei care au facut acest proiect ar trebui sa ia in calcul si sa se gindeasca si la conditiile necesare traiului la tara, si ma refer aici la infrastructura. Degeaba duci oamenii la tara daca nu exista drumuri cumsecade pina acolo, iar de cele din localitati nici nu mai vorbesc. Astea sint cele mai importante."Laurentiu S., 42 de ani, avocat„Dupa parerea mea, procesul «orasenizarii» fortat de catre comunisti inainte de '89 este ireversibil. Pentru a atrage oamenii sa vina intr-un exod masiv la oras nu a fost foarte greu, dar invers nu prea cred. In afara de situatia in care vorbim de localitati din jurul marilor metropole, unde poti ajunge in 20 de minute, nu vad tineri stabilindu-se la tara. Stabilit insemnind sa locuiasca acolo, dar sa lucreze in oras."Marinela Iosif, 25 de ani, educatoare„Sa se stabileasca acolo si sa faca ce? Hai sa fim seriosi! Dumneavoastra vedeti domnisoarele astea sclifosite si aranjate sau smecherasii de cartier sapind in gradina si ocupindu-se de animale? Ca ce altceva sa faca la tara? Sau din ce sa traiasca? Nu-mi dau seama care este ideea in acest proiect."Alexandra Chira, 23 de ani, studenta„Eu cred ca adevaratul proiect ar fi acela care ar oferi niste stimulente acelor tineri pentru a se stabili in mediul rural. Eu nu cred ca numai citeva procente din pretul unei locuinte la tara ar fi suficient pentru a-i atrage acolo. Pina la urma, dupa mine, e un proiect deloc viabil."M. I., 39 de ani, agent paza„Numai cu o casa nu poti sa traiesti, indiferent unde ai incerca. Daca vor sa le ofere case, foarte bine. Dar sa le ofere acolo, la tara, si posibilitatea de a-si cistiga existenta prin ceea ce stiu. Altfel din ce sa traiasca? Sau poate se gindesc ca tinerii acestia vor face naveta? Putin probabil."
Se apropie Ziua Indragostitilor, facem pregatiri si ne gindim la cadouri pentru persoana iubita. Va fi o seara de vis, romantica. Iar ca totul sa fie perfect, trebuie sa ne gindim si la atmosfera. In bucatarie, pe coltar? In nici un caz. In dormitor? E lipsit de tact. In living, desigur, e locul cel mai potrivit. O sofa moale, pernute colorate, o masuta cu flori si dulciuri. Fara televizor, fara telefoane, doar ei doi intr-o lumina intima, placuta. Ce poate fi mai potrivit decit o lampa cu abajur care sa-i invaluie pe indragostiti, de ziua lor?O cupola de lumina intimaDin sticla transparenta, mata sau colorata, alabastru, portelan, cristal, material textil, piele, hirtie sau, mai nou, sare gema, abajurul este un accesoriu pentru corpurile de iluminat care face minuni. El poate transforma o incapere obisnuita, decorata ca pentru a primi oaspeti de zi, intr-o camera intima, potrivita pentru o cina romantica. Practic, cu o investitie mica, in cel mai scurt timp, doar inlocuind abajurul vechi cu unul nou, asortat evenimentului, se poate obtine o atmosfera speciala, ca in „O mie si una de nopti". Alaturi de mobilier, lumina vorbeste despre stilul camerei, o imbraca, ii subliniaza exact ceea ce dorim. Daca vrem sa accentuam culorile, materialele, o anumita piesa de mobilier, o anume zona sau, pur si simplu, vrem sa ascundem tot si sa cream un semiintuneric in care sa putem visa, abajurul este cel care poate implini dorintele. Practic, abajurul, aceasta mica palarie decorativa, este creatorul de ambianta.Potrivit oricarui stil decorativMai intii, trebuie sa ne gindim unde vom pozitiona lampadarul sau lampa cu abajur. Evident, nu in centrul camerei, de unde va ilumina intreaga incapere. Ne trebuie un con de lumina discreta, asa ca locul lampii este intr-un colt al incaperii, in preajma canapelei sau fotoliului. Daca este singura sursa de iluminat din camera respectiva, obiectul trebuie sa fie unul special. In functie de stilul ales si de ambientul pe care dorim sa-l cream, corpul de iluminat poate fi unul minimalist, modern sau, din contra, clasicul candelabru. Mai potrivit pentru Valentine's Day este cel clasic, cu picior inalt. Daca aveti deja unul modern, asortat unui decor high-tech, atunci nu renuntati la el. Dar nici nu-l folositi. In seara aceasta, va ramine stins. Sau mai bine il mutati in alta camera. Aveti nevoie de unul cu stil. Este surprinzator cum un model de lampa cu abajur din anii '30-'40 se potriveste intr-un interior modern. Cum poate crea un colaj de emotii, datorita mixajului de stiluri, dind iluzia unei calatorii in timp, ca de la o epoca la alta. Bineinteles, spatiul trebuie curatat de tot ceea ce este nepotrivit, cu prea multe stiluri va fi prea incarcat. Decorurile prea moderne trebuie sa dispara pentru a lasa elementul nou, lampadarul cu abajur, sa domine.Jocuri de luminiAcum, sa vedem ce lampadar alegem. Stilul si finisajul conteaza foarte mult. Cele mai potrivite pentru o camera romantica sint cele cu picior de lemn sau aurite, argintate, patinate. Dar elementul cheie e abajurul, cel care creeaza o atmosfera calda. De aceea, sint folosite la aproape toate tipurile de corpuri de iluminat, veioze, lampi, lampadare, aplice, lustre. Principala lor utilitate este de a filtra lumina prea puternica. Dar sa nu uitam si functia lor decorativa. Armonizindu-se perfect cu nuantele decorului, se pot transforma in puncte de atractie tocmai prin materialul din care sint facute sau prin designul lor aparte. In mod obisnuit, abajururile sint facute din material textil simplu sau cu aplicatii, brodate cu dantela, ciucuri, franjuri, cristale, uneori si fundite discrete. Mai pot fi din material plastic inchis la culoare cu insertii de textil sau metal. Majoritatea abajururilor din plastic au diferite modele de decupari de genul punctelor sau liniilor, realizate cu laserul, care permit luminii sa treaca si, mai ales, sa creeze acele jocuri de lumini speciale.Picturi artisticeSi abajururile din hirtie mai sint inca folosite, dar trebuie sa aveti grija ca intre bec si hirtie sa fie o distanta considerabila, hirtia se aprinde usor. Sint de preferat abajururile de hirtie de tip chinezesc, din hirtie cerata, pentru evitarea accidentelor. Dar cele mai elegante abajururi sint cele din sticla sau cristal. Abajururile de inspiratie asiatica au ca motive traditionale dragonul zburator in nuante de rosu si galben sau mai glacial in nuante de albastru si verde. Foarte interesante sint si imprimeurile japoneze cu peisaje si pagode creionate in negru pe fond alb sau galben. Avantajul abajururilor de hirtie e ca pot fi pictate manual, ceea ce le da valoare artistica, pretiozitate. In general se folosesc imprimeuri fine sau broderii aplicate. Lampadarele cu abajururi generoase, cu franjuri, dau un aer de epoca. Sub astfel de palarii luminoase au stat regii si reginele, scriitorii si-au scris marile opere, indragostitii au cerut mina aleselor lor. De Valentine's Day aceste lampadare sint de mare efect. Mai ales daca sint din matase.Culoarea conteazaDesi motivele imprimeurilor sint absolut clasice, de la frunze, struguri sau flori, culorile sint cele care dau eleganta abajurului si veiozei. Majoritatea motivelor florale sint preluate din stilul Art Nouveau. Dar veti gasi si abajururi cu motive celtice, arabe, indiene, grecesti. Desenele pot fi aplicate pe materiale textile, dar si pe hirtie si sticla. Verdele se armonizeaza perfect cu nuantele de galben inchis. La fel de fine si proaspete sint imprimeurile cu liliac alb si grena. In general, abajurul are o singura culoare, deschisa. Pentru interioarele in care predomina culoarea alba sau crem, veiozele sau lampadarele vor avea abajururi in aceleasi nuante, din materiale fine de genul matase, satin usor plisate sau chiar dantela cu aplicatii de perlute mici. Abajururile din sticla pot fi uni sau cu culorile dispuse sub forma de mozaic multicolor, vitraliu, sticla colorata cu aplicatii metalice. Sint intr-adevar mai grele, dar mai spectaculoase, mai ales in combinatii cu veioze sau aplice din fier forjat.Orice forma e perfectaSpecialistii in feng shui recomanda abajururile in culori intense. Acestea degaja o energie similara celei solare (rosul reprezinta focul, iar galbenul, culoarea pamintului). Dar un singur abajur rosu e suficient. De asemenea, se spune ca au efecte pozitive asupra starilor noastre abajururile cu picturi care infatiseaza scene scaldate in lumina soarelui. Regula generala e ca un abajur alb sau de culoare deschisa ofera o lumina translucida si o calitate a luminii mai mare. Un abajur de culoare inchisa sau mai opac va limita lumina, filtrind-o si e mai potrivit pentru o cina intima.Cit despre forme, abajururile au forme variate, de la forma cilindrica, conica, cubica, hexagonala si terminind cu forme total asimetrice, decupate, de multe ori cu combinatii de mai multe materiale si culori. Oricum ar fi abajurul pe care l-ati ales, in aceasta seara speciala va va ajuta sa creati o atmosfera de vis. Asadar, chemati-va partenerul sub cupola lui si veti auzi mai mult ca sigur o declaratie sincera de iubire. Abajurul-cameleonPhilips a creat lampa-cameleon, adica o lampa care isi shimba culoarea abajurului in functie de obiectul pe care il apropii de ea. Daca e o lamiie, toata camera va fi inundata de o lumina galbena. Daca o schimbi cu ceva rosu, obtii atmosfera unui bar de striptease. Daca n-ai chef sa stingi lampa, apropii de abajur ceva negru si se va face intuneric.Ce poti face cu vechiul abajur?Un abajur de hirtie poate fi transformat in alte obiecte de decor. Se lipesc pe el corole din hirtie colorata, de diverse marimi si texturi. Se pot si coase cu ata. In loc de hirtii colorate, se pot folosi flori uscate. Daca abajurul e de sticla, puteti picta pe ea. Veti obtine o cupola interesanta, ca o corola, care poate sta peste un borcan, in chip de ornament pe o masuta. Sau poate fi prinsa de o perdea. Sau poate impodobi un balcon. Daca ati desenat pe abajur personaje din desenele animate, poate sta in camera copiilor. De fapt, ceea ce ati realizat este un abajur reconditionat care poate functiona din nou. In cel mai rau caz, pastrati-l pentru carnaval, e perfect pentru un costum de om-lampadar.Abajurul copiilorLampile cu abajur pentru cei mici sint colorate. Acestea sint abajururi speciale pentru camera copiilor, cu desene cu personaje de desene animate pe fond uni sau pur si simplu o simfonie de culori calde, moderne. Acestea se aleg diferit, baieteii prefera nuantele bleu, fetitele pe cele roz.Citeva sfaturi practiceLampadarul nu e doar un obiect decorativ, ci si unul de maxima utilitate, dupa cina romantica urmind sa serveasca drept corp de iluminat permanent. Iata citeva sfaturi utile in utilizarea lampii cu abajur:• Citeodata, puteti schimba cadrul care sustine abajurul. Un cadru mai scurt poate cobori abajurul suficient de mult pentru a acoperi cum trebuie becul.• Incercati sa tineti becul la mai putin de 90 cm de obiectul luminat. O lampa de masa ar trebui sa fie la doar 40 cm de suprafata de lucru.• Tineti minte ca o lumina ajustabila este cea mai buna pentru citit. Este utila si atunci cind persoane de inaltimi diferite o folosesc la citit. Deci, e bine ca piciorul lampadarului sa poata fi coborit sau urcat, la inaltimea dorita.
• Razboiul beriiDeputatul PNL Horea Uioreanu a atras atentia ca PNL a semnalat nereguli la legea de aprobare a unor masuri financiare pentru IMM-urile din industria berii inca de anul trecut: „Noi am spus din ziua in care PD, cu sprijinul PSD, a trecut aceasta lege, ca se creeaza un precedent periculos. Este o discriminare fata de producatorii care si-au platit datoriile catre stat si favorizeaza unele grupuri de interese". Si deputatul PC Petru Calian a salutat decizia presedintelui Basescu de nepromulgare a acestei legi, acuzind faptul ca PD este cel care si-a urmarit interesul prin ea. (C. J.)• Vor demisieConservatorii cer demisia ministrului Justitiei, Monica Macovei. Ei au depus ieri o motiune simpla la Senat, prin care ii reproseaza ministrului ca a renuntat la reforma in domeniu si ca a facut un transfer de raspundere spre Consiliul Superior al Magistraturii. Motiunea a fost semnata de 64 de parlamentari de la PSD, PRM si PC. In replica, Macovei a spus: „Abia astept sa ajung in Senat si sa le povestesc eu despre Justitie, ca se pare ca n-au inteles nimic despre asta". (C. J.)
Partidul lui Gigi Becali, PNG, a ajuns sa fie cotat drept a treia forta politica din Romania. Aceasta concluzie este relevata de un recent sondaj de opinie, realizat de Data Media si Institutul Pro in perioada 15-21 ianuarie, adica in plina perioada a scandalurilor politice. Prima clasata in preferintele romanilor este, in continuare, Alianta PNL-PD - 42%, PSD a ajuns la aproape 25%, iar PNG a devansat PRM (10%), ajungind pe locul 3, cu aproape 11%. Pe ultimul loc se situeaza UDMR, care ar intra in Parlament cu aproximativ 5,7%. Restul partidelor - PLD, PIN, PC, PNTCD - ar ramine in afara Parlamentului, arata sondajul. Cit priveste optiunile romanilor pentru cei pe care ii trimit in Parlamentul European, aici locul 1 ii revine PSD-ului, pentru care ar vota peste 25%, in vreme ce PD si PNL, care vor merge separat pe liste, nu ca Alianta, ar intruni, fiecare, aproximativ 21% din optiuni. In schimb, interesul pentru viata politica este din ce in ce mai scazut: peste jumatate dintre respondentii sondajului nu sint preocupati de politica. Romanii ramin, insa, in continuare optimisti in privinta aderarii Romaniei, fiind convinsi ca le va imbunatati viata si nivelul de trai. Nivelul de euro-optimism este ridicat atit in mediul urban dezvoltat, cit si in cel rural.
Iesirea lui Tariceanu„Suprapunerea campaniei pentru alegerile europene cu demersurile privind suspendarea sefului statului reprezinta, in opinia mea, ca sef al Guvernului Romaniei, o eroare inacceptabila din partea clasei politice", a declarat Tariceanu miercuri seara. „Fac un apel public catre toate partidele politice sa nu se abata de la prioritatile si obiectivele majore ale Romaniei. Fac un apel catre Presedintele Romaniei sa inceteze atacurile la adresa institutiilor statului, sa respecte independenta justitiei, sa respecte Constitutia Romaniei si legile tarii", a mai spus acesta. Insa PSD si PRM, principalii sustinatori ai suspendarii lui Basescu, nu au primit bine apelul premierului. „Primul-ministru nu a dat nici o solutie la grava criza si asteptam din partea domniei sale raspunsuri la criza pe care o traversam", a declarat Mircea Geoana, presedintele PSD. „PC crede ca Tariceanu se joaca cu focul, e un joc politicianist", a spus Dan Voiculescu, liderul PC. „Calin Popescu Tariceanu nu ar trebui sa dea sfaturi Opozitiei cerind sa lase pe mai tirziu suspendarea", a cerut si Olguta Vasilescu, deputat PRM.Parlamentarii s-au ofensatUDMR ii da dreptate premierului, iar PD spera ca liberalii sa joace un rol important in stoparea acestor demersuri. Insa declaratiile presedintelui de la sedinta de bilant a DNA de acum 3 zile au agitat mai tare spiritele. Senatorii si deputatii s-au simtit ofensati de faptul ca presedintele a spus ca ei voteaza legi pentru infractori. Basescu s-a referit la un proiect de lege privind IMM-urile din industria berii. Actul normativ acorda scutiri fabricilor de bere, iar presedintele a anuntat ca il va retrimite Parlamentului. „Iata cum se manifesta impletirea intre infractori, oameni politici care nu fac nimic altceva decit sa faca legi pentru infractori si nu pentru interesul public", sint cuvintele presedintelui care au stirnit nemultumirea parlamentarilor. Ieri, conducerile celor doua Camere au redactat o declaratie comuna prin care ii solicita sefului statului sa-si ceara scuze public pentru aceste afirmatii. Iar PSD a anuntat, prin vocea purtatorului de cuvint Cristian Diaconescu, faptul ca asteapta scuzele lui Traian Basescu, iar apoi ar putea reanaliza oportunitatea demersului de suspendare.
Firmele, mutate in „paradisuri"Actionarii Domo au hotarit sa transforme compania in holding si sa accepte vinzarea actiunilor catre Dominuse Management Ltd, firma infiintata in Cipru, un mic paradis fiscal al ultimilor ani. Mai mult, conditiile de infiintare a unei companii in aceasta tara sint mai mult decit convenabile, iar cei care aleg sa isi stabileasca head-office-ul in Cipru, dar sa activeze pe piata romaneasca, nu au decit de cistigat. Omul de afaceri Dan Ostahie a ales sa isi mute sediul companiei Altex in Olanda, vinzind 93% din actiunile companiei firmei Bomenveld BV, care este proprietatea sa si a sotiei sale. Si Dan Ostahie a anuntat ca are in vedere extinderea spre Bulgaria.Cum se practicaIn Cipru, de exemplu, exista chiar sansa infiintarii unei companii gratuite cu avantaje fiscale, cu conditia inregistrarii companiei pina la incheierea anului fiscal. Informatii suplimentare pot fi gasite pe paginile web ale Guvernului si Ministerului Economiei din Cipru. Costurile infiintarii unei companii in tarile membre ale UE se pot ridica pina la maxim 5.000 de euro, insa pe termen scurt si mediu avantajele se vor resimti in profitul pe care oamenii de afaceri il vor cumula prin fiscalitatea mai mica din aceste tari. Toate informatiile pot fi obtinute de la consulatele acestor tari in Romania sau direct de pe paginile de Internet ale camerelor de comert din tarile vizate. Cele mai interesante tari europene ramin Bulgaria, Olanda, dar deloc de neglijat sint si Spania, anumite regiuni din Italia si chiar Portugalia.
Un grup, fie el si de intelectuali, tot o multime ramine, tot o turma, ca sa ma exprim in termeni mioritici. Unii intelectuali spun ca exista o constiinta sociala (de masa, statistica), altii zic ca nu, unii afirma ca ar exista o constiinta de grup, altii zic ca nu. Faptul ca membrii grupului sint constienti ca apartin unui anumit grup social, profesional, politic etc. nu inseamna ca acel grup are si o constiinta proprie. Suma constiintelor individuale, deci cantitativul reprezentat de „principiul listei", nu da o constiinta de grup ori de masa. Multimea este, de cele mai multe ori, inconstienta, iar in momente de „mare actiune" este nu lucida, ci posedata. „Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac", are in vedere tocmai multimea inconstienta si posedata. Desi nu stie ce face, totusi face. Face ceea ce i se spune, nu printr-un discurs care argumenteaza actiunea, ci printr-o scinteie: „Pe Baraba!" Aceasta este scinteia. „Pe Baraba!" Stim cu totii cine era Baraba: un zelot, un luptator pentru eliberarea evreilor de sub stapinire romana. Un om de actiune militara si politica imediata.„Pe Baraba!" mi se pare ca spune si „grupul de intelectuali" care se constituie intr-o „lista", deci in ceva cantitativ, care nu propune altceva decit sa-l preamarim pe Traian Basescu. Pe Marele nostru „Licurici", care, la rindul sau, are Marii sai Licurici.Inteleg ca cei care nu-i fac lui Traian Basescu ceea ce acesta ii face Marelui sau Licurici sint comunisti, securisti, facatori de mineriade si, de ce nu, legionari. Ca cei care nu-i fac lui Traian Basescu ceea ce acesta ii face Marelui sau Licurici sint sabotori de istorie nationala, mistificatori, manipulatori, sabotori, palmasi mass-media platiti sa incilceasca constiinta limpede a poporului etc. Inteleg ca cei care nu-i fac lui Traian Basescu ceea ce acesti intelectuali ii fac acestuia in grup sint, cu totii: impotriva „razboiului" declansat, de presedinte, nu de justitie!, impotriva coruptiei; nu vor desecretizarea, de catre seful statului! si nu de catre institutiile statului, dosarelor Secu si DIE; nu vor condamnarea comunismului, facuta de presedinte, nu de institutiile statului de drept! Vor cu totii sa se puna strimb in fata mersului firesc al istoriei poporului si neamului. Cei care nu-i fac lui Traian Basescu ceea ce acesti intelectuali ii fac acestuia in grup sint constituiti in grupuri de indivizi cinici si bine organizati.Ca demersul lor intelectual este inutil, o recunosc insisi in ultimele fraze care incheie textul si deschid „lista". Sta scris: „Noi, cei care semnam aceste rinduri, avem incredere in instinctul politic al electoratului roman. El va sti sa distinga... primejdia unei noi poticniri de proportii a societatii romanesti pe drumul istoriei sale." „Lista" are incredere in „instinctul politic" al multimii!, caruia ii si spun ce sa discearna! Pentru ca daca multimii nu-i judeca instinctul, atunci presedintele NU mai este „dispus sa duca tara pe drumul pe care ar fi trebuit sa se aseze in urma cu 17 ani." La Cotroceni, in fiecare noapte este lumina aprinsa. Sa-l lasam pe presedinte sa lucreze.
Daca vreme de 2 ani ne-am plins de crizele din Alianta si de razboiul dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu - ehei, ce vremuri! - acum avem ocazia sa vedem o criza adevarata, executata chiar de maestrul Iliescu si partidul sau, care au preluat conducerea ostilitatilor. Daca electricianul Nelu Ilie l-a darimat pe ministrul de Externe, de ce Nelu Iliescu nu l-a darimat pe presedinte? Asadar, hai la criza cea mare, prin noi s-o faurim: PSD, PRM, PNL si PC au schimbat legea referendumului reducind numarul de voturi necesar demiterii presedintelui - dar au aminat si alegerile europarlamentare, precizind ca timp de 6 luni nu se fac alte alegeri. Au impuscat, asadar, Romania de doua ori dintr-o lovitura: o lasa fara presedinte pret de o luna - doua exact dupa integrarea in UE si fara europarlamentari alesi - in primul an de UE. Punct ochit, punct lovit. Domnul Basescu primeste astfel un glont politic drept intre ochi - asa cum primesc cei pedepsiti de mafioti daca indraznesc sa-si denunte sistemul si sa strice pacea nasilor. Nici macar nu le-a stricat-o prea tare (intre noi fie vorba), fiindca si-au vazut de afaceri, interventii, protectii si profituri. Numai ca, la averea si puterea mediatica la care au ajuns, baietii destepti nu mai suporta nici un repros, nici o rascolire in dosar, nici o citatie. Doar ei au voie sa injure pe cine vor, sa demaste pe cine vor si sa decida cine si ce este important pentru tara. Asa ca, din punctul de vedere al acestor lunetisti, nu conteaza ca distractia asta ne costa o groaza de bani - doar pentru ca domnul Basescu, bine victimizat, sa se intoarca la Cotroceni, reconfirmat. In fond, cind au supt tara de zeci de miliarde de dolari si i-au mincat un deceniu de democratie, ce mai conteaza un an pierdut si citeva miliarde de lei? Culmea e ca, de bine ce patrulaterul suspendarii a deplins criticile domnului Basescu la adresa premierului, acum domnul Tariceanu primeste directive de la domnul Geoana si somatii de la domnul Dan Voiculescu despre cum trebuie sa fie colorat guvernul (monocolor sau bicolor) si in cit timp. Prin urmare, cind presedintele critica guvernul e tiranie, cind il ameninta domnii Geoana si Voiculescu e democratie. Daca „baietii destepti" din PSD, PRM, PNL si PC ar avea un candidat la presedintie mai competitiv si mai democrat decit domnul Basescu, nu ti-ar parea rau. Ai zice ca dau ei foc la valize, dar macar scot diamantul din cenusa. Dar n-au decit baieti destepti ca noaptea, curati ca smoala si democrati ca inchizitorii.
Un tinar din Huedin a fost injunghiat marti seara, in plina strada, de un barbat necunoscut, fara vreun motiv anume. Florin Iosif P., de 18 ani, se plimba cu prietena sa si sora acesteia pe strada Avram Iancu din orasul Huedin. La un moment dat, a fost injunghiat in abdomen de un barbat. In urma cercetarilor, politistii au identificat presupusul autor al faptei. Este vorba de un iesean, Neculai B., de 44 de ani, din comuna Harmanesti. Barbatul este de profesie cioban si nu are antecedente penale. Ieri, Tribunalul Cluj a emis pe numele lui mandat de arest preventiv pe 29 de zile pentru comiterea infractiunii de tentativa de omor calificat. Victima a fost supusa unei interventii chirurgicale, iar medicii legisti au stabilit ulterior faptul ca leziunea i-a pus acestuia viata in pericol.
Parcari prea putine, taximetristi prea multiTraseul urmat de taximetristii protestatari a pornit de pe platoul Salii Sporturilor „Horea Demian". S-a ajuns apoi la sediul Registrului Auto Roman (RAR) din Floresti, de unde coloana de masini s-a indreptat spre centrul municipiului, protestind in fata mai multor sedii ale partidelor politice. Ultima oprire a fost in fata Primariei Cluj-Napoca. Potrivit liderului Sindicatului Liber Napoca, Grigore Sarmasan, la protest au participat aproximativ 500 de soferi, iar parcurgerea traseului a durat aproape 2 ore.Principalele nemultumiri ale taximetristilor sint cuantumul taxei de viza, in valoare de 1,5 milioane de lei vechi anual, numarul insuficient de standuri de parcare raportat la numarul autorizatiilor eliberate (n.r., 200 de locuri de parcare), lipsa de preocupare a autoritatilor pentru eliminarea muncii la negru, faptul ca municipalitatea nu a limitat numarul de autorizatii de taximetrie la cifra de 3.350 (n.r., numarul de autorizatii existente momentan), respectiv instituirea taxei de prima inmatriculare.Taximetristii sint nemultumiti de faptul ca Primaria a inclus taxa de viza anuala de 1,5 milioane dupa ce, in 2005, taxa de emitere a autorizatiilor se ridicase la 3 milioane de lei pentru 5 ani. „Au mai inventat o taxa de viza, dar pe autorizatie nu exista un loc in care se poate viza! Ni se da o simpla chitanta...", declarau ieri, indignati, in timpul protestului, mai multi soferi. Liderul sindical Grigore Sarmasan ne-a declarat ca taxa este prea mare si ar fi trebuit stabilita in jurul sumei de 500.000 de lei vechi.Memorii la partidele politiceTaximetristii clujeni au depus ieri memorii la sediile principalelor partide politice din Cluj-Napoca, cerind abrogarea taxei de prima inmatriculare. Ei s-au mai plins si de faptul ca vizele medicale se pot realiza la un singur spital, Policlinica CFR, din pricina unui monopol impus de Ministerul Transporturilor. „Asteptarile pentru vizele medicale depasesc si 2-3 luni aici", se mai arata in protest.Pe linga acestea, taximetristii cer sa se renunte la impunerea culorii unice (n.r., alba) pentru taximetristii independenti ce-si desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate.Purtatoarea de cuvint a Primariei, Raimonda Boian, a declarat ieri ca municipalitatea va analiza cererile protestatarilor si va lua o hotarire in acest sens. Protestul de ieri a fost supravegheat de patru echipaje de politie rutiera si s-a incheiat fara vreun incident serios. Totusi, circulatia in oras a fost vizibil ingreunata de convoiul taximetrelor, in vreme ce comenzile de taxi s-au onorat cu mare dificultate in cursul diminetii. Taxele taximetristilorUn taximetrist plateste, anual, in jur de 5 milioane de lei vechi in contul diferitelor taxe. La Autoritatea Rutiera Romana, taxa pentru licenta de executie si transport este de 1,9 milioane de lei vechi, la Primarie se plateste anual taxa de viza de 1,5 milioane, la RAR se plateste o taxa de agreere de 700.000, iar pentru examene medicale si psihologice de un milion de lei vechi. Pe de alta parte, un taximetrist cistiga, in medie, cel putin 10 milioane de lei vechi lunar.
Primaria Cluj-Napoca a autorizat comertul stradal in perioada 10 februarie - 10 martie, stabilind peste 20 de locatii in toate cartierele municipiului in care se vor putea comercializa produsele specifice zilelor de Sfintul Valentin, 1 si 8 Martie, dar si ochelarii de soare. Nerespectarea zonelor stabilite si vinzarea altor produse decit a celor mentionate se sanctioneaza in conformitate cu prevederile legislative in vigoare. Amplasamentele pentru vinzarea acestor produse au fost stabilite pe urmatoarele strazi: Bolyai, Andrei Saguna, Universitatii, David Ferenc, Piata Unirii laturile de Vest si de Nord si strada Craiova, din zona centrala, iar in cartiere pe trotuarele urmatoarelor strazi: Primaverii (in statia Pritax), Izlazului (zona BIG), Padin (Piata Flora), Bulevardul 21 Decembrie (statia RATUC spre Centru), Miraslau Fintinele (Complex Fortuna), Unirii (prima statie RATUC spre Centru), Bulevardul Titulescu (statia RATUC de linga magazinul Flip), Piata Liebknecht, Piata Garii (colt cu strada I.L. Caragiale), Pasteur (in zona Complexului Zorilor) si Observatorului (zona statiei RATUC si a caminelor studentesti).
Negoiu 16 si Muncii 219 versus PrimariePotrivit directorului Directiei Politiei Comunitare din cadrul primariei clujene, Minodora Fritea, nici un constructor care a fost amendat anul trecut cu 1 miliard de lei nu a achitat amenda. „In termen de 15 zile, ambii constructori au contestat amenzile in contencios administrativ, iar la ora actuala nu stim in cit timp se va finaliza procesul", spune Fritea.Prima amenda-record a fost data de municipalitate in septembrie 2006 pentru construirea a trei blocuri ilegale pe strada Negoiu nr. 16. A doua amenda de 1 miliard a venit la 2 luni distanta si a fost data in urma controlului efectuat de inspectorii Politiei Comunitare, care au constatat inceperea unor lucrari de construire pe Bulevardul Muncii nr. 219 fiind incalcate prevederile Legii nr. 50/1991, republicata.Politia comunitara continua sa amendezeDe la inceputul anului 2007 pina in acest moment, Politia Comunitara a incheiat 12 prevederi de constatare a contraventiei in valoare totala de 42.500 de lei. Au fost gasite sase santiere de constructii fara autorizatii si alti sase constructori au fost amendati pentru ca nu au respectat autorizatiile de constructie eliberate de municipalitate. Cea mai mare amenda a fost de 10.000 de lei noi si a fost data pentru nerespectarea autorizatiei de construire, cladirea in cauza, situata pe strada Frunzisului, avind doua etaje in plus.
Sumele reprezentind contravaloarea medicamentelor eliberate in tratamentul ambulatoriu in anii 2005 si 2006 peste valoarea contractata de casele de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente si ramase nedecontate pina la 30 iunie 2006 se vor plati esalonat. Potrivit unui proiect de lege al Ministerului Sanatatii Publice, aceste sume vor fi platite esalonat din transferuri de la bugetul de stat catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in limita sumei de 100 de milioane de lei noi. Desi s-au inregistrat progrese semnificative in ultimii ani in ceea ce priveste cadrul legal ce reglementeaza eliberarea de medicamente in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, se inregistreaza inca sume neachitate reprezentind contravaloarea medicamentelor eliberate de farmacii in anii 2005 si 2006 peste valoarea contractata, fapt care afecteaza in continuare sistemul de sanatate.Conform centralizarilor facute pe baza declaratiilor pe proprie raspundere a reprezentantilor legali ai farmaciilor, la 30 iunie 2006 exista la nivel national sume ramase nerecunoscute si nedecontate catre farmaciile cu circuit deschis totalizind 100 de milioane de lei noi.Avind in vedere ca de aceste medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala au beneficiat bolnavi in mare parte cronici, precum si faptul ca bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pe anul 2007 nu dispune de fonduri suficiente pentru plata integrala a contravalorii acestor medicamente, s-a propus ca o parte din obligatiile catre farmacii sa fie suportate si din transferuri de la bugetul de stat. Potrivit reprezentantilor Casei de Asigurari de Sanatate (CAS) Cluj, in judet sint doar trei sau patru farmacii care ar trebui sa primeasca bani.
Daniel Buda, deputat PDTinta parlamentarului clujean este sa termine un proiect legislativ privitor la reglementarea statutului micilor mestesugari. Acest act va cuprinde o clasificare a meseriilor, va stabili un stadiu minim de pregatire al meseriasilor si va elimina inegalitatile care, in viziunea lui Buda, exista la Camera Mestesugarilor. In agricultura, deputatul clujean s-a gindit la dotarea localitatilor din mediul rural cu abatoare si a mentionat ca are in vedere pentru aceasta sesiune parlamentara un proiect legislativ privitor la consilierea primarilor in vederea accesarii fondurilor PHARE. Deputatul democrat a precizat ca a pregatit un proiect legislativ prin care elevii ar beneficia de decontarea cheltuielilor de transport.Vasile Puscas, deputat PSDDeputatul clujean este interesat de introducerea unor proiecte legislative in consonanta cu Strategia Lisabona, care prevede dezvoltarea Uniunii Europene pentru urmatorii 20 de ani. Puscas are pregatit un proiect de incurajare a cercetarii stiintifice romanesti prin acordarea unor sume de la buget in acest sens si prin realizarea unei fiscalitati mai favorabile. Tot pentru sustinerea invatamintului superior, deputatul clujean s-a gindit la sprijinirea programelor de mobilitati, precum si la dezvoltarea unor retele specializate de comunicare europeana.Horia Uioreanu, deputat PNLIn nume propriu, deputatul clujean are pregatite trei proiecte mai importante. Unul se refera la schimbarea actualului sistem de votare a consilierilor locali, prin vot uninominal. Proiectul se numeste „Consilierul de pe strada ta" si, in viziunea parlamentarului liberal, este cel mai important proiect pe care l-a pregatit. O a doua initiativa legislativa importanta se refera la improprietarirea directa a cultelor recunoscute de stat cu terenurile care le-au apartinut, eliminind titlurile de inchiriere sau posibilitatea concesionarii acestora. Deputatul clujean a mentionat si ca va sustine legea sigurantei nationale, impreuna cu grupul de parlamentari liberali.Gratiela Iordache, deputat PDDeputatul PD a spus ca cea mai importanta initiativa legislativa pe care a pregatit-o se refera la modificarea Legii 31, legea societatilor comerciale.Petru Calian, deputat PCProiectele legislative mai importante pe care le-a pregatit deputatul conservator se refera la reducerea TVA-ului la alimentele de baza (piine, carne si lactate) la 9% sau la eliminarea totala a TVA-ului pentru unele alimente. De asemenea, deputatul clujean a redactat proiecte privitoare la noul cod electoral si a specificat ca este coinitiator la legea pentru constituirea fondului de solidaritate, prin care firmele sa contribuie la fondul de pensii cu 1% din profitul brut realizat.Mate Andras, deputat UDMRParlamentarul clujean a pregatit mai multe proiecte legislative privind schimbarea regimului matrimonial din Romania si doreste modificarea unei ordonante de urgenta a Guvernului privitoare la regimul refugiatilor, aplicata gresit in acest moment. Alte proiecte legislative importante presupun modificarea Legii 31 si restituirea unor bunuri imobile nationalizate asupra carora se putea exercita doar dreptul de folosinta.Mircia Giurgiu, deputat independentProiectele legislative pe care le-a pregatit parlamentarul clujean ating mai multe categorii sociale. Pentru pensionari, Giurgiu doreste transformarea tichetelor de calatorie neutilizate in bonuri valorice si stabilirea pensiei in functie de contributia la bugetul de stat, eliminind inechitatile si legile speciale care acorda pensii mai mari anumitor categorii socio-profesionale.Pentru elevii de la sate, Giurgiu doreste decontarea integrala a navetei si are conturat deja proiectul legislativ privind comercializarea mincarii nesanatoase in scoli. In plus, Giurgiu ar dori ca primii 25 de elevi din clasele V-XII din mediul rural cu rezultate foarte bune la invatatura din fiecare judet sa primeasca burse speciale. Deputatul doreste schimbarea taxei de inmatriculare dupa modelul austriac, care prevede ca aceasta sa fie de 16% din valoarea de achizitie a autoturismului.Mircea Pusca, deputat PNLPe agenda personala a alesului clujean figureaza sustinerea pachetului de legi referitoare la siguranta nationala si la organizarea serviciilor secrete. De asemenea, are in proiect modificarea legii arhivelor.Vasile Soporan, deputat PSDParlamentarul clujean a pregatit mai multe proiecte legislative. Unul se refera la despagubirea in echivalent a celor care au predat in perioada colectivizarii utilajele agricole. Un alt proiect de lege vizeaza taxa de intabulare a terenurilor pentru care s-a eliberat titlu de proprietate conform legilor 18/1991 si 1/2001. Alt proiect vizeaza introducerea in regim civil a terenurilor care au facut obiectul exproprierilor in perioada cooperativizarii. O alta initiativa legislativa pe care a pregatit-o parlamentarul clujean se refera la constituirea unor comisii consultative din unitatile administrativ-teritoriale din care ar face parte fostii primari, viceprimari si fostii consilieri locali, pentru eficientizarea rezolvarii problemelor comunitatii. Un alt proiect vizeaza obligativitatea realizarii unor cai de circulatie speciale pentru atelajele care nu mai au voie sa circule pe drumurile nationale. De asemenea, Soporan ar dori eliminarea taxei pentru paza pe care o plateste fiecare satean si are in plan o initiativa legislativa prin care structurarea bugetului de stat s-ar face mai eficient.Ekstein Kovacs Peter, senator UDMRProiectele pe care le are parlamentarul clujean se refera la interzicerea procedeului de cianurare in minerit si la modificarea legii privind raspunderea ministeriala. Concret, senatorului nu i se pare normal ca, in momentul de fata, un intreg cabinet sa poata fi suspendat si apoi demis si a spus ca are pregatit un proiect legislativ in acest sens.Norica Nicolai, senator PNLSenatorul clujean are pregatite modificari privitoare la legea cetateniei si sustine pachetul de legi privind siguranta nationala. Senatorul a spus ca lucreaza si la Legea 42, privind pregatirea populatiei pentru aparare. Mai exact, Nicolai doreste ca Parlamentul sa decida trimiterea trupelor militare romanesti in strainatate.Gheorghe Funar, senator PRMFunar doreste sa modifice Legea 430 privind institutia prefectului. Astfel, desemnarea sefilor institutiilor deconcentrate sa se faca prin concurs, si nu pe criterii politice. Senatorul PRM are in vedere printr-un proiect de lege dotarea fiecarei primarii comunale cu un autoturism de productie interna si a initiat un proiect referitor la echilibrarea pensiilor.EuroparlamentariiVasile Dincu si Konya Hamar Sandor au devenit, din 1 ianuarie, europarlamentari. Konya a pregatit mai multe rapoarte privitoare la statutul social si financiar al artistului european. Vasile Dincu a declarat ca sustine toate initiativele euro-colegilor sai.
Candelabre cu cristale Zvarovski!Cladirea-vedeta este o casa familiala care dateaza de la inceputul secolului XX, insa a fost complet renovata recent, astfel ca acum beneficiaza de cele mai luxoase finisaje. „Vorbim despre o cladire ce numara peste zece camere, sase bai si aproximativ 1.800 de metri patrati utili", a dezvaluit pentru Monitorul de Cluj Cristi Simon, director executiv al agentiei imobiliare Quantum Capital. Zona in care se afla imobilul este, bineinteles, si ea una de lux, respectiv strada Emil Racovita. Casa de 4 milioane de euro vine la pachet cu o curte de circa 2.000 de metri patrati, care contine un foisor, barbeque, dar si un teren de tenis.In interior, luxul este „la el acasa": o piscina foarte generoasa, situata la demisolul cladirii, inconjurata de ferestre termopan, camere in stil baroc... De la parchet de bambus si pina la candelabre cu cristale Zvarovski, de la marmura neagra si verde in bai si pina la jacuzzi, casa de 4 milioane de euro le are pe toate. Bunul gust troneaza, insa, peste tot, asigura specialistii imobiliari. Cumparatorii nu s-au lasat foarte mult asteptati, pina in prezent sapte persoane interesindu-se de casa. Dintre acestia, doi erau romani.Panoramele, la mare cautarePotrivit analistilor imobiliari, piata clujeana a ajuns la saturatie. „Preturile nu vor mai creste foarte mult in urmatorii ani, dat fiind faptul ca si in prezent preturile sint destul de ridicate", precizeaza Cristi Simon. Potrivit acestuia, tendintele imobiliare se muta acum catre locuintele cu panorama, aflate la inaltime. Casele din zonele Cetatuie, Gruia, dar si Zorilor, cu strazile Gheorghe Dima sau Louis Pasteur, vor fi din ce in ce mai cautate, in opinia specialistilor. Cartierul Andrei Muresanu ramine, insa, in topul celor mai cautate locatii din Cluj-Napoca. „O casa din Andrei Muresanu care are peste 1.000 de metri patrati teren adiacent valoreaza in prezent peste 1 milion de euro", estimeaza Cristi Simon. Cluj-Napoca este al doilea oras din tara, dupa Bucuresti, in materie de preturi imobiliare. In urma cu 4 ani, in Cluj-Napoca se inregistra prima tranzactie a unei locuinte pentru care proprietarul cerea peste 1 milion de dolari.
Ieri, la sediul Institutiei Prefectului Judetului Alba, a avut loc intilnirea in sedinta ordinara a Grupului de lucru mixt, coordonat de Biroul Judetean pentru Romi. Comisia isi va desfasura de acum incolo lucrarile sub autoritatea subprefectului Clement Negrut, care prin ordin al prefectului a fost numit presedinte. Din punct de vedere teoretic, acest grup de lucru ar trebui sa identifice si sa incerce sa rezolve diversele probleme cu care se confrunta comunitatile de romi din judet. Din pacate, dupa cum a declarat chiar subprefectul Negrut, anul trecut mai mult s-a vorbit decit s-a actionat astfel ca, practic, nu exista nici un motiv de lauda vis-a-vis de activitatea grupului. Pusi pe fapte mari Pe de alta parte, asa cum spun si autoritatile si reprezentantii etniei, problemele cu care se confrunta aceste comunitati sint foarte grave. Asa ca, actiune se impune. Grupul de lucru a hotarit sa renunte la proiectele vaste si teoretice care de obicei ramin doar pe hirtie si sa incerce sa rezolve probleme concrete. Astfel, pentru urmatoarea sedinta s-a hotarit sa fie intocmita o statistica a celor care nu au acte de identitate, iar apoi sa se faca toate demersurile necesare pentru a asigura trecerea lor in legalitate. Bineinteles ca despre acest aspect se discuta de citiva ani buni dar, pina in prezent, nu s-a rezolvat nimic. Problema este destul de dificila avind in vedere aspectul ca multi romi nu au un domiciliu si nici certificate de nastere. De carti de identitate nici nu se mai pune problema. Asa ca inca mai avem in judet persoane care exista faptic, dar nu exista din punct de vedere legal. Cel de-al doilea obiectiv al comisiei il reprezinta inventarierea programelor si proiectelor care pot fi finantate de fondurile structurale si gasirea unor ONG-uri care sa actioneze in interiorul comunitatilor de romi. Si pentru ca toate problemele pornesc in general de la delasarea autoritatilor locale si solutiile problemelor trebuie sa porneasca tot de acolo, rind pe rind reprezentantii primariilor vor fi invitati sa participe la sedintele grupului si sa-si prezinte problemele cu care se confrunta si solutiile pe care le propun. Noul sef al grupului de lucru, subprefectul Clement Negrut a declarat ca va incerca sa faca tot ce se poate pentru a se gasi solutii practice la problemele cu care se confrunta romii, cu toate ca nu este foarte sigur ca va reusi, avind in vedere ca cele mai multe probleme pornesc chiar din interiorul comunitatii si relatia de comunicare fireasca intre grupurile de romi si autoritati este rupta de citeva zeci de ani.
Potrivit reprezentantilor CJ Alba, aceste parteneriate au drept scop cresterea gradului de siguranta a cetatenilor din judetul Alba, precum si asigurarea ordinii si linistii publice. Practic, parteneriatele ar trebui sa duca la eficientizarea activitatii de politie din mediul rural, in conditiile in care, in ultimii 17 ani, unitatile de Politie aflate la sate s-au confruntat cu nevoi speciale. Bani pentru benzina Prin proiectul intitulat “Pentru linistea comunitatilor rurale”, CJ Alba va aloca politiei suma de 150.000 lei, pentru acoperirea contravalorii a 40 litri/luna de benzina pentru cele 67 de posturi de politie comunale, 40 litri/luna de benzina pentru cele 7 posturi de Politie TF si 60 litri/luna de benzina pentru cele 5 Birouri de Politie Rurala. Acest proiect are in vedere sporirea capacitatii de interventie a Politiei pentru un control mai bun al fenomenului infractional. Bani pentru amenajarea spatiilor Un alt proiect este cel intitulat “Politie europeana in comunitatile rurale” si are ca principal scop eficientizarea activitatii de politie in mediul rural, prin asigurarea unor conditii mai bune de desfasurare a activitatii. Consiliul Judetean Alba va aloca prin acest proiect suma de 300.000 lei, reprezentind valoarea lucrarilor de amenajare si reamenajare a incaperilor destinate activitatii specifice de primire a publicului si asistenta a vitimelor. Bani pentru supraveghere Prin inermediul proiectului “Tehnologie moderna pentru siguranta comunitatii” se are in vedere intarirea capacitatii operationale a unitatilor de politie, avind ca scop reducerea criminalitatii si realizarea unui climat de siguranta pentru locuitorii judetului Alba. Consiliul Judetean Alba va aloca in cadrul acestui proiect suma de 250.000 lei, pentru achizitionarea sistemului integrat de supraveghere a strazilor si zonelor cunoscute cu risc mare de criminalitate. “Aceste proiecte sint o incununare a relatiei foarte bune care exista intre Consiliul Judetean Alba si Inspectoratul de Politie al Judetului Alba. Cind am alocat acesti bani am avut in vedere si activitatea Politiei din ultimul an, precum si eforturile ce se fac pentru asigurarea unei sigurante mai bune a cetatenilor. De aceea, consider ca aceste proiecte sint foarte bine venite. Am gasit in domnul Tudor Grindean - seful Inspectoratului de Politie Alba si in institutia pe care domnia-sa o conduce, parteneri adevarati, care ne-au ajutat sa realizam multe proiecte ale Consiliului Judetean. Dealtfel, relatia foarte buna dintre institutiile noastre a fost apreciata si la nivel national si sper ca si anul acesta sefii Politiei Romane sa dea judetul Alba ca exemplu. În fond, este un semn ca modul in care doua dintre cele mai importante institutii ale acestui judet colaboreaza acum da roade, dar si ca rezolvarea problemelor prin parteneriate institutionale este singura cale catre succes”, a declarat presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel. Reprezenentantii CJ Alba au mai amintit ca, anul trecut, inspectorul general al Politiei Romane, chestorul Dan Fatuloiu, a apreciat Conventia de Cooperare dintre Consiliul Judetean Alba si Inspectoratul de Politie al Judetului Alba drept un “exemplu semnificativ de reusita in domeniul cooperarii institutionale” si a dispus ca acest model sa fie prezentat, printr-o adresa, tuturor Inspectoratelor de Politie drept un model actional ce trebuie generalizat la nivel national.
Un control inopinat efectuat de inspectorii ITM Alba, in data de 7 februarie, la o firma din Teius cu profil de fabricarea elementelor de prefabricate din beton a condus la adevarate surprize. Aici, au fost gasite la munca nu mai putin de 25 persoane care nu aveau incheiate contracte individuale de munca. Conform datelor primite de la ITM, persoanele in cauza au declarat pe proprie raspundere ca lucreaza la respectiva firma din data de 01.02. 2007 si nu au semnat contracte individuale de munca. Pentru nerespectarea obligatiilor legale prvazute de lege, agentul economic a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 37.500 lei. Totodata s-a dispus intrarea in legalitate prin intocmirea si inregistrarea la ITM a contractelor de munca.
Moartea sa vine pe fondul unei situatii tensionate, numarul virozelor fiind deosebit de crescut in aceasta perioda, si in conditiile in care, in tara noastra, au murit in acest an din cauza bolilor de sezon noua persoane. Fara semneParintii spun ca au dus fetita la un control medical, chiar la inceputul acestei saptamini, insa specialistul pediatru nu putut sesiza nici un fel de problema, programind vaccinul periodic, chiar pentru ziua in care a murit. La numai doua zile dupa aceea, fetita s-a stins din viata, fara ca cineva sa isi dea seama cind si cum s-a intimplat. Bunica copilului, Silvia Todoc, cea care avea grija de el in majoritatea timpului, spune ca “luni de dimineata a fost la doamna doctor, care o consultat-o, i-a spus ca nu are nimica si urma ca miercuri de dimineata sa ii faca vaccinul. Mama fetitei i-a spus ca mai tuseste. O consultat-o dar o spus ca nu are nimic. Miercuri de dimineata am gasit fetita moarta in pat. Ce sa putem spune? Noi n-am constatat ca fetita ar fi bolnava, ca ar fi avut febra sau altceva, si doamna doctor ne-a spus ca nu are nimic”.Soc pentru familieSocati, parintii au anuntat politia, care a constatat decesul si a trimis copilul la spitalul municipal din Aiud, pentru autopsie. Cel care s-a ocupat de caz, comisar sef, Augustin Ratiu, de la Politia Aiud a declarat ca “in data de 7 februarie 2007, la orele 7 am fost sesizati de Faur Alexandra cu privire la faptul ca fiica sa, Alina Faur, de trei luni si jumatate, a decedat la domiciliu. Continuam cercetarile pentru stabilirea cauzei si imprejurarilor decesului.” Ajunsa la spital, fetita a fost supusa unei autopsii, iar certificatul medico-legal, a relevat faptul ca a fost vorba despre o forma supra-acuta de viroza, transformata foarte rapid in pneumonie. Managerul Spitalului Municipal Aiud, doctorul Ovidiu Dobra a precizat ca “in cursul zilei de 7 februarie 2007, a fost adus un copil decedat, in virsta de trei luni, la care autopsia a constatat existenta unei bronho-pati acute interstitiale, pe fondul unei viroze respiratorii, care a aparut la un copil tarat (n.r. afectat, lezat, vulnerabil, expus) din toate punctele de vedere.“Era bolnavicioasaFamilia fetitei a recunoscut ca micuta avea probleme de sanatate inca de la nastere. Bunica, Silvia Todoc, spune ca “si inainte tot cam asa a fost, ca fetita era cam bolnava. Inca de la nastere a tot avut probleme. Facea aprindere de plamini, viroza si tot boli din astea, dar de cite ori mergeam ne spuneau ca nu are nimica. Pina nu mergeam cu ea la urgente sa o internam, nu stiam nimic. Acum a fost prea de tot, sa gasim fetita moarta in pat”. Medicii de la spitalul municipal cunosteau situatia fetitei, dar spun ca nu a depins de ei, fetita fiind deja moarta cind a ajuns. Mai mult, medicii spun ca in astfel de situatii este foarte greu de anticipat ce se va intimpla si ca in cazuri de pneumonie, chiar si adultii cedeaza in unele din situatii. Despre micuta Alina, doctorul Ovidiu Dobra spune ca era “un copil hipotrofic, un copil cu probleme de imunitate, un copil care a mai fost internat in spitalul nostru cu o bronho-pneumonie foarte grava, cu insuficienta respiratorie acuta, care a necesitat gavaj si oxigeno-terapie indelungata”. Medici si oameni “Nu stiu ce sa mai spun. Domnul doctor legist mi-a spus ca ar fi avut aprindere la plamini, doamna doctor spune ca n-o avut nimica, deci asta-i situatia. Va dati seama ca noi nu putem si nu stim ce sa spunem, ca noi nu suntem medici”, a adaugat Silvia Todoc, bunica fetitei, rezumind in citeva cuvinte situatia generala cu care se confrunta medicii in ceea ce priveste bolile de sezon.In judetul Alba, la fel ca in restul tarii, autoritatile sanitare au constatat o inmultire a numarului de viroze si o tendinta de acutizare a afectiunilor, mai accentuata decit de obicei.
Incepind cu ziua de miercuri, 7 februarie a.c., Partidul Conservator a inceput actiunea de stringere de semnaturi pentru depunerea Motiunii simple, la Camera Deputatilor, indreptata impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei. Conservatorii isi motiveaza actiunea prin prisma rezultatelor catastrofale pe care le-ar fi inregistrat Justitia sub conducerea Monicai Macovei.PC o acuza pe Monica Macovei ca, desi au trecut doi ani de cind se afla la conducerea ministerului, aceasta nu a prezentat inca un program coerent, concret si realist, care sa schiteze un concept de reforma in sistemul justitiei. Acestia sustin ca insasi conceptul potrivit caruia reforma ar trebui facuta prin intermediul CSM este neconstitutionala, deoarece, conform articolului 133 din Constitutie, rolul CSM este doar de a fi “garantul independentei justitiei”.In acest context, deputatul PC de Alba, Nicolae Popa, si-a manifestat increderea si speranta in faptul ca va fi intrunit numarul de semnaturi necesare, iar soarta acestei motiuni simple nu va fi precum a celei indreptate impotriva vicepremierului Marko Bela, careia i-a lipsit un vot pentru a putea fi supusa dezbaterii.
Primarul comunei Spring, Daniel Gheorghe Rusu, va fi nevoit sa-l infrunte in instanta de judecata pe avocatul Ioan Rus, presedintele PSD Alba. Acesta din urma a declarat ca este pe punctul de a depune plingere penala la Parchetul de pe linga Judecatoria Sebes in baza legii ce reglementeaza functionarea profesiei de avocat si protectia acestuia. Ioan Rus a aparat-o intr-un proces civil pe sotia medicului din Spring, Mircea Boghici, pe care l-a avut cu primarul, proces pe care avocatul sustine ca l-a castigat. Acum este aparatorul angajat de trei medici din Spring in litigiul cu Primaria si Consiliul Local deoarece nu le este vindut dispensarul medical, drept conferit de lege. In acest context, dupa ce PSD Alba i-a gazduit pe medici la o conferinta de presa, unde acestia si-au facut publice nemultumirile, primarul Daniel Rusu a prezentat intr-o conferinta de presa un material “Drept la replica”, in care Ioan Rus este facut “zimbariciul mascota” si “avocatul tuturor hotilor”. Ioan Rus se considera calomniat si defaimat ca avocat profesionist, motiv pentru care, pe baza protectiei ce o confera legea profesiei sale, va depune plingere penala impotriva primarului.
Primarul Municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, participa astazi, la lucrarile Comitetului Director al Asociatiei Municipiilor din Romania, care se desfasoara la Sibiu. Edilul va lua parte la o dezbatere la care vor participa, printre altii, Adriean Videanu - Presedintele AMR, primarul general al municipiului Bucuresti, Sulfina Barbu, Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor si Vasile Blaga, Ministrul Administratiei si Internelor. “Vor fi dezbatute probleme legislative de actualitate, care privesc administratia publica din Romania, precum si elaborarea unui punct de vedere al AMR asupra studiului întocmit de Institutul pentru Politici Publice cu privire la înfiintarea bancii autoritatilor locale si a fondului de garantare a împrumuturilor municipale, dar si identificarea unor domenii de interes pentru AMR în vederea pregatirii unor proiecte pentru a fi finantate prin Programul Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”, a declarat primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.
Dupa incheierea lucrarilor AMR (Asociatia Municipiilor din Romania), din cursul diminetii de astazi, de la Sibiu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu va face o vizita de lucru si la Alba Iulia, scopul vizitei fiind un proiect derulat in parteneriat de primarie si minister. In octombrie 2006 a fost semnata o conventie intre cele doua institutii in vederea realizarii unui proiect de modernizare a infrastructurii de apa si canalizare in Alba Iulia, respectiv in zona de locuinte Platoul Romanilor, proiect cu o valoare de circa 6,5 milioane RON, contributia ministerului fiind de 75%. Proiectul va fi finalizat in 2008. Prima etapa, care cuprinde strazile Macului si Gladiolelor, a fost contractata in 2006, lucrarile debutind in luna noiembrie a aceluiasi an, executantul fiind filiala Sibiu a firmei engleze Scanmoor Limited. Lucrarile pentru cea de-a doua etapa a proiectului, respectiv strazile Vasile Goldis si Closca au fost contractate in cursul acestei saptamini, urmind sa fie executate de firmele Instalatorul SA Alba Iulia si TIM SA Cluj Napoca. Prin acest proiect vor fi modernizati 7.000 de metri liniari de retele de apa, cu hidrantii si apometrele aferente, precum si peste 3.500 de metri liniari de retele de canalizare, cu caminele de racord si gurile de scurgere aferente. Ministrul mediului, alaturi de primarul Mircea Hava si directorul tehnic Silvia Moldovan, vor face in cursul zilei de astazi o deplasare in teren pentru a se edifica asupra stadiului lucrarilor.Tot astazi, ministrul Sulfina Barbu se va intilni cu primarul Zlatnei, Silviu Ponoran, dupa intilnire, la ora 15,30 fiind programata o conferinta de presa la care va participa sI primarul Mircea Hava.
Dezbaterea lansata de liderul judetean al PSD privind depasirea termenului legal in care ar fi trebuit organizate alegeri pentru functia de primar al comunei Rosia Montana, dupa ce ordinul prefectului Cosmin Covaciu de suspendare a lui Virgil Narita a fost confirmat prin sentinta definitiva data de Curtea de Apel Brasov, scoate la iveala anumite curiozitati. Primarul suspendat, curtat pentru candidatIoan Rus a facut solicitare scrisa Institutiei Prefectului pentru lamuriri pe aceasta tema, dar a avut si o convorbire telefonica cu dl. Mihart, director in Directia Generala pentru Relatiile cu Prefecturile (DGRP). Acesta din urma a confirmat ca a primit de la Prefectura Alba sesizarea privind oportunitatea declansarii de alegeri locale partiale pentru functia de primar la Rosia Montana. Rus apreciaza ca nerealiste motivele invocate de respectivul director - cum ca nu e bine sa suprapuna campania de alegere a primarului cu cea de alegere a europarlamentarilor. Acesta sustine ca prefectul Covaciu, desi s-a vopsit in independent, se implica politic in acel demers, el stiind ca, desi l-a suspendat pe Narita, recent i-a propus fostului primar sa candideze din nou, de data aceasta pe lista PNL, dar a fost refuzat, iar motivul tergiversarii alegerilor ar fi tocmai lipsa unui candidat cu sanse de a cistiga din partea PNL. Prefectul incurca numereleIoan Rus a tinut sa mai faca o constatare: studiind corespondenta Prefecturii cu Bucurestiul pe aceasta tema. Institutia Prefectului a trimis DGRP Bucuresti doua adrese - una pe 14 decembrie, cealalta o zi mai tirziu, pe 15 decembrie 2006. Interesant este ca numarul cu care a plecat cel de-al doilea document este cu 221 unitati mai mic decit cel anterior. Respectiv, documentul din 14 decembrie are numarul de inregistrare 27475/G/DL/2006, in timp ce a doua zi documentul urmator avea numarul 27254/G/ DL/ 2006. Cum se poate vedea, toate celelalte date ale numerelor respective coincid si au ca principal semnatar cu semnatura identica pe Prefect, Cosmin Adrian Covaciu. Deci nu se poate invoca faptul ca cele doua documente ar fi plecat de la servicii diferite. Ioan Rus declara ca singura explicatie ar fi ca prin registrul de corespondenta sint lasate spatii libere, in care se inregistreaza in fals anumite documente. Acesta ar echivala, in cel mai bun caz, cu haos in activitatea birocratica a Prefecturii, daca nu ceva mult mai grav.
Acum, ei par dispusi sa realizeze subansamble si cablaje electrice, dar si sa lucreze la autostrada Bechtel. Deocamdata este tot ce li se ofera in materie de locuri de munca, dar autoritatile din localitatile miniere sint foarte entuziaste, vazind ca agentii economici isi indreapta atentia si spre aceste zone. Pe de alta parte, si fostii mineri par foarte interesati de noile locuri de munca oferite, lucru menit sa desfiinteze mitul ca acesti oameni nu stiu si nu vor sa invete o alta meserie. De la impletitul de nuiele la “impletitul” de cabluriIn vremea cind era deputat PSD de Alba, actualul secretar general adjunct al PC, Codrin Stefanescu, avea o viziune oarecum idilica asupra a ceea ce ar trebui sa faca minerii dupa inchiderea minelor, celebra raminind pina astazi afirmatia ca acestia ar trebui sa se apuce de realizat obiecte artizanale impletind nuiele. Pina la urma, primele locuri de munca puse la dispozitia fostilor mineri au fost tot in domeniul “impletitului”, dar de cabluri electrice. Primii care s-au incumetat sa deschida o fabrica intr-o fosta localitate miniera din Apuseni au fost cei de la Ace SRL Cluj, firma care a creat deja aproximativ 300 de locuri de munca la Cimpeni. A fost vorba de prima fabrica importanta deschisa intr-o fosta localitate minera din judetul Alba. Acum, firma vrea sa-si extinda activitatea si “a pus ochii” pe orasul Baia de Aries, unde va fi deschisa o subsectie a fabricii din Cimpeni, urmind sa fie create intre 60 si 80 de locuri de munca. Potrivit viceprimarului din Baia de Aries, Gheorghe Bora, au fost facute deja demersurile pentru inchirierea fostei cantine a exploatarii miniere din localitate, unde ar urma sa fie amenajata sectia. “Pentru noi este un lucru extraordinar, un inceput. In Baia de Aries, crearea de locuri de munca este un lucru esential”, a declarat viceprimarul. El a estimat somajul real din localitate la 80%, foarte multi oameni traind din ajutoare sociale. In plus, a mai spus el, din cauza lipsei locurilor de munca, orasul se depopuleaza continuu, cei mai multi dintre tineri fiind deja plecati la Alba Iulia, la Cluj Napoca sau in strainatate, in cautarea unui loc de munca. Gheorghe Bora a mai subliniat si faptul ca multi dintre fostii mineri doresc sa munceasca, aratind ca s-au strins deja cam 250 de cereri pentru cele maxim 80 de locuri de munca ce vor fi create, alte 200 fiind strinse pentru bursa locurilor de munca ce va fi organizata in 16 februarie pentru Bechtel. Bursa va avea loc atit in Baia de Aries cit si in Abrud, cel de-al treile oras minier din judetul Alba, unde rindurile somerilor au fost recent ingrosate cu inca 500 de oameni, ca urmare a incetarii activitatii la Cuprumin Abrud.
Scriitoarea britanica J. K. Rowling a declarat pe site-ul sau de Internet ca ii pare rau ca a trebuit sa puna capat lucrului la celebra serie de aventuri “Harry Potter”, dupa 17 ani de munca, informeaza people.com.“Charles Dickens a spus-o mai bine decit mine”, a declarat Rowling, in virsta de 41 de ani: “Il priveste poate prea putin pe cititor sa stie cu ce tristete am pus penita jos la finalul unei sarcini care a durat doi ani; sau cum se simte un autor cind arunca o parte din el in lumea intunecata”, l-a citat scriitoarea pe Dickens, adaugind: “eu am facut-o timp de 17 ani”. Rowling a anuntat pe 1 februarie ca cea de-a saptea si ultima parte a seriei, “Harry Potter and Deathly Hollows”, va fi publicata pe 21 iulie. Cartile din seria “Harry Potter” s-au vindut in 325 de milioane de copii in lumea intreaga si au fost traduse in 64 de limbi. Cel mai recent volum al seriei, “Harry Potter si Printul Semipur”, s-a vindut in 2.009.574 de copii in Marea Britanie in prima zi de la lansarea pe piata. “Harry Potter and the Deathly Hallows” s-a situat pe primul loc in topul vinzarilor de carte de pe celebrul site Amazon, la doar opt ore dupa ce fanii au primit permisiunea de a-si rezerva un exemplar si ar putea deveni cea mai bine vinduta carte din istorie.“Chiar daca depling sfirsitul, ma simt implinita”, a mai declarat scriitoarea, adaugind ca “dintre cele sapte carti, «Harry Potter and Deathly Hallows» este preferata mea si este modul cel mai frumos de a incheia o serie”.
Prezenti la un eveniment monden miercuri seara, “Trupa Veche” a formatiei “Vama Veche” s-a reintilnit pentru prima data de la despartire cu... Tudor Chirila. Acestia au declarat ca au fost la noile spectacole “Vama” si ca le-au placut foarte mult. Ceea ce nu este de mirare, avind in vedere ca cele doua trupe cinta in concerte aceleasi melodii. Iar acest fapt s-a concretizat in doua procese. Cei de la “Trupa Veche” ii cer lui Chirila si lui Eugen Caminschi daune de 60.000 de euro pentru ca au cintat in spectacole melodii ce poarta semnatura “Vama Veche”. Iar, in cel de-al doilea, aceiasi reclamanti cer interdictia ca “Vama” sa mai cinte aceste piese in concerte.Procesele sint inca la inceput, dupa cum a declarat Alina Macarie, PR Manager al celor doua trupe. “Avocatii sint cei in masura sa faca declaratii. Cind situatia va fi ceva mai concreta, atunci vom informa si noi publicul”, a spus aceasta. Cert este ca orgoliile sint foarte mari, iar un astfel de scandal era previzibvil. Ca la orice despartire, de altfel...
Moga, Simplu si Andra inca mai spera ca cei de la TVR sa se razgindeasca si sa reprimeasca in concurs piesa “Dracula, My Love”. Desi sint constienti ca sansele nu sint decit de 1% ca acest lucru sa se intimple, ei nu si-au pierdut speranta si se pregatesc intens pentru finala de simbata seara.Finala concursului Eurovision este intr-o nebuloasa totala. Ramine de vazut in urma tuturor acestor scandaluri, cine ne va reprezenta la Helsinki. Si, mai ales, cum anume o va face. Increzatoare in fortele proprii, “gasca” Simplu se pregateste de zor pentru o eventuuala prestatie de simbata seara, pe scena Eurovision-ului. “Noi sintem pregatiti oricind. Pot sa ne anunte ca participam in concurs chiar si cu o ora inainte. Ca noi sigur ne vom descurca”, afirma Smiley miercuri seara, cind nu aveau niciun indiciu in ceea ce priveste solutionarea contestatiilor. Marcat de aceste evenimente si dorindu-si foarte mult sa reintre in concurs, acesta a adaugat: “Sa dea Dumnezeu sa ne vedem simbata seara la Eurovision”.Peste 12.000 de semnaturi pentru “Dracula, My Love” in concursToti fanii melodiei “Dracula, My Love” au avut ocazia sa voteze reintrarea acestei piese in competitie. Astfel, peste 12.000 de fani, in 48 de ore, au pledat pentru aceasta situatie pe care ei o considera o nedreptate. De asemenea, toti cei care au votat prin telefon sau SMS in cadrul semfinalelor piesele care au fost eliminate sint nemultumiti si doresc sa-si primeasca banii inapoi. Adica peste 6.000 de euro, care, conform lui Dan Manoliu, coordonatorul Eurovision-ului, vor fi folositi pentru acoperirea cheltuielilor de televoting. Si nicidecum nu vor fi returnati.
Cea de-a 57-a editie a Festivalului de film de la Berlin (8-18 februarie) va intinde joi covorul rosu pentru vedetele invitate la prestigiosul eveniment: Robert de Niro, Clint Eastwood sau Sharon Stone, informeaza AFP.Berlinala se va deschide cu filmul francez “La mume”, in regia lui Olivier Dahan, despre viata celebrei cintarete Edith Piaf, care concureaza pentru Ursul de Aur alaturi de alte 21 de filme din intreaga lume.Printre starurile asteptate sa participe la festival se numara Cate Blanchett si David Soderbergh, veniti pentru a prezenta filmul politist “The Good German”, a carui actiune are loc in Berlinul anilor ‘40, Clint Eastwood, Isabella Rossellini, Robert de Niro, Sharon Stone, Lauren Bacall si Marianne Faithfull. Juriul editiei de anul acesta, prezidat de regizorul american Paul Schrader, va fi format din actorii William Dafoe, Mario Adorf, Hiam Abbass, Gael Garcia Bernal, producatoarea Nansun Shi si editorul Molly Malene Stensgaard. Printre filmele cele mai asteptate din cadrul unui program foarte axat pe politica, asa cum se intimpla frecvent la Berlinala, se numara “Letters from Iwo Jima”, in regia lui Clint Eastwood, prezentat in afara competitiei, si “The Good Shepherd”, in regia lui Robert De Niro, despre infiintarea serviciilor secrete americane. Romania, reprezentata prin MitulescuRomania este reprezentata la editia de anul acesta a Berlinalei de lungmetrajul de debut al lui Catalin Mitulescu, “Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii”, in cadrul sectiunii Generation 14plus, si de scurtmetrajul “The Sound of Mountains” de Alexandru Belc, prezentat printre scurtmetrajele pe teme legate de mincare, distractie si film, ce vor fi prezentate in programul Eat, Drink, See Movies - Celebrating Culinary Cinema.Totodata, actrita Maria Popistasu este prima participanta din Romania la proiectul “Shooting Stars”, derulat de European Film Promotion - o retea de promovare a filmului european - in primul weekend din timpul festivalului.
Piata imobiliara si cea a mobilierului se afla in interdependenta. Dezvoltarea unora depinde de evolutia celorlalti. Accentele care se pun in acest an pentru piata mobilierului sint reflectate si de optiunile publicului din 2006 si din vinzarile inregistrate. Clientii producatorilor de mobila din Romania, dar si din regiune s-au indreptat spre achizitionarea unui mobilier care se incadreaza intr-un registru modern, confortabil si tihnit, potrivit unui studiu al companiei Mobexpert. O alta directie relevanta pentru 2006 a fost aceea de a folosi materiale precum lemnul, cu nuante inspirate de natura si detalii care dau caldura caminului. Tendinta este asemanatoare cu cea din tarile europene de origine latina: Franta, Italia, Spania, spre deosebire de tarile nordice unde predomina culori mai reci si se foloseste mult metalul si sticla. Un segment de mobilier care s-a dezvoltat bine in 2006, avind o evolutie buna incepind cu 2004 este cel etnic-chic, elemente de mobilier cu influente coloniale, asiatice, feng-shui. Tendintele din acest an in privinta stilului se indreapta tot mai mult pe forme minimaliste, simple, linii drepte, detaliile din ce in ce mai putine. Materialul in voga care va reveni in forta este nucul, acesta fiind la mare cautare prin anii ‘70. In 2007, el apare in nuante variabile, singur sau in combinatii cu nuante de bej au elemente de metal. De asemenea, compozitia alb-negru atrage din nou, reprezentantii din domeniu apreciind ca anul acesta va genera volume mai mari. Canapelele din piele au continuat sa ocupe o pondere importanta in vinzarile din 2006, iar pentru acest an, tendintele indica o inclinatie catre canapele imbracate in stofa valoroasa.
Soarta taxei de prima inmatriculare se va decide in cel mult doua saptamini, avind in vedere faptul ca oficialii europeni se vor deplasa la Bucuresti pe 19 februarie, pentru discutii cu omologii lor de pe plaiuri mioritice. Pina acum, ministrii români se agata, precum inecatul de radacinile de pe mal, de tot ce pot: mai nou, de strategia Comisiei Europene privind reducerea noxelor, adoptata ieri. Ce nu vor sa vada guvernantii este faptul ca strategia nu este o insulta la adresa concurentei pe piata auto, chiar daca este deja mult blamata si contestata, in principal de producatorii germani.Sigur, aceste masuri de amploare au rolul lor in economia jocului si nu isi propun respingerea unui act adoptat, ci eventuale aminari si mai ales concesii din partea UE, care sa le compenseze eventualele pierderi datorate noului cadru. Pentru ca, indiferent ca vor scumpi masinile si vor vinde mai putin sau vor micsora marja de profit, producatorii vor fi tot pe minus. Ori, pe considerentul ca protectia mediului e o responsabilitate comuna, ei incearca sa plaseze pe umerii autoritatilor o parte din aceste costuri.Lucrurile sint normale in economii in care regulile jocului functioneaza, sint respectate si sint facute pentru egalitatea sanselor. Numai ca la noi nu putem vorbi de asa ceva, atentionarile primite de la UE fiind pe motiv ca legislatia in domeniu favorizeaza anumite categorii economice si interese personale, disturbind concurenta.
Comisia Europeana a prezentat ieri o strategie ampla privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale autovehiculelor comercializate in Uniunea Europeana. Documentul prevede scaderea limitelor admise la un nivel mediu de 130 de grame pe kilometru pina in 2012, cu 33 grame pe kilometru mai putin decit in prezent. Strategia este complementara eforturilor pentru combaterea incalzirii globale - asigurau astazi comisarii pentru industrie si pentru mediu, Gunter Verheugen, respectiv Stavros Dimas, si incearca gasirea unui echilibru intre necesitatea protejarii mediului fata de riscurile efectului de sera, inovatiile din domeniul constructiei autoturismelor, dar si a pastrarii locurilor de munca. In esenta, noua strategie prevede pina in 2012 o reducere a emisiilor de dioxid de carbon la autoturismele noi de pina la 120 de grame pe kilometru si in paralel, incurajarea folosirii biocombustibililor, in mare masura. Oficialii au recunoscut in comentariile solicitate de presa ca strategia poate avea urmari asupra pretului autoturismelor, aducind insa argumentul ca pretul va fi echilibrat de consumul redus, dar si de costurile reduse ale biocombustibililor, care vor fi folositi in anii urmatori in proportie tot mai mare. Verheugen isi exprima speranta ca presiunea costurilor nu va determina achizitionarea autoturismelor din afara spatiului comunitar. Rugat sa detalieze cum pot fi reduse emisiile de dioxid de carbon, Verheugen a raspuns prompt: prin utilizarea biocombustibililor, prin stabilirea unor standarde minime de eficienta pentru aparatele de aer conditionat, a unor limite privind rezistenta pneurilor la rulare si mai ales a unor indicatori referitori la turatia la care este realizata schimbarea treptelor de viteza. Oficialii europeni aratau ca in perioada urmatoare se va evalua impactul strategiei, urmind ca executivul comunitar sa inainteze o propunere legislativa pina la mijlocul lui 2008, cele 27 de state membre fiind incurajate prin noua strategie sa ofere stimulente fiscale pentru achizitia de automobile mai putin poluante.
Numai ca, pe plaiurile mioritice axioma pare a atrage dupa ea un semn de intrebare. Pentru ca rolul falimentului este jucat de cele mai multe ori de autoritati. Conform unei hotariri a guvernului data ieri, lista neagra cu societati de stat, monitorizate pentru ca inregistreaza pierderi s-a micsorat substantial. Pe baza indicatorilor economico-financiari din perioada 2005-2006, au fost eliminate de pe lista 33 de companii. Au mai ramas 16 asupra carora AVAS va trebui sa hotarasca in termen de 6 luni daca vor fi privatizate, restructurate sau lichidate. Printre fericitii cistigatori se numara societati ca Romgaz, Electrica, Metrorex, Aeroportul International Henri Coanda sau Tarom, care au reusit sa demareze programe ce le pot garanta viabilitatea. Si vor avea de acum libertate totala in a-si intocmi planurile de afaceri.Eterna aminareAu ramas pe lista 16 societati intre care Termoelectrica, Electroputere, Rulmentul sau Tractorul Brasov. Acestea din urma inregistreaza in continuare pierderi si intirzieri la plata facturilor, motiv pentru care nu vor putea face majorari salariale. AVAS are 6 luni pentru a realiza privatizarea, restructurarea sau lichidarea voluntara a acestor societati si, in paralel, luarea unor masuri de protectie sociala a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Dupa cum a hotarit guvernul, personalul de la aceste societati, care nu este preluat ca urmare a privatizarii sau vinzarii de active, va primi la momentul concedierii o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie. Angajatii de la societatile care au fost scoase de pe lista neagra vor putea primi salarii mai mari.Lege sau tocmeala?Ministerul Justitiei (MJ) “a avizat cu observatii” proiectul de Ordonanta a Guvernului privind aminarea aplicarii Legii 85/2006 referitoare la procedura insolventei la un numar de operatori economici.Potrivit Biroului de presa al MJ, observatiile au fost expres mentionate in sedinta de Guvern si in actul normativ in momentul avizarii acestuia de catre ministrul justitiei.“Observatiile au vizat in principal faptul ca neaplicarea prevederilor Legii 85/2006 afecteaza dreptul creditorilor de a urmari satisfacerea creantelor lor, ca initiatorul nu a obtinut in prealabil avizul Comisiei Europene pentru ajutorul de stat (cit timp in masa de datorii a societatilor de pe lista o pondere insemnata o au datoriile catre stat, iar masura propusa de a face inaplicabila procedura de insolventa constituie ajutor de stat), precum si faptul ca prevederile Legii 85/2006 care incrimineaza faptele avind relevanta penala nu se vor mai aplica in aceasta perioada”, se arata in comunicatul MJ.
Senatorii au hotarit ca referendumul nu poate fi organizat cu trei luni inainte si cu 45 de zile dupa orice fel de alegeri, fie ele locale, nationale sau pentru Parlamentul European. Senatul a revenit asupra unui proiect de lege privind organizarea si desfasurarea referendumului, dupa ce aceasta a fost retrimis in Parlament de presedintele Traian Basescu. In formularea de la Cotroceni se stipula ca fiind excesiv termenul initial, de sase luni prevazut pentru perioada dinainte si dupa organizarea referendumului. Senatorii s-au conformat si au adoptat un amendament al senatorului PSD Serban Nicolae care a redus termenul initial. Modificarea a fost facuta cu 59 de voturi “pentru”, 15 “contra” si 3 abtineri, astfel ca “organizarea referendumului national nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, ori pentru Parlamentul European si nu se poate organiza cu mai putin de 3 luni inainte de data alegerilor mentionate si in termen de 45 de zile dupa aceasta data”.Votul final asupra intregului proiect de lege se va da insa intr-o sedinta viitoare a Senatului.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, vrea sa-si impuna cel mai fidel discipol, Corina Cretu, tocmai in fruntea listei PSD pentru alegerile europarlamentare. Social-democratii care se doresc pe acea lista s-au aratat deranjati de faptul ca “pupila” fostului sef al statului va deschide lista, dupa cum ne-au declarat surse din cadrul partidului. Si aceasta pe motiv ca cei mai multi dintre ei sustin ca s-au zbatut ani buni ca actuala conducere sa le recunoasca meritele pentru a ocupa un post de europarlamentar, in timp ce pe senatorul Corina Cretu nu o “califica” decit indelungata colaborare cu Ion Iliescu. Colaborare care dateaza inca din 1992, cind a indeplinit functia de expert la Presedintia Romaniei, Cabinetul purtatorului de cuvint. Colaborarea dintre Ion Iliescu si Corina Cretu nu s-a incheiat nici in perioada 1996 - 2000, cind actuala senatoare a fost expert la Senatul Romaniei. Aleasa deputat in noiembrie 2000, Corina Cretu renunta pentru a fi alaturi de mentorul sau, Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, ca purtator de cuvint si sfatuitor. “Usor confuza”Nu a fost suficient. Cel poreclit “Bunicuta” sau “batrina sandrama stalinista”, adica Ion Iliescu, a avut mereu grija de discipolul sau. Astfel, Corina Cretu a fost numita pe 20 iunie 2002 membru al Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune din partea Presedintiei. Cretu a fost propusa in aceasta functie chiar de Ion Iliescu. Cu toate ca a fost doi ani in CA a TVR, Corina Cretu nu stia cine sint directorii celor patru canale publice de televiziune, conform unui interviu televizat pe care il acorda in 2005. Corina Cretu nu a fost agreata de fosta conducere a PSD. Adrian Nastase, pe vremea cind avea friiele partidului declara ca “domnisoara Corina Cretu este usor confuza”, referindu-se la afirmatiile fostei consiliere a lui Ion Iliescu. In opinia Corinei Cretu, PSD de-abia putea trece pragul electoral daca presedintele partidului raminea Adrian Nastase.
Alesii s-au simtit lezati si, la indemnul presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu (PSD), au conceput un apel prin care ii cer lui Basescu sa-si ceara scuze public. “Presedintele trebuie sa inteleaga faptul ca singurul organ suprem care are atributul de a legifera este Parlamentul si nimeni nu poate da indicatii Parlamentului cum sa faca”, s-a revoltat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. “In spiritul si litera Constitutiei, care stipuleaza la art.80, alin.1, ca presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, Birourile permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor solicita presedintelui Traian Basescu sa revina public asupra afirmatiilor privind Parlamentul Romaniei facute cu prilejul sedintei de bilant a DNA din 6 februarie”, se arata in proiectul de declaratie al Birourilor reunite.Apelul a fost adoptat de conducerile Camerei Deputatilor si Senatului cu 18 voturi “pentru”, doua “impotriva” - ale PD - si o abtinere, a deputatei PC Daniela Popa.Democratii si-au justificat votulDemocratii si-au justificat pozitia si au sustinut ca membrii Birourilor reunite si-au pus singuri cenusa in cap, simtindu-se vinovati. PD considera ca solicitarea Parlamentului catre presedintele Traian Basescu de a-si cere scuze este “excesiva” deoarece seful statului nu s-a referit in criticile sale la institutia Parlamentului, a declarat, joi, liderul grupului parlamentar al PD din Camera Deputatilor, Cristian Radulescu. “Declaratia presedintelui Traian Basescu este binecunoscuta si se referea la acei anumiti oameni politici care, prin votul lor, favorizeaza anumite grupuri de interese”, a afirmat Cristian Radulescu.UDMR vrea nuantari, nu scuzePresedintele UDMR Marko Bela a declarat, joi, ca scrisoarea de protest a Birourilor Permanente ale Parlamentului adresata sefului statului nu vizeaza primirea de scuze prezidentiale, ci mai degraba o nunatare a pozitiei lui Traian Basescu fata de Parlament. “Nu sint de acord cu ideea ca cineva sa fie obligat sa-si ceara scuze, dar, cind cineva a avut o afirmatie neadecvata, putem sa solicitam sa-si revizuiasca, sa-si nuanteze parerea exprimata in legatura cu ceea ce s-a pronuntat”, a apreciat Marko Bela. In opinia liderului UDMR, scrisoarea in cauza nu are o valoare juridica, dar are “o forta politica”, prin sustinerea acordata de reprezentantii partidelor politice care au fost de acord cu continutul ei. In ceea ce priveste pozitia adoptata de UDMR fata de aceasta problema, Marko a aratat ca demersul Birourilor Permanente ale Parlamentului poate fi “un instrument util” atunci cind se creeaza o divergenta intre Parlament si Presedintie sau intre alte institutii ale statului. “Eu as sugera tuturor sa-si cintareasca cuvintele”, a spus Marko Bela, care a pus “criza morala” cu care se confrunta actuala guvernare pe seama tuturor factorilor politici, de la presedintele tarii si guvernanti pina la partidele de opozitie. Liderul UDMR a afirmat ca actorii politici au lasat discursul politic sa coboare “la un nivel inacceptabil”, problemele nemaifiind dezbatute “decit prin invective, iar liderii politici isi acuza adversarii de minciuna”. “Toti sintem vinovati ca s-a ajuns la un nivel inacceptabil al discursului arogant si agresiv, ca am lasat sa se discute in viata politica cu invective si nu am sanctionat aceasta retorica”, a conchis Marko Bela.PRM vede o criza constitutionalaDeputatul PRM Lucian Bolcas a declarat, joi, ca PRM sustine declaratia adoptata de Birourile permanente prin care se solicita scuze din partea presedintelui Traian Basescu, deoarece Romania se afla acum intr-o criza constitutionala din cauza jignirilor aduse forului legislativ de seful statului. “Sintem intr-un moment politic extraordinar de complex provocat de atitudinea anticonstitutionala a lui Traian Basescu. De la o criza politica reprezentata de conflictul intre PD si PNL, s-a ajuns la o criza institutionala creata de animozitatile intre presedinte si premier, iar acum ne aflam la o criza constitutionala provocata de jignirile grosolane adresate Parlamentului de Traian Basescu”, a spus Bolcas.Vacaroiu dixitPresedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a declarat, joi, ca Birourile Permanente reunite ale Parlamentului au adoptat o declaratie, ca reactie la afirmatiile presedintelui Traian Basescu de la sedinta DNA, in care i se solicita public sa iasa si sa isi retraga afimatiile la adresa Parlamentului.
Una dintre cele mai interesante intilniri de miercuri seara a fost duelul de pe “Teatrul Viselor” din Manchester dintre Anglia si Spania, ibericii impunindu-se cu scorul de 1-0 prin superba reusita a lui Iniesta din minutul 63. Infringerea a fost cu atit mai usturatoare pentru gazde, cu cit forta ofensiva a elevilor lui Steve McClaren a fost aproape inexistenta, jurnalistii de la BBC afirmind ca “Anglia a evoluat atit de slab, incit cu greu ne putem aminti vreo parada a lui Iker Casillias”. Acesta este cel de-al patrulea meci in care britanicii nu izbutesc sa cistige, fiind de asemenea, prima infringere de pe teren propriu a Angliei din era post-Eriksson. Spania, cu cinci jucatori de la Valencia in primul “unsprezece” a jucat foarte exact in aparare, elevii lui Luis Aragones dominind clar mijlocul terenului, Xavi fiind omul-cheie in angrenajul ibericilor. Tabloidul britanic “The Sun” nu a ratat ocazia de a-i ridiculiza din nou pe componentii “nationalei” Angliei, titrind: “Matadori - Plictisitorii lui McClaren: 1-0”, desi mentioneaza faptul ca miercuri seara au lipsit de pe teren jucatori precum John Terry, Joe si Ashley Cole, Owen Hargreaves si Wayne Rooney.
Campioana Romaniei la baschet masculin, CSU Asesoft Ploiesti, a reusit sa se impuna in fata formatiei Dinamo Bucuresti cu scorul de 77-66 (21-15, 10-23, 26-13, 20-15), in prima mansa a sferturilor de finala ale Cupei Romaniei, devenind astfel, favorita la calificarea in semifinalele competitiei. Cel mai bun jucator al prahovenilor a fost Bojan Obradovic, care a reusit 26 de puncte, dintre care 3 cosuri de 3 puncte, 13 recuperari si 4 pase decisive, in timp ce jucatorul determinant la oaspeti a fost Demetrius Williams, cu 17 puncte, 18 recuperari si 4 pase decisive. La finalul partidei, presedintele ploiestenilor, Alexandru Iacobescu, nu s-a aratat prea incintat de modul in care au evoluat baschetbalistii sai, insa si-a exprimat increderea ca Asesoft-ul se va califica in semifinale. De cealalta parte, tehnicianul “ciinilor rosii”, Alexandru Vinereanu, s-a declarat dezamagit de prestatia elevilor sai: “11 puncte este o diferenta care in baschet se poate intoarce oricind, dar sincer nu sint prea optimist. Noi trecem printr-o perioada nefasta, nu am cistigat de patru meciuri, insa ne jucam sansa pina la capat”.
Prestatie slaba Chiar daca au invins cu scorul de 2-0, prin golurile marcate de Ionut Mazilu in minutul 76’ si de Adrian Mutu, in minutul 89’, “tricolorii” au facut un meci slab si au aratat ca mai au mult de muncit pentru a putea spera la un rezultat pozitiv in meciul cu Olanda, de la sfirsitul lunii martie, din cadrul preliminariilor pentru Campionatul European. Din pacate, cei aproximativ 5.000 de spectatori care s-au adunat in tribunele stadionului “Lia Manoliu” sperau sa vada mai multe de la “tricolori”, insa au primit un Mutu care a disparut treptat din joc, un Contra care a gresit multe pase, un Cocis dezorientat, un Marica mai mult absent si chiar un Danut Coman nesigur pe el. Poate ca elevii lui Piturca au o scuza pentru prestatia din partida cu Moldova, acestia dorind un adversar de top, cum ar fi trebuit sa fie Italia, insa acest meci nu s-a mai putut disputa din cauza problemelor cu huliganii din Peninsula. Piturca se astepta la mai mult Ambitia mai mare s-a vazut in momentul in care, in repriza a doua au fost introdusi jucatori din Liga I, precum Nicolita, Mazilu, Andrei Cristea si Buga. De altfel, chiar daca acestia nu au impresionat foarte mult, avind inca probleme din punct de vedere fizic, s-a vazut clar ca echipa noastra a capatat un plus de prospetime, in special in compartimentul ofensiv. Acest fapt a fost recunoscut si de selectioner, care a recunoscut ca inca sint probleme cu fizicul la unii jucatori. “A fost un meci destul de greu, dar concluziile le voi trage dupa citeva zile, dupa ce voi vedea din nou meciul pe caseta video. Se vede o lipsa de forma fizica la unii dintre jucatori, dar sper ca totul sa se remedieze pina la ora jocului cu Olanda. Am introdus 20 de jucatori in acest meci si am fost, sa spunem, multumit de unii fotbalisti, precum Cristea, care nu a evoluat rau, sau Mazilu, care a revenit din nou cu gol la nationala. S-a vazut o diferenta de concentrare si motivatie”, a declarat Piturca. Antrenorul a adaugat ca jucatorii Gabriel Tamas si Sorin Ghionea au gresit în meciul de miercuri: “Nu au fost nesincronizari în timpul jocului, au fost greseli personale grave. Nu trebuie sa fim diplomati, Tamas a gresit de doua ori, iar Ghionea o data”. Piturca a mai spus ca ar fi dorit ca la meciul amical cu Republica Moldova, disputat pe stadionul National din Complexul Sportiv “Lia Manoliu”, sa asiste mai multi spectatori. “Ma asteptam la mai multi spectatori, la 50-60.000, pentru ca echipa venea dupa victoria cu Spania. În Italia, daca se juca, se vindeau 100.000 de bilete si nu este normal pina la urma sa vina atit de putini la noi”, a spus Piturca.Dobrovolski: Am întilnit una dintre cele mai puternice echipe din Europa Selectionerul Republicii Moldova, Igor Dobrovolski, a declarat ca echipa sa a întilnit, miercuri, în meciul amical de la Bucuresti, un adversar puternic, “o echipa a României care este printre cele mai puternice din Europa”. “Au fost doua reprize diametral opuse, în prima am reusit sa aratam un fotbal bun, dar din pacate în partea a doua s-a întimplat exact ce nu vroiam. Cred ca în prima repriza s-a dovedit faptul ca în momentul de fata nu mai sint echipe slabe, iar daca tinem cont de jocul nostru cred ca Moldova merita mai mult. Ma bucur ca acest joc mi-a permis sa verific mai multi jucatori din generatia tinara”, a spus Dobrovolski la finalul meciului pierdut, cu scorul de 0-2, în fata reprezentativei României. Mutu: Nu a fost un meci edificatorAtacantul Adrian Mutu a declarat, miercuri, ca dupa un meci amical cum a fost cel cu Moldova, cistigat cu scorul de 2-0, nu se pot estima sansele reprezentativei României de a învinge Olanda în preliminariile Campionatului European din 2008. “Sint multumit ca am cistigat si ca avem înca o victorie în palmares. Acest meci de pregatire ne-a dat satisfactie mai mult din punct de vedere al scorului. Un meci cu Moldova nu spune mare lucru. Nu poti spune, dupa un asemenea meci, ce sanse avem cu Olanda”, a spus Mutu, la finalul întilnirii disputate pe stadionul National din Complexul Sportiv “Lia Manoliu”. Mutu a apreciat, totusi, ca victoria obtinuta în fata Moldovei este una de moral pentru “tricolori” în perspectiva întilnirii cu Olanda. “Daca jucam cu Italia bine si pierdeam, probabil moralul ne-ar fi scazut. Obiectivul meu e acelasi mereu, sa duc echipa nationala la victorie, prin goluri, pase de gol sau o alunecare la locul potrivit”, a completat Mutu. Internationalul român al formatiei AC Fiorentina a comentat si faptul ca fundasul Cosmin Contra a fost huiduit de suporterii de la tribuna a II-a, în prima repriza a meciului cu Olanda. “Contra are 56 de meciuri la nationala, a aratat aceeasi determinare si agresivitate ca întotdeauna. E printre putinii care au dat mereu tot ce pot. E pacat sa auzim injurii si fluieraturi la adresa unui jucator care a avut tot timpul respect pentru tara lui, pentru echipa nationala. A fost vorba de o parte a publicului, iar în repriza a doua chiar l-au aplaudat. Cind începe unul sa înjure, ceilalti se iau dupa el. Nu poti sa nu auzi aceste lucruri, dar trebuie sa gasesti forta sa mergi înainte si sa joci pentru cei care te admira si te iubesc”, a mentionat Mutu. Adrian Mutu a mai spus ca se astepta sa fie huiduit de suporteri la meciul cu Moldova. “Ma gindeam ca ma vor înjura, dar ca o sa dau eu un gol, doua si gata. Daca dai totul pe teren, te aplauda, iar asta s-a vazut cind l-au aplaudat si pe Contra. Este un public mai sensibil. Suporterii te iubesc, dar te si contesta, nu conteaza ca e Bucuresti sau în alta parte”, a subliniat Mutu.
Este un nou semnal de alarma lansat de experti. Avertisment care urmeaza valului de scrisori capcana care s-a abatut in ultimele zile asupra Marii Britanii. “Tara va fi paralizata, daca va avea loc un atac terorist cu folosirea armelor de distrugere in masa”, atrag atentia specialistii, subliniind ca “regatul s-ar putea fringe sub amenintarea unor atentate chimice sau biologice”. In raportul publicat in acest sens si prezentat de Sky News, expertii se adreseaza guvernului, indemnat sa se gindeasca la masuri menite nu atit sa pregateasca opinia publica pentru tot felul de eventualitati, cit sa evite starile de panica, manifestarile de instabilitate psihologica la nivelul societatii. Drept argument suprem, autorii raportului amintesc de avertimentele lansate anul trecut de MI-5, serviciul de spionaj intern, potrivit caruia folosirea de catre grupurile teroriste a armelor chimice, biolgice sau nucleare impotriva Marii Britanii nu trebuie sa fie deloc exclusa. “Regatul Unit ar putea da dovada de fragilitate in fata unui atac cu arme de distrugere in masa, iar starea de teama generala, sentimentul de neputinta si insecuritate in fata unui inamic necunoscut si invizibil nu vor face decit sa destabilizeze si mai mult situatia”, sustin expertii.
Mai multi influenti senatori americani s-au declarat pregatiti pentru un ‘’razboi de uzura’’ împotriva strategiei presedintelui republican George W.Bush cu privire la Irak, în contextul impasului la care s-a ajuns în legatura cu textul unei rezolutii care sa exprime dezacordul Senatului fata de aceasta strategie, relateaza AFP. ‘’Este vorba de un proces, de a exercita o presiune crescinda asupra presedintelui’’, prin continuarea dezbaterii cu privire la strategia pentru Irak, a explicat pentru presa numarul trei al democratilor din Senat, Charles Schumer. ‘’Nu vom putea taia finantarea razboiului chiar de miine, din cauza dreptului de veto prezidential, dar cu siguranta îl putem obliga pe presedinte sa-si schimbe politica’’, a conchis Schumer. Republicanii si democratii se acuza reciproc Liderul democrat din Senat a facut aceste remarci miercuri, la doua zile dupa blocarea din motive procedurale a dezbaterii pe marginea unui proiect de rezolutie fara caracter constringator, dar care ar fi exprimat oficial dezacordul Senatului american fata de propunerea presedintelui Bush de a trimite 21.500 de soldati suplimentari în Irak. Dupa acest blocaj, care i-a permis liderului de la Casa Alba sa evite o stinjenitoare dezavuare publica, republicanii si democratii din Senat se acuza reciproc ca încearca sa se sustraga de la o dezbatere cu privire la Irak. În ce-i priveste, potrivit Associated Press, liderii democrati din Camera reprezentantilor au în vedere o abordare simpla pentru dezbaterea de trei zile programata pentru saptamina viitoare cu privire la razboiul din Irak si intentioneaza sa supuna la vot o rezolutie scurta si simpla împotriva strategiei lui Bush, la care ar dori sa si-i ralieze si pe republicani. Seful comisiei pentru servicii militare a Camerei, democratul Ike Skelton, a apreciat ca ‘’sint slabe sansele ca schimbarea de tactica propusa de Bush sa îmbunatateasca situatia de securitate din Irak’’.
In acelasi timp, practic, armata americana a decis deplasarea mai catre granitele Rusiei a sistemului ei de aparare antiaeriana. In ajun, ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, prezentase in parlament planurile de perfectionare a fortelor militare nationale. Robert Gates vrea o armata mai numeroasa “Avem nevoie de intregul spectru de mijloace militare, atit de trupe terestre, capabile sa lupte cu armate numeroase si putenice, dar si de unitati mobile cu destinatie speciala, capabile sa indeplineasca misiuni de combatere a terorismului, pentru ca noi nu stim ce se intimpla in state precum Rusia, China, Coreea de Nord, Iran si altele”, a spus Gates, vorbind la audierile din comisia de inarmare a Camerei reprezentantilor din Congresul SUA. Potrivit BBC, spre deosebire de predecesorul sau, Donald Rumsfeld, noul patron al Petagonului a chemat la sporirea efectivului uman al armatei si a corpului de puscasi marini. O necesitate evocata in egala masura, inclusiv de presedintele George Bush. “Cu exceptia luptei impotriva terorismului international, trebuie sa fim foarte atenti la pozitiile extrem de schimbatoare ale unor tari ca Rusia si China, care, in plus, isi dezvolta propriile lor armate”, a subliniat Gates. Speculatii confirmate Numit ministru al apararii in decembrie anul trecut, Gates a declarat in ziua instalarii sale in noua functie ca “Vladimir Putin incearca sa restituie pentru Rusia statutul de mare putere, sa renasca mindria nationala a statului, bucurindu-se de o mare popularitate la el acasa pentru ceea ce incearca sa faca”. Putin, spunea la acea data succesorul lui Rumsfeld, doreste sa restabileasca influenta exercitata altadata de Moscova asupra Orientului Mijociu, depune eforturi substantiale pentru a-si reinstaura cu ajutorul resurselor naturale de care dispune, controlul asupra fostelor republici sovietice si nu numai. Ultima interventie a lui Gates nu face decit sa confirme speculatiile analistilor rusi, in opinia caruia, pe masura apropierii alegerilor prezientiale americane, retorica antiruseasca se va amplifica, iar daca lucrurile nu sint bine tinute in friu, consecintele s-ar putea dovedi dintre cele mai neplacute.
Urmatorul ciclu bugetar al Uniunii Europene se intinde din acest an pina in 2013. Monitorul va prezinta principiile de alocare a fondurilor europene si sumele pe care Romania le poate obtine prin aplicarea de proiecte in domenii specifice de interes local, regional si pan-european. Agricultura si coeziunea, prioritati bugetare Bugetul Uniunii Europene se aloca pentru finantarea unor politici comunitare, cele mai mari sume mergind la politica agricola comuna si politica de coeziune - politica europeana regionala. Alocarea Fondurilor Europene se face de catre Comisia Europeana pentru a-si finanta politicile interne si externe. Politica agricola comuna (PAC) este sustinuta de aproximativ 50% din bugetul Uniunii Europene, prin fonduri specifice pentru agricultura si dezvoltare rurala, in vreme ce politica de coeziune (PC) are alocata aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene, adica 308 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013. Politica de coeziune Politica de coeziune, in noua sa forma, are trei obiective: convergenta (sprijinirea regiunilor ramase in urma din punctul de vedere al dezvoltarii economice), competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca (sprijinirea regiunilor, altele decit cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona) si cooperarea teritoriala europeana (promovarea dezvoltarii echilibrate a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile Uniunii Europene). Politica de coeziune are la dispozitie mai multe instrumente, numite si instrumente structurale. Instrumentele structurale denumesc fondurile structurale si fondul de coeziune luate in ansamblu. Tabelul numarul 1 prezinta politicile de baza ale Comisiei Europene, precum si Directiile Generale care sustin aceste politici. 30 de miliarde de euro pentru Romania Fondurile europene care se aloca Romaniei in perioada 2007-2013 sint de peste 30 de miliarde de euro. In tabelul numarul 2, Monitorul va prezinta clasificarea fondurilor europene si modul lor de alocare. Alocarea fondurilor pentru agricultura si pescuit Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este destinat finantarii programelor de dezvoltare rurala. Axele prioritare in cadrul FEADR sint: cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, imbunatatirea mediului in spatiul rural, calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, respectiv axa LEADER. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) care este reprezentata la nivel central si judetean. Fondul European pentru Garantare Agricola este destinat finantarii masurilor de marketing - plati directe si masuri de piata. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), care este reprezentata la nivel central, judetean si la nivel de comune in nu mai putin de 210 centre locale. Fondul European pentru Pescuit este Fondul care va implementa Politica Comuna de Pescuit, avind alocate 0,207 miliarde de euro pe urmatoarele axe prioritare: masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare, acvacultura, procesarea si comercializarea produselor din pescuit si acvacultura, masuri de interes colectiv, respectiv dezvoltarea durabila a zonelor costiere de pescuit. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit care este reprezentata la nivel judetean. Alocarea fondurilor structurale si de coeziune Fondurile Structurale sint instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Din cadrul fondurilor structurale fac parte: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala, intreprinderi mici si mijlocii si Fondul Social European, destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitii in domeniul infrastructurii de transport si de mediu. Ce vrea sa faca Romania cu banii UE? Planul National de Dezvoltare (PND) cuprinde strategia nationala de dezvoltare a Romaniei. In acest document, finalizat la sfirsitul anului 2005, sint prezentate obiectivele strategice, actiunile planificate si sursele de finantare din perspectiva multianuala. Este un document ce nu a trebuit supus aprobarii Comisiei Europene. Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) are la baza Planul National de Dezvoltare si identifica legatura dintre prioritatile nationale si regionale si prioritatile comunitare sustinute de Comisia Europeana. CSNR se implementeaza prin Programele Operationale. In CSNR se specifica alocarea anuala a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare instrument si pe fiecare program operational. Programele Operationale (PO) sint documentele ce identifica, pentru fiecare obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare si domeniile de interventie, furnizind detalii despre finantarea nationala publica si privata si co-finantarea de la Uniunea Europeana. Autoritatile de management Elaborarea Programelor Operationale si coordonarea derularii acestora le revin Autoritatilor de Management (AM), care sint unitati infiintate in cadrul ministerelor. Autoritatile de Management (AM) asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Exista o autoritate de management pentru cadrul de sprijin comunitar si cite o autoritate de management pentru fiecare program operational, precum si autoritati de management pentru initiativa comunitara INTERREG. • Autoritatea de Certificare (AC) - directie generala in cadrul Ministerului Finantelor Publice - este organismul desemnat de Romania pentru coordonarea tuturor relatiilor financiare cu Comisia Europeana referitoare la instrumentele structurale. • Autoritatea de Plata (AP) reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor structurale si Fondului de coeziune. • Comitetul de monitorizare (CM) este organismul care asigura coordonarea instrumentelor structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei comunitare, modul de utilizare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare in materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar si cite un comitet de monitorizare pentru fiecare program operational. • Organismele intermediare (OI) sint institutiile desemnate de autoritatile de management si/sau de autoritatea de certificare/plata care, prin delegare de atributii de la acestea, implementeaza masurile din programele operationale. Delegarea de atributii catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza de acord sau protocol. Autoritatile de management si/sau autoritatea de certificare/plata ramin responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale. Programe Operationale Organismele Intermediare nu sint structuri obligatorii in cadrul institutional de implementare a Programelor Operationale, fiind la latitudinea Autoritatilor de management sa numeasca sau nu organisme intermediare. Principalele atributii ale Organismelor Intermediare sint identificarea prioritatilor regionale care trebuie integrate in PO, pe baza strategiilor regionale; promovarea parteneriatului la nivel regional; organizarea la nivel regional a activitatilor de promovare PO; asigurarea sprijinului pentru beneficiari in ceea ce priveste procedurile PO; realizarea unei evaluari formale a aplicatiilor; colectarea datelor necesare pentru monitorizarea si evaluarea implementarii programului; pregatirea documentelor suport pentru raportul anual si final al PO; sprijin pentru AM in evaluarea institutionala a Beneficiarilor; monitorizarea proiectelor aflate in implementare in cadrul PO; efectuarea verificarilor pe teren; verificarea cheltuielilor; confirmarea corectitudinii cererilor de plata, a progresului in implementare, a platilor etc.; detectarea potentialelor nereguli la nivel regional si raportarea acestora la AM; asigurarea constientizarii actiunilor de publicitate la nivelul regiunii; diseminarea informatiilor asupra oportunitatilor de finantare prin PO. Fiecare Program Operational va fi completat de un Program Complement, documente ce nu sint supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind proiectele si cheltuielile eligibile, potentialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autoritatilor etc. Cadrul Strategic National de Referinta se implementeaza prin Programele Operationale, elaborate in cadrul obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana cuprinde: cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala si ii sint alocate 0,394 de miliarde de euro. In cadrul obiectivului Cooperare Teritoriala Europeana exista sapte Programe Operationale, prezentate in tabelul 3. De asemenea, exista sapte Programe Operationale care se vor derula la obiectivul Convergenta si carora le vor fi alocate aproximativ 16,8 miliarde de euro, programe prezentate in tabelul 4. Axe Prioritare Fiecare Program Operational este impartit in mai multe Axe Prioritare, ilustrind obiectivele Programului Operational respectiv, fiecare axa avind unul sau mai multe domenii majore de interventie, care la rindul lor pot cuprinde una sau mai multe operatiuni ce urmeaza a beneficia de finantare din fondurile structurale. In tabelul 5 sint prezentate Axele Prioritare la cele sapte Programe Operationale din cadrul obiectivului Convergenta. Aproape 5 miliarde de euro pentru Mediu In perioada 2007-2013, se vor aloca in cadrul POS Mediu 4,9 miliarde de euro. Prioritatile de finantare din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu, precum si cotele de finantare nerambursabila pe axele prioritare POS Mediu sint prezentate in tabelul 6. Pentru o implementare adecvata a Programului Operational Sectorial de Mediu, toti factorii implicati la nivel national (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor), la nivel regional (Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului, Agentiile Judetene de Protectia Mediului, Agentiile de Dezvoltare Regionala, Operatorii Regionali de Apa) si la nivel local (autoritatile publice locale, asociatii ale autoritatilor publice locale, consultanti, subcontractori, antreprenori, furnizori, administratori ai ariilor naturale protejate) trebuie sa isi coordoneze foarte strins activitatile. Primii bani UE vin din iulie incolo Potentialii beneficiari ai acestor proiecte din cadrul POS Mediu sint autoritatile publice locale (primarii, consilii locale, prefecturi, consilii judetene), precum si asociatii ale autoritatilor publice locale. Asocierea autoritatilor publice locale este un element nou care intervine in accesarea fondurilor post-aderare si reprezinta o conditie preliminara pentru aprobarea proiectelor. Primii bani din fonduri structurale pentru Romania vor sosi cel mai probabil in a doua parte a anului 2007, conform comunicatelor Ministerului Integrarii Europene. Material realizat cu sprijinul oferit de consilier Dr. Ing. Marilena ROZENBERG si director executiv adjunct Ing. Jozsef Attila DARABOS - Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Directia Instrumente Structurale
Spectacol pe zapadaRaliul Suediei, a doua etapa din Campionatul Mondial de Raliuri, a debutat aseara, la Karlstad, cu prima superspeciala a competitiei. Se anunta un spectacol total. Sarea si piperul competitiei il reprezinta suprafata de concurs. Zapada este mult mai spectaculoasa decit macadamul sau asfaltul. Mai mult de atit, traseul este foarte virajat, iar vitezele medii orare sint cele mai mari din intreg campionatul. Singurul lucru care ar fi putut afecta spectacolul total din nordul continentului a fost lipsa acuta de zapada resimtita pina la inceputul saptaminii. In final, temerile organizatorilor au fost rispite de ninsoarea asternuta in ultimele zile. Grondholm, favoritCa-n fiecare an, atit la Raliul Suediei, cit si la cel al Finlandei, ambele competitii disputate pe zapada, principalii favoriti sint pilotii nordici. Intre acestia, se detaseaza clar fostul campion mondial Marcus Grondholm. Pe Ford, finlandezul isi doreste primul succes din acest sezon si, totodata, prima victorie pentru constructor. „Intotdeauna mi-au placut la nebunie cursele desfasurate pe zapada. Iti ofera niste senzatii mai deosebite decit cursele de macadam. Oricum, si riscurile sint mai mari. Orice greseala iti poate fi fatala. Avem nevoie de victorie atit in lupta pilotilor, dar si in cea a contructorilor", spune Grondholm (foto medalion). Loeb speraFara nici un succes in istoria participarilor sale intr-un raliu pe zapada, multiplul campion mondial, francezul Sebastien Loeb, isi doreste foarte mult un rezultat bun. Sportivul vrea sa continue seria buna inceputa la Raliu Monte Carlo, cind pe noul Citröen C4, Loeb a fost lider detasat. „Impreuna cu echipa, am facut ceva teste la finalul lui 2006, dar de atunci s-au schimbat destul de multe. Spunem ca avem o masina competitiva, dar sa vedem cit de bine va sta si pe zapada", spune Loeb. Refuzat de FIARaliul Suediei a a fost la un pas de a stabili o premiera mondiala. La doar 17 ani si opt luni, Andreas Mikkelsen a dorit sa evolueze in celebrul raliu. El a primit chiar si o derogare din partea regelui Suediei, pentru a evolua desi nu are virsta de 18 ani, dar, in final, tinarul pilot a fost refuzat de FIA.
Mazilu si MutuEchipa lui Victor Piturca s-a impus pe final, gratie golurilor marcate de Mazilu si Mutu, dar pina atunci calitatea jocului „tricolorilor" nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Prima repriza a fost dominata teritorial de echipa Romaniei, care a ratat citeva ocazii bune, dar si oaspetii au fost destul de periculosi. La reluare, tricolorii isi accentueaza dominarea, iar oaspetii se multumesc sa se apere exact. Golul izbavitor a venit abia in minutul 76, din bocancul lui Mazilu. Banel Nicolita a centrat in careu, de pe partea dreapta, un fundas moldovean a fost aproape de autogol, iar portarul Calancea a respins, de pe linia portii, insa numai pina la Mazilu, care a impins mingea in plasa. Scorul final l-a stabilit capitanul Adrian Mutu, in minutul 89, cind a marcat cu capul, din sase metri, dupa o centrare a lui Codrea. Contra acuza presaFinalul jocului a adus si primele declaratii incendiare. Atacat dur, atit de presa, cit si de fani, Contra vrea sa renunte. „La noi, presa face echipa nationala. Am vrut sa renunt, sa plec si sa nu mai joc pentru nationala, dar, la insistentele colegilor, am renuntat la idee", a declarat Contra, huiduit copios de fanii prezenti la meci. „Gurita" a acuzat presa ca il favorizeaza pe fundasul lui Ajax, George Ogararu, si ca influenteaza astfel reactia publicului.Romania - Moldova 2-0Au marcat: Mazilu '76, Mutu '88Stadion: National. Spectatori: 8.000. Arbitru: Alexandru Deaconu.Romania: D. Coman (Lobont '46) - Contra, Ghionea (Goian '46), Tamas (St. Radu '46), P. Marin (Pulhac '78) - Ov. Petre (Codrea '46), Rosu (Ad. Cristea '46) - Fl. Petre (Nicolita '46), Cocis, Mutu - Marica (Mazilu '63). Antrenor: Victor Piturca.Moldova: Pascenko (Calancea '46) - Lascencov, Golovatenco, Epureanu, Tigirlas (Bulgaru '57)- Gatcan, Ivanov, Comlionoc (Berco '66), Bugaiev - V. Frunza (Rogaciov '46), Namasco. Antrenor: Igor Dobrovolski.Ultimul meci pe „National"Presedintele FRF, Mircea Sandu, a declarat ca partida amicala Romania - Republica Moldova este, foarte probabil, ultima disputata pe stadionul National din Complexul Sportiv „Lia Manoliu". Acesta urmeaza sa fie demolat, pentru a fi inlocuit cu o arena moderna. „Noul stadion, sa fiti siguri ca va fi gata pina in 2010. Cred ca acest meci este ultimul pe acest stadion. A fost bun la timpul lui, dar ne trebuie altceva", a spus Sandu. Presedintele LPF, Dumitru Dragomir, spune ca i-ar parea rau ca arena care va lua locul stadionului „National" sa nu fie mai frumoasa. „Cred ca e ultimul meci, chiar vreau sa fac o poza, ca am mai facut si la alte stadioane care s-au darimat. La Rimnicu Vilcea, si la Victoria, care s-a curatat repede. Mi-ar parea rau daca s-ar darima acesta si n-ar iesi unul mai frumos. Eu spun ca in cel mult doi ani de zile e gata", a punctat Dragomir.
Fundasul Roberto Fabian Ayala, aflat in ultimele luni de contract cu Valencia, a semnat un contract cu Villarreal. Conform cotidianului Marca, internationalul argentinian a parafat un contract valabil pe trei ani, care va incepe din luna iunie a acestui an, cind Ayala va incheia intelegerea cu Valencia. In virsta de 33 de ani, Ayala a disputat pina acum 397 de meciuri in Primera Division, bifind si 107 prezente in tricoul nationalei argentiniene, la care se contabilizeaza si cea de aseara, impotriva Frantei.
Starul lui Manchester United, Cristiano Ronaldo, a declarat ca nu stie unde va fi peste sase luni, el aflindu-se in atentia mai multor grupari, printre care Real si Barcelona. „Nu stiu unde voi fi peste sase luni. Singurul lucru de care sint sigur este ca doresc sa continui la acest nivel si chiar sa-mi imbunatatesc evolutiile", a spus Cristiano Ronaldo, pentru The Sun. Presa spaniola si cea engleza au anuntat ca, la amicalul de marti seara, Portugalia - Brazilia, scor 2-0, disputat la Londra, a fost prezent si directorul tehnic de la FC Barcelona, Txiki Begiristain, care a stat linga impresarul lui Ronaldo, Jorge Mendes. Se pare ca Manchester United se pregateste sa-i dubleze salariul de 50.000 de lire sterline pe saptamina, pentru a-l tine pe Ronaldo la club pina in 2012.
Brazilianul Marcelo Ribeiro dos Santos nu a facut multi purici in Romania. Testat la antrenamente, in ultima saptamina, de tehnicianul Razvan Lucescu, Marcelo a plecat, ieri, de la Rapid. Mijlocasul a preferat sa revina in Brazilia, de unde are o oferta de la o divizionara secunda, a anuntat directorul tehnic al gruparii giulestene, Grigore Sichitiu. „Marcelo a plecat astazi (n.r. - ieri) din Bucuresti. Transferul nu a esuat din cauza pretentiilor sale financiare. Pur si simplu are o oferta din liga a II-a braziliana si a ales sa plece acasa. Nu am putut face nimic", a explicat Sichitiu.
Selectionerul Bulgariei, Hristo Stoicikov, nu se dezminte. Amicalul Bulgariei cu Letonia, scor 2-0, disputat marti seara, a insemnat un nou prilej pentru Stoicikov sa atace reprezentativa Romaniei. „Romania are zero sanse sa bata in Olanda", le-a spus Stoicikov ziaristilor prezenti la amical. Intrebat daca l-a felicitat pe Hagi cu ocazia impliniri virstei de 42 de ani, Stoicikov a raspuns: „Cum sa nu vorbesc cu el?! E prietenul meu cel mai bun, ba mai mult, e ca un frate pentru mine".
O tinara braziliana a decis sa nu se dea in laturi de la nimic pentru a deveni atragatoare, drept pentru care s-a supus unui numar de 14 interventii estetice pentru a avea cei mai mari sini din lume. Acum, brazilianca e multumita: are niste sini demni de Cartea Recordurilor. Numele tinerei cu pricina este Sheyla de Almeida. Tinara brazilianca a reusit sa adune in decolteu peste 2,4 litri de silicon, insa este mai mult decit incintata. In afara de cele 14 interventii pentru marirea sinilor, brazilianca si-a modificat nasul si gura, iar de curind si-a scos doua coaste pentru a avea o talie de viespe.
Fanii piesei compuse de Marius Moga, „Dracula, my love", eliminata din finala nationala Eurovision, au initiat o campanie de stringere de semnaturi prin care sa readuca melodia in competitie, iar dupa mai putin de 48 de ore de cind a fost lansata online, petitia a adunat 10.000 de voturi. „Ne-am propus ca in momentul in care vom stringe 10.000 de semnaturi sa trimitem o scrisoare catre TVR'', a declarat, ieri, Dana Constantinescu, PR-ul lui CRBL (Simplu). „Televiziunea publica trebuie sa afle citi sustinatori are piesa «Dracula, my love» care, dupa parerea noastra, a fost descalificata nejustificat", a incheiat Constantinescu.GaselnitaPetitia online, care se gaseste la adresa http://www.petitiononline.com/esc07ro/petition.html, a fost lansata luni, la ora 19.00, dupa ce piesa „Dracula, my love'", compusa de Marius Moga, Andrei Maria si Andreianu Eduard si interpretata de Andra&Simplu, a fost descalificata din finala concursului Eurovision. Trupa Simplu a cintat fragmente din piesa „Dracula, my love" la premiile MTV Romania 2005, ceea ce contravine regulamentului Eurovision, a decis o comisie de specialisti reunita la sediul TVR. Tot luni si din acelasi motiv au fost descalificate piesele „Well-o-wee" (compozitori Daniel Alexandrescu, Radu Fornea, Mircea Presel; textieri Annika Ljungberg, Jens Sylsjö, Anders Lundström, Daniel Alexandrescu, Radu Fornea, Mircea Presel) si „Sinada" (compozitor Bogdan Raul Vasile; textieri Bogdan Raul Vasile, Ionut Calara, George Lazar).
Gurile rele spun ca actorul Olivier Martinez s-ar fi despartit de Kylie Minogue in timpul unei convorbiri telefonice. Actorul i-ar fi telefonat cintaretei, care se afla in Mexic, dupa doar citeva ore dupa ce acesta a fost vazut in compania unei brunete misterioase pe strazile din Los Angeles. „Nu se gindea nimeni ca se va desparti atit de usor de dragostea vietii sale. S-a urcat intr-o masina cu o femeie frumoasa si avea aerul unui om foarte fericit", a declarat o sursa. Actorul francez a fost zarit si pe strazile din Paris in timpul unor petreceri inainte de revelion in compania top-modelului israelian Sarai Givati.
Actorul Kiefer Sutherland va interpreta un rol principal in thriller-ul fantastic „Mirrors", ce se va filma partial in Romania, incepind din primavara, informeaza publicatia Variety in editia electronica. Filmul, in regia francezului Alexandre Aja, va fi finantat de New Regency - o companie fondata in 1991, care a produs „Dl. si d-na Smith" - si va fi distribuit prin intermediul studioului 20th Century Fox. Sutherland va lucra la acest thriller intr-o pauza de filmari la serialul de televiziune „24". Planurile de a turna un film de fictiune inspirat din serial au fost aminate pentru ca scenariul nu era gata.
Cititul ne relaxeazaPurtatorul de cuvint din partea Travelodge, Wayne Munnelly, a declarat: „Cititul este o metoda perfecta pentru a te relaxa la sfirsitul zilei. Nivelul de anxietate scade, pentru ca aceasta activitate alunga gindurile negre si te ajuta sa te relaxezi si sa adormi". Cele mai populare carti la ora actuala sint „Codul lui Da Vinci", „Stapinul inelelor", „Ghidul autostopistului galactic", „Sa ucizi o pasare cintatoare" si „Insula comorilor". Record neegalat„Codul lui Da Vinci" este una dintre acele carti pe care toti autorii doresc sa le scrie si toti editorii sa le publice. Ea a facut deja istorie, fiind cartea care a vindut cele mai multe milioane de exemplare intr-un singur an, iar Dan Brown este singurul autor care a reusit sa-si aduca si titlurile vechi („Ingeri si demoni", „Fortareata digitala" si „Conspiratia") in topul vinzarilor, intr-o perioada cind era in continuare pe locul I pentru „Codul". Toate aceste reusite vor fi greu de depasit, iar fericitul scriitor este deja demn de Guinness World Records pentru spectaculoasa lui revenire. Cartea a fost si ecranizata, iar rolul personajului principal i-a revenit lui Tom Hanks. Aventurile specialistului in simbolistica Robert Langdon vor putea fi urmarite pe marile ecrane in 2008.Poveste pentru adulti„Cititorii se impart in doua categorii - cei care au citit Stapinul Inelelor si cei care urmeaza sa o faca", decreteaza „Sunday Times". Basmul care, la prima vedere, s-ar putea adresa copiilor, e plin de invataturi despre viata, umanitate, bine si rau. Lui Frodo, un hobbit din Comitat, i se incredinteaza coplesitoarea misiune de a distruge Inelul Suprem al Puterii in Muntele de Foc, pentru a scapa Pamintul de Mijloc de amenintarea cumplitului stapin al intunericului, Lord Sauron. Impreuna cu cei opt prieteni ai sai, luptatori si vrajitori care alcatuiesc Fratia Inelului, hobbitul porneste la drum cu putine sperante ca isi va implini misia, caci primejdiile nu intirzie sa apara.Cu sufletul la guraCu adevarat o carte de aventuri pentru copii, „Insula comorilor" a lui Robert Louis Stevenson nu inceteaza sa fascineze mintile indraznete. Scrisa in anii 1880 - 1881 si publicata initial cu pseudonimul „Capitan George Nort", „Insula comorilor" n-are nici un rind plictisitor. Tonalitatea confesionala, vibratia incordata si agreabila a stilului sobru, angrenarea personajelor intr-un subiect frapant, plin de conflicte si rezolvari romantico-dramatice, tensiunea sporita a manifestarii personajelor dau universului acestei opere o tinuta si o pregnanta artistica impunatoare. Prospetimea sta si in scriitura, dar si in conceptia si viziunea interioara a autorului asupra problemelor abordate si interpretarii si realizarii personajelor.
Prima zi de concurs la Cupa Soimii la schi alpin, competitie desfasurata pe pirtia Oncesti din Paltinis, a adus si primele succese pentru schiorii sibieni. Cel mai bun rezultat l-a obtinut Cosmin Demea, de la CSS Soimii, in cadrul categoriei de virsta 12-13 ani. La aceeasi categorie de virsta, Alexandru Cernatescu a terminat pe patru, Alexandru Mitea pe opt, in timp ce Bogdan Bacila a abandonat. La feminin, Iris Gligorea a terminat pe sapte, in timp ce, la categoria sportivelor cu virsta cuprinsa intre 14-15 ani, Tania Gligorea a incheiat pe sase. Sibienii au avut mai mult succes insa la competitia destinata copiilor, organizata in premiera sub titulatura Cupa Soimii pitic. La categoria de virsta 8-9 ani, Alexa Luca s-a impus la feminin, in timp ce Bogdan Lorin, nepotul politicianului Nicu Nan, a trecut si el primul linia de sosire, dar la masculin. Tot victorie a obtinut si sibianca Andreea Pomohaci, dar la categoria de virsta 10-11 ani.
Seria meciurilor de verificare continua pentru FC Sibiu. De la ora 11, elevii lui Viorel Jurca ar trebui sa intilneasca, pe stadionul Municipal, Gaz Metan Medias. Meciul este revansa partidei de marti, cind jucatorii lui Stelian Gherman s-au impus cu 1-0, prin golul lui Boaru. La meciul de astazi ar putea sa asiste si finantatorul sibienilor Werner Keul, care este asteptat sa revina din strainatate. Probabil ca tot astazi, Keul va dezvalui si numele antrenorului care va conduce de pe banca tehnica pe FC Sibiu in acest retur. „Noi vrem sa facem un meci bun si, daca se poate, sa invingem. Gaz Metan este o echipa foarte buna, dar cred ca putem face un rezultat bun. Speram sa putem intra pe Municipal. Daca terenul nu se prezinta in conditii bune, probabil ca nu vom mai juca, pentru ca aceasta a fost conditia pusa de cei de la Medias. Jucam doar daca e terenul bun", spune Viorel Jurca.
ImpreciziePrimele minute au semanat panica in rindul celor 1.500 de spectatori. Gaz Metan Medias a avut un start lansat. Grupati in aparare si cu un joc colectiv in atac, jucatorii lui Horia Rotaru au fost imbatabili. Au preluat conducerea si s-au distantat pina la 16-6 (min. 5). Sperantele sibienilor de a se apropia erau naruite, aproape de fiecare data din cauza imprecziei, mai ales la aruncarile de trei puncte. Treptat, patrunderile lui Evans sau ale lui Clavon, dublate de interceptile lui Mc Farland si a lui Little, au mai echilibrat disputa si sibienii au ajuns la finalul primului sfert cu un ecart de doar trei puncte, 19-22. AlternantaSfertul doi a inceput de asemenea nefericit pentru sibieni. Primele trei atacuri au insemnat tot atitea mingi pierdute. Sansa gazdelor s-a numit apararea de fier si lipsa de precizie la aruncarile de la distanta a celor din Medias. Au urmat doua minute incendiare, care au ridicat toata sala in picioare. Blacksheare a catapultat doua aruncari de trei puncte, Evans si Mc Farland au punctat si ei, fara ca gazistii sa marcheze macar un punct, 30-23. A urmat insa o noua cadere in jocul elevilor lui Spinu si scorul a redevenit egal, 30. „Inceputul a fost mai greu pentru noi. Am fost prea relaxati. E bine ca ne-am revenit", spune Spinu. La pasCu un forcing la finalul sfertului doi, sibienii au intrat la cabine la adapostul a sapte puncte, 44-37. Dupa pauza, seria realizarilor sibiene au continuat. Fara a forta, jucatorii de pe Cibin si-au marit avantajul, dar nu decisiv. Ar fi putut-o face, dar procentajele la trei puncte au lasat de dorit. Chiar daca si-au creat, pe tot parcursul jocului, 24 de ocazii in care au aruncat de trei puncte, sibienii au marcat doar de opt ori. O medie de 33 la suta, fata de aproape 50 la suta, cit s-a inregistrat in meciul de simbata, cu CSU Brasov. Spectacol totalCu un handicap de 13 puncte la finalul ultimului sfert, gazistii au mizat totul pe cartea atacului. Imprecisi sau prea previzibili in lupta sub panouri, n-au izbutit decit sa le ofere mingi utile lui Evans si compania, care au marcat cos dupa cos. Fara sa puna miza pe aparare, sibienii s-au distantat constant. Cea mai mare diferenta s-a inregistrat in ultimul minut de joc, cind tabela indica 102-80. In final, s-a incheiat 104-83 si sibienii au facut un pas enorm pentru calificarea in Final Four. CSU Atlassib: Blacksheare 29, Mc Farland 25, Little 18, Evans si Clavon cite 15, Calota 2. Gaz Metan Medias Black 24, Hughes 13, Wilds 11, Mitchell 10, Munteanu si Popa cite 7, Craciun 6, Melnic si Vajda cite 2, Jucan 1. Little, impresionantPivotul Donald Little a fost inger si demon pentru fanii formatiei sibiene. Daca la capitolul recuperari a stat foarte bine, fiind imperial, aplicind sapte capace si reusind o sumedenie de recuperari, procentajele la aruncarile libere au lasat de dorit. Din cele 18 aruncari de care a beneficiat, a transformat doar sase. Meci greuLa finalul jocului, Bogdan Spinu era multumit atit de joc, cit mai ales de scor. „A fost mai greu decit o arata scorul. La pauza le-am spus ca ar fi foarte bine sa invingem la o diferenta de 20 de puncte, pentru a sta linistiti in retur. Acum mai avem un meci care pare usor, la Arad, dar trebuie sa-l trecem fara emotii", spune Spinu.
Elevii ar trebui sa fie mult mai interesati de activitatea Romaniei in cadrul Uniunii Europene. Si asta deoarece Comisia Europeana organizeaza, si in acest an, in liceele romanesti, concursul „Europa la liceu". La editia de anul trecut au fost inscrise nu mai putin de 1.832 de proiecte. „Europa la liceu" este un concurs de filme scurte destinat elevilor de liceu. Pentru a participa la acest mini-festival, tinerii trebuie sa realizeze pelicule pe tema aportului Romaniei la UE. Competitia este organizata la nivel national, iar filmele, cu o durata maxima de trei minute, vor trece prin fata unui juriu format din reprezentanti ai Comisiei Europene si din specialisti romani in cinematografie. Elevii trebuie sa se prezinte la concurs cu materialul vizual, plus o prezentare a filmului si a modului in care a fost realizat si gindit. Proiectele cele mai valoroase vor fi premiate de Ziua Europei, pe 9 mai, in cadrul galei de inchidere a Festivalului Filmului European de la Bucuresti. Mai multe informatii si consultanta gratuita se pot obtine de la adresa www.europe-la-liceu-ro. Termenul-limita pentru depunerea proiectelor este 23 martie.
Tinerii nu au incredere in educatie. Studiul „Situatia tineretului si asteptarile sale - Diagnoza 2006", arata ca elevii si studentii nu sint convinsi ca o educatie aprofundata le poate aduce neaparat si o viata mai buna. Jumatate dintre tineri cred ca doar muncitorii necalificati sint mai prost platiti decit cei care-si cistiga existenta in invatamint si cercetare. Mai mult, noua din zece afirma ca scoala ii pregateste prea putin pentru o cariera viitoare. 77% dintre tineri sint chiar convinti ca nu au nevoie de studii pentru a se perfectiona profesional. Date fiind aceste rezultate, Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) a facut un apel la reprezentantii MEdC, solicitindu-le sa gaseasca niste masuri ferme pentru schimbarea perceptiei tinerilor vizavi de educatie. In opinia reprezentantilor ANOSR, primul pas ar fi finantarea educatiei cu cel putin 5,5% din PIB in 2007, pentru ca in 2008 sa creasca la minim 6%, iar in urmatorii cinci ani sa ajunga la 8% din PIB.
Ministrul Educatiei, Mihail Hardau (foto), va prezenta, astazi, in fata comisiei de invatamint din cadrul Camerei Deputatilor masurile preconizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii privind calitatea manualelor scolare alternative. Ministrul Educatiei va trebui sa explice comisiei ce masuri va lua MEdC pentru remedierea unor scapari calitative din mai multe manuale alternative aprobate de minister si folosite la clasa. Presedintele comisiei de invatamint din Camera Deputatilor, deputatul PRM Olguta Vasilescu, a semnalat ca a primit mai multe sesizari de la profesori confom carora manualele de istorie alternative ar contine subiecte care nu ar trebui sa apara intr-un material educativ. Deputatul PRM a exemplificat ca aceste manuale vorbesc despre grevele profesorilor, despre PSD ca fiind noul partid comunist de dupa 1989 sau ca fac apologia ministrului justitiei, Monica Macovei. Conform deputatului PRM, unele manuale ar contine si pornografie.In replica, reprezentantii MEdC sustin ca temele de istorie recenta sint necesare educatiei copiilor. In plus, manualele care circula pe piata indeplinesc criteriile din punctul de vedere al continutului, iar profesorul poate decide daca acest continut este potrivit clasei la care preda. Un manual care nu este corect din punctul de vedere al continutului nu este aprobat de Consiliul National de Evaluare si Difuzare a Manualelor, conform MEdC. Tot astazi, Hardau va face o informare privind realizarea obiectivelor reformei in invatamint in semestrul doi al anului scolar 2006/2007 si stadiul elaborarii proiectelor de lege pentru invatamintul preuniversitar si invatamintul universitar.
Referatele de pe net se vadInitial, internetul era o sursa excelenta pentru a aduna informatiile necesare pregatirii unui referat. Acum, „netu'" este chiar mai mult. O sursa de referate gata facute. Elevii si studentii apeleaza la site-uri speciale care ofera gratuit sau contra cost lucrari la orice materii, orice nivel, oricit de simple sau complexe. Prietenul Google iti poate da, la o simpla cautare, peste 100 de site-uri de pe care poti downloada referate. Dupa cum spune un elev de clasa a VIII-a „este mai simplu, mai rapid si mai placut decit sa rasfoiesti o carte care de cele mai multe ori este si publicata acum 20 de ani". Insa profesorii se pare ca observa referatele fabricate. „Un profesor care isi cunoaste elevul stie cam cum s-ar descurca acesta. Uneori limbajul folosit intr-un referat de pe internet iti sare in ochi, pur si simplu observi ca nu este asa cum te-ai astepta de la elevul tau", spune Sorina Doscan, profesor de limba si literatura engleza.Referatele, in top 20Cel mai cunoscut site romanesc de referate se gaseste la adresa www.referat.ro. Cind trebuie sa faca o lucrare si este pe ultima suta de metri, orice elev sau student posesor de PC conectat la internet acceseaza acest portal. Gaseste referate pentru facultate, liceu sau gimnaziu. Iar disciplinele sint dintr-o gama intreaga: biologie, istorie, geografie, chimie, filosofie, informatica, marketing, matematica, medicina, engleza, franceza sau germana. Intrind pe una dintre aceste categorii, gasesti zeci de lucrari, in dreptul fiecareia existind si o medie a notelor obtinute de la utilizatori, conform calitatii. In acest moment, portalul referate.ro are aproximativ 290.000 de utilizatori, iar in clasamentul de trafic se afla pe locul al doilea la categoria „Invatamint/ Educatie", fiind, in acelasi timp, in topul 20 al celor mai vizitate site-uri din Romania. Numarul mare de vizitatori se explica si prin faptul ca site-ul permite descarcarea gratuita a lucrarilor. Referate si jocuriLa adresa www.e-referate. ro te intimpina „adevaratul tau prieten". Referatele sint din 21 de discipline, inclusiv din religie, muzica sau astronomie. Optional, utilizatorii pot alege sa-si creeze un cont si sa primeasca, prin e-mail, newsletter-uri care anunta cele mai recente lucrari. Pe de alta parte, daca ai un referat si vrei sa il imparti cu colegi din alte scoli din tara, e de ajuns sa il trimiti la adresa site-ului. In afara de referate, portalul le ofera utilizatorilor si link-uri catre site-ul referitor la testele nationale 2007 si la bacalaureat 2007, dar si link-ul spre un site unde tinerii isi pot nota pofesorii. Daca sint prea obositi de atita descarcat si satui sa auda de scoala, elevii au posibilitatea de a vedea filmulete amuzante sau de a se recrea cu niste jocuri. Licenta contra costLa studenti, lucrurile se complica putin. Pentru ca ei au nevoie de ceva in plus fata de „simplele" referate la engleza, economie, drept sau fizica. Insa cineva s-a gindit si la cei care studiaza o specializare excesiv de tehnica. Pe www.referat-e.ro poti gasi tot ce vrei in materie de lucrari de licenta. In meniul site-ului sint discipline si specializari ca asistenta sociala, astrologia, contabilitatea sau jurnalismul. Insa totul se plateste, intrucit se face pe baza de comanda. Pentru a-ti comanda o lucrare de licenta, de exemplu, trebuie sa completezi un formular in care, pe linga adresa personala de e-mail, trebuie sa specifici tema si sa dai citeva detalii referitoare la ea. Grila de preturi practicata de referat-e.ro difera in functie de destinatia lucrarii. Pentru un simplu referat, tariful este de 2.5 RON pentru fiecare pagina, iar pentru atestate pretul creste la 3 RON. Pentru licente, pretul este stabilit dupa o negociere intre editor si beneficiar si tine cont de complexitatea lucrarii si termenul de executie.
Centrul National pentru Burse de Studii in Strainatate (CNBSS) din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii organizeaza etapa a doua a concursului national pentru acordarea a 250 de burse de studii si cercetare „Nicolae Titulescu". Aceste burse sint acordate pentru nivel postuniversitar si postdoctoral, iar scopul declarat al MEdC este acela de a forma specialisti in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Conditii de accesare a burselorFiind destinate studiilor si cercetarii postuniversitare si postdoctorale, bursele „Nicolae Titulescu", pot fi accesate de orice absolvent de studii superioare. La concursul national organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii se pot prezenta doar absolventii de studii superioare de lunga durata care sint cetateni romani si isi au domiciliul stabil in Romania. Cumulativ, candidatii la o astfel de bursa trebuie sa indeplineasca, insa, si alte conditii. Trebuie sa fie posesorii unei diplome de licenta, masterat sau doctorat sau sa fie studenti sau cursanti la programe de masterat, doctorat. O bursa „Nicolae Titulescu" poate fi obtinuta si de un proaspat adsolvent de studii superioare, incadrat in institutii ale administratiei centrale sau locale. Cunoasterea unei limbi straine de circulatie internationala reprezinta un criteriu eliminatoriu in aplicarea pentru un grant. Burse pe 18 domeniiBursele „Nicolae Titulescu" se acorda pentru 18 domenii diferite, de interes pentru Romania in vederea integrarii si adaptarii la Uniunea Europeana. Printre acestea se numara administratia europeana, politica regionala, institutiile europene si legatura cu institutiile nationale, drept european, justitie si afaceri interne, agricultura/ politici agricole, dreptul societatilor industriale, politica in domeniul concurentei, politici sociale si de ocupare a fortei de munca, politici in domeniul sanatatii, politici de mediu in Uniunea Europeana, bugetul Uniunii Europene, managementul fondurilor de coeziune si structurale, managementul proiectelor sau specializarii pe domenii de acquis comunitar. Prin bursele oferite in aceste domenii noi, Ministerul Educatiei si Cercetarii doreste sa formeze tineri specialisti in domenii de interes european, avind in vedere ca Romania este in plin proces de adaptare la cererile impuse de Uniunea Europeana. Criterii de selectieFiecare candidat trebuie sa depuna in dosarul de candidatura un proiect pentru care solicita o bursa „Nicolae Titulescu". Comisia care analizeaza dosarele va verifica compatibilitatea proiectelor cu cele 18 domenii de interes ale Romaniei la integrarea in Uniunea Europeana. Pe de alta parte, comisia va verifica si desfasurarea activitatii candidatului in domeniul pentru care solicita bursa, la institutia care il propune si in sustine la concurs. Rezultatele profesionale ale candidatului trebuie sa fie exemplare. Studentii isi vor depune in dosar documente care sa ateste situatia scolara, in timp ce angajatii vor avea nevoie de recomandari din partea institutiei pentru care lucreaza. Documentele necesare dosarului de inscriere la concursul pentru cele 250 de burse „Nicolae Titulescu" se gasesc la adresa http://www.roburse.ro sau la sediul CNBSS.Atentie la dosareDosarele de candidatura pentru una din cele 250 de burse postuniversitare si postdoctorale se depun incepind cu 1 februarie, pina la 30 martie. Candidatii trebuie sa fie foarte atenti atunci cind predau dosarul, intrucit cele incomplete nu vor fi restituite in vederea completarii ci vor fi eliminate din cursa. Selectia propriu-zisa a candidatilor va fi realizata de CNBSSS in perioada 16 mai- 30 mai 2007, iar rezultatele vor fi facute publice chiar de a doua zi. In primele cinci zile ale lunii iunie se asteapta contestatiile celor care sint nemultumiti de rezultate, iar pe 19 iunie sint anuntati definitiv, cei care obtin bursele. Un stagiu oferit in cadrul programului „Nicolae Titulescu" dureaza trei luni, cu posibilitatea efectuarii pina la 31 decembrie 2007. Grantul oferit de MEdC este de 1.000 de euro, in fiecare luna de stagiu.
Un nou formatConfruntarile finale ale concursului „Megastar", initiat de catre Prima TV in urma cu citeva luni, se apropie. Incepind cu data de 17 februarie, competitia a carei miza este un contract cu o prestigioasa casa de discuri va continua intr-un nou format. Fiecare emisiune va avea o tema, cum ar fi „seara disco", „editia latino" sau „seara duetelor cu artisti romani". De asemenea, in fiecare dintre cele 10 finale „Megastar", telespectatorii vor avea posibilitatea sa isi voteze finalistul favorit. Dintre ultimii trei finalisti, cei calificati direct in finala urmatoare vor salva, in cadrul aceluiasi episod al concursului, in baza unui asa numit tichet al prieteniei - „friendship ticket" - un concurent care va merge mai departe in finale. Cind numarul finalistilor ramasi va ramine la patru, va fi eliminat, in fiecare dintre cele doua finale ramase, finalistul care va obtine cel mai mic numar de voturi din partea publicului.Poster si DVD in „Popcorn"Cei 12 concurenti se afla deja in plina sesiune de pregatiri, „chiar si in weekend", dupa cum anunta organizatorii. Programul acestora cuprinde ore zilnice de dans, canto si aerobic sau vizite la stilist. Ziua de marti, 6 februarie, a fost rezervata sedintelor foto. „Majoritatea concurentilor, pentru prima oara in fata unei experiente de acest gen, au constatat cu surprindere ca meseria de fotomodel nu e atit de usoara pe cit pare la prima vedere", relateaza organizatorii. Dintre fotografiile realizate cu cei 12 competitori, una va deveni poster in revista „Popcorn" din 28 februarie, difuzata impreuna cu un DVD marca „Megastar".
„Succesul spectacolului e in miinile voastre"De la irlandezul Peter O'Toole, in virsta de 74 de ani, nominalizat pentru a opta oara, pina la micuta Abigail Breslin, de numai 10 ani, aproape 150 de finalisti au venit la dejunul organizat la un mare hotel din Los Angeles, la citiva pasi de sediul Academiei Americane de Film.O reuniune „de familie", ultima inainte de „momentul adevarului", la care, printre altele, posibilii cistigatori ai rivnitei statuete sa-si exerseze discursurile de multumire - scurte si mai putin plictisitoare. „Succesul spectacolului e in miinile voastre", a lansat Laura Ziskin, producatorul transmisiei televizate a intilnirii. In 2006, audienta a scazut la 38,8 milioane de spectatori americani, de la 42,1 milioane in 2005, a anuntat ea. Cerindu-le invitatilor sa fie pregatiti pentru o eventuala victorie, Ziskin l-a parafrazat pe Mark Twain: „Ai nevoie de 3 saptamini pentru a elabora un discurs spontan". La rindul lui, presedintele Academiei, Sid Ganis, a spus ca doreste ca toti artistii nominalizati sa fie tratati egal.Pentru tot restul vietiiLa dejun, Steven Spielberg, Clint Eastwood si O'Toole au fost asezati linga „necunoscutii" de la Hollywood, precum machiori, ingineri de sunet sau specialisti in efecte speciale nominalizati la categoriile respective. Forest Whitaker, unul din cei cinci actori de culoare nominalizati la premiile Oscar la categoriile principale de actori, a estimat ca ceremonia nu prea mai tine cont de culoarea pielii: „Cred ca s-au facut progrese", a spus Whitaker, favorit pentru cel mai bun actor in rolul dictatorului Idi Amin din „Ultimul rege al Scotiei". Numarindu-se printre invitati, britanica Helen Mirren, pretendenta la trofeul pentru cea mai buna actrita, a recunoscut ca a votat pentru ea insasi. „Se crede nu pot vota pentru mine insami. Ne gindim, insa, mai bine si ne spunem: «Poate ca acest vot va face diferenta». Este un moment teribil pe care il voi simti tot restul vietii".Eastwood contra ScorsesePrintre nominalizatii la Oscar se numara si cuplul din Titanic - Leo si Kate, de asta data pentru filme in care au jucat separat, Peter O'Toole, actorul care si-a adjudecat Oscarul onorific in 2003, Meryl Streep - detinatoarea a doua premii Oscar si Judi Dench - cistigatoare a premiului Oscar pentru cea mai buna actrita in rol secundar, intrata de aceasta data in cursa pentru actrita in rol principal. Marele duel al editiei 2007 pare a fi cel dintre regizorii Clint Easwood, care ar putea cistiga cel de-al treilea Oscar cu „Letters from Iwo Jiwo", si Martin Scorsese, care ar putea cistiga premiul Oscar pentru care a fost nominalizat de nu mai putin de sase ori. Cel mai bun film• „Babel"• „The Departed"• „Letters from Iwo Jima"• „Little Miss Sunshine"• „The Queen"Cel mai bun actor in rol principal• Leonardo di Caprio pentru „Blood Diamond"• Forest Whitaker pentru „The Last King of Scotland"• Ryan Gosling pentru „Half Nelson"• Peter O'Toole pentru „Venus"• Will Smith pentru „The Pursuit of Happyness"Cea mai buna actrita in rol principal• Penelope Cruz pentru „Volver"• Judi Dench pentru „Notes on a Scandal"• Helen Mirren pentru „The Queen"• Meryl Streep pentru „The Devil Wears Prada"• Kate Winslet pentru „Little Children"Cel mai bun regizor• Clint Eastwood pentru „Letters from Iwo Jiwa"• Martin Scorsese pentru „The Departed"• Stephen Frears pentru „The Queen"• Paul Greengrass pentru „United 93"• Alejandro Gonzalez Inarritu pentru „Babel"
• LN de handbal masculinRezultate inregistrate aseara in etapa a XV-a a Ligii Nationale de handbal masculin: Uztel Ploiesti - Hasit „U" Agronomia Cluj 24-21, Dinamo Baumit Bucuresti - Poli Iasi 52-38, Steaua MFA Bucuresti - HCM CSM Bistrita 36-20, Poli Izometal Timisoara - HC Minaur Baia Mare 39-33, HCM Brasov - Univ. Bucovina Suceava 28-23, CSM Medgidia - HCM Constanta 27-29, UCM Resita - Pandurii Tirgu Jiu 43-35.Simbata se disputa meciurile etapei a XVI-a, clujenii urmind sa joace cu Poli Izometal Timisoara. (T.-J. L.)• Liga I, la Kanal DDupa ce TVR-ul si-a pierdut dreptul de televizare a partidelor din primul esalon fotbalistic, mai multe televiziuni s-au batut pentru a le dobindi. Cistig de cauza a avut postul Kanal D, care le-a luat fata unor statii puternice, printre care Realitatea TV, Prima, Antena 1 sau Boom. Kanal D face parte din trustul Dogan Media Group, cel mai mare grup media din Turcia. Postul va intra pe piata din Romania incepind cu 18 februarie. (C. S.)• Toni, spre JuveAtacantul italian Luca Toni, care face pereche la Fiorentina cu Adrian Mutu, este dorit cu insistenta de Juventus Torino, echipa aflata in reconstructie. „Batrina doamna" ofera 20 de milioane de euro pentru golgheterul Fiorentinei. Fotbalistul este dispus sa joace pe „Delle Alpi" in cazul in care echipa sa nu se califica intr-o cupa europeana. Fiorentina ocupa in acest moment pozitia a 13-a in Serie A, fiind unul dintre cluburile penalizate in urma scandalului meciurilor trucate din Italia. Toni are 29 de ani si 26 de selectii in nationala Italiei, pentru care a si marcat 10 goluri. In Serie A, virful „violetilor" are un bilant impresionant, acesta marcind 145 de goluri in 334 de meciuri. (C. S.)• Ultimul meciStadionul national „Lia Manoliu", fost „23 August", va fi darimat pentru a face loc unui complex modern. Astfel, partida dintre Romania si Moldova a fost si ultima disputata pe stadionul construit in urma cu 54 de ani. In acest moment, exista un proiect pentru construirea unei arene ultramoderne, care sa corespunda standardelor UEFA. Stadionul pe care se doreste gazduirea unei finale de Cupa UEFA va fi ridicat pe actualul amplasament al celui mai mare stadion al Romaniei. (C. S.)
• Baschetbalistii de la „U" Mobitelco au invins la pas Pitestiul •Doar un mitan a stat in cumpana deznodamintul primei partide de Cupa Romaniei dintre „U" Mobitelco si BCMUS Arges. Simptomatic, se pare, clujenii au inceput greu si, dupa 4-0, s-au vazut condusi cu 15-8. Daca in aceste prime 10 minute americanii oaspetilor, Hatcher si Haslett, marcau nestingheriti, dupa prima pauza, Perisic a schimbat registrul defensiv. Chetreanu l-a scos din joc pe Hatcher, iar Allen s-a distrat cu apararea adversa, marcind o duzina de puncte. Avind siguranta unei defensive atente, clujenii i-au scos apoi la rampa pe Dumitrescu (in sfertul trei) si Roschnafsky (ultimele 10 minute), iar cum pitestenii s-au stins complet, au obtinut un succes la pas: 77-59 (17-20, 22-13, 20-9, 18-17).Punctele invingatorilor au fost marcate de: Dumitrescu (18, 2×3), Allen (16, dar si 12 recuperari) - MVP, Roschnafsky (12, 1×3), Seals (7, 1×3), Lapuste (7), Chetreanu (7), Medvedj (6) si Tenter (4). In urma acestui rezultat, clujenii si-au asigurat un avantaj linistitor in perspectiva revansei de la Pitesti si se pot considera calificati in careul de asi.Iata si celelalte rezultate de aseara: CSU Asesoft Ploiesti - Dinamo-Gealan Bucuresti 77-66, CSU Atlassib Sibiu - Gaz Metan Medias 104-83, BC Rimnicu Vilcea - ELBA Timisoara 67-63. (T.-J. L.)
Goluri Popescu si BorzaAjunsi pe tarimuri cipriote, „studentii" s-au pus pe treaba si au urmat sfaturile antrenorului, invingind in primul meci pe Alki Larnaka, echipa aflata intr-o situatie asemanatoare cu cea a lui „U". Alki se situeaza in prezent pe locul I in liga a doua cipriota si trage tare la promovare. Echipa lui Adi Falub s-a impus cu 2-1, desi la pauza scorul era alb. Clujenii au inceput partida cu urmatorul „11": Moldovan - Ungurusan, Somcherechi, Iodi, Suller - Vascan, Muresan, Savu - Goga, Sabo, Negrean. Lipsa de eficacitate din prima repriza l-a facut pe tehnician sa umble la distributie, iar schimbarile s-au dovedit inspirate. Tehnicianul a rulat intreg efectivul, nou-intratii Popescu si Borza semnind golurile victoriei echipei clujene. Se cauta fundasiPentru echipa „studentilor" urmeaza un nou test duminica, atunci cind Adi Falub se va intilni cu echipa de la care s-a retras din activitatea de fotbalist, Digenis Morphou, „lanterna rosie" din campionatul Ciprului. In partidele ce urmeaza, antrenorul clujean ar putea testa si o serie de jucatori, in speta fundasi stinga si laterali, singurele posturi neacoperite din cadrul lotului. Presedintele clubului, Lucian Danciu, a tinut sa precizeze ca „U" cauta in continuare jucatori pe posturi deficitare: „Nu am abandonat niciodata ideea de a aduce un fundas stinga sau central. N-am purtat cu nimeni nici o discutie. Singurul cu care am vorbit este Sirmaru de la Timisoara, dar discutia s-a petrecut mai demult", a conchis oficialul clujean.
Cu doar 2 zile inainte de confruntarea cu Rimnicu Sarat, echipa de volei a Universitatii Cluj a fost prezenta in „U" Cafe, locul unde se aduna suporterii „studentilor". Buna dispozitie a fost la ea acasa, dar nu a lispsit nici seriozitatea. Toata concentrarea voleibalistilor se indreapta spre partida de simbata, o deplasare ce se anunta dificila. Cu toate acestea, componentii echipei si staff-ul tehnic sint increzatori in sansele lor. „Mergem la victorie simbata. Dorim sa cistigam si sa oferim spectacol", a declarat directorul tehnic al formatiei, Ovidiu Vasu. Nu in ultimul rind, acesta i-a indemnat pe suporteri sa vina in numar cit mai mare la meciurile clujenilor, precizind ca „jocul de volei este foarte spectaculos. Fazele sint scurte si rapide, iar publicul ar putea fi jucatorul in plus. Avem o echipa de perspectiva". In momentul de fata, echipa nu dispune de fonduri suficiente pentru suprevietuire si chiar deplasarea de la Rimnicu Sarat ar putea fi pusa in pericol. Mai in gluma, mai in serios, Ovidiu Vasu a afirmat ca nu stie daca „U" va face deplasarea pentru confruntarea de simbata. Intrebat despre banii care au fost acordati clubului de fotbal, acesta a precizat: „Prioritare zic eu ca ar fi fost echipele implicate in campionat (volei, baschet, handbal) si pe urma cea de fotbal. Banii sint o problema grea pentru noi", a conchis oficialul Universitatii. (C. S.)
Dupa doua medalii de aur cucerite in probele de sprint, Ole Einar Björndalen a ratat in proba de 20 km a Campionatului Mondial de biatlon ce se desfasoara in statiunea montana Anterselva din Italia. Sportivul norvegian a gresit sase tinte si, cu un deficit de aproape 5 minute, s-a clasat abia al 32-lea.Titlul mondial al probei i-a revenit francezului Raphael Poirée, care a tras fara greseala. Desi a schiat mai bine ca francezul, triplul campion olimpic de la Torino, germanul Michael Greis, a platit tribut celor doua tinte ratate si a sosit al doilea, la 26,8 secunde de invingator. Medalia de bronz i-a revenit cehului Michal Slesingr, sosit la 37,4 secunde de Poirée.Dupa o serie de aminari din cauza conditiilor meteo nefavorabile, la Campionatul Mondial de schi alpin ce se desfasoara la Are (Suedia) s-au decernat primele medalii. La Super G-ul masculin s-a consemnat un invingator surpriza, in persoana italianului Patrick Staudacher. Aflat la prima prezenta la un campionat mondial, schiorul de 26 de ani a facut o cursa excelenta, depasindu-i pe austriacul Fritz Strobl si veteranul elvetian Bruno Kernen. Mari favoriti la medaliile de aur, americanul Bode Miller si austriacul Hermann Maier, au avut clasari modeste.In proba similara feminina s-a impus Anja Pärson, schioara suedeza cucerind cea de-a cincea sa medalie de aur la campionatele mondiale. Ea a fost urmata de americanca Lindsey Kildow si de austriaca Renate Götschl.
Termen scurtDaca pentru marii producatori care livreaza en-gros sint alte posibilitati materiale, pentru micii producatori situatia este mai dificila. Nu atit pentru lipsa efectiva a spatiului de vinzare, cit de neputinta acestora de a prezenta si vinde marfa putina - indiferent ca este vorba de legume si fructe - conform noilor standarde. In plus, acestora li se pare anormal ca termenul acordat pentru incadrarea in norme sa fie atit de scurt. „Un dispozitiv de ambalat sau impachetat costa sute de milioane. Este mai mult de citeva ori decit scot pe legumele de sezon cu care vin in piata. Nu cred ca scrie asa ceva la lege", spune Maria Vecerzan, din Bungard, vinzatoare de legume in Piata Cibin. Analize si certificateMicii producatorii autohtoni de legume si fructe nu s-au pregatit pina acum de aplicarea deciziei privind ambalarea si etichetarea produselor agricole. Nici de aplicarea altor conditii birocratice care trebuie respectate. Astfel, este interzisa comercializarea legumelor si fructelor daca in urma analizelor de laborator se va constata ca reziduurile de pesticide depasesc limitele admise de Comunitatea Europeana. Se presupune, cel putin in judetul Sibiu, ca, din lipsa banilor, ingrasamintele chimice sint mai putin folosite in favoarea celor organice, dar analiza trebuie facuta. O alta prevedere cere ca legumele si fructele sa nu fie transportate de pe cimp fara intocmirea prealabila a unui certificat de conformitate care sa ateste calitatea lor. La acesta se adauga certificatul de producator. Lege claraNe place sau nu, la asta se va ajunge probabil pina la sfirsitul anului in curs. Nicolae Troanca, directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu, confirma ca „toate produsele agricole vor trebui sa treaca pe la o fabrica de sortare, ambalare, etichetare, exceptie facind doar producatorii care si-au achizitionat un dispozitiv propriu. Produsele vor trebui etichetate, cintarite si ambalate, fara de care nu se vor mai putea scoate la vinzare". Ambalajul salta pretulOricit ar parea de paradoxal, micii producatori de legume si fructe din piete nici nu cred ca se va aplica o astfel de lege. „Am fost la fata in Germnaia si n-am vazut ceapa sau ridichi in punga si cu eticheta. La cartofi, da, dar la ce vindem noi este o prostie. Daca adaug punga, eticheta, ambalatul si actele, la ce pret ajung? Ma costa mai mult ambalajul decit marfa. Cine imi da mie bani pentru ambalajul pe care apoi il arunca la gunoi", spune Maria Sincu, din Turnisor, precupeata in Piata Cibin. Poate asocierea de care se face, acum, mare tam-tam ar fi o solutie prin accesarea unor fonduri nerambursabile pentru sustinerea micilor producatori agricoli. Locuri pentru vinzareDirectia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si Administratia Pietelor si-au propus sa identifice, in perioada urmatoare, locatiile unde producatorii autohtoni isi vor mai putea vinde marfa in mod traditional.
Capul de afis al meciurilor amicale disputate marti seara a fost intilnirea de pe stadionul „Emitares" din Londra. In fata a aproape 60.000 de spectatori, Portugalia a invins cu 2-0 (0-0) Brazilia, reusitele purtind semnatura lui Simao Sabrosa (min. 82) si Ricardo Carvalho (min. 89). La fluierul englezului Atkinson au evoluat echipele: Portugalia: Ricardo - Miguel, Ricardo Carvalho (Meira, 90), Jorge Andrade, Caneira (Paulo Ferreira, 46) - Petit, Tiago (Joao Moutinho, 66), Deco (Hugo Viana, 60), Quaresma - Helder Postiga (Nuno Gomes, 75), Cristiano Ronaldo (Simao Sabrosa, 63); Brazilia: Helton - Maicon (Daniel Alves, 62), Lúcio, Juan (Luisao, 46), Gilberto - Edmilson (Tinga, 62), Gilberto Silva, Elano, Kaká - Fred (Diego, 66), Rafael Sobis (Adriano, 46).Oarecum surprinzator, mult intinerita reprezentativa a Ungariei a pierdut (1-2) in fata celei a Ciprului la turneul de la Limassol. Au inscris Yasumis (min. 18) si Okkas (min. 73), respectiv Priskin (min. 90). Cum in celalalt joc Bulgaria a intrecut, cu scorul de 2-0, Letonia, finala le va opune pe cele doua cistigatoare, in timp ce invinsele isi vor disputa locul 3. In meciul cu letonii bulgarii au evoluat in formula: Ivankov - Kisisev, Tuncev, Tomasic, Zanev - Hristov (Georgiev, 48), Iankov, Peiev, Iovov (Genkov, 62) - Todorov (Bojinov, 46), Iankovic.Alte rezultate: Mali - Lituania 3-1 (Tamboura, M. Diarra si Diallo, respectiv Iankauskas), Australia - Danemarca 1-3 (Emerton, respectiv Tomasson 2 si Jensen), Irlanda de Nord - Tara Galilor 0-0, Grecia - Coreea de Sud 0-1 (Li), Nigeria - Ghana 1-4 (Taiwo - 11 m, respectiv Kingston, Muntari 2, Agogo).
Activitatea de accesare a fondurilor Uniunii Europene atrage dupa sine si necesitatea monitorizarii programelor si proiectelor, insusirea unor proceduri pentru realizarea unor proiecte de succes. Pentru intarirea capacitatii institutionale a organizatiilor de la nivel central, regional si local, astfel incit sa permita o gestionare adecvata si eficienta a fondurilor structurale si un management eficient al programelor operationale, Ministerul Finantelor Publice a organizat, marti, la Sibiu, un atelier de lucru pentru reprezentantii diverselor organizatii din Regiunea de Dezvoltare Centru. Noi oportunitatiIn cadrul atelierului, a fost prezentat stadiul procesului de programare si pregatire pentru implementarea fondurilor structurale si de coeziune in Romania, precum si a oportunitatilor de instruire oferite pentru reprezentantii diverselor organizatii. Astfel, participantii au avut ocazia de a opta pentru trainingul „Dezvoltarea si implementarea proiectelor", care va avea loc in Sibiu, in perioada 8 - 11 mai, pentru familiarizarea organismelor intermediare si beneficiarilor finali cu procedurile necesare pentru realizarea unor proiecte de succes bazate pe fondurile structurale. Campanie nationalaManifestarea de la Sibiu face parte dintr-o campanie de crestere a constientizarii la nivel regional si diseminarii informatiei privind instrumentele structurale, care se va desfasura pe intreg teritoriul tarii. A fost organizata cu sprijinul proiectului Phare „Formare profesionala orizontala in domeniul instrumentelor structurale".
Repriza anostaDupa dezamagirea cauzata de anularea amicalului cu campioana mondiala Italia, echipierii nationalei de fotbal a Romaniei si-au inecat amarul pe Stadionul „Lia Manoliu" in compania vecinilor moldoveni. Dupa ce, cu o zi inainte, echipa de tineret a „tricolorilor" a invins reprezentativa similara a Moldovei cu 2-0, „seniorii" nu isi permiteau un rezultat negativ in fata unei echipe care a obtinut un singur punct in actuala campanie de calificare la Euro 2008. In vederea acestui meci, si pe fondul absentelor lui Chivu si Rat, antrenorul Victor Piturca a trimis in teren urmatoarea formatie: Coman - Contra, Ghionea, Tamas, P. Marin - Fl. Petre, Cocis, Ov. Petre, Rosu - Mutu - Marica. Prima faza mai „fierbinte" a meciului s-a consumat in minutul 8, cind Adi Mutu a executat putin pe linga poarta o lovitura libera de la 25 de metri. A urmat o replica indrazneata a moldovenilor, care au avut citeva actiuni periculoase pe contraatac, Frunza fiind aproape de gol in doua rinduri ('15, '28), insa suturile sale au fost respinse de Coman. Cea mai mare ocazie a primei reprize le-a apartinut, insa, romanilor, reluarea lui Rosu din interiorul careului fiind respinsa de pe linia portii de catre un jucator advers ('21). Repriza intii s-a incheiat cu un 0-0 lipsit de spectacol si angajament din partea celor 22 de jucatori de pe teren, spre dezamagirea spectatorilor prezenti pe stadionul „Lia Manoliu".Eficienti pe finalPe fondul caracterului amical al partidei, dar si fortat de evolutiile slabe ale mai multor „tricolori", mai ales din aparare, Piturca i-a trimis in debutul reprizei secunde pe Goian, Radu Stefan, Cristea, Codrea, Nicolita si Mazilu pentru a revitaliza atitudinea echipei. Insa nici aceste „intariri" nu au adus prospetime Nationalei, care a continuat sa „impresioneze" prin multitudinea de pase eronate si atacuri esuate la marginea careului mare al moldovenilor. Mutu, in minutul 67, le-a dat emotii oaspetilor cu un sut puternic din interiorul careului, fara rezultat, insa, pe tabela de marcaj. Izbavirea a sosit abia pe finalul meciului, cind Mazilu a impins mingea in poarta din 3 metri ('76), pentru ca 10 minute mai tirziu Mutu sa faca 2-0, cu o frumoasa lovitura de cap dupa o centrare perfecta a lui Codrea. Astfel ca „tricolorii" debuteaza cu dreptul in noul an, insa problemele care s-au evidentiat pe parcursul acestui amical cu Moldova ar trebui sa-l puna serios pe ginduri pe selectionerul Piturca in vederea meciurilor „de foc" pentru calificarea la EURO 2008.
PNL, PRM, PC si UDMR au votat legea referendumului in varianta propusa de PSD, iar singurii care s-au aratat impotriva au fost parlamentarii PD si PLD. Astfel, modificarile aduse de PSD prin comisia juridica au primit 215 voturi „pentru", raportat la doar 56 „impotriva". Propunerea social-democratilor era ca presedintele statului sa fie demis, prin referendum, de jumatate plus unu din numarul celor care se prezinta la vot, in cazul in care presedintele a fost ales dupa al doilea tur de scrutin in cadrul alegerilor, nu cu majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi pe liste, cum spune legea inca in vigoare.Vasile Tosa, 59 de ani, pensionar„Curata nebunie, domnule! Eu cred ca rid aia din Uniunea Europeana de noi de se tin de burta. Pai, unde se mai vad atitea scandaluri, telenovele si altele de toata jena? Ar trebui sa bagam capul in pamint de rusine. Spuneti-mi dumneavoastra: daca ar fi alegeri miine, in cine credeti ca am putea avea incredere si sa-i votam? Ca nu merita nici unul."Vlad Varadi, 51 de ani, inginerDomnule, sa va spun ceva. Pe omul acesta, pe Basescu, n-o sa-l dea nimeni jos din postul de presedinte al tarii. Poate sa se coalizeze cine cu cine vrea, ca jos nu-l dau. Si daca il dau, o sa fie iara ales, ca-i cel mai apreciat presedinte de la revolutie incoace. Asa ca, astia cu belele ar trebui sa-si vada de treaba si de problemele tarii si sa-l lase in pace pe Basescu, ca stie el ce face."Ioana F., 35 de ani, medic„Poate ca si Basescu are partea lui de vina ca lucrurile nu merg cum trebuie pe plan politic. Dar eu nu cred ca asa ceva e important in momentul acesta. Important ar fi ca partidele astea, care se maninca unele pe altele mai rau decit ciinii, sa ajunga la un numitor comun in ceea ce priveste probleme de ordin economic sau social si sa termine cu scandalurile."Berta Demer, 42 de ani, somer„Dupa parerea mea, legea asta, a referendumului, nu are cum sa-l afecteze pe Basescu. Ca nimeni nu vrea iarasi un presedinte sau o guvernare PSD-ista, iar una PNL-ista cu atit mai putin. Iar legea asta, dupa care au fugit atita, o sa se intoarca impotriva lor exact cind le va fi lumea mai draga. Sa vedeti daca nu am dreptate."I. J., 32 de ani, asistent social„Stiti vorba aia: «Tara arde si baba se piaptana»? In opinia mea, asta ilustreaza cel mai bine situatia actuala pe plan politic. Nu vedeti? Nu intereseaza pe nimeni daca cetatenii acestei tari traiesc bine sau rau, daca treburile merg bine sau rau sau in ce masura conteaza parerea celor care tocmai ne-au adoptat in marea familie... No comment." (A consemnat Bogdan POPAN)
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura va demara campania de informare a fermierilor „Cere-ti banii!", in a doua jumatate a lunii februarie. Campania urmareste promovarea programului de depunere a cererilor pentru plati directe (din fonduri europene) si complementare (din fonduri de la bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale). In cadrul actiunii de informare, se vor organiza intilniri cu fermierii si se vor oferi detalii asupra modului de completare si de depunere a cererilor. De asemenea, se vor difuza materiale informative tiparite, afise, pliante si fluturasi, precum si spoturi TV sau radio. Pentru plati directe, in 2007, sint alocate 440 milioane de euro, fonduri europene de care vor beneficia cei 1,5 milioane de fermieri care sint inregistrati in Registrul Fermelor.
Din gama larga a infractiunilor de furt, furturile de obiecte de imbracaminte, alimente si aparate casnice din magazine, sint cele mai des savirsite, deoarece infractorii sint favorizati deseori de modul precar in care sunt asigurate unitatile comerciale, de conditiile in care este depozitata marfa, de locul de expunere pentru vinzare, precum si de neatentia manifestata de unii angajati. Aceste fapte aduc profituri mici, dar sigure, pentru cei mai multi infractori, denumiti in limbajul de specialitate, „gainari". In clasamentul acestor autori se situeaza de regula minorii, urmeaza persoanele de sex feminin, iar la urma barbatii, de regula cu antecedente penale.Nu este impresionanta valoarea prejudiciului si nici periculozitatea faptei, dar daca privim in ansamblu, intr-o anumita perioada de timp, prejudiciul creat de multitudinea micilor infractori, este mult mai mare.De multe ori paguba este imputabila angajatilor care, manifesta dezinteres fata de persoanele aflate in magazine, acestea preferind sa poarte conversatii, sa asculte muzica sau sa aiba alte preocupari, decit cele de servire a clientilor sau de supraveghere a marfii. Alte cauze care au favorizat infractorii, este nepasarea managerilor sau proprietarilor acestor unitati comerciale, manifestata prin modul precar de asigurare cu mijloace de siguranta, paza si alarmare al acestora, multumiti de faptul ca, cel mai adesea marfa este asigurata la societatile de asigurare.Necunoasterea si nerespectarea prevederilor Legii nr.333/2003 care reglementeaza obligatiile proprietarilor tuturor unitatilor comerciale (si nu numai) de a instala sisteme de siguranta, supraveghere, paza sau alarmare, la depozite, magazine sau alte puncte de desfacere. Nu uitati! Obiectele de valoare sau sumele de bani vor atrage intotdeauna infractorii, care incearca sa gaseasca cele mai ingenioase modalitati de a si le insusi, indiferent daca acestea se gasesc in magazin sau depozit.Pentru prevenirea si combaterea acestui gen de fapte, Inspectoratul de Politie al Judetului Sibiu, recomanda:Personalului angajat: - supravegheati permanent marfurile expuse;- nu lasati nesupravegheati clientii intre standurile de marfa, acolo unde nu aveti posibilitatea de a-i observa;- fiti atenti la persoanele care nu sint interesate de marfa, ci urmaresc cu privirea personalul angajat, camerele de supravegheat si marfurile expuse in locuri mai putin accesibile supravegherii de catre personal;- nu etalati pe tejghea multe marfuri pentru mai multi cumparatori, in acelasi timp.De asemenea, pentru se evita neplacerile cauzate de sanctiunile contraventionale ce pot fi aplicate pentru nerespectarea Legii nr. 333/2003, recomandam:- stabiliti-va o strategie de securitate a magazinului si asigurati-va ca tot personalul o respecta;- contactati firmele specializate care comercializeaza sisteme de paza si alarmare sau care asigura protectia, cu personal angajat, ce pot oferi servicii de calitate;- instruiti personalul angajat sa fie atent si sa recunoasca potentialii infractori, care au un comportament mai deosebit; - afisati anunturi prin care atentionati ca magazinul este supravegheat si pazit de sisteme de alarmare; acest lucru va descuraja potentialii infractori;- aranjamentul vitrinelor sau al celorlalti suporti cu produse sa contina cutii sau carcase goale, fara produse in ele;- la terminarea programului, depuneti zilnic, la institutiile financiare, sumele de bani colectate sau obtinute prin vinzari, dar schimbati permanent traseul persoanelor care transporta aceste valori.Compartimentul de Analiza si Prevenire a Criminalitatii din cadrul IPJ SibiuSbinsp. Luciana Baltes
Modul de alocare a fondurilor europene in perioada 2007-2013Bugetul Uniunii Europene se proiecteaza de catre Comisia Europeana pentru o perioada de 7 ani, denumita si „perspectiva financiara". Urmatorul ciclu bugetar al Uniunii Europene se intinde din acest an pina in 2013. Monitorul de Cluj va prezinta principiile de alocare a fondurilor europene si sumele pe care Romania le poate obtine prin aplicarea de proiecte in domenii specifice de interes local, regional si pan-european.Agricultura si coeziunea, prioritati bugetareBugetul Uniunii Europene se aloca pentru finantarea unor politici comunitare, cele mai mari sume mergind la politica agricola comuna si politica de coeziune - politica europeana regionala. Alocarea Fondurilor Europene se face de catre Comisia Europeana pentru a-si finanta politicile interne si externe. Politica agricola comuna (PAC) este sustinuta de aproximativ 50% din bugetul Uniunii Europene, prin fonduri specifice pentru agricultura si dezvoltare rurala, in vreme ce politica de coeziune (PC) are alocata aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene, adica 308 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013.Politica de coeziunePolitica de coeziune, in noua sa forma, are trei obiective: convergenta (sprijinirea regiunilor ramase in urma din punctul de vedere al dezvoltarii economice), competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca (sprijinirea regiunilor, altele decit cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona) si cooperarea teritoriala europeana (promovarea dezvoltarii echilibrate a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile Uniunii Europene). Politica de coeziune are la dispozitie mai multe instrumente, numite si instrumente structurale. Instrumentele structurale denumesc fondurile structurale si fondul de coeziune luate in ansamblu.Tabelul numarul 1 prezinta politicile de baza ale Comisiei Europene, precum si Directiile Generale care sustin aceste politici.30 de miliarde de euro pentru RomaniaFondurile europene care se aloca Romaniei in perioada 2007-2013 sint de peste 30 de miliarde de euro. In tabelul numarul 2, Monitorul va prezinta clasificarea fondurilor europene si modul lor de alocare.Alocarea fondurilor pentru agricultura si pescuitFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este destinat finantarii programelor de dezvoltare rurala. Axele prioritare in cadrul FEADR sint: cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier, imbunatatirea mediului in spatiul rural, calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, respectiv axa LEADER. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) care este reprezentata la nivel central si judetean.Fondul European pentru Garantare Agricola este destinat finantarii masurilor de marketing - plati directe si masuri de piata. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), care este reprezentata la nivel central, judetean si la nivel de comune in nu mai putin de 210 centre locale.Fondul European pentru Pescuit este Fondul care va implementa Politica Comuna de Pescuit, avind alocate 0,207 miliarde de euro pe urmatoarele axe prioritare: masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare, acvacultura, procesare si comercializarea produselor din pescuit si acvacultura, masuri de interes colectiv, respectiv dezvoltarea durabila a zonelor costiere de pescuit. Implementarea tehnica si financiara este asigurata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit care este reprezentata la nivel judetean.Alocarea fondurilor structurale si de coeziuneFondurile Structurale sint instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Din cadrul fondurilor structurale fac parte: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala, intreprinderi mici si mijlocii si Fondul Social European, destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitii in domeniul infrastructurii de transport si de mediu.Ce vrea sa faca Romania cu banii UE?Planul National de Dezvoltare (PND) cuprinde strategia nationala de dezvoltare a Romaniei. In acest document, finalizat la sfirsitul anului 2005, sint prezentate obiectivele strategice, actiunile planificate si sursele de finantare din perspectiva multianuala. Este un document ce nu a trebuit supus aprobarii Comisiei Europene. Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) are la baza Planul National de Dezvoltare si identifica legatura dintre prioritatile nationale si regionale si prioritatile comunitare sustinute de Comisia Europeana. CSNR se implementeaza prin Programele Operationale. In CSNR se specifica alocarea anuala a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare instrument si pe fiecare program operational. Programele Operationale (PO) sint documentele ce identifica, pentru fiecare obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare si domeniile de interventie, furnizind detalii despre finantarea nationala publica si privata si co-finantarea de la Uniunea Europeana.Autoritatile de managementElaborarea Programelor Operationale si coordonarea derularii acestora le revin Autoritatilor de Management (AM), care sint unitati infiintate in cadrul ministerelor. Autoritatile de Management (AM) asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Exista o autoritate de management pentru cadrul de sprijin comunitar si cite o autoritate de management pentru fiecare program operational, precum si autoritati de management pentru initiativa comunitara INTERREG.• Autoritatea de Certificare (AC) - directie generala in cadrul Ministerului Finantelor Publice - este organismul desemnat de Romania pentru coordonarea tuturor relatiilor financiare cu Comisia Europeana referitoare la instrumentele structurale.• Autoritatea de Plata (AP) reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor structurale si Fondului de coeziune.• Comitetul de monitorizare (CM) este organismul care asigura coordonarea instrumentelor structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei comunitare, modul de utilizare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare in materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar si cite un comitet de monitorizare pentru fiecare program operational.• Organismele intermediare (OI) sint institutiile desemnate de autoritatile de management si/sau de autoritatea de certificare/plata care, prin delegare de atributii de la acestea, implementeaza masurile din programele operationale. Delegarea de atributii catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza de acord sau protocol. Autoritatile de management si/sau autoritatea de certificare/plata ramin responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.Programe OperationaleOrganismele Intermediare nu sint structuri obligatorii in cadrul institutional de implementare a Programelor Operationale, fiind la latitudinea Autoritatilor de management sa numeasca sau nu organisme intermediare. Principalele atributii ale Organismelor Intermediare sint identificarea prioritatilor regionale care trebuie integrate in PO, pe baza strategiilor regionale; promovarea parteneriatului la nivel regional; organizarea la nivel regional a activitatilor de promovare PO; asigurarea sprijinului pentru beneficiari in ceea ce priveste procedurile PO; realizarea unei evaluari formale a aplicatiilor; colectarea datelor necesare pentru monitorizarea si evaluarea implementarii programului; pregatirea documentelor suport pentru raportul anual si final al PO; sprijin pentru AM in evaluarea institutionala a Beneficiarilor; monitorizarea proiectelor aflate in implementare in cadrul PO; efectuarea verificarilor pe teren; verificarea cheltuielilor; confirmarea corectitudinii cererilor de plata, a progresului in implementare, a platilor etc.; detectarea potentialelor nereguli la nivel regional si raportarea acestora la AM; asigurarea constientizarii actiunilor de publicitate la nivelul regiunii; diseminarea informatiilor asupra oportunitatilor de finantare prin PO. Fiecare Program Operational va fi completat de un Program Complement, documente ce nu sint supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind proiectele si cheltuielile eligibile, potentialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autoritatilor etc.Cadrul Strategic National de Referinta se implementeaza prin Programele Operationale, elaborate in cadrul obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana cuprinde: cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala si ii sint alocate 0,394 de miliarde de euro. In cadrul obiectivului Cooperare Teritoriala Europeana exista sapte Programe Operationale, prezentate in tabelul 3. De asemenea, exista sapte Programe Operationale care se vor derula la obiectivul Convergenta si carora le vor fi alocate aproximativ 16,8 miliarde de euro, programe prezentate in tabelul 4.Axe PrioritareFiecare Program Operational este impartit in mai multe Axe Prioritare, ilustrind obiectivele Programului Operational respectiv, fiecare axa avind unul sau mai multe domenii majore de interventie, care la rindul lor pot cuprinde una sau mai multe operatiuni ce urmeaza a beneficia de finantare din fondurile structurale. In tabelul 5 sint prezentate Axele Prioritare la cele sapte Programe Operationale din cadrul obiectivului Convergenta.Aproape 5 miliarde de euro pentru MediuIn perioada 2007-2013, se vor aloca in cadrul POS Mediu 4,9 miliarde de euro. Prioritatile de finantare din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu, precum si cotele de finantare nerambursabila pe axele prioritare POS Mediu sint prezentate in tabelul 6.Pentru o implementare adecvata a Programului Operational Sectorial de Mediu, toti factorii implicati la nivel national (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor), la nivel regional (Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului, Agentiile Judetene de Protectia Mediului, Agentiile de Dezvoltare Regionala, Operatorii Regionali de Apa) si la nivel local (autoritatile publice locale, asociatii ale autoritatilor publice locale, consultanti, subcontractori, antreprenori, furnizori, administratori ai ariilor naturale protejate) trebuie sa isi sa isi coordoneze foarte strins activitatile.Primii bani UE vin din iulie incoloPotentialii beneficiari ai acestor proiecte din cadrul POS Mediu sint autoritatile publice locale (primarii, consilii locale, prefecturi, consilii judetene), precum si asociatii ale autoritatilor publice locale. Asocierea autoritatilor publice locale este un element nou care intervine in accesarea fondurilor post-aderare si reprezinta o conditie preliminara pentru aprobarea proiectelor. Primii bani din fonduri structurale pentru Romania vor sosi cel mai probabil in a doua parte a anului 2007, conform comunicatelor Ministerului Integrarii Europene.Material realizat cu sprijinul oferit de consilier Dr. Ing. Marilena ROZENBERG si director executiv adjunct Ing. Jozsef Attila DARABOS - Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Directia Instrumente Structurale
Romanii se revoltaIn comunicatul semnat de presedintele Ioan Solomon, Colegiul Director al Forumului atentioneaza intreaga populatie din cele 43 de localitati din zona Sf. Gheorghe ca „aceasta actiune este o incalcare flagranta a Constitutiei, a legislatiei romanesti si europene, reprezentind o noua incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic si o sursa de inveninare politicianista a relatiilor interetnice". „Ne adresam deopotriva romanilor cit si maghiarilor, sa nu raspunda sub nici o forma asa-zisilor recenzori care le vor bate la usa, deoarece in cazul acceptarii votarii, chiar si un raspuns negativ va fi contabilizat de organizatori ca o participare la aceasta actiune fatis anticonstitutionala", se arata in comunicat.Autoritati pasiveDe asemenea, Colegiul Director al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna solicita, „in calitate de cetateni romani direct afectati de aceste actiuni anticonstitutionale", autoritatilor statului, in mod special presedintelui Romaniei si premierului, „sa iasa din pasivitatea de pina acum fata de aceasta problema si sa exprime o pozitie publica, ferma si transanta, de condamnare a acestor initiative separatiste care reprezinta o noua sursa de deteriorare a relatiilor interetnice din aceasta zona si din intreaga tara".Promovare agresivaSute de afise bilingve, in limbile romana si maghiara, au fost tiparite pentru a promova referendumul intern, neoficial, avind ca tema autonomia Tinutului Secuiesc, care va fi organizat in 43 de localitati din zona municipiului Sf. Gheorghe. Referendumul organizat de Consiliul Secuiesc Sepsi (Scaunul Sf. Gheorghe) va avea loc in perioada 10-18 februarie. In unele localitati mai mari, cum ar fi municipiul Sf. Gheorghe sau comuna Ozun, termenul limita stabilit pentru finalizarea referendumului este 15 martie. Pe aceste afise este prezentata harta Tinutului Secuiesc, locul desfasurarii referendumului si se poate citi textul: „IGEN Szekelyfoldert" (DA pentru Tinutul Secuiesc) si „Hajra Sepsiszek" (Hai Scaunul Sf. Gheorghe). De asemenea, vor fi pregatite aproximativ 80.000 de buletine de vot bilingve, respectiv in limbile romana si maghiara, iar localnicii vor trebui sa raspunda afirmativ sau negativ la intrebarea „Dvs. ca locuitor al localitatii ... doriti ca Tinutul Secuiesc sa primeasca statut autonom si aceasta localitate sa faca parte integranta din acest tinut?". In municipiul Sf. Gheorghe, peste 250 de voluntari vor umbla din casa in casa cu urnele mobile pentru a afla opinia celor cu drept de vot despre autonomia Tinutului Secuiesc.
Senatorul Ioan Talpes, citat in legatura cu sesizarea pe care a facut-o privind biletul trimis de premierul Calin Popescu Tariceanu presedintelui Traian Basescu, a declarat la iesirea din Parchetul General ca procurorii care se ocupa de caz au acceptat citarea si audierea martorilor propusi de el: presedintele Traian Basescu, ministrul justitiei, Monica Macovei, premierul Calin Popescu Tariceanu, fostul procuror general, Ilie Botos si fostul consilier prezidential, Elena Udrea. Tariceanu, compromisSenatorul Ioan Talpes s-a referit si la publicarea de catre Seres a rezolutiei primite de la Palatul Cotroceni, cu ajutorul careia ministrul economiei vroia sa probeze interventia presedintelui Traian Basescu in favoarea Alro, spunand ca acest lucru este "o greseala" si il duce pe fostul ministru in sfera penalului. El a precizat ca Seres ar fi trebuit sa inregistreze acel memoriu. De asemenea, intrebat ce pozitie va adopta in disputa privind suspendarea presedintelui, din Senat, Talpes a spus ca nu va vota pentru acest demers. Ioan Talpes declara in 17 ianuarie ca spectacolul de „teatru televizat", regizat de Elena Udrea, nu se va opri curind, iar scandalul va avea efecte vizibile in plan politic. El a conchis: „Premierul s-a autoeliminat, scriind un astfel de bilet".
Vot la limitaSenatorul PNL Radu Cimpeanu a precizat, la rindul sau, ca decizia finala in legatura cu desfasurarea unei anchete comune a comisiei de politica externa impreuna cu celelalte doua de control a serviciilor o va avea Biroul Permanent al Senatului, care va dezbate aceasta propunere saptamina viitoare. Cimpeanu a mai declarat ca votul pe aceasta propunere a fost luat la limita, intrucit cvorumul a putut fi intrunit cu greu, din cauza absentelor unor senatori, europarlamentari. „Nu prea a fost cvorum, dar ne-am obisnuit sa votam asa pentru ca sint trei colegi care activeaza la PE. Va trebui sa-i inlocuim ca sa functionam corespunzator", a adaugat Cimpeanu.Victime colateraleIn scandalul muncitorilor care nu ar fi beneficiat de asistenta statului roman a fost antrenat si SIE, seful acestuia, Claudiu Saftoiu, urmind sa dea si el socoteala, comisiei de control a serviciului. Nici seful statului nu a scapat necriticat de politicieni, reprezentanti ai PNL, PSD, PRM si PC acuzindu-l pe presedinte ca nu a facut nimic pentru cei doi. Seful statului a recunoscut ca a facut o confuzie in legatura cu soarta celor doi, dar a precizat ca nu a uitat niciodata de situatia in care acestia se afla. Basescu i-a facut lichele pe acei politicieni care ar fi sugerat ca cei doi ar fi spionat pentru Romania, acuzindu-i ca declaratiile lor le-a periclitat situatia.Inca pe postMuncitorii romani Nelu Ilie si Adrian Gincean, retinuti in Irak aproape trei luni pentru ca au filmat fara autorizatie obiective dintr-o baza americana s-au intors marti in Romania. Dezvaluirea facuta de „Evenimentul Zilei" potrivit careia cei doi nu au beneficiat de asistenta statului roman a produs un scandal public care s-a incheiat cu demisia ministrului de externe, Mihai Razvan Ungureanu. Acesta a demisionat luni din fruntea MAE, la solicitarea premierului Tariceanu, care i-a cerut sa-si asume responsabilitatea neinformarii Guvernului in chestiunea celor doi muncitori romani retinuti in Irak. Ungureanu va asigura interimatul functiei pina cind liberalii ii vor desemna un succesor, cel mai probabil, saptamina viitoare. Acceptarea presedintiei ISL, la propunerea presedintelui Calin Popescu Tariceanu, este un semn care intareste afirmatiile ministrului demisionar potrivit carora nu intentioneaza sa paraseasca PNL. Portretul succesoruluiIntrebat cine crede ca ar trebui sa ocupe acest portofoliu, Ungureanu a lasat sa se inteleaga ca Melescanu nu este foarte indicat, insa a refuzat sa dea nume. „Ceea ce as spera eu este ca sucesorul sa fie cineva tinar, cu un trecut nepatat, care sa nu se afle sub absolut nicio banuiala, asupra caruia sa nu existe umbre, sa fie convingator, sa poata comunica si sa poata bine administra o situatie complicata, aceea de a reprezenta si factorul constitutional determinant in politica externa si Guvern", a descris Ungureanu portretul candidatului ideal. Intrebat explicit pe cine prefera intre Melescanu si Adrian Cioroianu, ministrul a refuzat sa comenteze.
Discutiile pe marginea proiectului de lege a ANI au fost aminate ieri dupa-amiaza, dupa ce au fost dezbatute trei articole ale initiativei legislative, lipsa cvorumului fiind din nou cauza tergiversarii acestui act normativ. Reprezentantii PSD - Doru Ioan Taracila si Serban Nicolae, au parasit lucrarile pentru a discuta la partid pe marginea documentului de suspendare din functie a sefului statului. Ca si dimineata, de la lucrari au absentat reprezentantul PC - Gavrila Vasilescu, democratul Dorel Jurcan, liberalul Mario Oprea si social-democratul Ioan Chelaru.NemultumitPresedintele de sedinta, Peter Eckstein Kovacs, a declarat ca nu este firesc ca, din lipsa cvorumului, comisia sa nu poata lucra si a explicat ca exista un text in regulament care obliga senatorii sa participe la sedintele comisiei. „Eu trebuie sa iau masurile legale, daca nu exista cvorum, sa suspend sedinta. Nu pot aprecia de la persoana la persoana daca absenta este intemeiata. Oamenii sunt in delegatii sau in strainatate sau au alte activitati, ca de exemplu PSD, pe care le considera mai importante decit participarea la comisie", a mai afirmat presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs. Dintre articolele amendate, unul se refera la posibilitatea ca CNI (Consiliul National de Integritate) sa-i revoce din functie pe presedintele si vicepresedintele Agentiei, in baza unui raport de audit extern independent. Aceasta modificare a fost inaintata in setul de propuneri apartinind Ministerului Justitiei si a fost insusita de presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs. In varianta adoptata de Camera Deputatilor, nu exista acesta necesitate.
• Paleologu in locul lui UngureanuLiberalii au aminat cu o saptamina numirea unui nou ministru de Externe, in locul demisionarului Mihai Razvan Ungureanu, caruia i s-a propus sefia Institutului de Studii Liberale. Pentru functia de ministru a aparut un nume nou, pe linga Teodor Melescanu, Adrian Cioroianu, Cristian David sau Mihai Lupoi. Este vorba despre ambasadorul Romaniei in Danemarca, Theodor Paleologu. Acesta este fiul scriitorului Alexandru Paleologu, este diplomat de cariera, are 33 de ani, este casatorit si are un copil. Deocamdata, liberalii spera sa il convinga sa accepte functia. (C. J.)• Intelectualii il sprijina pe BasescuIntelectualii din Romania se solidarizeaza cu presedintele Traian Basescu. Un grup de 50 de intelectuali de seama au facut publica o scrisoare-apel in care sustin ca actuala criza politica a fost generata de teama fata de trei initiative majore ale sefului statului, printre care lupta impotriva coruptiei. Oamenii de cultura spun ca Traian Basescu a devenit tinta atacurilor celor care simt ca le sint puse in pericol afacerile sau care doresc in continuare sa existe un stat oligarhic postcomunist. Apelul a fost scris dupa votul de marti din Parlament, care a modificat legea referendumului. (C. J.)
Criza politica din Romania ar putea duce la cresterea increderii populatiei romanesti in Uniunea Europeana si institutiile sale, crede analistul Cristian Pirvulescu. „UE ar putea deveni, in perceptia romanilor, singurul element stabil intr-o Romanie instabila, dominata de coruptie", considera el. Actuala criza politica ar putea avea un impact asupra alegerilor pentru Parlamentul European. „Tot calendarul alegerilor poate fi schimbat de suspendarea presedintelui si de un eventual referendum, pentru ca legea referendumului, in varianta noua, ar putea insemna aminarea alegerilor europene. Iar cum subiectul este foarte politizat, ar putea duce la o prezenta la vot mai mare decit cea pe care eu o estimez in acest moment, adica undeva la 35%. Aceste alegeri europene, daca se vor tine la termen, ceea ce eu cred, nu vor privi teme europene, ci teme romanesti, legate de scandalul politic actual", apreciaza Pirvulescu. El atrage atentia asupra faptului ca procedura de suspendare a presedintelui tarii nu este cunoscuta in alte tari, nu apare in constitutii; apar doar proceduri de punere sub acuzare ori demitere. Ca atare, solutia atipica propusa acum de o parte a clasei politice ar putea crea mari controverse. „Daca presedintele Basescu va fi demis, cine va fi urmatorul presedinte, in conditiile in care din aceasta criza principalii beneficiari sint extremistii? Ar putea fi Gigi Becali? E o intrebare pe care cei care se joaca cu notiuni precum suspendarea presedintelui nu si-o pun", avertizeaza analistul politic.
Pasaport cultural Din acest an, turistii romani si straini vor putea vizita expozitiile din cadrul Complexului National Muzeal Astra pe baza unui pasaport cultural. Ideea apartine directorului Corneliu Bucur. „Inca nu stim data exacta cind vor fi gata aceste pasapoarte si cind vor fi puse in vinzare. Pretul aproximativ al unui astfel de act va fi de 25 RON. Ideea mi se pare foarte buna, deoarece turistii vor plati mult mai putin decit ar plati pe bilete la fiecare muzeu sau la oricare alta institutie din cadrul Complexului Muzeal. Cu acest pasaport, turistii nostri nu vor mai fi nevoiti sa stea la coda la bilete", spune Corneliu Bucur. In plus, directorul Complexului asteapta si un acord din partea conducerii Muzeului Brukenthal. „Daca, in final, cei de la Brukenthal nu vor fi de acord, eu tot voi tipari aceste pasapoarte, pentru locatiile de cultura din cadrul institutiei pe care o conduc", arata Bucur.Doar cu buletinulTuristii isi pot cumpara pasaportul de la centrele de informare din Sibiu, pe baza unui act de identitate, care sa ateste ca sint domiciliati in alta localitate. Pasaportul cultural va contine cite o fila pentru fiecare institutie de cultura din cadrul CNM Astra, care se va stampila in momentul in care turistul intra sa viziteze institutia respectiva. Din spusele directorului Bucur, pasaportul este valabil tot anul 2007, iar turistul are voie sa viziteze aceeasi insititutie de maximum trei ori.Abonament pentru sibieni Publicul sibian nu ramine pe dinafara. Pentru cei care vor vizita de mai multe ori muzeul, individual sau familial, exista diferite abonamente, in valoare de 30 RON pentru adulti, 7,5 RON pentru elevi si studenti, abonamentul de familie anual, in valoare de 40 RON, sau biletele de familie care costa intre 10 si 15 RON, in functie de numarul de persoane. De asemenea, exista gratuitate de acces pentru pensionari, veterani, persoane cu handicap, persoane care beneficiaza de ajutor social, elevi din familiile defavorizate, fosti detinuti de razboi si persoane cu venit lunar mai mic de 390 lei noi, iar pentru persoanele pensionate, care au un venit lunar intre 390 si 500 lei noi, abonamentul anual va costa doar 5 RON. Nemutumirile lui BucurDirectorul Corneliu Bucur cere reabilitarea urgenta a Aleii Calaretilor, pentru ca accesul turistilor in muzeu sa fie cit mai accesibil. „Daca nu vom primi fonduri, voi institui un proiect care se va numi «Dati un leu pentru Ateneu», prin care voi cere ajutorul sibienilor sa doneze citi bani pot. Voi deschide chiar un cont bancar pentru acest lucru, daca nu vom primi bani de la Consiliul Judetean", a declarat Corneliu Bucur.
Cu prilejul Zilei Internationale a Holocaustului (in 27 ianuarie 1945 a fost eliberat Lagarul de concentrare si exterminare de la Auschwitz), la sediul Scolii „Regina Maria" din Sibiu a avut loc jurizarea si festivitatea de premiere a concursului national de eseuri „Ginduri, idei, sentimente despre Holocaust". Printre membrii juriului s-au numarat Oliver Lustig, scriitor de renume international in problematica Holocaustului, conf. univ. dr. Liviu Beris, vicepresedintele Asociatiei Evreilor din Romania, Victime ale Holocaustului, si prof. Mihail Branzea, consilier al Asociatiei Bisericilor Ecumenice din Romania.Premii de 4.000 RON„Misiunea comisiei de jurizare a fost deosebit de dificila, datorita numarului mare de lucrari, pe de o parte, dar si datorita valorii deosebite a acestora", a precizat profesorul Mihai Frincu, coordonatorul proiectului „Copiii si Holocaustul". Au fost acordate premii in valoare totala de 4.000 RON. Au fost remarcate, in mod special, lucrarile elevilor Flavia Gruian, de la Scoala nr. 2 Cugir, Jud. Alba, Alexandra Ciorogar, de la Scoala „Regina Maria" si Cristina Andreea Luca, de la Liceul de Arta „Victor Brauner" din Piatra Neamt. Festivitatea de premiere a mai inclus in program cintece si un recital de poezie in limbile romana, ebraica si engleza, sustinut de catre elevii Scolii „Regina Maria".
Stenograme de culiseFostul ministru sustine ca nu poate nici sa infirme, nici sa confirme faptul ca persoana cu care vorbea, in inregistrarea prezentata de procurori, era Stamen Stancev. „Discutia era in limba engleza si sint doar unele elemente care ar putea avea legatura cu mine. Nu-mi amintesc daca am avut o asemenea convorbire. Oricum, aceasta era posterioara promovarii actului normativ", a declarat Seres, referindu-se la proiectul privind vinzarea a opt procente din actiunile Petrom catre angajati. El a declarat ca le-a prezentat procurorilor procedura promovarii actului normativ respectiv, in perioada 2005-2006. Potrivit procurorilor, fostul ministru a fost interceptat de SRI in 2005, iar convorbirile sale telefonice arata raporturi directe intre el si consultantul bulgar Stamen Stancev, precum si „aranjamente de culise" privind privatizarile Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom si Posta Romana.Bulgarul ii dadea lectii ministrului SeresIn data de 29 iunie 2005, Seres ii spunea lui Stancev (se arata in inregistrarea unei convorbiri) despre dezbaterea asupra proiectului de ordonanta de urgenta privind vinzarea celor 8% din actiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei catre Asociatia Salariatilor (PAS): „A fost un scandal, unii ministri au spus ca aceasta ordonanta este imorala si murdara si ca nu vor sa fie partasi la asa ceva. Asa ca am fost un pic rusinat. Prin urmare, ar trebui ca Liviu Luca sa-si rezolve problema mai intii (aceea de a obtine semnaturile de la ministrii Justitiei si Finantelor Publice, precum si de la ministrul de stat Gheorghe Seculici)". In replica, Stancev ii spune ca s-a intilnit cu ministrul Comunicatiilor, Nagy Zsolt, cu care a luat cina si care i-a explicat ca „putea el sa rezolve cu citiva ministri, care sint prietenii lui, daca stia". In referatul Parchetului se specifica faptul ca Stancev l-a determinat pe Codrut Seres sa renunte la decizia de a nu mai aduce proiectul in dezbaterea Guvernului: „Nu trebuie sa il sustii, trebuie sa-l prezinti... Treaba ta nu este sa sustii, ci sa prezinti", spunea bulgarul, iar demnitarul roman ar fi acceptat, potrivit convorbirii telefonice.Acuze graveAnchetatorii sustin ca in perioada 2005-2006, in calitate de ministru si presedinte al comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Seres ar fi contribuit „intelectual si material" la culegerea, obtinerea si transmiterea de date si informatii confidentiale, secrete economice si comerciale care erau de natura sa pericliteze securitatea statului. Seres este invinuit ca a transmis aceste date unei grupari infractionale conduse de consultantul bulgar Stamen Stanchev. O alta persoana vizata de procurori in acest dosar este ministrul Comunicatiilor, Nagy Zsolt, care ar fi verificat mereu daca discutiile grupului erau sau nu monitorizate. Cea mai recent formulata invinuire la adresa lui este cea de subminare a economiei statului.
• Mini-google satescMinisterul Agriculturii vrea sa dezvolte o aplicatie web prin care sa aduca toate informatiile la zi despre dezvoltarea rurala, despre Planul Strategic de Dezvoltare Rurala. Platforma de Internet va folosi si la organizarea de ateliere de lucru si oferirea de consultanta pe teme de dezvoltare rurala pentru organizatiile neguvernamentale sau consiliile locale. Ministerul va aloca 2% din bugetul de asistenta tehnica, dar cuantumul exact al acestei sume nu se cunoaste inca. Cert este ca Ministerul cauta solutii pentru a cheltui fondurile pentru dezvoltare rurala, care totalizeaza in perioada 2007-2013 suma de 9,3 miliarde de euro. (L. A.)• La cadastru „apare" taxa de urgentaCei care au nevoie in regim de urgenta de rezolvarea dosarelor care au de a face cu Oficiul de Cadastru trebuie sa plateasca o noua taxa. Taxa de urgenta a fost introdusa la sfirsitul lunii ianuarie si vine in acord cu ultimele modificari aduse Codului Fiscal. Oficialii Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) spun ca perioada de rezolvare a dosarelor este de trei ori mai mica decit cea normala daca este achitata aceasta taxa, dupa cum ei se asteapta si la o reducere a coruptiei din sistem. Astfel, conducerea ANCPI promite returnarea banilor in cazul in care dosarul nu poate fi rezolvat in sistem de urgenta. (L. A.)
Putini dintre ei ajung sa si traiasca povestile de succes. Dar speranta ii mina. Daca, in alte parti ale tarii, cererile pentru eliberarea pasapoartelor aproape ca s-au injumatatit, in ultimele saptamini, sibienii inca merg pe vechiul sistem. Planuri de viitorAutoritatile spun ca cei mai multi dintre cei care vor neaparat sa-si faca pasaport, desi acesta nu mai este obligatoriu pentru calatoria in statele Uniunii Europene, au de gind sa-si incerce norocul pentru o viata mai buna. Cum, pina nu demult, vecinii nostri din vest mentinusera obligativitatea prezentarii pasaportului la vama, acesta este un motiv in plus pentru ca sibienii sa nu riste. „Lumea e mai precauta si merge cu pasaportul, ca sa nu aiba probleme. Cred ca sint foarte multi cei care pleaca si cu gindul sa se angajeze in strainatate, sa obtina drept de sedere in alte tari europene, ceea ce nu se poate face numai pe baza cartii de identitate", explica chestorul Liviu Vanga, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor (SPCEEP) Sibiu.Scadere nesemnificativaSibienii mai au nevoie de pasapoarte. Asa ca lucratorii SPCEEP au, inca, o activitate intensa. „Nu e chiar asa o mare scadere. Fata de anul 2006, am scazut cu citeva sute de cereri, dar sint niste cifre nesemnificative. De la inceputul acestui an, am primit 1.980 de cereri de eliberare a pasapoartelor, iar in aceeasi perioada din 2006 au fost 2.198 de cereri", precizeaza chestorul Vanga. Nici in perioada urmatoare, autoritatile nu se asteapta ca numarul solicitarilor sa scada prea mult.Program de lucruSPCEEP primeste cereri pentru eliberarea pasapoartelor in fiecare zi lucratoare, dupa programul 8,30 - 13,30, iar miercurea si de la 16 la 18. Eliberarea pasapoartelor se face miercurea, intre orele 15 si 16, respectiv 18 si 18,30, iar in celelalte zile lucratoare, in intervalul 15 - 16,30. Audientele au loc in fiecare miercuri, intre orele 13 si 15, iar cetatenii romani care au domiciliul in strainatate se pot adresa Serviciului zilnic, dupa orarul 14 - 15. Eliberarea unui pasaport costa 64,2 lei noi, iar in cazurile de urgenta, 100 de lei.
Ministerul Transporturilor si Constructiilor a elaborat un proiect prin care familiile care au venituri lunare cuprinse intre 545 si 745 de lei sa poata primi de la stat in acest an subventii pentru cumpararea de locuinte. Aceste subventii ar urma sa aduca un aport cuprins intre 5% si 30% din valoarea imobilului. Subventia vizeaza in special tinerii casatoriti care au mai putin de 35 de ani, categoriile sociale care deja beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte, dar se adreseaza in egala masura si celor care lucreaza in agricultura, invatamint, sanatate, administratie publica si culte, cu conditia ca aceste categorii sociale sa-si stabileasca domiciliul in mediul rural. Practic, se incearca o repopulare a satelor cu acele categorii sociale care lipsesc in prezent, categorii care cel putin pina acum nu au fost gata sa se orienteze spre a se stabili „la tara". Aceasta forma de finantare are mai multe praguri de creditare. De exemplu, cei care au salarii peste 546 de lei, pina la 629 de lei, vor primi un ajutor financiar de la stat de maxim 20% din valoarea locuintei, subventia ajungind sa scada la 5% in cazul familiilor care au venituri nete cuprinse intre 663 si 745 de lei. Un prag intermediar este dat de categoria familiilor care au venituri cuprinse intre 630 si 661 de lei pe luna si care vor primi subventii de pina la 10% din valoarea locuintei. In aceste conditii este posibil ca localitatile rurale-satelit ale marilor orase sa atraga aceste categorii sociale, dar target-ul proiectului vizat de MCTI va ramine neatins.
Putine restaurante si cafenele din centrul istoric al Sibiului respecta normele europene in domeniu. Inspectorii OPC au verificat, incepind cu 1 februarie, 50 de localuri. Initial, pentru delimitarea locurilor pentru nefumatori. Insa inspectorii OPC au constatat ca 30 la suta din localuri au bucatarii foarte mici si inghesuite. Drept urmare, le-au dat avertismente si amenzi, cea mai mare fiind de 2.000 de lei, dupa cum precizeaza Ilie Mitea, directorul OPC Sibiu. Mitea avertizeaza ca verificarile vor continua, pentru ca sanatatea turistilor Capitalei Culturale Europene sa nu fie pusa in pericol.
Blanuri de anul trecut„Am avut blanuri de pe stocul din anul trecut. Dar nici alea nu au trecut. Abia hanorace, nici alea foarte groase, am reusit sa vindem citeva. Si situatia este mai dramatica in cazul magazinelor, mai ales a celor deschise in locatii scumpe din centrul orasului. Sint destui care abia isi mai pot acoperi chiriile sau chiar au acumulat datorii mizind pe vinzarile din iarna asta", spune Elena Dan, comercianta de textile. „Foarte slab! Paltoanele imblanite n-au avut nici o trecere. Am deschis in decembrie si am vindut haine de lux. Dar hainele groase, de iarna, ne-au pagubit bugetul. Am pierdut citeva zeci de milioane bune pe care le tin stocate in marfa", a declarat si Doina Avramus, proprietara a unui magazin dintr-un centru comercial clujean.Pierderi si la case mai mariProducatorii si comerciantii care s-au axat exclusiv pe blanuri, sau oricum in cea mai mare masura, spun ca vinzarile au scazut la un nivel comparabil cu cele din anul 2002, care a fost unul dintre „anii negri" pentru aceasta ramura. Altii afirma ca in ianuarie 2007 au vindut chiar mai putin decit au facut-o in lunile de vara, cind turistii straini isi mai achizitionau cite un astfel de suvenir. Producatorii si comerciantii se asteptau la cresteri de 45-50% ale cifrelor de afaceri in anul 2006, dar rulajele lor de marfa abia au crescut cu pina la 25% fata de anul 2005 si asta doar in cazul celor care au aplicat o strategie de marketing bine gindita. Cei care s-au bazat doar pe simpla amplasare favorabila a magazinelor in zone cu vad bun au pierdut cel putin tot atit. „Se impune o diversificare a marfii. Se pare ca lectia acestui an ne aminteste ca flexibilitatea orientarii in afaceri te poate salva in momentul in care comertul de nisa pe care te-ai axat are probleme", conchide Doina Avramus.
Trei tineri, dintre care unul minor, au ajuns, in sfirsit, in fata Parchetului, dupa ce au ucis un batrin de 80 de ani. Nenorocirea s-a intimplat in Sibiu, in noaptea de 25 spre 26 ianuarie. Cei trei, in virsta de 17, 20 si 35 de ani, au dat buzna in casa batrinului, care locuia singur. Cu o bita si o teava, l-au lovit pina ce omul si-a dat si ultima suflare. Apoi au furat toti banii pe care i-au gasit. 30 de lei, adica 300.000 de lei vechi. La scurt timp dupa comiterea oribilei fapte, ucigasii au fost gasiti de politisti. Zilele trecute, Parchetul de pe linga Tribunalul Sibiu a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva celor trei, sub aspectul comiterii infractiunilor de omor deosebit de grav si tilharie. A fost dispusa retinerea pe 24 de ore a inculpatilor, iar apoi a fost sesizata instanta, cu propunerea de arestare preventiva. Tribunalul Sibiu a dispus admiterea propunerii si arestarea inculpatilor majori pentru 29 de zile, iar a inculpatului minor pe 19 zile.
Peste 235.500 de lei (2,35 de miliarde de lei vechi) a incasat Garda de Mediu Sibiu, in ianuarie, din amenzi. Inspectorii au desfasurat peste 70 de controale la agentii economici si au dat 22 de sanctiuni contraventionale si amenzi. Cea mai mare amenda a primit-o Sometra Copsa Mica, 100.000 de lei, pentru nefinalizarea proiectelor de punere in functiune a sistemelor de automonitorizare si a modului de depozitare a zgurii de furnal. Cele mai multe sanctiuni au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor privind gestionarea deseurilor si a termenelor stabilite de comisari la controalele anterioare.
Cifre de afaceri in crestereVeniturile companiilor care vind aceste aparate au crescut anul trecut cu minim 30%. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, in ultimii 2 ani principalele companii de productie si distributie de apa si dozatoare de apa si-au crescut cu cel putin 20-30% cifra de afaceri. Compania La Fintina s-a infiintat in 2001, prin aport de capital majoritar suedez, cu o investitie initiala de 3 milioane de euro. In doar 4 ani, cifra de afaceri a companiei ajunsese sa depaseasca 32 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor. Aceeasi sursa arata ca Prudent Invest Rom, companie cunoscuta pe piata ca fiind Cumpana, marca ce a facut-o populara, a obtinut o cifra de afaceri de peste 118.000 de lei.Apa pentru acasaAcum la moda sint aparatele mici, care pot fi instalate in gospodarie, nu costa chiar atit de mult si pot oferi apa plata purificata luata direct de la robinet. Din acest punct de vedere, piata creste constant cu minim 25%. Clujenii au fost gata sa cumpere pina acum chiar si aparate aduse din Statele Unite care sa le ofere o apa purificata. Valoarea acestora ajungea in urma cu 1 an la aproape 1.000 de euro. „Un aparat Waterpia costa pina la 1.000 de lei. Poate fi instalat oriunde", spun reprezentantii Rokorecostyle, importatorul acestor tipuri de instalatii. Ei spun ca mai exista si solutia de a instala pe blatul de lucru un filtru special. Intretinerea se face o data la 6 luni si cel mai ridicat nivel atinge suma de aproximativ 150 de lei, la schimbarea filtrelor. Insa acum, companiile s-au orientat si ofera abonamente si consumatorilor casnici. Un calcul sumar arata ca o familie alcatuita din patru persoane consuma in medie doua bidoane de apa plata pe zi, daca fiecare membru bea cantitatea standard de apa pe zi, adica 2 litri. Doar pentru apa plata o familie poate consuma pina la 300 de lei lunar.
Dindu-si seama ca ostilitatile din Alianta au ajuns sa le scape de sub control, intrind sub controlul Opozitiei, PNL si PD s-au intilnit de urgenta pentru explicatii: PD a explicat de ce candideaza separat la europarlamentare, iar PNL a explicat ce este cu „cooptarea PSD la guvernare" anuntata de domnul Tariceanu ca „raul cel mai mic". La sfirsit, domnul Crin Antonescu, noul purtator de cuvint al Aliantei, declarata decedata chiar de premier, a comunicat - post-mortem, cum ar veni - ca „nu putem vorbi de marea impacare, dar putem vorbi de o incercare de relansare a Aliantei". Sa vedem cit rezista raposata dupa imbalsamare. Domnul Antonescu a precizat ca doar „destramarea Aliantei" ar putea duce PNL spre PSD - in timp ce domnul Geoana declara, pe aceeasi tema, ca asteapta un semnal liberal: „Prima miscare trebuie sa apartina premierului, sa vedem cu ce noua structura a guvernului vine in Parlament". Presa sustine ca prima miscare ar fi eliminarea PD din structura guvernului, in frunte cu doamna Macovei. Acesta ar fi semnul asteptat - pentru marea razbunare a „raului cel mic": domnul Geoana i-ar fi promis domnului Tariceanu scaunul de presedinte interimar al tarii pentru domnul Bogdan Olteanu (retragindu-l pe domnul Vacaroiu) daca PNL voteaza suspendarea domnului Basescu. Inceputul a fost facut chiar in Camera domnului Olteanu, unde PNL a votat alaturi de Opozitie modificarea legii referendumului pentru a inlesni eliminarea presedintelui jucator. Concomitent, PSD a reusit sa adune „30 de capete de acuzare" a presedintelui in relatiile sale cu Constitutia. Sa anunti intii sentinta si sa cauti apoi motivele suna al naibii de democratic. Dar n-are rost sa ne mai miram. Am mai vazut filmul acesta de citeva ori. El ruleaza numai cind la putere nu se afla PSD si are aceiasi realizatori (PSD-PRM), carora pe traseu li se alatura diversi figuranti platiti cu ora pe platourile de filmare. Secventele si cliseele se repeta aidoma - doar ca interpretarile sint mai slabe. In anii '90 si chiar pe vremea domnului Emil Constantinescu manipularile pareau mai sincere in ura lor. Acum si ura pare mimata, fiindca adversarii acestia isterici stiu si ei ca sint gata sa-si stringa mina daca obtin ce doresc. Nu e nostim sa-l auzi pe domnul Geoana acuzindu-l pe domnul Basescu de „folosirea serviciilor secrete pentru politie politica" - avind in vedere ca SRI e condus chiar de PSD? Si totusi, indivizii acestia au si ceva autentic in ei: o nepasare sincera fata de tara si o grija adevarata fata de propriile maladii.
Doua autoturisme si o sura au fost distruse, in ultimele doua zile, de flacari. Pompierii militari sibieni au intrat in alerta marti seara, cind a izbucnit un incendiu intr-un garaj de pe strada Ion Agirbiceanu. Flacarile au mistuit un autoturism Matiz, un compresor si un aparat de sudura. Incendiul a fost declansat de scinteile de sudura, ajunse in contact cu substante inflamabile. In aceeasi seara, doua echipaje s-au alaturat colegilor din Serviciul Voluntar din Avrig, incercind sa salveze o sura din Porumbacu de Jos. Focul, provocat de un scurtcircuit electric, a distrus acoperisul pe o suprafata de 150 de metri patrati, 2,500 tone de fin si 8,5 metri cubi de lemne. Aseara, un autoturism aflat in trafic in zona sensului giratoriu de pe Mihai Viteazu a luat foc. Desi pompierii au intervenit imediat, flacarile au distrus partea din fata a masinii. Soferul a scapat nevatamat.
P. Irimie, un bistritean de 40 de ani, a cumparat intre 2005-2006 de la o firma din Dej produse industriale din sirma si fier beton in valoare de 1.703.233 de lei noi, adica peste 10 miliarde de lei vechi. Produsele au fost vindute, mai apoi, unor firme din tara. Singura problema a fost la achitarea marfii cumparate: cele doua bilete la ordin emise de bistritean nu aveau acoperire. In prezent, P. Irimie este cercetat in stare de libertate pentru savirsirea infractiunii de inselaciune. Cazul a fost dat spre solutionare Parchetului de pe linga Tribunalul Cluj. (A. D.)
Sirul controalelor inspectorilor de la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor (OJPC) Cluj in ceea ce priveste calitatea carburantilor comercializati de benzinariile din judet a mai facut o victima. O noua benzinarie a fost inchisa, din cauza ca oferea spre vinzare combustibili de calitate inferioara. „In urma probelor recoltate saptamina trecuta si trimise la Bucuresti, buletinul de analize a aratat ca atit benzina fara plumb, cit si motorina comercializate la statia API Service din Negreni nu corespund indicilor de calitate. Ca urmare, azi (n.r., ieri) s-a dispus inchiderea definitiva a benzinariei", a declarat Mircea Avram, directorul OJPC Cluj. Totodata, patronii statiei de comercializare a combustibililor de pe E60 au fost sanctionati cu 4.000 de lei.Actiunea inspectorilor clujeni va continua si pe viitor cu inspectarea tuturor benzinariilor din judet. „Verificam calitatea tuturor produselor comercializate in benzinarii, deoarece primim tot mai multe reclamatii de la populatie", a mentionat Mircea Avram. API Service din Negreni e a doua benzinarie inchisa, dupa ce, in decembrie anul trecut, activitatea benzinariei Pritax din cartierul Gheorgheni a fost sistata din aceleasi motive.
Un sibian de 62 de ani a ajuns pe mina jandarmilor dupa ce si-a umplut sacosa intr-un hipermarket sibian si a uitat sa plateasca. Marti dupa-amiaza, sibianul a gasit o metoda foarte originala de a „face cumparaturi". Fara nici o jena, si-a umplut sacosa cu produse cosmetice si alimentare in valoare de aproximativ 5 milioane de lei vechi. Nu l-a deranjat nimeni, dar paznicii l-au urmarit prin intermediul camerelor de supraveghere, iar la iesirea din magazin l-au retinut si au chemat jandarmii. Pensionarul s-a ales cu dosar penal si risca sa fie condamnat pentru furt.
Cel mai cunoscut si mediatizat caz dintre cele 11 este „Clubul Venetia" din Sibiu. In anul 2003, Ambrus Burcea, student la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, presedintele Asociatiei Gaborilor cu Palarie din Cluj, a vrut sa intre in clubul Venetia din Sibiu, impreuna cu alti 20 de colegi nerromi. Burcea a fost singurul din grup caruia i s-a interzis sa intre in club, iar angajatii de paza au motivat ca este rrom. Cind colegii lui au ripostat, li s-a spus: „Luati-va tiganul de mina si iesiti afara!". Cazul a ajuns la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), dar nu a fost solutionat favorabil. CNCD a decis ca „faptele prezentate nu constituie fapte de discriminare". In iunie 2005, Curtea de Apel Bucuresti a admis plingerea impotriva solutiei CNCD, dar nu s-a dat niciun raspuns din septembrie 2005. „In cazurile de discriminare, daca CNCD nu rezolva cazul, sau cetateanul este nemultumit, se poate adresa la ONU, la CERD", precizeaza Haller.
Dirigintii sau profesorii care vor sa primeasca ore de dirigentie sint obligati sa participe la cursuri de formare, consiliere si orientare. De la 1 ianuarie 2008, doar cei cu diploma vor mai fi platiti pentru orele de dirigentie.ProfesionistiCursurile sint organizate de Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu si Casa Corpului Didactic, in mai multe stagii, in perioada 15 februarie - 31 decembrie 2007. Un curs insumeaza 24 de ore de exersare a metodelor si tehnicilor active de predare-invatare, corespunzatoare temelor din programa de consiliere si orientare. Stagiile se vor desfasura conform inscrierilor si programarilor coordonate de catre inspectoratul scolar, pe zone geografice si arondari, in unitati scolare sau centre de comuna, in functie de echipele constituite, cuprinzind un numar mediu de 25 de participanti. Scopul aceste actiuni il reprezinta profesionalizarea predarii disciplinei Consiliere si orientare (dirigentie).Ore platite„Participarea la stagiul de formare este obligatorie pentru toate cadrele didactice care indeplinesc calitatea de diriginte sau care intentioneaza sa primeasca sarcini de profesor diriginte la o clasa de elevi. Dupa data de 31 decembrie 2007, incadrarea ca profesor diriginte si plata orei de dirigentie se vor face numai pe baza documentului de absolvire a unui stagiu de formare", precizeaza Dorel Baila, purtatorului de cuvint al ISJ Sibiu.
Daca proiectul sau electoral va fi pe placul comisiei de evaluare a candidaturilor pentru forul legislativ european, tinarul sibian Dragos Dicu ar putea fi inclus pe lista candidatilor pe care PNL ii va sustine, la alegerile din mai. La 26 de ani, absolventul de Studii Europene crede ca lipsa de experienta nu este un handicap. Nici macar in fata mult mai titratului deputat PSD Radu Podgoreanu, actual europarlamentar si principalul candidat pe care PSD il propune pentru Regiunea 7 Centru. „Cei cu experienta sint actualii europarlamentari, care acum sint euroobservatori. Dar nu cred ca as avea mai putine sanse decit Podgoreanu, mai ales ca se va merge pe circumscriptie nationala", sustine Dragos Dicu. Si Eugen Mitea, presedintele interimar al PNL Sibiu, ii ia apararea. „E momentul sa se mearga si la noi pe calificare profesionala, pe studii. Dragos Dicu are mult mai multa pregatire decit Podgoreanu, care cunoaste o politica de Dimbovita", spune Mitea.Presedinte pe municipiuDicu are multa bataie de cap si la organizatia municipala PNL, pe care o conduce de putina vreme. Ramine de vazut cum va rezolva si aceasta provocare a carierei sale politice. „Saptamina trecuta am avut o prima sedinta, mai mult de acomodare. In perioada urmatoare, vom continua strategia de a sta de vorba cu membrii nostri din diferitele cartiere si cu cetatenii care nu sint neaparat in PNL, ca sa luam la cunostinta problemele, ideile si propunerile lor", a anuntat el.