Increderea in Mona Musca a crescut, in pofida scandalului privind legatura sa cu Securitatea. Asa arata un sondaj de opinie realizat de INSOMAR, in perioada 12 - 17 octombrie. Mona Musca a cistigat, in septembrie, 6 procente in topul increderii, fata de luna august. In privinta intentiilor de vot, sondajul arata ca Alianta PNL-PD ramine in continuare pe primul loc in preferintele electoratului roman, dar nu creste semnificativ in sondaje. Basescu e liderPotrivit sondajului, deputatul independent Mona Musca, exclus din PNL din cauza colaborarii cu Securitatea, este pe locul al treilea si ramane, astfel, in topul increderii in politicienii aflati la putere, cu 39 de procente. Primele doua pozitii sint ocupate, in continuare, de presedintele tarii, Traian Basescu, si fostul sau consilier de la Cotroceni, Theodor Stolojan. Sondajul mai arata ca premierul Calin Popescu Tariceanu a cistigat si el doua procente si se afla pe pozitia a cincea. In ceea ce priveste politicienii care nu sint la putere, Gigi Becali se mentine pe prima pozitie cu 36%, in scadere insa cu doua procente. PD e preferatDaca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, 46% dintre cei intervievati au spus ca ar da votul Aliantei PNL-PD. Cercetarea INSOMAR arata ca, in situatia in care toate partidele ar candida independent, fara a mai face aliante, Partidul Democrat ar obtine 32% din voturile romanilor, in crestere cu 3%. A doua varianta, in optiunile alegatorilor ar fi Partidul Social Democrat, care a crescut in sondaje cu un procent, pina la 23%. PNL se mentine in sondaje cu 16% din optiunile electoratului. Jumatate dintre romani considera ca Partidul National Liberal a gresit atunci cind i-a exclus din partid pe membrii care au criticat activitatea lui Calin Popescu Tariceanu si a conducerii liberale. Potrivit sondajului INSOMAR, doar 18% dintre romani cred ca excluderea a fost o decizie buna. Aproximativ 60% dintre cei intervievati cred ca decizia legata de excluderea lui Theodor Stolojan din partid va influenta in rau activitatea viitoare a PNL. Doar 9% dintre cei care au raspuns sondajului considera ca excluderea lui Theodor Stolojan este benefica pentru viitorul PNL. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.205 persoane si are o marja de eroare de plus - minus 2,8%.

138 de milioane de euroDalacu spune ca strategia sa este legata de viziunea Ministerului Agriculturii de sustinere a Fondului European pentru Pescuit (FEP), in cadrul careia fermelor piscicole le sint rezervate nu mai putin de 138 de milioane de euro. Banii vor fi alocati pe proiecte, in perioada 2007 - 2013, pentru lucrarile de constructie si modernizare. „M-am interesat de conditii si se pare ca finantarea fermelor de acvacultura se incadreaza in masurile de pe axa 2 a programului. Finantarea FEP va fi de 45 la suta, cea de la buget de 15 la suta, iar capitalul privat al investitorului va trebui sa fie de 40 de procente din valoarea afacerii", arata administratorul de la Sacel.Succes cu viviereleCea mai importanta initiativa la Sacel ramine cea a sistemului de viviere pentru crestere intensiva. „Daca ministrul Agriculturii a fost incintat, cred ca si presedintele ANP, Gheorghe Stefan, ne va sustine eforturile si ca alti piscicultori din tara vor prelua ideea", crede Mihai Dalacu. Unicat in tara, proiectul va fi promovat pe 28 noiembrie, cind la Galati va avea loc o intilnire patronata de Agentia Nationala pentru Piscicultura. Peste citeva saptamini, piscicultorilor din toata tara li se vor aduce la cunostinta aspectele tehnice, dar si cele financiare, ale afacerii.Productie specializataDupa modelul european, amenajarea piscicola Sacel se va reorienta spre o productie intensiva si specializata. „In mare, urmarim o restructurare a productiei de pesti si trecerea treptata de la modelul clasic, policultura de crap, caras si fitofag, la o productie specializata, tinind cont de specificul fiecarui lac sau iaz", explica Mihai Dalacu. Dupa ce au dat lovitura cu vivierele, cei de la Sacel cauta acum nu doar clienti, ci si oameni de afaceri cu care sa extinda sistemul. „Cautam parteneri pentru investitii, pentru a dezvolta afacerea. E o piata care, prin performantele economice, va lua un avint deosebit, mai ales prin sprijinul specific al FEP", este de parere Dalacu. Si pentru ca serviciile sa fie complete, administratorul are de gind sa amenajeze si facilitati de cazare, cu specific pescaresc.Un inceput bunLucrarile de amenajare sint deja in toi si vor continua daca la Sacel vor ajunge bani din FEP. Iazul 1 va fi reprofilat. Apa rece, de munte, va permite popularea cu salau. Deocamdata, se repara digul si drumul de acces. Lucrarile continua si la iazul 6, cu reparatii capitale la calugar si pasarela, pe orizontala si pe verticala. Iar pe iazul 3, din vara acestui an se face exclusiv pescuit de agrement, cu promovarea crapului in circuitul national. Administratorul Mihai Dalacu spune ca din punct de vedere al pescuitului de agrement, 2006 poate fi considerat deja drept „un an absolut spectaculos, cu o crestere de peste 25 la suta fata de 2005". La Sacel, au venit deja nu mai putin de 14.000 de pescari de la inceputul acestui an. Iar pentru 2007, Dalacu asteapta rezultate si mai bune, odata cu integrarea Sibiului in circuitul european, intr-o dubla calitate.

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca a organizat, la Medias, o noua editie a bursei locurilor de munca. Au fost prezentate 26 de societati comerciale, care au oferit peste 500 de locuri de munca, majoritatea in domeniul constructiilor, pentru persoane cu studii primare si medii. Locurile de munca oferite celor cu studii superioare au fost in numar de 66. Cu acest prilej, AJOFM a prezentat celor interesati Serviciile Europene de Informare (EURES), ce reunesc Serviciile Publice de Ocupare din tariile Ariei Economice Europene (AEE) si institutiile cu preocupari in ocuparea fortei de munca.

Municipalitatea anunta inchiderea a inca cinci strazi centrale. Astazi, incep lucrari pe General Magheru, Gheorghe Lazar, Pompeiu Onofreiu, Tipografilor si Filarmonicii. „Circulatia urmeaza sa fie temporar inchisa pe strazile mentionate, pe o perioada de aproximativ 10 zile. Municipalitatea sibiana roaga participantii la trafic sa dea dovada de intelegere si sa aleaga pe cit posibil rute ocolitoare, pentru a nu aglomera traficul in zona", spune Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu. Pe strada Pompeiu Onofreiu, SC Sinecon SA se va ocupa de excavare, asternerea balastului, compactarea stratului de balast, asternerea balastului stabilizat si apoi asfaltare. Pe General Magheru si Gheorghe Lazar, echipele de lucru ale DPC executa frezarea asfaltului existent, urmind sa astearna un strat nou si sa inlocuiasca bordurile. Infrastructura strazii Tipografilor este reabilitata de Geiger SA. Lucrarile sint finalizate pe jumatate, iar antreprenorul va continua operatiunile pe cealalta jumatate a strazii, marginita de strada Gh. Lazar.

Pompierii militari sibieni si-au petrecut noaptea de duminica spre luni luptind cu flacarile. Un incendiu de proportii a izbucnit, duminica seara, la o stina din Lunca Sevisului. O sura in suprafata de 250 de metri patrati, plina ochi cu fin, a luat foc din cauza unei tigari aprinse aruncata la intimplare. Pompierii militari sibieni au intervenit cu trei autospeciale de stins incendii cu apa si spuma, dar flacarile au fost domolite de abia in jurul orei 2 noaptea. Sura a fost distrusa in totalitate. Au ars si cele 40 de tone de fin care se aflau in adapost. Sura respectiva, in suprafata de 250 de metri patrati, servea drept adapost si pentru sutele de oi ale proprietarului, pe timp de iarna.

Nivelul criminalitatii plaseaza judetul nostru pe locul noua la nivel national. De la inceputul acestui an, oamenii legii au cercetat noua infractiuni de omor, din care cinci au avut loc in plina zi. Trei dintre crime au fost comise in mediul urban. Au existat si doua pruncucideri si sapte infractiuni de tentativa de omor, ceea ce situeaza Sibiul, la acest capitol, pe locul 22 in tara. Potrivit evidentelor IJP Sibiu, cinci dintre cele 18 acte violente au avut loc in familie. Noua dintre autori sint cercetati in arest preventiv si unul in libertate.

Un barbat de 30 de ani si partenera sa au ajuns in spital, dupa ce au intrat cu bicicleta intr-un autoturism parcat in fata unui imobil. Accidentul s-a petrecut simbata seara, in orasul Cisnadie. Florin M., in virsta de 30 de ani, se afla pe bicicleta alaturi de prietena sa, Ana M. In dreptul unui imobil din localitate, biciclistul a frinat brusc, s-a dezechilibrat din cauza greutatii si a intrat intr-un autoturism marca Talbot, care era parcat pe marginea strazii. In urma impactului, biciclistul si partenera sa s-au ales cu citeva rani usoare. Cercetarile sint continuate de catre lucratorii Politiei Orasului Cisnadie.

Politisti ignoratiLucratorii din cadrul Politiei Orasului Cisnadie au avut serios de furca, duminica seara, cu un grup de tineri beti, care aruncau cu sticle in masini si agresau trecatorii, in fata unei societati comerciale. Desi au incercat sa calmeze spiritele, oamenii legii au fost ignorati de scandalagii si au fost la un pas de a fi ei insisi agresati. Ca urmare, au chemat in ajutor colegii de la DPIR Sibiu. Pina la sosirea acestora, tinerii si-au luat talpasita. Unul singur a mai fost gasit, iar acesta si-a dat de gol si unul dintre prieteni. Politistii incearca acum sa il gaseasca pe celalalt tinar, iar impotriva lui se vor aplica sanctiunile contraventionale prevazute de Legea nr. 61/1991 pentru aruncare de obiecte asupra unor bunuri apartinind altor persoane si pentru provocare de scandal in locuri publice.Conflict atenuatLucratorii din cadrul DPIR din cadrul IPJ Sibiu au fost solicitati sa intervina, in aceeasi seara, si in Rasinari. Politistii de aici nu au reusit sa atenueze un conflict izbucnit intre doua grupuri de tineri aflati in incinta unei societati comerciale. „Mascatii" i-au retinut pe patru dintre scandalagii. Unul dintre ei s-a ales cu dosar penal, deoarece asupra sa a fost gasita o bita de baseball pe care a folosit-o in timpul altercatiei. Ceilalti participanti la scandal au fost sanctionati contraventional conform Legii nr. 61/1991, cu amenzi contraventionale in valoare de 500 lei fiecare. In spitalTot duminica seara, un tinar a ajuns in spital, dupa ce a participat la un scandal izbucnit in localitatea Talmaciu. Conflictul spontan s-a produs intre doua grupuri de tineri, in incinta unei societati comerciale din localitate, dar pina la sosirea politistilor, la locul faptei a mai ramas doar unul dintre tinerii implicati in altercatie, care a fost ranit. Acesta a fost transportat de urgenta la Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Politisti din Talmaciu continua cercetarile in vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor si conditiilor in care a avut loc altercatia, urmind ca, in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale acordate victimei, sa se faca incadrarea juridica a faptei. 

Lucrarile in infrastructura unitatilor de invatamint preuniversitar din Sibiu mobilizeaza peste 11 milioane de lei noi. Desi anul scolar a inceput de ceva vreme, in judet se mai deruleaza lucrari de investitii, consolidari, reparatii capitale si reabilitari de imobile. Potrivit inspectorului scolar general, Christine Manta Klemens, valoarea tuturor acestor lucrari atinge 11.316.000 de lei noi. Doar una dintre lucrari a fost finalizata. Alte 20 sint in curs de executie, iar pentru alte trei abia s-a ajuns la stadiul contractarii. „La data de 31.08.2006, ISJ Sibiu a inaintat o lista cu alte 81 de propuneri de lucrari, precum si pentru asigurarea utilitatilor la unitatile scolare din mediul rural. Din acestea, s-au aprobat sume pentru reabilitarea a 47 de obiective, in valoare totala de 5.480.000 RON, dar si 236.000 RON pentru asigurarea utilitatilor", a adaugat inspectorul general.Promisiuni neonorateKlemens sustine ca a mai solicitat ministerului o suplimentare bugetara de doua milioane de lei, pentru alte 22 de scoli, insa nu a primit niciun raspuns. Nici in ceea ce priveste transportul elevilor, situatia nu este mai buna in judet. „Am solicitat ministerului 13 microbuze si trei autobuze pentru asigurarea transportului scolar si ne-au fost repartizate doar sase microbuze, ce urmeaza sa ajunga la Sibiu in aceste zile", arata Manta Klemens. Pentru dotarea scolilor, ministerul de resort a asigurat 4,7 milioane de lei.

Reprezentantii firmei SIVECO Romania, care colaboreaza cu Ministerul Invatamintului in furnizarea de solutii informatice pentru educatie, se afla in aceste zile in judetul Sibiu. Inca de ieri, specialistii informaticieni au inceput evaluarile AEL. Inspectorul scolar de specialitate din cadrul ISJ Sibiu, Anca Voineag, si-a anuntat intentiile de evaluare asupra unitatilor de invatamint gimnazial. Printre primele vizitate se numara scolile generale „Regina Maria", „Mihai Eminescu", „Radu Selejan". Mai sint vizate si Colegiul National „Andrei Saguna", „Samuel von Brukenthal" si „Octavian Goga".

Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu a tranzactionat contractul cu numarul 5.000.000 de la lansarea instrumentelor financiare derivate, in 11 iulie 1997, iar valoarea contractelor a depasit, saptamina trecuta, 490 milioane lei (139 milioane euro). „In cursul sedintei de tranzactionare de vineri, la ora 10,40 s-a tranzactionat contractul cu numarul 5.000.000 de la lansarea tranzactiilor cu instrumente derivate pe piata Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri din Sibiu, 58% din acest volum fiind realizat in cursul anului 2006", a declarat Teodor Ancuta, presedintele bursei.

Voluntari sibieniPeste 100 de tineri sibieni, printre care si absolventi de facultate, s-au interesat de programul de voluntariat al Armatei Romane. Reprezentantii Biroului de Informare si Recrutare din Sibiu sustin ca printre potentialii voluntari se numara chiar masteranzi in psihologie, absolventi de teologie, dar si tineri cu studii medii. Pina in 15 octombrie, la Biroul Informare Recrutare Sibiu s-au prezentat 110 tineri care au cerut informatii despre o cariera militara. Dintre acestia, 22 sint fete. Majoritatea dintre ei au cel putin studii medii: 29 au absolvit o scoala profesionala, 37 au terminat liceul, iar 33 au studii superioare.Militari cu contractReprezentantii Biroului de Informare si Recrutare din Sibiu spun ca, initial, tinerii care se informeaza despre o cariera militara sint introdusi in baza de date si urmeaza a fi contactati dupa ce vor fi publicate in Monitorul Oficial metodologiile de aplicare a legii. Ulterior, dupa citeva luni de instructie, soldatii vor incheia un contract cu Ministerul Apararii pe o perioada de patru ani, contract ce se va reinnoi periodic.Oferta tentantaPentru atragerea tinerilor, Ministerul Apararii si Statul Roman le ofera o serie de facilitati. Pe linga siguranta unui loc de munca, soldatii voluntari vor primi un salariu de inceput de 1.000 de lei, la care se adauga tot felul de sporuri si indemnizatii. Voluntarii din armata vor beneficia de echipament gratuit, asistenta medicala gratuita conform legii, dreptul de a-si continua studiile si compensatie pentru chirie de pina la 50% din solda lunara. Interes mareApetitul romanilor pentru armata a crescut, se pare, de cind stagiul militar nu mai este obligatoriu. Peste 10.500 de tineri s-au interesat, pina acum, la birourile de informare recrutare judetene ale Armatei si la „telefonul verde", de cele 7.000 de posturi de soldat/gradat voluntar scoase la concurs de MApN. Prin Internet, au accesat pagina speciala, www.mapn.ro, 24.000 de vizitatori.   

Pe masura ce momentul 1 ianuarie 2007 se apropie, autoritatile din Romania iau tot mai mult in serios ideea descentralizarii. Ultima informatie aparuta in acest sens este cea referitoare la trecerea directorilor de scoli in subordinea administratiilor locale. Ideea este agreeata de catre Primaria din Alba Iulia, insa doar in anumite conditii. Situatia este nuantata de catre reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean, in timp ce conducerile unitatilor din Alba considera ca ar fi benefica descentralizarea, daca acest lucru asigura fonduri suplimentare in sistem. Ramine de vazut care va fi forma finala pe care o va imbraca Ordonanta de Urgenta a Guvernului, care, in mod normal, este cea care va stabili starea lucrurilor. “Banul urmeaza elevul”O informatie de ultima ora agita spiritele in sistemul educational din Alba. Pentru adaptarea la cerintele Comunitatii Europene, executivul ar putea adopta o hotarire prin care sa treaca directorii scolilor in subordinea administratiilor publice din comunitatiile in care functioneaza unitatile. Decizia ar urma sa asigure respectarea principiului “Banul urmeaza elevul” si ar trebui sa asigure o competitie reala in sistem. Tot in cadrul acestui proces de descentralizare, administratia locala ar urma sa stabileasca ce materii sunt importante in zonele respective. Primariile ar trebui sa fie cele care apreciaza calitatea actului didactic, iar directorii si profesorii sa primeasca premii si salarii in functie de implicarea constatata de la nivel local. Recunoasterea meritelor colectivului didactic si a rezultatelor elevilor pregatiti in fiecare unitate de invatamint ar urma sa sa cada tot in sarcina administratiilor locale. Ramine de vazutPerspectiva unei astfel de reorganizari este normala, in opinia responsabililor din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean, insa numai in anumite conditii. Inspectorul General din Alba, Cornel Sandu, spune ca “stiu ca exista o astfel de discutie, dar cu certitudine nu vor stabili primariile ce materii sa se invete in scoli. Nu se va putea face asa ceva. Trebuie descentralizare, dorim cu totii descentralizare, dar curiculum scolar il vor stabili scolile. Oricum, pina la aceasta ora nu s-a stabilit nimic in acest sens. Este necesara o ordonanta de urgenta a Guvernului pentru a se putea realiza asa ceva”. De cealalta parte, administratia locala din Alba Iulia ar fi dispusa sa isi asume o asemenea responsabilitate, dar fara nici o concesie. “Avind in vedere ideea de descentralizare, ar fi o treaba buna aceasta trecere a scolilor, a directorilor de scoli in subordinea noastra. Este normal sa fie in subordinea primariilor, si de comun acord, sa stabilim impreuna cu scolile ce trebuie sa facem ca sa mearga cum trebuie. Ramine de discutat insa despre resurse. Daca e cazul de a prelua scolile, contributiile pe care le platim acum trebuie sa ramina la nivel local, si atunci ne vom descurca”.Daca e mai bine...In plin scandal intre sindicatele profesorilor si ministerul de resort, dascalii din Alba inclina sa fie de acord cu o asemenea modificare. Dorind sa isi pastreze anonimatul, unul dintre cadrele didactice cu functie de conducere intr-o scoala din judet a spus ca “este, adica ar fi o decizie normala si benefica. Dar asta, in conditiile in care totul decurge normal. Ma refer la un proces gindit foarte bine, care sa aduca scolile in subordinea administratiilor locale, dar nu la mina primarului sau a vreunui personaj politic. Sa fie o comisie sau un organism format din profesionisti, care, in functie de specificul unei anumite zone, in functie de strategia de dezvoltare pentru respectiva zona, sa stabileasca ce anume trebuie sa invete copii. Elevii si parintii acestora trebuie intrebati si ei, ca sa fie o decizie unanima. Banii trebuie sa fie, de asemenea, gestionati la nivel local. Profesorii si directorii din scoli sa faca un buget real, sa il inainteze primariilor, iar acestea sa se consulte din nou cu elevii si cu parintii, sa vada ce lipseste in scoala x sau y, si apoi sa aloce atitia bani. Acest proces trebuie facut fara implicarea politicienilor de la Bucuresti, care nu cunosc necesitatile noastre si nici nu au interesul de a merge bine, doar interese politice”. Dupa ani buni in care si-au trimis copii la scoala din obisnuinta, dar fara a vedea rezultatele unui proces ce dureaza mult, costa si mai mult si se bazeaza pe decizii ciudate, albaiulienii sunt dispusi sa acorde credit unei descentralizari gindite si aplicate bine. Andrei S. spune ca “Ar fi interesant de vazut cum se va desfasura acest proces de educare a copiilor, daca este coordonat de la nivel local. Indiferent de situatie, eu spun ca ar fi un cistig. Oricum, politicienii ramin tot politicieni, dar cei de aici sunt mai aproape de noi si de problemele noastre... daca nu iasa ce trebuie, macar poti sa ii injuri, ca te aud…”. Maria M. spune, insa, ca “Scoala ramine tot scoala, indiferent cine o conduce. Copiii trebuie sa invete, iar profesorii sa predea. Ce credeti ca se poate schimba? Atita timp cit cei care conduc nu sunt pusi pe criterii de competenta, nu conteaza de unde conduc. Pot sa o faca si de la Polul Nord, tot la fel de rau o sa mearga“.

Reprezentantii Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural (DCCPCN) Alba au incheiat obligatia de folosinta a Mocanitei, document semnat de directie, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) - proprietarul liniei de cale ferata ingusta) si Consiliul Judetean Alba - care a cerut clasarea ca monument istoric al Mocanitiei si care a inclus-o intr-un program de promovare turistica. “Este pentru prima data in Romania cind s-a incheiat o obligatie de folosinta pentru un monument istoric de asemenea anvergura”, a declarat Alexandra Mircea, directorul interimar al DCCPCN Alba. Incheierea obligatiei de folosinta este impusa prin lege, pentru toate monumentele, dar fiind vorba despre o activitate foarte laborioasa, procesul se afla abia la inceput. Documentatia cuprinde, in primul rind, un inventar “la singe” a tuturor componentelor monumentului, fiind specificata si starea in care acestea se afla la momentul incheierii obligatiei de folosinta. De asemenea, in documentatie sint prevazute si atributiile pe care proprietarul monumentului le are, asa incit acesta nu va mai putea spune ca nu a stiut ca are anumite obligatii legale legate de conservarea monumentului istoric sau de conditiile in care acesta poate fi vindut. Contracte anulateIn cazul Mocanitei din Apuseni, ca urmare a incheierii obligatiei de folosinta, multe contracte de vinzare-cumparare vor fi anulate, dupa cum a precizat Alexandra Mircea. Este vorba despre contractele pentru vinzarea unor imobile de pe traseul Mocanitei, pe care proprietarul le-a vindut dupa inceperea demersurilor de declarare a liniei ferate inguste, cu toate bunurile care apartin de aceasta, drept monument istoric. “Totusi, cei care le-au cumparat vor primi drept de preemtiune la aceeasi valoare, daca dovedesc ca sint de buna credinta si daca isi asuma obligatiile pe care le au fata de acest monument”, a afirmat Alexandra Mircea. Ea a mai precizat ca, acum, Consiliul Judetean Alba are posibilitatea sa cumpere tot ce considera necesar din componentele monumentului, pentru a-si putea duce la bun sfirsit dorinta de a readuce Mocanita pe vechiul traseu si sa o puna in valoare din punct de vedere turistic. “Aceste obligatii de folosinta vor trebui intocmite pentru toate monumentele istorice. Cit am stat la Alba Iulia, eu am reusit doar trei: Mocanita si bisericile evanghelice - acum reformate - din Vintu de Jos si Vurpar. Viitorul director va trebui sa continue aceasta activitate, deoarece este foarte important si pentru directie sa stie clar in ce stare este fiecare monument”, a declarat Alexandra Mircea. Ea a mai adaugat ca acest act poate fi folosit si in instanta, existind sanse mult mai mari ca cei ce se fac vinovati de distrugerea unor monumente sa fie pedepsiti, deoarece nu vor mai putea spune ca nu au stiut ce obligatii au. Pina in prezent, in judetul Alba, nici unul din procesele legate de distrugerea unor monumente nu s-a soldat cu condamnarea penala a celor vinovati, in cel mai bun caz fiind aplicate amenzi administrative cu valori derizorii.

Probabil multi dintre noi ne-am confruntat cu situatii in care am intilnit straini care, odata “aterizati” pe meleagurile mioritice, au ramas masca la vazul curentului electric, a apei potabile curente, televizorului si altor atribute ale civilizatiei. Si, probabil nu de putine ori, acei “strainezi” au recunoscut ca, pina sa vada realitatea cu pupilele lor, traiau cu impresia ca nivelul de dezvoltare al Romaniei e oarecum similar cu cel al Zambiei, Papuei Noua Guinee, Mali sau mai stiu eu ce tara a lumii a 3-a. Si nu de putine ori, acei “strainezi”, doar pentru motivul ca veneau dintr-o tara mai dezvoltata ca a noastra, traiau cu impresia ca e de datoria lor sa ne invete cum sa reinventam mersul pe jos ori apa calda.Ei bine, in weekendul tecut am avut “placerea” ca, in cadrul unui seminar cu tema “Relatarea despre minoritati etnice - cazul rromilor din Romania”, pe linga alte subiecte interesante, sa aflu parerea unei doctorande de prin SUA cu privire la ceea ce ea numea “holocaustul rromilor”. Pina aici, mai ca as fi zis ca e ok, cu toate ca, in cazul deportarilor rromilor in Transnistria si dincolo de Bug, din timpul regimului Antonescu, nu se prea poate vorbi de Holocaust, termenul insemnind ardere totala. Ori, in cazul deportarilor rromilor, este vorba de un numar de aproximativ 26.000 de persoane, in conditiile in care, oficial, pe teritoriul Romaniei existau peste 200.000 de rromi. Ca sa nu mai punem la socoteala ca, in conceptia generala, Holocaustul a devenit un “brand” al evreilor. Dar, hai sa zicem ca acestea ar fi putut fi trecute cu vederea. Insa, “doctoranda” de dincolo de ocean, posesoare a unei burse Fulbright, s-a hotarit sa ne prezinte si un documentar, probabil pentru a ne lumina pe noi, “nepriceputenii” de romani, cu privire la ce s-a intimplat in cazul rromilor. Aici, lucrurile au luat o turnura totala. Documentarul, desi foarte bine realizat, din punct de vedere al imaginii, desi foarte emotional, cu accente pe tragedia suferita de cei deportati si de descendentii lor, a fost unul totalmente partinitor, de loc obiectiv si pe alocuri chiar macabru. Documentarul, daca poate fi numit asa, incepe prin prezentarea istoriei rromilor pe teritoriul romanesc, a suferintelor si greutatilor acestora pina in punctul cind au fost eliberati din sclavie, fara sa aminteasca vreodata faptul ca acestia, rromii, au ajuns pe teritoriul actualei Romanii nu ca oameni liberi, ci ca sclavi ai tatarilor, aruncind oarecum vinovatia inrobirii lor pe seama poporului roman. Mai apoi, prezinta deportarile lor, situatiile extrem de grele prin care au trecut, relatind chiar cazuri destul de macabre, cum ar fi canibalismul, provocat de starea de foamete din lagare. Fara a incerca in vreun fel a minimaliza evenimentele si tragediile suferite de rromi, mi se pare incorect si total fals ca aceasta “doctoranda” sa prezinte regimul Antonescu ca o emanatie a intregului popor roman, iar din categoria celor asupriti sa fie prezentati doar rromii, evrei, homosexualii si alte minoritati considerate indezirabile. La fel cum este adevarat ca rromi au avut de suferit, alaturi de evrei, homosexualti si altii, nu este mai putin adevarat ca sub regimul Antonescu au suferit si multi romani. Si nu pentru ca faceau parte din “minoritatile indezirabile”, ci pur si simplu pentru ca se opuneau regimului, ori nu priveau lucrurile la unison cu conducerea.Mai departe, stimabila posesoare de carnet de student al unei universitati americane, prezinta situatia precara a rromilor din ziua de azi, a urmasilor si descendentilor celor deportati, grava stare de pauperizare a acestora, problemele de ordin social, discriminatoriu si in principal economic cu care acestia se confrunta. La fel, desi este cit se poate de adevarat, nu este de loc suficient. Pentru ca nu poti transpune aceste probleme la intregul popor rromani. Nu poti pretinde ca TOTI traiesc aceeasi drama, in conditiile in care unii, si nu putini, locuiesc in adevarate palate, in conditiile in care multi merg sa ridice ajutorul social la volanul unor masini de lux de ultima generatie, in conditiile in care unii detin atit de mult aur incit nici nu stiu ce sa mai faca cu el. Ca sa nu mai vorbim de acei rromi atit de instariti incit arunca cu banii, cum chiar lor de place sa zica, “fara numar, fara numar, fara numar”.“Documentarul” in sine nu este insa cea mai mare problema. Pentru ca, pina la un punct, subiectivismul total si accentuarea excesiva a unor probleme ale rromilor poate fi inteleasa, prin prisma necesitatii ca materialul in cauza sa trezeasca cit mai multa simpatie, sa provoace cit mai multe lacrimi si, bineinteles, sa ii aduca autoarei o cit mai mare recunoastere si notorietate. Tratat cu maxima indulgenta si vizionat in mediul academic, de cunoscatori ai realitatilor comunitatilor rrome, ar putea fi tratat chiar ca material de studiu. Prezentarea lui insa, unui public neavizat, unor elevi, atit din Romania cit si din strainatate, cum de altfel se intimpla, conform spuselor “doctorandei”, este in sine un exercitiu extrem de periculos. Prezentarea unor probleme, de altfel foarte grave si foarte reale, ale unei parti a comunitatii rrome, si extrapolarea lor la intreaga comunitate, mi se pare un gest total iresponsabil, ca sa nu mai vorbesc de lipsa de bun simt. Ori, astfel de abordari ale unor probleme, desi bine intentionate, duc la o perceptie a starii de fapt din Romania total eronata, iar perceptia pe care strainii o au despre noi, drept cetateni ai unei tari bananiere, este perpetuata doar pentru ca niste “doctoranzi”, cu pretentii de mari oameni de stiinta considera ca e rolul lor sa ne invete cum sta treaba cu mersul pe jos si cu apa calda.

 Locuitori ai satului Vinerea, apartinator orasului Cugir, au primit semnale datatoare de sperante ca nu vor ramine pe vecie umile persoane caritabile pentru comunitate. Este vorba despre familii pe terenurile carora a fost construit digul de aparare impotriva inundatiilor pe malul riului Cugir. Pe baza insistentelor acestora, in urma propunerii Comisiei Locale de fond funciar Cugir, Comisia Judeteana Alba a aprobat, cu titlu exceptional, acordarea unor suprafete compensatorii de teren in contul terenurilor ocupate cu digul. Din partea Primariei orasului Cugir promisiunile sint ca, în perioada urmatoare, vor fi facute toate demersurile ca cetatenii sa fie pusi în posesie cu suprafetele corespunzatoare.

 Curtea de Apel Alba Iulia organizeaza miine, intre orele 7.30 -15.30, manifestarea anuala intitulata “Ziua Usilor Deschise”. Potrivit reprezentantilor institutiei, principalul scop al actiunii este asigurarea transparentei actului de justitie si familiarizarea justitiabililor cu aspectele specifice activitatii de judecata. Agenda manifestarii cuprinde, in principal, vizitarea compartimentelor din structura instantei, accesarea portalului Curtii de Apel Alba Iulia de la un computer pus la dispozitia publicului, informarea celor interesati cu privire la modalitatea de accesare si aflare a  solutiilor dosarelor aflate pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia sau a altor informatii utile puse la dispozitie pe site-ul Curtii de Apel Alba Iulia, precum si difuzarea Ghidurilor de orientare pentru justitiabili tuturor participantilor la aceasta manifestare. La Curtea de Apel Alba Iulia sint invitati toti cetatenii care sint interesati sa afle mai multe informatii despre circuitul unui dosar si etapele procesuale ce se parcurg pina la solutionarea unei cauze, despre conditiile in care lucreaza judecatorii si personalul auxiliar. Actiunea este organizata in ziua in care se sarbatoreste “Ziua europeana a justitiei civile”.

 Consiliului de Dezvoltare Economica a judetului Alba este un organism fara personalitate juridica, cu rol consultativ, care se doreste sa fie “o interfata si un cadru organizat de cunoastere reciproca destinat promovarii celor mai bune politici, metode si practici de dezvoltare economica”. Practic, prin acest proiect, reprezentantii CJ Alba doresc sa obtina o implicare mai mare a mediului de afaceri in dezvoltarea economica a judetului. La sedinta de ieri a fost adoptat Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de Dezvoltare Economica si s-au stabilit primele actiuni pe care acesta le va intreprinde. De asemenea, cei prezenti au adoptat o Declaratie Comuna in care sint cuprinse principiile dupa care Consiliul va functiona. Secretariatul tehnic al Consiliului de Dezvoltare Economica a Judetului Alba va fi asigurat de Compartimentul Dezvoltare din cadrul Directiei Economice a CJ Alba. Prima actiune va fi un seminar Consiliul urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe mai multe comisii de specialitate, membrii sai urmind sa participe la dezbateri pe teme diverse. Ei vor putea propune masuri si recomandari pentru rezolvarea nevoilor si disfunctionalitatilor, activitatea Consiliului urmind sa se materializeze prin declaratii, analize, propuneri. Ca prime actiuni au fost stabilite realizarea, la Alba Iulia, in perioada 14-19 noiembrie, a unui seminar destinat mediului de afaceri, realizarea unei brosuri de prezentare a profilului economic si a oportunitatilor de afaceri din judet, realizarea unui website, precum si organizarea unei fise de prezentare a oportunitatilor de investitii oferite de fiecare localitate. Seminarul “Fit 4 EU Accesion”, realizat in parteneriat cu GTZ Germania, va instrui oamenii de afaceri din judet in vederea accesarii fondurilor structurale, toate costurile necesare organizarii sale fiind suportate de partenerul german. Intilnire cu... strategii Tot ieri, oamenii de afaceri au avut ocazia sa intre in contact si cu echipa care realizeaza Strategia de dezvoltare a judetului Alba. Echipa de specialisti a realizat o prezentare a stadiului in care se afla acest proiect, urmind ca in etapa viitoare sa se treaca la consultari cu fiecare din agentii economici importanti ai judetului, pentru a avea astfel o imagine cit mai exacta a mediului economic. De asemenea, cei prezenti au mai beneficiat de prezentarile facute de o serie de experti straini. Alexander Seidl a prezentat oportunitatile de afaceri din landul Bavaria (Germania), inminind celor prezenti cite un CD ce cuprinde toate datele de contact ale firmelor din Bavaria care cauta sa initieze colaborari in aceasta zona a Europei. Barrz Muligan - investitor, fost consul al Irlandei in Romania, si Karoly Nagy - expert german, au accentuat si ei importanta functionarii unui astfel de organism consultativ. “Consiliul de Dezvoltare Economica este un proiect la care lucram de mai multe luni. Asa cum au aratat si partenerii nostri externi, el era necesar pentru  ca trebuie sa ne coordonam eforturile si sa ne punem toti de acord asupra viitorului economic al judetului nostru. Cooperarea cu agentii economici din judet ne ajuta foarte mult sa realizam o dezvoltare durabila.”, a declarat Ion Dumitrel, presedintele CJ Alba.

Conducerea PSD a decis, ieri, sa-si retraga reprezentantii de la dezbaterile asupra statutului minoritatilor nationale, in cazul in care seful statului si premierul nu vor lua o pozitie oficiala in legatura cu referendumul privind autonomia teritoriala. “Nu vor mai participa la discutiile pe legea statutului minoritatilor, deoarece ne-am afla intr-o situatie de dublu limbaj fata de societatea romaneasca. (...) Nu putem discuta capitolul 5 al proiectului respectiv, cel despre autonomie, stiind de fapt care sint optiunile unei parti a actualei puteri”, a anuntat  purtatorul de cuvint al PSD, senatorul Cristian Diaconescu. Pe acelasi ton, liderii PRM au dezaprobat si au criticat de mai multe ori declaratiile udemeristilor care au sustinut ideea autonomiei teritoriale. Cu toate acestea, reprezentantii PRM nu sint de acord cu abandonarea dezbaterilor pe motiv ca parlamentarii puterii ar putea vota pe banda rulanta statutul. “Sub nicio forma nu sustinem actiunea PSD, pentru ca asta nu inseamna decit sa-i lasam pe ei (n.r. - cei de la putere) sa-si faca planurile. Chiar fara noi, s-ar putea sa aiba cvorum de lucru. Nenorocirea este ca de multe ori au lucrat si fara cvorum daca n-am fost noi acolo”, ne-a declarat presedintele Comisiei de invatamint din Camera Deputatilor, Olguta Vasilescu. Desi ambele partide ale opozitei lupta impotriva dorintelor udemeristilor, atacurile lor nu au prea multe sorti de izbinda. Daca social-democratii nu isi vor mai trimite reprezentantii la dezbateri, voturile peremistilor vor fi insuficiente pentru a bloca intentiile UDMR, iar pe de alta parte, daca PRM ramine la lucrari, cele trei comisii vor avea cvorum si isi vor putea continua lucrarile. Social democratii nu semneaza motiunea anti- Marko BelaSingurul partid de la putere care a atacat mai dur declaratiile liderilor UDMR este PC. Conservatorii insa nu au luat pina in acest moment nicio decizie in legatura cu retragerea reprezentantilor de la comisii. “Deocamdata, noi lucram la motiunea simpla pe care vrem sa o depunem pe aceasta tema”, ne-a declarat deputatul conservator Petru Calian. Grupul senatorial al PSD a decis ieri sa nu semneze si sa nu voteze motiunea simpla formulata de PC si PRM impotriva vicepremierului Marko Bela. Pesedistii nu exclud insa ideea ca unii dintre membrii grupului ar putea sa nu respecte decizia. Motivatia pentru trasarea motiunii, prin care se vrea demiterea lui Marko, a fost aceea ca vicepremierul nu s-ar fi delimitat de “declaratiile antistatale” ale UCM. Toti senatorii PC si PRM si-au pus semnatura asupra documentului, dar numarul acestora este insuficient pentru inaintarea acestuia catre forurile superioare, fiind nevoie si de sustinerea a cel putin sase social-democrati.UDMR: o musamalizare a vointei politiceReplica UDMR a venit imediat. Vicepresedintele Comisiei pentru invatamint din Camera Deputatilor, udemeristul Asztalos Ferenc, a spus ca anuntul PSD reprezinta o adversitate fata de UDMR, pe care Uniunea nu o intelege, din moment ce Marko Bela nu a militat niciodata pentru autonomia teritoriala prin referendum.“Atitudinea colegilor nostri, care boicoteaza de fiecare data discutarea proiectului, este doar un pretext, pentru ca nu exista vointa politica. Iar acum, prin faptul ca PSD isi va retrage parlamentarii din comisii, este un alt pretext care sa musamalizeze aceasta lipsa de vointa politica. Dar eu nu inteleg nici de ce unii dintre colegii nostri din coalitie, si aici ma refer in special la PD, gasesc de fiecare data motive sa tergiverseze dezbaterea proiectului”, a spus deputatul UDMR. Asztalos Ferenc a tinut sa explice ca demersul PSD este neintemeiat din moment ce acuza UDMR de actiuni de care Uniunea s-a delimitat de fiecare data. “Aici e prima greseala, cind se vorbeste de referendum pentru autonomia teritoriala. Conform programului UDMR, e nevoie de diferite forme de autonomie printre care si cea teritoriala, dar s-a specificat cit se poate de clar ca UDMR doreste acest lucru doar pe calea parlamentara”,  a conchis vicepresedintele Comisiei pentru invatamint.

Un nou conflict fierbe la foc mic in Alianta. Subiectul restructurarii guvernamentale este resuscitat, din cauza viitorului Minister al Dezvoltarii Regionale. Democratii tin cu dintii de acest minister, sustinind, prin vocea liderului Emil Boc, ca acest portofoliu le apartine, in timp ce liberalii nu exclud posibilitatea ca ministerul cu pricina sa revina unui partid din coalitie, in eventualitatea unei restructurari guvernamentale dupa 1 ianuarie 2007. Aceasta, in timp ce si UDMR tinjeste dupa scaunul de la Dezvoltarea Regionala. Pe de alta parte, ministrul suspendat al apararii, liberalul Teodor Atanasiu, nu se da dus din functie asa usor, el anuntind, ieri, ca va apela la instantele de judecata.  Aceasta, in conditiile in care unii democrati ar fi gata sa dea la schimb un minister care inca nu exista, cel al Dezvoltarii Regionale, pe Aparare. Presedintele PD, Emil Boc, a anuntat ieri ca Ministerul Dezvoltarii Regionale nu va face subiectul unor negocieri in cadrul coalitiei pentru ca acest portofoliu revine democratilor. Boc a negat existenta unor negocieri cu liberalii privind un eventual schimb de portofolii in guvern, infirmind zvonurile conform carora PD doreste sa preia Ministerul Apararii Nationale. “Nu a fost nicio dezbatere pe marginea acestui portofoliu (al Ministerului Apararii - n.r.). Nu am avut nicio discutie si daca nu am avut nicio discutie inseamna ca nu ne intereseaza”, a declarat Boc.Liberalii nu sint siguri cui revine Dezvoltarea RegionalaIn PNL, parerile sint impartite. Senatorul liberal Teodor Melescanu sustine ca portofoliul viitorului Minister al Dezvoltarii Regionale  ar trebui sa revina Partidului National Liberal. “Din cite stiu eu Ministerul Dezvoltarii Regionale ar trebui sa ne revina noua. Aceste probleme sint coordonate de ministrul liberal, Cristian David. Iar in cazul unei restructurari a guvernului trebuie gasita o solutie in coalitie”, a declarat Melescanu.Liberalul Bogdan Olteanu are insa alta varianta, contradictorie cu cea a senatorului Teodor Melescanu. Presedintele Camerei Deputatilor a spus ca, daca structura Guvernului nu se va schimba, PD ar trebui sa conduca Ministerul Dezvoltarii Regionale. Totusi, Bogdan Olteanu ia in calcul si varianta remanierii guvernamentale. Presedintele Camerei Deputatilor a explicat ca in cazul unei restructurari a guvernului coalitia va negocia “fara indoiala” conducerea ministerului. Presedintele Camerei Deputatilor a insistat ca functiile din viitorul minister sint legate direct de felul in care va continua restructurarea executivului.“Asta vom vedea in functie de modul in care coalitia va sti sa construiasca structura guvernamentala de dupa 1 ianuarie 2007. Simtim cu totii nevoia de a ne clarifica din punctul acesta de vedere si sigur ca, la momentul respectiv, vom stabili si cine se va ocupa de dezvoltarea regionala. Nu cred ca e, in acest moment, o chestiune de pus pe masa tirguielii”, a insistat Olteanu.Norica Nicolai in locul lui AtanasiuIn ceea ce priveste situatia de la Ministerul Apararii, senatorul Teodor Melescanu a spus ca democratii nu au solicitat oficial portofoliul acestui minister. Senatorul liberal a mai precizat ca, daca situatia actualului ministru suspendat al apararii, Teodor Atanasiu, se prelungeste, PNL ia in calcul numirea unui alt ministru. Melescanu a spus ca unul dintre liberalii care ar putea sa il inlocuiasca pe Atanasiu este senatorul Norica Nicolai. UDMR, cu ochii spre banii comunitariMiza Ministerului Dezvoltarii Regionale are o importanta speciala pentru UDMR. Marko Bela vrea acest minister in ograda sa, fiind o arma redutabila, care va facilita reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei in asa fel, incit UDMR sa realizeze regionalizarea Tinutului Secuiesc.Momentan, udemeristii nu doresc sa comenteze speculatiile legate de negocierile pentru redistribuirea ministerelor dupa aderarea la UE. “In aceasta clipa, eu nu cred ca trebuie sa vorbim despre portofoliu, in sensul ca unuia sau altuia ar trebui sa ii fie atribuit acest portofoliu. Mai importanta este dezbaterea despre dezvoltarea regionala, despre scopul unui minister de acest gen si, din acest punct de vedere, trebuie sa va spun ca si noi gindim aproape identic cu PNL in ceea ce priveste scopul si rolul ministerului”, a declarat deputatul UDMR Kelemen Hunor.In decembrie 2004, la tratativele purtate cu Alianta, una dintre pretentiile UDMR a fost chiar infiintarea unui astfel de minister. Atanasiu nu se da dus de la AparareMinistrul suspendat al apararii, liberalul Teodor Atanasiu, a declarat, ieri, ca inca se considera ocupant al functiei de la Aparare. El a spus ca nu intentioneaza sa demisioneze din guvern si ca a solicitat Justitiei solutionarea situatiei sale deoarece, de vreme ce a incetat cercetarea sa, ar trebui repus in functie. Atanasiu a adaugat ca nu se va retrage, chiar daca a expirat termenul de 45 de zile de la suspendarea sa, deoarece termenul nu s-ar fi aplicat decit in cazul in care premierul Tariceanu ar fi numit un interimar. Liberalul nu a precizat cit va mai astepta solutionarea problemei, dar a spus ca in Romania este timpul sa se respecte legea, cu atit mai mult cu cit din luna ianuarie a anului viitor va fi membra cu drepturi depline a UE.Ministrul suspendat a presuspus ca presedintele Traian Basescu, cel care a declansat suspendarea sa, a primit sfaturi gresite de la consilierii sai juridici, acesta fiind modul prin care el explica intirzierea aplicarii legii. “Cred ca presedintele a avut niste sfatuitori juridici care i-au dat sfaturi gresite”, a comentat ieri Teodor Atanasiu.

Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Shroder, si-a scris memoriile. Lucrarea, de 512 pagini, urmeaza sa fie lansata joi. Presa a publicat doar mici fragmente. Rezonanta, la nivelul politicienilor, a fost insa uriasa. Cartea a primit titlul “Viata mea in politica”. Costa 25 de euro si se doreste a permite “o incursiune in sufletul” celui considerat pina recent unul din cei mai populari politicieni ai tarii. Intr-un interviu publicat ieri in “Der Spiegel”, fostul cancelar si-a varsat tot oful acumulat de la infringerea in alegerile pentru Bundestag, dind glas intregii lui dezamagiri de rezultatul scrutinului, dar si de atitudinea unora dintre tovarasii de partid. “Schroder nu s-a impacat nici acum cu ideea ca a pierdut”, comentau analistii “atacurile incorecte si exagerat de dure” asurpa succesoarei lui la sefia guvernului, Angela Merkel. Intrebat de ce a preferat sa acorde un plus de atentie unor politicieni precum liderul CSU, Edmund Stoiber, in defavoarea cancelarului Merkel, abia mentionata in carte, Schroder a invocat rolul ei destul de nesemnificativ in campania electorala. “Oare ea a fost adevaratul adversar? De fapt, m-am luptat cu cei din spatele ei”, a estimat Schroder. Pentru el, Merkel nu a realizat, in politica externa, nimic mai bun decit a reusit el. Cit priveste posibilitatea revenirii in marea politica, predecesorul lui Merkel a fost categoric: “Nu. Este o decizie definitiva”. Primul exemplar al memoriilor sale, Schroder il va darui sotiei, Doris. Lui Merkel? Nimic. “Nu am de ce!”, a spus Schroder. 

“Din noroi, printre printi” - o poveste care nu se potriveste lui Roman Abramovici, ce implineste astazi 40 de ani. Multe publicatii occidentale inca se intreaba cum a ajuns un orfan nefericit dintr-un colt uitat de lume printre cei mai bogati locuitori ai Terrei. Ziarul “Moskovski komsomolet” sustine ca a descifrat enigma: spiritul de intreprinzator a fost ceva firesc pentru familia Abramovici. Mai ales in domeniul imobiliar. Spre exemplu, bunicul patronului echipei de fotbal Chelsea, un evreu lituanian, “a detinut uzine, blocuri, ziare, vapoare”. Stramosul actualului guvernator de Ciukotka a trait, pina in 1941, in Lituania. Ramasa fara sot si cu trei copii de crescut, bunica lui Roman Abramovici, Tatiana, o femeie energica si plina de initiativa, dupa cum o descriu vechii ei vecini de palier, s-a apucat de comert. De fapt, de croitorie. Cosea pentru “elita municipala”. Si cistiga bine. A cumparat un apartament la Moscova si o garsoniera pe care o inchiria. Despre parintii lui Roman Abramovici se cunosc putine detalii certe. Mama, Irina, a murit la spital. Avea doar 27 de ani. Roman nu implinise inca un an. Peste o jumatate de an, la acelasi spital isi dadea obstescul sfirsit si tatal viitorului oligarh, Arkadi: un accident de masina. Roman a ajuns la Uhta, in grija unui unchi, Leib Abramovici. Martorii acelor vremuri sustin ca Leib l-a crescut pe micul Roman ca pe propriul lui copil. Despre prima iubire a celui care avea sa devina bun prieten cu presedintele Putin, o oarecare Vika, totul pluteste in ceata. Din saracele amintiri rasare o tinara blonda si ambitioasa. Nu l-a placut pe Abramovici: i s-a parut fara sare si piper, prea moale si tacut pentru gustul ei. Acum regreta. Tardiv. Daca va avea, desigur, loc, divortul dintre Roman si Irina Abramovici va fi un eveniment care va ramine in memoria multora. Cei doi au spus da in 1991. Cea care a oficiat casatoria civila isi aminteste: “Era o pereche care nu atragea atentia. Prin nimic. Nici prin frumusete, nici prin tinuta. Irina avea o rochie banala - alba si lunga, mai lunga decit ar fi fost nevoie. Era sa cada, chiar, la un moment dat, pe scara. Un semn rau, printre altele - inseamna ca mariajul lor nu va fi nici fericit, nici de lunga durata”, a povestit pensionara rusa. Zvonurile despre divort au aparut cu 10 zile in urma. Abramovici a dezmintit. De atunci, nici o noutate. 

Protestele impotriva premierului Ungariei au luat amploare pe fondul comemorarii a 50 de ani de la revolutia ungara din 1956. In timp ce autoritatile marcau un moment important din istoria Ungariei, manifestantii si-au intensificat apelurile de demitere a primului-ministru. Un numar important de sefi de stat si de guvern invitati la ceremonii au asistat involuntar la protestul celor care le cereau ajutorul pentru demiterea premierului “mincinos”. In pragul celei mai importante manifestari din istoria tarii, Ungaria este mai divizata ca niciodata. Presedintele Laszlo Solyom a lansat un apel la unitate in timpul festivitatilor de la Budapesta care marcheaza trecerea a 50 de ani de la revolutia inabusita in singe de tancurile sovietice. El i-a indemnat pe concetateni sa uite macar pentru moment de diviziunile politice si sa nu lase antipatia pentru seful guvernului sa umbreasca acest moment solemn. Dar degeaba. Protestatarii nu au parasit sub nici o forma Piata Kossuth, locul de desfasurare a manifestatiilor. Desi initial autoritatile de la Budapesta au decis ca acestia sa isi poata continua protestele intr-un loc special amenajat in Piata Kosuth, ieri dimineata politia a dispersat grupurile de manifestanti. Primarul capitalei Budapesta, Gabor Demszky, a precizat ca nu a fost instiintat de actiunea politiei. Pe de alta parte, fortele de ordine au justificat actiunile prin faptul ca majoritatea manifestantilor aveau asupra lor cutite si alte obiecte care ar fi putut fi folosite ca arme. 11 persoane au fost retinute pentru ca nu au vrut sa paraseasca piata. Si ciocnirile dintre autoritati si manifestanti nu s-au oprit aici. Momente paraleleComemorarea a 50 de ani de la revolutia ungara a continuat in aceleasi note tensionante. Mii de protestatari au incercat sa boicoteze manifestarile organizate de autoritati. Acestia au pornit intr-un mars prin Budapesta. Partidul de opozitie FIDESZ, ca si in anii trecuti, nu a participat la ceremoniile comemorative si a tinut propria manifestare in apropiere de cladirea radio, unde in urma cu 50 de ani se desfasurau protestele antisovietice. Steagurile Ungariei au fost arborate atit de autoritati, cit si de protestatarii care cer demisia premierului Gyurcsany de mai bine de o luna de zile. Jurnalistii prezenti la manifestarile oficiale, au relatat ca a fost foarte greu de spus care grupuri comemorau 50 de ani de la revolta alaturi de oficiali si care participau la evenimente pentru a protesta impotriva sefului guvernului de la Budapesta. Mai mult, fortele de ordine au fost nevoite sa foloseasca gaze lacrimogene pentru a calma marsul manifestantilor catre centrul Budapestei. Spre seara, protestele au luat amploare, iar fortele de ordine au inceput sa foloseasca chiar gloante de cauciuc pentru a-i calma pe manifestanti. Presedintele Ungariei crede ca aceste clipe pline de incarcatura istorica au fost umbrite de demonstratiile opozitiei. “Oamenii au altceva de aniversat. Cel mai la moda slogan spune ca au fost multi ani 1956, iar valoarea si semnificatia acestui an sint diminuate. Dar eu spun ca exista o singura revolutie din 1956”, a spus Solyom. Aproape 3.000 de unguri si 700 de soldati sovietici au fost ucisi in revolta din 1956. 220 de persoane au fost executate de rusi in ianuarie 1957.

 Michael Schumacher a evoluat, duminica, in ultima cursa de Formula 1 din cariera, a 250-a. Germanul este cel mai titrat pilot din istorie, cistigind sapte titluri de campion mondial. Nu putini sint insa specialistii care afirma ca Schumacher este si cel mai valoros pilot de Formula 1, din toate punctele de vedere: stil, virtuozitate, inteligenta. Inaintea cursei din Brazilia, Michael Schumacher  declarase ca doreste sa savureze aceasta ultima cursa din cariera. Iar pilotul german a avut ocazia sa faca ceea ce s-a priceput dintotdeauna sa faca: spectacol. Din cauza unor probleme tehnice in calificari, a fost nevoit sa inceapa cursa de pe pozitia a zecea, iar in turul noua i-a explodat un pneu, incident care a facut ca germanul sa ajunga pe ultimul loc al cursei. Cu toate acestea, septuplul campion mondial a avut cel mai rapid tur de pista, terminindu-si recitalul pe pozitia a patra, insuficient, totusi, pentru a cistiga al optulea trofeu suprem. In ciuda problemelor tehnice, Michael Schumacher a tinut sa multumeasca intregii echipe: “Este un moment special pentru mine si sint mindru ca am colaborat cu oameni fantastici, precum cei de la Ferrari”. Astfel, germanul a continuat sa fie recunoscator fiecarui membru al scuderiei pentru cele cinci titluri obtinute sub culorile “Calutului Cabrat”, in timp ce directorul general al echipei, Jean Todt, a fost dezamagit de rezultatul cursei de la Interlagos, dar a avut puterea sa vada si partea plina a paharului: “Ne-ar fi placut ca Michael sa-si incheie altfel cariera, dar destinul a ales altfel. Totusi, noi sintem echipa cu cele mai multe victorii in acest sezon”. Daca dublul campion mondial Fernando Alonso si-a exprimat doar regretul pentru retragerea din activitate a lui Schumacher: “Viitoarele titluri mondiale nu vor mai fi la fel de speciale ca cele cistigate impotriva lui Michael”, cancelarul german Angela Merkel si-a exprimat admiratia pentru cariera pilotului: “Michael a fost unul dintre cei mai mari sportivi germani, alaturi de Max Schmeling si Fritz Walter, Beckenbauer, Becker sau Graf. El a insuflat un pic de geniu in sportul sau”. Sefa statului german nu a exagerat cu nimic: Schumacher a depasit performantele unor piloti ca Fangio, Lauda sau Prost, prin cele sapte titluri mondiale (in 1994, 1995, 2000, 2001, 2002, 2003 si 2004), 89 de victorii, 152 de clasari pe podium, 68 de pole-position-uri si 76  cele mai rapide tururi de pista. Prin retragerea lui Michael Schumacher, Formula 1 a intrat, cu siguranta, intr-o alta epoca.

 Desi in presa s-au vehiculat numele unor antrenori renumiti, precum Ioan Andone, Walter Zenga sau Ladislau Boloni, acesta fiind revocat din functie de la AS Monaco, Marian Iancu l-a numit pe Alin Artimon antrenor principal al Politehnicii Timisoara, acesta revenind pe banca tehnica a echipei dupa ce, in timpul mandatului lui Toni Dobos, fusese doar “secund”. Marian Iancu a declarat ca are deplina incredere in acesta, neagreind solutia unui tehnician interimar: “Trebuie sa le dam incredere, sint antrenori tineri, de aceea am evitat sa ii numesc pentru o perioada de interimat”. Jackie Ionescu, noul director tehnic al timisorenilor, era incintat ca ambele echipe ale Politehnicii sint conduse de timisoreni: “E o premiera ca staff-urile lui Poli I si lui Poli II sint formate eminamente din timisoreni. Poli nu a mai lansat de 10 ani jucatori tineri, pentru ca nu a avut antrenori timisoreni”. Alin Artimon, fostul antrenor al echipei Poli II, pare sa-si fi luat in serios rolul inca de la inceput: “Voi merge in vestiar si o sa le spun jucatorilor ca am niste principii clare. Voi institui si un nou Regulament de Ordine Interioara, care va trebui respectat”. Atit Jackie Ionescu, cit si noul “principal” timisorean vor acorda o atentie sporita promovarii tinerilor din pepiniera proprie: “In functie de randamentul tinerilor de la echipa satelit, ei vor fi promovati la prima echipa”, a declarat Artimon. Marian Iancu si noul tehnician au cazut de acord ca obiectivele sa ramina aceleasi: “Am un obiectiv precis: calificarea intr-o cupa europeana si sint convins ca il voi putea realiza”, a adaugat noul tehnician al banatenilor.

Antrenorul lotului feminin de gimnastica, Nicolae Forminte, este incintat de rezultatele obtinute de Romania la Mondialele de la Aarchus, in ciuda numeroaselor probleme de sanatate de care au avut parte gimnastele noastre. Dupa Campionatele Mondiale de gimnastica, desfasurate la Aarchus (Danemarca), antrenorul lotului feminin al Romaniei, Nicolae Forminte, s-a intors in tara entuziasmat de rezultatele obtinute de elevele sale. Chiar daca delegatia “tricolora” s-a deplasat la Mondiale fara prea mari sperante, avind in vedere numeroasele probleme de sanatate, Romania a ratat obtinerea unei medalii la probele pe echipe, insa a obtinut rezultate remarcabile la probele individuale. “Am obtinut niste rezultate extraordinare, avind in vedere conditiile in care ne-am dus la acest Campionat Mondial. Din cauza problemelor de sanatate pe care le-am avut la lot, am fost nevoiti sa ne bazam mai mult pe cele doua fete (n.r. - Steliana Nistor si Sandra Izbasa) care pina la urma s-au descurcat foarte bine. Faptul ca am obtinut locul patru la proba pe echipe reprezinta totusi o performanta remarcabila, deoarece, in ultimii ani, in gimnastica mondiala au aparut multe formatii puternice”, a declarat Nicolae Forminte. De asemenea, presedintele Federatiei Romane de Gimnastica, Adrian Stoica, aflat inca la Aarchus, considera ca succesul obtinut de gimnastica romaneasca, intr-o perioada dificila, da sperante pentru viitorul acestui sport. “Am obtinut o performanta foarte buna, in momentul in care sintem in schimbare de echipe. Succesul fetelor, precum si cel al baietilor au fost obtinute in conditiile in care am avut destui accidentati. Sint foarte multumit de ceea ce s-a realizat la acest Campionat Mondial din Danemarca”, a precizat Adrian Stoica. In ceea ce priveste forta aratata de adversara Romaniei si noua campioana mondiala, China, Nicolae Forminte a tinut sa evidentieze valoarea pe care asiaticele au avut-o intotdeauna. Antrenorul lotului feminin de gimnastica a declarat ca propriile ratari ale chinezoaicelor au fost dintotdeauna adversarul lor cel mai de seama. “Am spus-o de miliarde de ori, si pe vremea cind eram secund la lot, intr-o alta epoca, si cind se obtineau rezultate. Pe chinezi nu i-a batut nimeni. Ei s-au batut singuri de fiecare data. Dar iata ca la aceste Mondiale nu au vrut sa o mai faca. Si-au invatat lectia sigurantei si sa abordeze competitia altfel, din punct de vedere tactic si strategic. Cine spune ca i-a batut pe chinezi este un mare visator sau un mare mincinos. Putem face o analiza a evolutiei lor de pina acum si veti vedea cite ratari au avut, iar la aceste Mondiale s-au descurcat de minune”, a declarat Nicolae Forminte. Tehnicianul lotului feminin de gimnastica considera ca problemele de sanatate reprezinta principalul motiv pentru care Romania nu poate obtine rezultate mai bune, dar spera ca pe viitor aceste impedimente sa dispara. “La Deva am un numar de 15 gimnaste in pregatire, iar dintre aceste fete doar patru au fost apte din punctul de vedere al sanatatii. De la anul, toata lumea are voie sa participe la concursurile de seniorat si sper ca ceea ce este in spate sa ne ajute sa putem alinia o echipa mai competitiva decit cea pe care am aliniat-o anul acesta”, a precizat Forminte. Antrenorul a adaugat faptul ca pentru a mentine aceasta ascensiune a lotului feminin de gimnastica este nevoie de multa munca. De asemenea, a solicitat rabdare din parte iubitorilor acestui sport, deoarece rezultatele nu se pot obtine intr-un timp foarte scurt. Nicolae Forminte este sigur ca Romania va ramine o forta in gimnastica mondiala si va lupta la orice competitie pentru obtinerea medaliilor si a unei pozitii cit mai bune in clasament.

 Pe linga ten, miinile sint printre cele mai expuse parti ale corpului in sezonul rece, mai ales daca nu sint protejate cu manusi ori, cel putin, cu produse de ingrijire speciale. Frigul de afara usuca epiderma si determina aparitia asa-numitelor degeraturi, precum si uscarea, si ridarea pielii. Pentru a evita aceste inconveniente, atunci cind iesiti din casa, nu uitati sa hidratati miinile cu o crema adecvata si, mai ales, sa purtati manusi. Specialistii de la “Peggy Sage” va sfatuiesc sa folositi, in acest sens, o crema nutritiv-reparatoare, cu substante ce au proprietatea de a actiona ca un scut impotriva frigului. De exemplu, “Creme Reparatrice by Peggy Sage” hidrateaza stratul superior al epidermei si ajuta la reinnoirea celulelor. Este ideala pentru pielea foarte uscata, protejind-o impotriva temperaturilor foarte scazute. O buna alegere este si “Creme de soin”, tratament pentru miini si pentru unghii, ce are rolul de a catifela si hidrata epiderma. Crema asigura, in acelasi timp, si revitalizarea unghiei, prevenind imbatrinirea cutanata si protejind miinile impotriva agresiunilor exterioare. Se bazeaza pe un complex de vitamine si cheratina. Ideal ar fi ca, din cind in cind, sa folositi si o masca speciala pentru miini. De la acelasi producator, masca pe baza de cheratina absoarbe excesul de sebum si hidrateaza epiderma, indepartind asperitatile. Mina devine, in acest fel, fina si delicata. Masca se lasa sa actioneze 15 minute, dupa care se indeparteaza prin curatare cu apa. Se aplica o data pe saptamina. In cazul in care unghiile voastre sint casante si deshidratate, este recomandat sa le tratati cu un produs special, care sa le intareasca. “Peggy Sage” va propune un gel hidratant pentru unghii, bazat pe o formula naturala, ce face ca unghiile sa devina mai rezistente. Textura permite actionarea in profunzimea unghiei, favorizind hidratarea cheratinei. Gelul se aplica direct pe unghia curata.

 Sezonul rece nu va scuti nici parul de aparitia problemelor specifice: temperaturile scazute afecteaza podoaba capilara, ducind la deteriorarea treptata a acesteia. Parul devine aspru si isi pierde din volum, drept care, in aceasta perioada, are nevoie de ingrjire speciala. In acest sens, specialistii recomanda folosirea regulata a unui balsam (de fiecare data cind va spalati pe cap) si aplicarea periodica a unui tratament hranitor. Balsamul se aplica dupa fiecare spalare, se intinde uniform pe tot parul, masindu-se usor si se lasa apoi sa actioneze intre doua si cinci minute, dupa care se clateste foarte bine cu apa calduta. Masca sau tratamentul se aplica, de regula, o data pe saptamina. Tratamentul utilizat se lasa sa actioneze cel putin 10 minute, iar pentru o mai buna eficienta, este recomandat sa acoperiti parul cu o folie sau cu un prosop, deoarece masca actioneaza mai bine la caldura. In afara de folosirea acestor produse, ar fi bine ca, o data pe luna, sa va tundeti virfurile, pentru a evita aspectul de “despicat”. Recomandari: “Arnica hair cream” - tratament pentru par uscat, pe baza de proteine din griu, extract de arnica si ceramide. Hraneste radacina parului, o intareste si restructureaza firul deteriorat din cauza vopsirii repetate sau a permanentului; Crema “Latte” - crema pentru revitalizarea si regenerarea parului, pe baza de miere si fagure. Reface parul dupa decolorare si permanent; Crema “Ardes Cosmetici”  - crema  regeneranta tricoactiva, ce contine proteine de soia si hena. Hraneste firul de par, ii da vigoare si ii confera volum si luciu; “Kerafil fiole” - Ardes Cosmetici -, tratament pe baza de extract de urzica, vitamina B5, placenta hormonala, cheratina. Este indicat pentru revigorarea si fortifierea parului degradat si despicat. Reduce virfurile duble cu pina la 30% si repara daunele cauzate de tratamentele chimice sau mecanice.

 Ingrijirea tenului  Factorii externi, precum gerul sau vintul, afecteaza, in mod deosebit, atit tenul, cit si miinile, acestea fiind cele mai expuse parti ale corpului pe timp de iarna. Neintretinuta si neprotejata, pielea se usuca mai repede in acest anotimp, se crapa si se rideaza mai usor si, de cele mai multe ori, capata un aspect tern si lipsit de vitalitate. Cremele obisnuite de fata si miini nu mai au aceeasi eficacitate, drept care ar fi bine sa cereti sfatul unei cosmeticiene sau al unui medic dermatolog, pentru a va recomanda un produs adecvat pielii voastre. In acest sens, specialistii recomanda produse care sa raspunda simultan mai multor cerinte: sa protejeze pielea impotriva actiunii radiatiilor ultraviolete (care sint la fel de periculoase iarna, uneori chiar mai periculoase decit vara, deoarece razele soarelui sint reflectate de albul zapezii), dar si sa o hidrateze. Pentru a preveni deshidratarea cauzata de intemperiile atmosferice, precum si de variatiile bruste dintre temperatura de afara si cea de dinauntru, regula de aur, indiferent de tipul de ten, este ca, in fiecare dimineata, sa va demachiati cu un lapte nutritiv, dupa care sa aplicati un strat mai gros de crema hidratanta. Demachiantul curata pielea, iar crema hraneste tenul in profunzime si are efect antimicrobian, antiacneic, precum si de prevenire si de indepartare a ridurilor. Folositi demachiante si creme care sa contina extracte de plante, vitamine sau propolis. De exemplu, propolisul este un ingredient ce are actiune antimicrobiana, iar datorita flavonoidelor pe care le contine (uleiuri esentiale, oligoelemente - aluminiu, crom, nichel, zinc, magneziu  etc. - , vitamina B3 si caroten) are proprietatea de a creste productia de anticorpi si de a proteja, in acest fel, sistemul imunitar. O buna alegere este si crema de fata “Herbagen”, care, pe linga extractele de musetel, galbenele si sunatoare, contine si vitaminele A si E. Fiind un produs cosmetic “supergras”, aceasta are proprietatea de a proteja pielea de factorii atmosferici ce produc deshidratare si iritare. Aplicata in strat subtire, crema impiedica formarea ridurilor, calmeaza iritatiile usoare si mareste capacitatea de aparare a pielii fragile. Pentru doamnele trecute de 35 de ani, recomandam tratamentul “Vichy”, cu puternic efect antirid. Bazat pe o tehnologie inovatoare, acesta contine adenoxina, substanta de 10 ori mai concentrata decit o crema, ce are proprietatea de a patrunde imediat in piele, actionind in interiorul ridurilor, estompindu-le treptat si netezind, in acest fel, pielea. Crema antirid este disponibila la recipiente de 50 mg, iar fusio filmele, 10 la numar, au cite 12 mg fiecare. Evitati craparea buzelor! Temperaturile scazute afecteaza in mod deosebit buzele, simptomele de uscaciune si crapare ale acestora fiind printre cele mai frecvente probleme cu care ne confruntam in anotimpul rece. In acest sens, specialistii recomanda folosirea unui strugurel sau a unui balsam protector, peste care puteti aplica un gloss sau un ruj, de preferat cu proprietati hidratante. Unele produse au un puternic potential nutritiv, deoarece contin diferite substante, care au rolul de a preveni uscarea si craparea buzelor. Va recomandam, in acest sens, balsamul “Nivea Lip Care” - variantele cu Q10, “HidroCare” si “Melon” - cu rol de hidratare si protectie; strugurel “Farmec” - baton cu ulei de ricin si parafina; ruj hidratant “Watershine Lipstick”- “Maybelline”.

 Apele se involbureaza la Bursa de Valori Bucuresti, unde multi emitenti sint amenintati cu declasarea. Comisia de Admitere la Tranzactionare a BVB a propus transferarea actiunilor Astra Romana, UCM Resita si Chimopar pe piata valorilor mobiliare necotate, intrucit companiile nu indeplinesc cerintele cu privire la profit si lichiditatea actiunilor. Titlurile Astra Romana sint listate la categoria I a BVB, situatie care impune ca valoarea medie zilnica a tranzactiilor sa se ridice la cel putin 25.000 lei. Compania a inregistrat o medie a lichiditatii zilnice de 944,6 lei, mai mult decit atat, oficialii BVB sustin ca nu a fost achitat comisionul de mentinere la cota, in valoare de 11.631 lei. Pentru Chimopar, Comisia de Admitere la Tranzactionare, a propus retrogradarea la categoria a treia a BVB, intrucit compania a incheiat exercitiul financiar 2005 cu pierderi si nu a inregistrat profit in cel putin doi, din ultimii trei ani. Compania a raportat pentru anul 2005 o pierdere neta de peste un milion de lei, dupa ce in 2004 a avut un profit de circa 670.000 de lei. Producatorul de substante chimice a avut pierderi de un milion de lei in 2002 si de 942.000 de lei in 2003. Ca urmare a nerespectarii indicatorilor de lichiditate, UCM Resita a fost, si ea, propusa pentru retrogradarea la categoria a treia. In sedinta bursiera de ieri, Astra Romana (ASP) a inchis cu un pret de 0,0370 RON/actiune, in ultima saptamina cunoscind o variatie de -2,08%.

 Asezat pe malul Tamisei, pe axa meridianului zero, Greenwich Meridian Tower va fi cel mai inalt si cel mai sofisticat turn din lume, cu o inaltime de circa 1600 m si o suprafata ocupabila de peste 2 milioane de mp. Proiectul de arhitectura si rezistenta apartine  arhitectului roman Catalin Dragomir, director al firmei londoneze Methamorphic Ltd., conceptul initial pornind de la un sistem simplu oferit de natura - bambusul - si aplica tehnologii cunoscute in ingineria aeronautica si spatiala, fiind capabil sa reziste unor forte ale vintului de 600-700 km/h si cutremurelor de 8 grade pe scara Richter. Se preconizeaza ca data incheierii lucrarilor de constructie a turnului sa fie in anul 2012, anul in care Londra va gazdui Jocurile Olimpice. La cei 1600 m, Greenwich Meridian Tower, proiectat de arhitectul roman Catalin Dragomir, va fi cea mai inalta si mai impresionanta constructie din lume. Valoarea constructiei a fost estimata la aproximativ 2 miliarde de lire sterline, o suma mica, daca luam in considerare faptul ca turnul din imediata vecinatate, Canary Wharf, de sapte ori mai mic in inaltime si de aproape 10 ori mai mic ca suprafata, are o valoare neta pe piata de aproape 10 miliarde de lire sterline. In cei 16 ani de activitate, arhitectul Catalin Dragomir a reusit un portofoliu  international impresionant ce contine, pe linga nenumarate proiecte rezidentiale - opt aeroporturi, sase spitale, patru cladiri de birouri, importante edificii de cultura pe toate meridianele lumii.

Spre deosebire de anul trecut, cind in timpul unei conferinte de presa tinute la sediul BNR reprezentantii FMI au avut o atitudine deosebit de critica la adresa cotei unice, in recentul aide memoire adresat guvernului, institutia precizata anterior nu mentioneaza explicit notiunea in cauza, dar revine indirect asupra temei, la fel de critic, dar indirect. Pe de alta parte, Comisia Nationala de Prognoza a facut public, chiar in aceste zile, un studiu despre impactul cotei unice de anul trecut asupra evolutiei economiei, deosebit de interesant, ale carui concluzii contrazic pozitia FMI. Pe 10 octombrie, o delegatie a Fondului a vizitat Romania, pentru a evalua modul in care tara noastra si-a respectat obligatiile asumate, precum si perspectivele de viitor si a dat apoi publicitatii, pe site-ul oficial al FMI, urmatorul aide memoire, in care se precizeaza, printre altele: “Intentiile autoritatilor trebuie sa fie sustinute de continuarea unor politici adecvate. Riscul supraincalzirii si cel al sporirii deficitului de cont curent ameninta stabilitatea macroeconomica si perspectivele de crestere. Dupa diverse discutii, misiunea crede ca politicile de contracarare a riscurilor posibile nu au fost formulate sau elaborate in mod sistematic. Actuala conjunctura reclama masuri decisive (si anume politici fiscale, salariale si monetare severe), pentru a minimiza vulnerabilitatile externe si din sistemul financiar si pentru a maximiza avantajele aderarii la UE. “ Evident, in cadrul politicilor fiscale este inclusa si cota unica de impozitare. Decalaj intre rata legala si rata efectiva de doar 0,4% Dar studiul Comisiei Nationale de Prognoza, intitulat “Cota unica a imbunatatit competitivitatea firmelor” precizeaza ca “introducerea cotei unice a condus la o imbunatatire a ratelor efective de impozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevazuta de lege, rata efectiva calculata din bilanturile contabile pe baza impozitului datorat, si rata realizata, calculata pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat. Conform bilanturilor contabile ale agentilor economici, in anul 2005, ca urmare a introducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legala si rata efectiva, s-a imbunatatit ajungand la doar 0,4%. Totodata, sugestiv pentru efectul cotei unice, inca din primul an de aplicare, este ca reducerea fiscalitatii a imbunatatit starea financiara a societatilor. Acestea au putut astfel sa-si achite intr-o proportie mai mare obligatiile si chiar o parte din restantele din anii anteriori. Ca urmare, pentru prima data in istorie, rata de impozitare realizata a fost peste rata legala, ilustrind faptul ca societatile comerciale au dorit si au avut disponibilitati pentru a-si achita pe linga “obligatiile curente si pe cele restante.” Studiul precizat anterior scoate in evidenta ca al doilea efect major l-a constituit “imbunatatirea profitabilitatii”, privita atat prin prisma marimii profitului, cit , mai ales, pe baza ratei profitabilitatii. Astfel, in 2005 profitul realizat in economie ar fi fost cu 9,3% mai mare ca cel din anul 2004, provenind din sectorul IMM-urilor, unde cresterea profitului a fost chiar cu 23% mai mare decit cel realizat in anul anterior. Dar microintreprinderile, carora li s-a dublat impozitul pe venit incepind cu anul 2005, au inregistrat o scadere a profitului cu doar 19%, specialistii Comisiei punind acest fenomen pe seama reducerii cifrei de afaceri, specificind insa ca “aceasta reducere este inferioara celei inregistrate in cazul cifrei de afaceri, ceea ce inseamna, prin raportare la cifra de afaceri, ca starea de profitabilite s-a imbunatatit.” Studiul chiar precizeaza ca in anul 2005, ponderea profitului obtinut de catre microintreprinderi in cifra de afaceri a fost de 31% fata de doar 24,5% in anul 2004. Autorii studiului mai precizeaza, printre altele, ca un alt efect pozitiv al relaxarii fiscale induse de cota unica ar fi si scaderea arieratelor, scazind la sfirsitul anului 2005 la 18,8% din PIB de la 20%, cit se inregistrase in anul anterior.

Emisiunea “Dansez pentru tine” a fost si la cea de-a doua editie lider absolut de audienta, sase milioane si jumatate de romani urmarind cel putin un minut din “competitia viselor”, informeaza Pro TV. Acest post a inregistrat in intervalul 20.30 - 0.40 o medie de 9,6 puncte de rating si 29,1 cota de piata pe intregul public din mediul urban, aproape de trei ori mai mult decit Antena 1 care a obtinut o medie de 3,8 puncte si 11,5 cota de piata. In minutul de aur al emisiunii, aproape un milion si jumatate de persoane din mediul urban s-au uitat la “competitia viselor”. Si publicul tinar cu virste cuprinse intre 18 si 49 de ani a urmarit emisiunea prezentata de Stefan Banica Jr. si Iulia Vintur, Pro TV inregistrind o medie de 8,9 rating si 30,3 cota de piata fata de 3,9 puncte si 13,2 procente cit a obtinut Antena 1 pe acelasi slot.Duelul a fost cistigat prin votul telespectatorilor de perechea Smiley si Adriela Morar care este mai aproape cu un pas de implinirea visului. Dinu Iancu Salajanu si Aurelia Grigore au parasit ringul de la “Dansez pentru tine” hotariti sa lupte in continuare pentru a-i oferi lui Mihnea, baiatul Aureliei, infatisarea dinainte de accidentul care i-a lasat arsuri pe 40% din corp.Nu toti concurentii au fost in cea mai buna forma pentru a lupta in pasi de slow-fox si samba. Elena Gheorghe a intrat in ring cu febra 39, iar Victor Slav cu dureri mari de spate si genunchi. Cu toate acestea, perechile condamnate la duel, saptamina viitoare, in urma notelor juriului, sint formate din Maria Olaru si Vlad Rosca si Anda Adam si Dumitru Dragoi, zis si Bursucul.DuelistiiMaria si Vlad au intrat in competitia de la “Dansez pentru tine” pentru ca mama lui Vlad sa-si implineasca un vis de-o viata, acela de a face un adapost pentru animalele parasite. Telespectatorii pot vota pentru acest vis prin sms la 1776 cu numele Maria sau Vlad sau la numarul de telefon 0900760602.Anda Adam si “Bursucul” danseaza pentru ca zeci de copii fara adapost sa aiba parte de o copilarie mai linistita. Dumitru viseaza sa poata da centrului de plasament Pinocchio, unde a crescut si el, toate cele necesare pentru ca cei de acolo sa creasca in cele mai bune conditii. Telespectatorii ii pot sustine pe Anda si Dumitru votind prin sms la 1776 si la telefon 0900760601.

In perioada 27 octombrie-5 noiembrie va avea loc cea de-a 28-a editie a Festivalului Filmului Mediteranean de la Montpellier, un eveniment ce prezinta anual cele mai recente productii din zona mediteraneana, din Portugalia si pina la Marea Neagra. La aceasta editie au fost selectate 252 de filme, 113 fiind inscrise in sectiunile oficiale de fictiune, scurtmetraj si documentar. Premiile festivalului depasesc 80.000 de euro. Singurul regizor inscris in competitia pentru trofeul Antigona de Aur (in valoare de circa 50.000 de euro) este Radu Muntean, cu cel de-al doilea lungmetraj din cariera, “Hirtia va fi albastra”.El va concura la sectiunea “Competitia de lungmetraj” alaturi de alte 11 productii din Croatia, Bosnia si Hertegovina, Franta, Spania, Israel, Italia si Maroc. Filmul sau va fi proiectat la Salle Pasteur in zilele de 29 octombrie si 1 noiembrie. Aceasta sectiune va fi jurizata de Myriam Mezieres, Alain Beverini, Jaques Boudet, Andre Centerick si Gianfranco Mingozzi.Panorama lui Nemescu si PintilieAlte doua filme romanesti, medium-metraje de aceasta data, se regasesc pe tabloul sectiunii “Panorama”. Este vorba despre “Tertium non datur” in regia lui Lucian Pintilie si “Marilena de la P7” in regia regretatului Cristian Nemescu. Ambele filme vor fi proiectate pe 28 si respectiv 30 octombrie, la Centre Rabelais. La aceasta sectiune mai sint incluse alte 16 filme.Cea de-a doua prezenta romaneasca intr-o sectiune competitiva este cea a lui Radu Jude, care a intrat in competitia scurtmetrajelor cu filmul “Lampa cu caciula”. Filmul sau va fi proiectat pe 28 octombrie si 3 noiembrie la Salle Pasteur. In cadrul festivalului, Radu Jude participa si la sectiunea “aide”, cu proiectul “Principiile lui Miriam Velicanu”. In sfirsit, ultima prezenta romaneasca din festival este la sectiunea “Panorama documentar”, unde il regasim pe Gheorghe Sfaiter, cu filmul “Oameni din Valea Jiului”, un film ce va fi prezentat pe 31 octombrie si respectiv 3 noiembrie la Mediateque Fellini si Salle Antigone.In afara sectiunilor, festivalul de la Montpellier mai programeaza o serie de retrospective dedicate regizorilor Amos Gitai, Gianfranco Mingozzi si Tinto Bras, maestrul filmelor erotice din Italia.

 • Cincizeci de minute. 50. Minute. Atit mi-au trebuit ieri dupa-amiaza pentru a-mi duce fetita acasa, de la gradinita. Cincizeci de minute. Pentru un drum care, in conditii normale, il fac in 4, maxim 5 minute cu masina. Imi iau fata de la gradinita, care se afla in Centru, in aceiasi curte cu Scoala generala nr.1. Ies, cu greu, in dreptul Liceului Industrial III, pe DN1, pe principala, cum ii spune la tara. Fac 200 de metri in 10 minute, pina ajung in dreptul fostei strazi Miciurin, actualmente Emil Racovita. Pentru ca acolo locuiesc. Dau sa cotesc la stinga, dar un nene cu chipiu alb imi zice ca nu. Ca sa ma tot duc eu, inainte. Ii spun ca locuiesc pe strada aia. El, nu si nu. Il inteleg. Si ma supun. Ca asa zice la lege. Sa faci ce zice nenea cu chipiu. Mai fac vreo 15 minute pina la urmatoarea intersectie, care e la doar 400 de metri. Bucuros ca ma apropiu de semafor. Semaforul, pe galben intermitent. Un alt nene cu chipiu imi zice sa merg tot inainte, catre Cluj. Nu vreau sa ma duc la Cluj, ci acasa, si ii spun lucru asta. Imi zice sa ma duc tot inainte, si sa intorc unde pot, dar in nici un caz nu pot vira la stinga pe acolo. Intorc in singurul loc in care acest lucru era posibil: la MOL. Vin de catre Cluj. Ajung iar in dreptul politistului, care imi spune acelasi lucru, si din sens invers: “Tot inainte!” N-am voie sa fac la dreapta, spre stadion. Ca se lucreaza la asfalt. Ii spun ca el m-a trimis sa intorc. Ridica din umeri. Un fel de “Te-am pacalit”. Ma duc tot inainte. Ajung, din nou, la capatul strazii Emil Racovita. Pe care locuiesc. Iar cascheta alba. Prima. Semnalizez dreapta. Se uita la mine. Critic. Imi face semne disperate din incheietura, rasucind palma, cu sensul de “Ce faci?”. Deschid fereastra, pun ambele coate pe portiera dupa ce trag frina de mina, si ii raspund politicos: “Ma duc acasa, ca ti-am spus acum o jumatate de ora ca locuiesc pe strada asta. Inca n-am ajuns. Oricum, multumesc de intrebare… Dar tu ce mai faci? Esti bine, sanatos? Toate bune acasa?”. Il pufneste risul si se intoarce cu spatele, in semn de “Eu nu te-am vazut…”. Si virez la dreapta, sub ceafa vigilenta de sub cascheta alba. Si, dupa cincizeci de minute, ajung cu fata acasa. Va vine sa credeti sau nu, a trebuit sa ma intorc la servici. Tot pe acolo…Acest text va fi considerat pamflet 

¤ Migrena tratata cu droguriLondra, 13 octombrie. „Si daca am utiliza halucinogene ca acidul lisergic dietliamid(LSD) sau psilocibina, substanta activa din «ciupercile magice», pentru tratarea anumitor forme de migrena". Intrebarea nu a fost pusa de un grup de adolescenti, ci oamenii de stiinta din Londra, analizind algiile vasculare ale fetei(AVF), migrene foarte dureroase caracterizate de dureri de cap insuportabile ce dureaza intre 15 minute si 3 ore in cazul in care nu sint tratate. In foma lor cronica, crizele pot surveni pina la de opt ori pe zi, fara a exista nici o perioada de remisie cu durata mai mere de o luna. „Nu este o boala letala, dar persoanele afectate sufera atit de mult de pe urma ei, incit uneori ajung sa se sinucida. Nu exista nici un remediu pentru ea, insa adeseori se recurge la oxigenoterapie, pentru atenuarea durerii. Unor pacienti le sint administrate antimigrenoase, dar aceste medicamente nu sint intotdeauna eficiente si pot provoca efecte secundare insemnate", scrie Arran Frood in articolul publicat de revista stiintifica britanica Nature si preluat de ultimul numar, din 12 octombrie, al saptaminalului francez Courrier International. In urma cu cinci ani, internetul a inceput sa puna in circulatie povestile unor bolnavi care au avut doua pina la sase luni de remisie completa dupa ce au 1-2 doze subhalucinogene de LAD ori de psilocibina. Andrew Sewell si John Halpern - ambii de la Centrul de Cercetari privind Toxicomania si Alcoolismul, din cadrul Spitalului Belmont, Massachusetts au decis sa se lamureasca. Au chestionat 53 de persoane din lume care sufera de AVF si care isi autoadministrasera droguri psihedelice pentru a incerca sa usureze durerile. Le-au fost analizate antecedentele medicale, pentru ca diagnosticul sa fie corect determinat. Rezultatele au fost uluitoare: potrivit majoritatii (85%) dintre utilizatorii de psilocibina aceasta substanta punea capat durerilor mai bine decit oxigenul, care nu a dat rezultate decit in cazul a 52% dintre chestionati. Potrivit autorilor raportului, exista surse indoielnice in acest tip de analiza retrospectiv. „Bolnavii isi aduc aminte mai degraba experientele bune decit cele rele. Numeroase studii retrospective au raportat rezultate doveditoare ce nu rezistau unei examinari serioase, asa ca inclinam a fi sceptici", spune doctor Sewell. Cu toate acestea oamenii de stiinta apreciaza ca sint justificate cerectari mai amanuntite, cu teste clinice controlate si randomizate. „Cred ca exista lucruri mai bune de facut in materie de teste", considera Peter Goadsby, specialist in cefalee vasculare din cardul Horton General Hospital si Institutului de Neurologie al Univerity College din Londra. Insa, adauga el „numerosi oameni par sa creada ca aceste droguri sint benefice pentru ei. Atunci este bine sa cercetam mai indeaproape. Bolnavii au nevoie de ajutor. Este ceea ce vi s-ar putea intimpla mai rau, dupa pierderea unui apropiat. Trebuie sa fii disperat pentru a te hotari sa iei LSD sau psilocibina".Halpern si Sewell pledeaza si ei in favoarea unor teste. „Este de datoria noastra fata de bolnavi sa determinam daca acest tratament da roade, la fel cum e de datoria noastra sa le furnizam neurologilor informatii exacte, astfel incit sa isi poata sfatui pacientii", afirma Sewell. (Rompres) 

Intirzierea ovulatiei, prevenirea fertilizarii si inhibarea implantarii prin efect local endometrial constituie substratul masurilor contraceptive de urgenta la care se poate apela in urma unui contact sexual neprotejat in perioada periovulatorie. Cunoscute ca tratament din „dimineata urmatoare" sau tratament „postcoitus", mijloacele contraceptive de urgenta nu provoaca avortul si sint indicate in toate situatiile in care alte metode utilizate sint considerate a fi esuat sau in cazul frecventei scazute a contactelor sexuale. Conform datelor Institutului Guttmacher, in Statele Unite se inregistreaza anual peste 3 milioane de sarcini neintentionate, dintre care jumatate se termina prin avort. Cele mai multe dintre femeile care au ramas insarcinate neintentionat foloseau o forma contraceptiva sau au folosit contraceptive in trecut. Data fiind amploarea repercusiunilor sociale si economice ale unui numar atit de ridicat de sarcini neintentionate, noile optiuni contraceptive, in special metodele care ofera femeilor o a doua sansa de a preveni sarcina sint evident necesare. Metoda Yuzpe a fost introdusa in 1974 si consta in administrarea cit mai precoce intr-un interval de 72 de ore de la contactul sexual, a doua doze asociind 500 micrograme levonorgestrel si 100 micrograme etinilestradiol, la distanta de 12 ore. Reducerea riscului sarcinii este de aproximativ 75%, dar coroborarea cu probabilitatea scazuta a conceptiei consecutive unui singur act sexual conduce la o rata a esecului, evaluata in studii clinice, de 2%. Contraceptia de urgenta reprezinta, prin urmare, metoda optima prin care poate fi evitata o sarcina nedorita ce poate surveni in urma unui contact sexual neprotejat. In Romania abordarea acestui tip de contraceptie ramine cantonata in domeniul largului acces la informatia de calitate, educatiei si serviciilor de asigurare a sanatatii reproductive.IstorieDe la pionierul olandez in planning familial al anilor '60, Dr. Ary Haspels, care a administrat pentru prima data doze crescute de estrogeni unei adolescente violate, initiind astfel ceea ce avea sa devina primul tip de tratament de urgenta pentru prevenirea sarcinii, cercetarile intreprinse ulterior de medicul canadian Albert Yuzpe au pus bazele tratamentului standard al urmatorilor 25 de ani.

Conditii de sclavieFemeile sint recrutate in grup, iar intermediarul le retine salariul pe primele luni de munca in Italia. Documentele le sint sechestrate si li se vor restitui dupa ce platesc o suma egala cu datoria contactata. Intermediarul asigura de la cazare pina la anagajare. Este ceea ce se numeste „racket welfare". Criza sistemului de asistenta publica dar si imbatrinirea galopanta a populatiei reprezinta cauzele acestui negot. Numarul imigrantilor din domeniul asistentei a crescut in patru ani cu 300%. Agentii-fantoma livreaza personalul spitalelor publice si private italiene, la ora actuala existind circa 20.000 de infirmiere straine. Dintre acestea 56% provin din Europa de Est, 35% din America Latina. „In repetate rinduri au fost denuntate conditiile de munca de semisclavie", afirma Agostino Megale, presedinte al IRES CGIL (Institutul de Cercetari Economice si Sociale Confederetia Generala italiana a Muncii) Colegiul Infirmierilor din Torino vorbeste despre „traficantii sanatatii". Reteaua de cunoscutiStatul, constient de problema personalului din domeniul sanatatii, a acceptat situatia, creind chiar un canal de admitere preferentiala pentru cei care aduc in sprijin o pregatire in domeniul para-sanitar. Este o afacere de 300 de milioane de euro pe an. „Piata este in crestere iar strainii sint santajabili, deoarece, neavind cetatenie italiana nu pot fi angajati in structuri publice. In increngaturile companiilor private prolifereaza exploatatorii care profita de cei care nu isi pot revendica drepturile", declara Annalisa Silvestro, presedintele IPASVI (Colegiul profesional al infirmierilor)Un studiu recent al Insitutului de Cercetare Sociala in colaborare cu Caritas Ambrosiana si CGIL Lomabrdia denunta ca in 70% din cazuri infirmierele cistiga un salariu de circa 800 de euro lunar pentru care stau 24 de ore alaturi de persoane virstnice, incapabile sa se mai ingrijeasca singure, facind in plus si treburi de menaj. „Fenomenul ingrijitoarelor este un raspuns spontan la o insuficienta a sectorului public in asistenta acordata batrinilor. Un sistem de intelegeri ascunse leaga cerintele familiilor de cele ale femeilor straine in cautare de bani, 58% dintre ingrijitoare fiind contactate printr-o retea de cunoscuti", a explicat Pierangelo Spano, profesor la Universitatea Bocconi.Un mecanism care convine„Caporalat-ul" (sitemul de exploatare a fortei de munca recrutata ilegal prin intermediari si platita sub minimul prevazut de lege) este totusi preferabil traficului in adevaratul sens. Ingrijitoarele nu sint private total de liberate ca in cazul prostituatelor. Majoritatea sint multumite, chiar daca platesc o suma de bani celor care le-au facilitat angajarea. In momentul de fata comunitatea ucraineana din Italia a crescut cu 750% in patru ani, reprezentind cea de-a patra comunitae din Italia. Comunitatea romana ocupa unul din primele locuri. Banii trimisi de cei care lucreaza in strainatate reprezinta o crestere insemnata a PIB-ului tarii respective. Mecanismul functioneaza si pare sa convina tuturor partilor implicate.

Se uita toata lumea la cei citiva, care pe diferite cai au obtinut ceva avere, de cele mai multe ori avere mostenita si uita sa priveasca la noi, cei multi ce-am investit avere si datorita respectului si mai ales rasplatei societatii sintem nevoiti a ne duce viata cel mai adesea de pe o zi pe alta.Oare stie cineva la cite sacrificii ne-am supus de buna voie si mai ales din responsabilitate ca voi cei multi s-aveti o sansa pentru viata?S-a intrebat cumva vreun guvernant cu multa stiinta financiara si care la nevoie se muta-n alta tara ce este-n sufletele noastre atunci cind poate nu avem ce sa mai asezam pe masa ?M-am intrebat mereu cui foloseste permanenta stirnire la vrajba intre populatie si corpul medical, ochestrata din sferele puterii ascutita mai ales cind se iau masuri ce afecteaza nivelul de trai (scumpiri ale energiei, hranei etc). Este o politica paguboasa si am observat cu adinca tristete ca este mereu practicata cu foarte mult spor de toate culorile de guvernare.Principiile de analiza salariala ale guvernantilor sint foarte departate de viata cea reala si pleaca de la media salariala pe sector, uitindu-se voit prin cite ore de munca inclestata si fara permisiunea greselii se obtine aceasta suma.Am facut din pura mea curiozitate un calcul al costului orei de munca in sanatate si daca cei de la finante ar socoti la fel, le-ar fi rusine de cifra care le va rezulta.In sanatate ora de munca este inferioara cu multe zeci de procente fata de ora de munca din celelalte sectoare bugetare.Si mai uita cei ce-si bat cu buna stiinta joc de noi de-atita amar de vreme ca sanatatea este aducatoare de fonduri importante colectate prin taxe de la populatie, ceea ce nu se intimpla in celelate sectoare bugetare.Toata lumea vine cu pretentii la acte medicale de calitate si pe buna dreptate atita vreme cit omul isi plateste constiincios abonamentul la sanatate, si atunci apare retorica intrebare „oare cel ce ofera aceste servicii medicale primeste rasplata potrivita si pe masura devotamentului si probitatii lui morale si profesionale?" Mereu a fost comod sa se plece de la ideea ca in sanatate nu este nevoie de salarii corespunzatoare pe motiv „ca si asa medicii cistiga"...De-as fi in frunte de guvern sau minister de sanatate mi-ar plezni obrazul de rusine cind as refuza rasplata echitabila pentru munca celor din sistemul de sanatate pe motive de inflatie sau de dezechilibre economica. Ne laudam de marele avint economic al tarii si pe de alta parte ne temem ca economia noastra infloritoare s-ar prabusi din cauza unui fel de maruntis.A sosit vremea sa terminati domnilor guvernanti cu „oala" comuna a bugetarilor si sa faceti ceea ce este de trebuinta a face, deoarece cred ca activitatea caritabila din sanatate trebuie sa se sfirseasca. Este adevarat ca am jurat sa servim comunitatea cu cinste, demnitate si onoare, dar oare comunitatea nu are nici o obligatie fata de noi cei ce am jurat acestea, fata de noi cei ce asiguram non-stop speranta natiei la vita?De ce ne obligati in continuare ca, in virtutea acestui juramint, sa ducem viata de mizerie pe care voi ne-ati desenat-o? Pentru ca n-am iesit in strada si pentru ca nu am avut indecenta de a va deranja, sperind mereu ca ne veti respecta, punindu-ne acolo unde ne este locul?Este destula rusine in ceea ce se intimpla si este total de neinteles cum oameni cu pretentie de carte pot sa priveasca catre noi cu atita seninatate inconstienta.De fapt avem ceea ce meritam, fiindca am fost decenti si cu foarte multa intelegere la greutatile tranzitiei. Lumea se uita la citiva profesori cu salarii grase, dar fara sa se stie ca „grosul" din salariu le vine acestora de la universitate si nu din practica lor medicala. Nu este rusinos ca profesorii universitari au salarii mari, de fapt salarii mizerabile comparativ cu alte tari de prin imprejur, ci rusinos este faptul ca ora de munca a unui medic primar (cel mai mare grad profesional din sanatate) incadrat la maximul permisibil din grila de salarizare este mai ieftina decit un simplu tuns.Amaraciunea noastra este adinca si a depasit de multa vreme sentimentul de revolta de fiecare data cind ne vedem permanent pedepsiti sa stam cu mina-ntinsa la domnul guvernant cel surd in loc ca acesta sa se aplece cu intelepciune la problema noastra si sa gindeasca cu responsabilitate la noua ordine sociala existenta si fireasca starilor de fapt.

Nu este de loc de mirare deci, ca exista nenumarate tipuri de vegetarieni. Unii consuma totusi lapte si oua, altii nu maninca nici macar miere de albine, caci si aceasta provine de la animale (albine). Sint vegetarieni care se hranesc numai cu cruditati si nu consuma nici macar piine, pe considerentul ca aceasta este tratata termic (coapta), folosind azime din aluat uscat la soare. Mai sint cei care nu folosesc cereale deloc, caci ele contin amidon, pe care il considera indigerabil. Exista persoane care beau apa care a fost tinuta in sticla de culoare violeta-cobalt o zi si expusa la soare. Unii isi aleg alimentele dupa zodia in care s-au nascut sau in functie de energiile pe care le stimuleaza alimentele dupa invataturile medicinii traditionale chinezesti. Si asa mai departe. Dupa cum vedem, numai enumerarea lor seaca ar putea sa umple pagini intregi. Invataturile diferitelor ramuri de multe ori se bat cap in cap intre ele, unele fiind moderate altele deplasate. Din punctul de vedere al nutritiei moderne stiintifice ele pot fi sanatoase sau periculoase, acceptabile sau inacceptabile, recomandate sau nerecomandate. Categorizarea lor am putea sa o facem din zeci de puncte de vedere. Dar acum ne intereseaza un singur lucru; singurul lucru comun intre ele - ca nu folosesc carne!Deci este foarte important sa clarificam: cind folosim notiunea de „vegetarianism" si „vegetarian", nu ne referim la altceva, doar la alimentatia fara carne (respectiv la persoana care se alimenteaza in acest fel).„Vegetarianism strict" inseamna abtinerea de la carne, oua si produse lactate. Prin acest termen nu se intelege nimic altceva: nici un alt obicei alimentar, ca de exemplu dieta cu cruditati, apa magnetizata s.a.m.d. Acest lucru trebuie subliniat, deoarece multa lume din nestiinta, nepasare prin vegetarianism intelege tot felul diete deplasate. Exista vegetarianism stiintific si vegetarianism nestiintific.Nutritia moderna afirma ca dieta vegetariana se poate realiza. Unele dintre organizatiile sanitare cele mai serioase nu numai ca accepta, ci chiar si recomanda dieta fara carne. Asociatia Dieteticienilor Americani enunta, (prima data in 1997): „Regimul vegetarian bine planificat acopera toate necesitatile de substante nutritive ale omului, si fiind un factor sanogen, este recomandat". (ADA reports, 1997)In cazul vegetarienilor stricti, daca practica aceasta dieta ani in sir, este necesara suplimentarea vitaminei B12.De ce se recomanda regimul vegetarian?Vegetarianismul scade incidenta multor boli (si mai ales ale bolilor de civilizatie): bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, cancerul, obezitatea. Sint tocmai bolile care lovesc ca si o plaga societatea civilizata.Sa o lasam deci mai lent cu produsele carnate.  

Modul de viata s-a sedentarizat: metrou, automobil, birou. „Proportia timpului petrecut fara solicitarea aparatului motor a crescut mult. In acelasi timp, bitumul si asfaltul au acoperit solul oraselor. Astazi trebuie inventata o interfata intre omenirea in curs de molesire si suprafetele ce devin tot mai dure", arata Marc Folachier, director general la Centrul Tehnic al Pielii din Paris, organism de cercetare ce emite recomandari pentru industria incaltamintei. Fiecare punere a tocului pe sol determina ca efect o unda de soc ce urca de-a lungul piciorului, apoi al coloanei, pina la (vertebrele, ligamentele) cervicale. Si poate durea. Nu neaparat pe moment. Insa tendinitele, clacajele, artrozele sint rareori legate de un eveniment unic. Este o acumulare de microtraumatisme, spune Folachier. Prin urmare, cumpararea unei perechi de pantofi seamana aproape cu un gest de sanatate. In fata dilemei „moda sau confort", barbatii sint privilegiati. Potrivit specialistilor ar trebui aleasa incaltamintea cu toc cit mai flexibil, regula de baza fiind amortizarea socurilor. (astfel sabotii reprezinta una dintre cele mai triste alegeri pentru oras). Din punct de vedere fiziologic, piciorul transpira mult: 3 grame pe ora in stare de repaos si 7 grame in activitate. Aceasta transpiratie serveste la reglarea temperaturii corpului, deci este necesara. In consecinta incaltamintea trebuie sa permita piciorului sa transpire. Totusi este foarte nerecomandat sa se mearga in bascheti intreaga zi. Potrivit Uniunii Franceze pentru Sanatatea Piciorului si Podologie adolescentii care nu poarta decit asemenea incaltari isi fac rau, caci tot amortizind socurile, pantofii sport „atrofiaza tesutul adipos subcutanat plantar", amortizorul natural al picioarelor. De fapt un picior sanatos are nevoie de incaltaminte variata. „Americancele care merg in bascheti pe strada si isi pun pantofi cu toc la birou dau dovada de bun simt", mai spune Folachier. Cu 5.5 perechi de pantofi cumparate anual pe cap de locuitor, francezii sint cei mai mari consumatoi europeni in domeniu. Cu ce ne incaltam?¤ 3,5 cm este inaltimea maxima a tocului recomandata de podologi¤ 90% dintre talpile incaltamintei sint sintetice. Ceea ce poate aduce confortul necesar mersului in oras¤ 43 de milioane de perechi de pantofi au fost fabricate in Franta in 2005. 182 de milioane au fost importate din China si 50 de milioane din Vietnam

Stagiile de baza vor fi medicina de urgenta si ATIStructura programului de rezidentiat in medicina de urgenta cu o durata totala de 5 ani, va avea ca stagii de baza medicina de urgenta si anestezia terapia intensiva (ATI), iar ca stagii complementare cardiologia, toxicologia, medicina generala, chirurgia generala, chirurgia plastica, chirurgia toracica, medicina interna, ortopedia, neurologia / neurochirurgia, pediatria, nou-nascutii si stagiul in cadrul dispeceratului de urgenta. Rezidentiatul in medicina de urgenta va avea o durata de 60 de luni incluzind perioadele de concediu legal anual.Cele 60 de luni vor fi repartizate astfel: Anestezie - 11 luni, Terapie Intensiva - 6 luni, Medicina de Urgenta in Unitatea de Primire Urgente sau Unitatea Mobila de Reanimare - 20 luni, Cardiologie - 10 saptamini, Toxicologie - 2 luni, Medicina Generala - 2 saptamini, Chirurgie Generala / toracica / plastica - 3 luni, Medicina Interna  - 2 luni, Ortopedie - 2 luni, Neurologie - 1 luna, Neurochirurgie - 1 luna, Obstetrica Ginecologie - 2 luni, Pediatrie - 2 luni, Nou-nascuti - 2 luni, Dispecerat de coordonare urgente -1 luna, Perioada electiva la alegerea rezidentului, in consultare cu directorul programului de rezidentiat si responsabilul de rezidentiat - 2 luni. Fiecare program de rezidentiat va avea un director de program care raspunde de buna desfasurare a programului, iar acesta va avea sub coordonarea sa cel putin un responsabil de formare la fiecare patru rezidenti. In centrul universitar Cluj unitatile sanitare abilitate sa deruleze programe de rezidentiat si care vor avea obligatia sa parcurga procedurile de acreditare in cel mult doi ani de la intrarea in vigoare al ordinului MSP sint Spitalul Clinic Judetean Cluj in colaborare cu Spitalul Clinic de Adulti Cluj, Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj si alte institutii medicale care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat. Obligatii, responsabilitati si drepturi ale rezidentilorRezidentii vor avea obligatia sa consemneze intr-un carnet stagiile efectuate si perioada in care au fost efectuate cu semnatura si parafa indrumatorului stagiului, evaluarile periodice si ezultatele obtinute cu semnatura si parafa responsabilului de rezidentiat, data efectuarii fiecarei garzi sau ture in cadrul unitatii de primire a urgentelor sau unitatea mobila de reanimare semnata si parafata de medicul sef de garda din ziua respectiva. De asemenea, vor trebui sa consemneze manevrele efectuate pe durata garzilor, turelor si stagiilor, detasarile, perioada acestora si stagiile urmate pe durata detasarii, respectiv seminariile, cursurile si conferintele la care au participat.Rezidentii vor efectua garzile si turele pe tot parcursul pregatirii lor in cadrul Unitatii de Primire Urgente si in cadrul Unitatii Mobile de Reanimare, cu conditia ca garzile de pe Unitatea Mobila de Reanimare sa nu depaseasca 20% din totalul garzilor sau turelor si sa nu fie mai putin de 10% din totalul acestora.Totalul minim de garzi sau ture de 10-12 ore efectuate de un rezident pe parcursul celor 5 ani nu va fi sub 500. De asemenea, 10% din totalul garzilor sau turelor pot fi efectuate in sectiile de ATI. In ceea ce priveste plata rezidentilor in medicina de urgenta, aceasta se va face incluzind sporurile corespunzatoare normelor legale in vigoare pentru activitatea in cadrul unitatilor de primiri urgente. In peroada efectuarii stagiului de medicina de urgenta in cadrul unitatilor de primire a urgentelor, rezidentul va lucra in ture sau garzi fiind obligatorie efectuarea a cel putin 48 de ore pe saptamina.Garzi platite, din anul III de rezidentiatRezidentul are dreptul sa consulte pacientii si sa ia deciziile in conformitate cu nivelul sau de pregatire si cu regulamentele din cadrul sectiei sau a spitalului in care isi efectueaza stagiul de pregatire. Rezidentul are dreptul de a efectua garzi platite in cadrul unitatilor de primire a urgentelor si in cadrul serviciilor de urgenta prespitaliceasca, incepind cu al doilea semestru al anului III din programul de rezidentiat, cu conditia obtinerii aprobarii directorului programului de rezidentiat. In cazul efectuarii garzilor platite, rezidentul raspunde de actele si deciziile sale in conformitate cu prevederile legale in vigoare si are obligatia de a respecta protocoalele si procedurile prestabilite in unitatea in care isi desfasoara garzile precum si indicatiile responsabilului de formare si/sau a directorului de program.De asemenea, rezidentul este considerat responsabil pentru actele si deciziile lui in cazul in care sint executate fara consultarea indrumatorului sau a unui medic specialist in domeniu sau in cazul in care nu sint in conformitate cu procedurile si protocoalele nationale si/sau internationale sau ale unitatii in care isi desfasra activitatea. Potrivit ordinului, rezidentii au dreptul la acces neconditionat la bibliotecile universitare si ale spitalelor in care efectueaza stagiile de rezidentiat. In plus, acestia au dreptul la acces gratuit si neconditionat la internet pentru accesarea site-urilor de profil medical si de cercetare.

Boicot de ochii preseiPe afisele care anuntau concertul Phoenix la Cluj, au fost lipite cu doua zile inaintea evenimentului, bilete cu sigla organizatiei „Salvati Rosia Montana". „BOICOT! Au cintat pentru distrugerea Rosiei Montane!", indemnau acestea, cu referire la  un concert care a avut loc in 6 august, de Ziua Minerului, in organizarea controversatei companii Gabriel Resources. Mai multe activiste ale organizatiei Alburnus Maior au prezentat presei, in holul Casei de Cultura a Studentilor, pozitia ONG-ului pe care ii reprezentau. „Am ascultat Phoenix, am crescut cu muzica lor, insa acum ne-au dezamagit crunt. Au trecut peste morminte si au acceptat sa cinte doar pentru bani, din moment ce la FinFest nu au vrut sa vina...", a declarat Andreea Bildea, membra Alburnus Maior.Se anunta o aniversareIn ciuda indemnului la boicot, platoul din fata Casei de Cultura a Studentilor (CCS) a inceput sa se anime cu mai bine de o ora inaintea concertului. „Am ascultat Phoenix in studentie, am si fost la citeva spectacole in anii '60. De atunci nu i-am mai ascultat live, asa ca am venit la concert cu fiul meu, care este student la Cluj", relateaza o bistriteanca. Rockerii le-au oferit clujenilor un concert de zile mari, cu solouri spectaculoase la tobe (marca Tandarica) sau la vioara (Mani Neumann), precum si cu interpretari in premiera ale noilor melodii. Fara a se arata prea afectati de „boicot", artistii si-au incheiat concertul cu reveniri furtunoase. „Si, nu uitati, cine ne vrea in concert ne poate avea...", a spus in final Nicu Covaci. Primul videoclip in 44 de ani de muzicaAlbumul „Baba Novak", al saselea din discografia Phoenix, este compus din 12 piese noi. Videoclipul „Mila 2 de linga 3" este primul din cariera acestora. Nicu Covaci este cel care semneaza compozitia muzicala, versurile apartinindu-i atit acestuia, cit si lui Dinu Olarasu, Razvan Voncu si Calin Angelescu.

Binecuvintare arhiereascaIndrumatorul spiritual al transilvanenilor s-a aratat incintat de realizarea satenilor din Sacadate. A sfintit nu doar vechea biserica, ci si pe cei ce si-au dat silinta pentru restaurarea ei. „In momentul in care facem o fapta buna, e a lui Hristos. Noi doar ii imprumutam miinile noastre, ca sa faca fapta aceea. La realizarea unei astfel de lucrari se afla dragostea fiecaruia in parte, unita cu dragostea mosilor si stramosilor dumneavoastra, care au facut biserica. E un dar pe care l-ati oferit lui Dumnezeu. Cind veti intra in aceasta biserica, el va revarsa asupra dumneavoastra harul, intr-un riu continuu. Dumnezeu sa primeasca dragostea si osteneala dumneavoastra si sa va bucure. Sa fiti mindri ca aveti o asa biserica frumoasa! Si sa n-o lasati goala, fiindca atunci si-ar pierde din nou lumina", au fost cuvintele duhovnicesti ale mitropolitului.Ridicat in rangIPS Laurentiu a recunoscut meritele actualului paroh al Bisericii de Sus, preotul Cristinel Nicolae Husarciuc. Acesta a fost hirotonisit pe prima treapta de cinstire superioara, devenind preot sachelar, in cadrul aceleiasi ceremonii si in incurajarile satenilor. „Parintele Cristinel este un om de nadejde si merita recompensat pentru aceasta reusita. De altfel, el face parte dintr-o mare si celebra familie de preoti - familia Mihoc - de care sint foarte apropiat. Distinctia va apartine si dvs., consiliului parohial, fiindca singur n-ar fi putut sa faca parintele toate acestea", a spus mitropolitul.Implinirea unui visVizibil emotionat, parohul Cristinel Husarciuc a tinut sa multumeasca satenilor pentru stradania lor, ca si Arhiepiscopiei, autoritatilor locale si diversilor sponsori. El a amintit ca eforturile de restaurare ale „Bisericii de Sus", construita in 1794, au inceput in 1998. Pe atunci, parohia era cirmuita de preotul Ioan Avram, care a reusit sa refaca pictura pina la altar. „In acesti ani, din prinosul si dragostea dvs., si prin munca indelungata, fiecare si-a adus un cit de mic obol. A fost multa daruire si multa jertfa, de aceea sarbatoarea satului este cu atit mai mare", a spus preotul Cristinel Husarciuc. Eforturi comuneBiserica din Sacadate a fost restaurata cu ajutorul localnicilor, carora le-au venit in ajutor autoritatile, dar si citiva oameni de afaceri. La redarea stralucirii lacasului de cult din micutul sat sibian au contribuit si firmele editoare ale cotidianelor „Monitorul de Sibiu" si „Monitorul de Cluj". IPS Laurentiu a anuntat, ieri, ca va face eforturi pentru restaurarea celeilalte biserici din sat, primind promisiuni de implicare si din partea senatorului Stoica si a primarului avrigean.Foto CITAT: „Sa fiti mindri ca aveti o asa biserica frumoasa! Si sa n-o lasati goala, fiindca atunci si-ar pierde din nou lumina", IPS LaurentiuFoto: Satenii din Sacadate au avut, ieri, motive de sarbatoare

¤ Cirtu demisioneazaAntrenorul lui Poli Timisoara, Sorin Cirtu, a hotarit sa inceteze colaborarea cu clubul timisorean. Despartirea s-a produs pe cale amiabila, la o zi dupa infringerea cu 0-1 suferita de banateni in deplasarea de la Pandurii Tirgu Jiu. Tehnicianul a invocat si problemele de sanatate cu care se confrunta, Cirtu suferind un puseu de tensiune in momentul primirii golului, in urma caruia a fost necesara interventia medicilor pentru a preveni o eventuala agravare a starii tehnicianului. Se pare ca in locul sau va fi numit antrenor interimar Alin Artimon, iar secund va fi tot Valentin Velcea. (G. J.)¤ Medalii pentru romaniDupa ce si-a adjudecat medalia de aur la sol, Marian Dragulescu a obtinut al doilea titlu mondial din cadrul Campionatelor Mondiale de Gimnastica Artistica de la Aarhus (Danemarca), impunindu-se si in proba de sarituri. Media cu care a cistigat coroana mondiala a fost de 16.487 de puncte, primind pentru cele doua sarituri efectuate note apropiate de perfectiune: 16.500 si 16.475. In cadrul aceluiasi concurs, romanca Sandra Izbasa a cistigat argintul la proba de birna.

Gimnasta sibianca Steliana Nistor a trecut de putin pe linga cuceriea unei medalii la Campionatele Mondiale de la Aarhus. Sportiva pregatita de Nicolae Forminte a avut o sansa buna in finala de la individual compus. In urma unor exercitii foarte bune, care la un moment dat au propulsat-o si-n fotoliul de lider, sibianca a terminat a patra, la mica distanta de medaliata cu bronz, romanca Sandra Izbasa. In finalele pe aparate, sibianca a terminat pe sapte atit la birna, unde in claificari a avut cea mai mare nota din concurs, cit si la paralele. „Imi pare foarte rau. N-am reusit sa-mi stapinesc emotiile si de aceea am ratat tot ce mi-am propus. Nu sint foarte suparata. Trebuie sa trec peste toate acestea si sa ma concentrez la concursurile ce vor urma. Sint convinsa ca daca o sa ma pregatesc mai bine vor veni si medaliile la concursuri importante", spune sibianca. Palmaresul Romaniei la actuala editie a mondialelor a fost o medalie de aur, prin Marian Dragulescu, la sarituri, o medalie de argint la birna si una de bronz la individual compus, prin Sandra Izbasa. (C. F.)

Astral Posta Cilnau - HCM Baia Mare  27-26CSM Cetate Deva - Tomis Constanta   22-20HC Otelul Galati - Muresul Tg. Mures  32-19HCM Roman - Universitatea Timisoara 38-24Oltchim R. Vilcea - Rapid CFR Bucuresti         31-13In devans: HC Zalau - „U" Jolidon Cluj     30-34Rulmentul Brasov - HC Dunarea Braila 27-24Clasament: 1. Oltchim       9          9          0          0          302-210           18 2. Rulmentul    9          8          0          1          271-207           16 3. „U" JOLIDON        9          7          0          2          251-225           14 4. Tomis          9          6          0          3          230-225           12 5. HCM Roman          9          6          0          3          238-240           12 6. HC Dunarea            9          5          1          3          253-240           11 7. Astral          9          5          0          4          258-224           10 8. CSM Cetate            9          4          0          5          225-226           8 9. HCM B. Mare        9          4          0          5          227-237           810. HC Otelul   9          3          0          6          224-221           611. HC Zalau   9          3          0          6          213-237           612. Rapid CFR 9          2          0          7          218-260           413. Univ. Timisoara      9          0          1          8          226-305           114. SC Muresul            9          0          0          9          203-282           0 

CSU Atlassib Sibiu - Gaz Metan Medias          92-72BCMUS Arges Pitesti - CSU Cuadripol Brasov           93-84CSM Leonardo Oradea - West Petrom Arad   101-76CSU Asesoft Ploiesti - Dinamo-Gealan Bucuresti          95-79BC Mures Tg. Mures - Rapid Isover Bucuresti 85-68CSS Rimnicu Vilcea - CS Otopeni        57-75In devans: U Mobitelco Cluj - ELBA Timisoara     101-86Clasament 1. U Mobitelco            3          3          0          311-224           6  2. CSU Asesoft           3          3          0          245-193           6  3. BCMUS Arges       3          2          1          251-221           5  4. Dinamo-Gealan       3          2          1          241-218           5  5. BC Mures   3          2          1          245-223           5  6. CS Otopeni 3          2          1          227-207           5  7. CSU Atlassib          3          2          1          270-258           5  8. ELBA Timisoara      3          1          2          270-258           4  9. CSM Oradea          3          1          2          236-229           4 10. Rapid Isover           3          1          2          228-242           4 11. CSS R. Vilcea        3          1          2          226-240           4 12. Gaz Metan 3          1          2          223-253           4 13. CSU Brasov           3          0          3          206-283           3 14. West Petrom          3          0          3          180-307           3

Victorie la pasCu doar doua victorii si trei remize in 11 etape, la care s-a adaugat si o penalizare de cinci puncte din sezonul trecut, FC Sibiu parea una dintre formatiile candidate la retrogradare inaintea meciului de la Beclean, cu Somesul. Vineri, elevii lui Vasii au dat uitarii seria de rezultate nefaste si au facut cel mai bun meci din acest tur. Au marcat de patru ori, de fiecare data in prima repriza. Purima si-a trecut de doua ori lista pe numele marcatorilor, in timp ce restul golurilor au fost semnate de Barbat si Pop. De partea cealalta, gazdele au ratat un penalti la scorul de 0-3. Increzatori in viitorVictoria de la Beclean le-a dat aripi atit conducatorilor cit si jucatorilor de pe Municipal. „Nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece. Am jucat contra celei mai slabe echipe din campionat. Oricum, o infringere ne-ar fi scos definitiv din calcule. Acum putem spera. A fost o victorie de moral. E foarte bine ca am obtinut-o, dar acest succes trebuie continuat, neaparat cu o noua victorie in etapa viitoare, pe propriul teren. Avem nevoie de puncte pina la finalul turului, pentru a avea sanse sa ne salvam de la retrogradare in retur", spune Adi Vasii. La un pas de remizaDerbiul etapei s-a jucat insa la Deva, intre Muresul si Atletic Sibiu. Din pacate, elevii lui Ioan Luca au pierdut cu 1-0, printr-un gol primit in minutul 76. Chiar daca au cedat, sibienii ramin in continuare lideri, dar au fost egalati la puncte. „Ne pare rau ca am pierdut. Daca am fi scos trei puncte din acest meci, ne-am fi distantat in fruntea clasamentului. Oricum, nimic nu este jucat. Sintem in continuare lideri si mai sint atitea etape in care trebuie sa aratam ca sintem cea mai buna formatie din serie", spune un oficial al gruparii sibiene. Infringere la scorIn aceeasi etapa, Sparta Medias, cea de-a treia reprezentanta a Sibiului in liga a treia, a cedat clar, cu 0-4, in deplasarea de la Inter Blaj. Unul dintre golurile gazdelor a fost reusit chiar de fostul atacant al celor de la Sparta, Raul Briciu.

Finaliste ale ultimei editii a campionatului de baschet feminin, Municipal Tirgoviste si ICIM Arad s-au intilnit simbata in primul derbi al editiei. Cu Andra Mandache si americanca Tiffany Porter autoare a cite 17 puncte, gazdele si-au zdrobit adversarele cu scorul de 72-47.Derbiul bucurestean s-a incheiat la un scor surprinzator de sever in favoarea „oaspetelor", Olimpia impunindu-se in fieful echipei Sportul Studentesc cu 98-56. In rest, rezultate normale: National Iasi - Somes Tiger Dej 95-63 (unul dintre arbitri a fost clujeanul Viorel Constantinescu), CS Teleormanul Alexandria - CET Govora 59-76 si Magic Sibiu - CSU-CSM Oradea 60-42 (unul dintre arbitri a fost clujeanul Ioan Moraru). Intilnirea „U" MC Cluj - Rapid CFR Marfa s-a disputat in devans si s-a incheiat cu victoria bucurestencelor (79-66). Clasament 1. Rapid CFR  3          3          0          230-159           6  2. Olimpia       3          2          1          246-178           5  3. ICIM Arad  3          2          1          239-171           5  4. CET Govora           3          2          1          196-174           5  5. National      3          2          1          210-204           5  6. Tirgoviste    2          2          0          146-116           4  7. Sportul        3          1          2          181-214           4  8. Alexandria   3          1          2          168-214           4  9. Magic Sibiu 2          1          1          104-112           3 10. CSM Oradea         3          0          3          157-197           3 11. „U" MC Cluj          2          0          2          124-171           2 12. Somes Dej 2          0          2          104-195           2 Etapa viitoare (28 octombrie): ICIM Arad - Rapid CFR Marfa; CSU-CSM Oradea - „U" MC Cluj; CET Govora - Magic Sibiu; Olimpia - Alexandria; Somes Dej - Sportul Studentesc; Tirgoviste - National Iasi.

Debut in fortaCSU Atlassib nu avea voie sa faca nici un pas gresit in meciul de simbata, din Sala Transilvania, cu Gaz Metan, dupa ce etapa trecuta a pierdut clar, la Pitesti. Inceputul a fost excelent pentru trupa lui Mircea Vulc. Clavon a deschis recitalul cu o aruncare de trei puncte, iar Mc Farland a dus scorul la 5-0. Debutul era cum nu se poate mai bun. Au urmat citeva faze la care sibienii au fost lipsiti de concentrare, iar gazisti au revenit in joc si au trecut la conducere, 5-7. Vulc simte momentul mai dificil si-l trimite in teren pe Kabengele, iar jocul se echilibreaza. Tabela indica de doua ori egalitate, la 13 si la 16, dupa care urmeaza un adevarat forcing al gazdelor, stopat la 23-16 de sirena care anunta finalul primelor zece minute de joc. Recital TurnerSfertul doi n-a adus nimic nou pe terenul din Sala Transilvania. A scos la rampa insa un jucator. Practic, tot sfertul a fost adjudecat de Jermaine Turner. Americanul venit in aceasta vara la Sibiu a avut o evolutie excelenta. Fara a tine cont ca lupta cu adversari ce aveau cu 10 centimentri in plus, jucatorul a reusit nu mai putin de sase interceptii in doar 10 minute. Mai mult, si-n fata panourilor adverse a fost de netrecut. Fara nici un punct marcat in primul sfert, pina la pauza, americanul a reusit sa stringa in contul sau nu mai putin de 12 puncte. „Sibiul a cistigat, pentru ca a dominat lupta sub panouri. Spre deosebire de noi, ati reusit mult mai multe interceptii si recuperari ofensive", recunostea Horia Rotaru, antrenorul oaspetilor, la finalul partidei. La pasRepriza a doua a avut aceleasi coordonate ca si cele din start. Cu o aparare agresiva, dar la limita regulamentului, sibienii au reusit sa-si tina adversarul la distanta. Singurul moment in care balanta s-ar fi putut schimba s-a consumat spre finalul sfertului trei, cind oaspetii s-au apropiat la 12 puncte, 54-42. A fost un simplu foc de paie, pentru ca sibienii si-au revenit rapid si au pus din nou stapinire pe joc. Au ajuns sa aiba, constant, un avantaj de 20 de puncte. In cele din urma, sibienii s-au impus cu 92-73, spre multumirea lui Mircea Vulc. „N-as putea spune ca am jucat senzational. A fost un meci destul de greu, pe care ni l-am adjudecat pentru ca ne-am dorit mai mult si am stiut sa surprindem punctele slabe ale adversarului", spune Mircea Vulc. MarcatoriCSU Atlassib: Turner 26 (1x3), Clavon 19 (3x3), Kabengele 15 (3x3), Mc Farland 9, Bratcher 9 (1x3), I. Mocanu 5 (1x3), Spinu 5 (1x3), V. Mocanu 4. Gaz Metan: Mitchell 15 (2x3), Vajda 13, Duprey 11 (1x3), Munteanu 8 (2x3), Hughes 7, Dehelean 6 (1x3), Melnic 5, Popa, Craciun, Jucan si Nanev cite 2. Vulc, contestatLa inceputul reprizei secunde, intr-un moment in care CSU conducea autoritar pe tabela, publicul a fost surprins de o parte a galeriei sibiene, care a cerut demisia antrenorului Mircea Vulc. „Acestia sint asa zisii suporteri care vor doar ca sa intre pe gratis la meci. Daca si atunci cind ai 19 puncte avans esti contestat, ce sa mai zic cind pierzi un meci. La Pitesti au fost si s-au imbatat. Nu are rost ca sa intru in polemica cu ei", spune Vulc. Aduc un pivotDe la finalul saptaminii, sibienii isi vor mai intari lotul cu inca un jucator. Chiar daca este american, de aceasta data e vorba de un alb. Marc Mansur are 2,10 metri si a mai evoluat in Lituania, la Neptunas si in Uruguay. „Nu stiu daca vom mai renunta la unii dintre jucatori", spune Mircea Vulc.

Revenire cu golMeciul de la Corvinul era privit cu o atentie deosebita de catre gruparea de pe „Moina". Gazdele meciului reprezentau una dintre cele mai in forma echipe din serie, iar victoria contra lor putea fi un mare pas inainte in obtinerea promovarii. Prima parte a partidei a fost una disputata, cu faze de poarta de o parte si de alta, portarul Szolomajer remarcindu-se in doua rinduri, la suturile lui Pacurar ('16) si Turdean ('23), in timp ce omologul sau din echipa adversa a blocat actiunile lui Szekely ('18) si Ungurusan ('33). Titular dupa aproape 2 luni, timp in care s-a refacut dupa o accidentare din Cupa Romaniei, Ungurusan nu l-a iertat pe Pascal si, ajutat de devierea unui adversar, a facut 1-0 pentru „U" cu 3 minute inainte de pauza.Epilog tristA doua repriza a debutat cu presiunea tot mai crescinda a celor de la Corvinul Hunedoara, care au ratat sanse bune de a egala situatia pe tabela. Astfel, Turdean, Dascalescu, Pacurar si Irina n-au reusit sa-si treaca numele pe lista marcatorilor, iar Szekely, de cealalta parte, a irosit o ocazie monumentala ('65) de a-si desprinde echipa la 2-0. Partida se indrepta spre un deznodamint care o pastra pe „U" Cluj in pozitia de lidera a clasamentului, insa a venit greseala lui Taut din minutul 89, care s-a soldat cu eliminare pentru fundasul clujean si penalti acordat gazdelor. Pepenar a transformat si a trimis Universitatea pe locul 2, la egalitate de puncte cu Dacia Mioveni, care a invins pe FCM Resita cu 1-0. Incidente intre suporteriFinalul meciului a aprins spiritele pe stadionul Corvinului, suporterii Universitatii intrind in conflict cu fanii gazdelor, precum si cu fortele de ordine din incinta arenei. Cele doua galerii au facut schimb de „amabilitati", care au inclus pietre si orice alte obiecte avute la indemina. Furia gazdelor s-a indreptat apoi si spre autocarul lui „U", care a scapat cu doua geamuri sparte, intreaga reprezentatie derulindu-se sub privirile jandarmilor. Din fericire, nici un fotbalist al Universitatii nu a fost ranit in urma atacurilor salbatice ale hunedorenilor.

 Are doua feluri de flori. Florile femele sint formate din numeroase frunzulite galbene-verzui, asezate in jurul axei. Ele sint grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. Florile masculine sint verzi, dioice, dispuse in ciorchine pe planta. Fructele sint globuloase, putin turtite, de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie, care contin un ulei rasinos, cu miros caracteristic.Creste prin lunci, cranguri, paduri, zavoaie, pe linga ziduri, garduri etc.Se admit numai conurile, care, dupa uscare, au culoarea galben-verzuie. Conurile trebuie sa fie intregi, iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri, caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ - Lupulina. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm.De la Hamei, se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele - Summitates et strobuli lupuli. Recoltarea se face in timpul infloririi, iunie-august. Se culeg in cosuri sau saculete, ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. Imediat dupa recoltare, ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata, pentru a se racori. Dupa ce se racoresc, conurile se intind in straturi foarte subtiri, pentru a se usca perfect. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vinturate usor cu mina). In caz contrar, dupa uscare, ele capata o culoare bruna, drogul pierzind din valoare. Astfel uscat, drogul se pastreaza in lazi captusite cu hirtie, bine presat, puse in incaperi uscate si intunecoase.Conurile contin ulei volatil, sescviterpene, ester valerianic, rezine, lupulina, humulona, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene.Hameiul este antispastic, stimuleaza secretia gastrica, diuretic, antituberculos, bacteriostatic, are actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei, onanismului, spermatoreei (prin acttunea lupulinei). Extern:, este antiseptic.Se foloseste pentru insomnie, tuberculoza, anorezie, nevroze cu anxietate, trichomanas vaginalis, acnee, seboree.Intern: Infuzie: sedativ- 1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita, se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. Infuzarea este de 2 minute; somnifer - 1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. Infuzare 2 minute. Se bea seara la culcare. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. Se administreaza 2-4 g pe zi. Extern: Infuzie: Acnee, seboree, 4g% sub forma de comprese, spalaturi vaginale 8g%. Lastarii tineri sau virfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic, in alimentatie se utilizeaza drept leguma, ca si sparanghelul. Pe inflorescentele femele, se afla niste glande, care se desprind usor de planta, dind o pulbere fina galbena: lupulina, care se utilizeaza ca medicament. Are proprietati tonice, stomahice si diuretice.

Duminica, 22 octombrie 2006BucurestiInitiatorii noului partid politic au accentuat nevoia acuta de modernizare a Romaniei in contextul integrarii europene. "Grija noastra, a tuturor, in acest nou context, trebuie sa fie modul in care dezvoltarea tarii nu va exclude sansa unei largi categorii sociale de a participa la acest proiect de innoire", a spus senatorul Ioan Talpes, initiatorul noii formatiuni politice. Uniunea Populara Social Crestina este prima forta politica postdecembrista  care va aplica principiul subsidiaritatii prin implicarea tuturor categoriilor sociale si nu prin acapararea deciziei politice de catre false elite, al caror unic scop este conservarea unor privilegii. Initiatorii UPSC sunt convinsi ca problemele se rezolva acolo unde apar, de catre oamenii care le cunosc cel mai bine, iar nu doar de cei care cred ca stiu ce este mai bine pentru oameni.Mai ales ca astazi, mai mult decat oricand in istoria noastra ca popor, romanii par a trai intr-o confuzie si o adversitate greu de imaginat, intr-o stare de instrainare pe care nu au cunoscut-o nici in momentele cele mai dificile ale existentei lor.Chiar daca Romania de acum pare a avea o organizare europeana, fondul este inca departe de practicile, valorile si structurile sociale occidentale. Si asta din cauza faptului ca romanii nu au pe deplin convingerea ca aceste institutii nu sunt facute pentru altii, ci sunt facute pentru ei si pentru a-i sluji mai bine.   Politicul a dat nastere unui politicianism abject in proiectul caruia castigarea puterii poate fi justificata prin orice si oricum.Nici o forta politica nu a inteles sau nu a dorit cu adevarat sa introduca Romania in circuitul mondial de valori. Astfel, cu toata forma institutionala occidentala, structura sociala, economica, politica, precum si sistemul de valori sunt inca dependente in buna masura de mostenirea comunista si, in mod evident, anacronice. Iar lucrul cel mai grav este ca, in situatia ratarii integrarii la nivel valoric, poporul roman risca sa retraiasca istoria formei fara fond in care eventualele beneficii sa fie ale unei minoritati, care deja isi reclama cu nerusinare „drepturile" prin invocarea unor pretinse pozitii elitiste.Chiar daca obiectivele strategice ale Romaniei - intrarea in NATO si integrarea in Uniunea Europeana - au devenit realitati incontestabile ale statutului international al tarii, in sufletul fiecaruia dintre noi s-au produs sau sunt pe cale a se produce rupturi ce par a fi ireparabile. Aceste obiective strategice nu au devenit, la nivel individual, mijloace care sa permita racordarea valorica, umana si economica la acea lume la care am visat - lumea regulilor, a onoarei si a prosperitatii. Tocmai de accea, Uniunea Populara Social Crestina va asigura un acces egal la dezvoltare pentru toti cetatenii.

Primit cum se cuvine?Pentru CFR Cluj, meciul de simbata a fost unul de o insemnatate speciala. Dadea piept cu FC Arges, echipa pregatita in momentul de fata de fostul idol din Gruia, Dorinel Munteanu. Plecarea acestuia la clubul patronat de Cornel Penescu a generat multe discutii aprinse si, in consecinta, reactii diferite din partea fanilor in momentul reintilnirii. Chiar daca inaintea disputarii partidei galeria a precizat ca nu il va huidui, totusi, Munteanu a fost luat in colimator. Ce-i drept, de o parte a tribunei, care nu a putut trece cu vederea „tradarea" celui care timp de un an si jumatate i-a urcat pe culmile fericirii, pentru ca apoi sa plece fara nici un cuvint. Pe teren, insa, regretele si amintirile au fost lasate de o parte.Anca deschide ranaS-a promis multa determinare. Si asa a si fost. Multe intrari dure, tensiune sufocanta de o parte si de alta, totul degenerind in nervi multi pe teren si pe banca. Clujenii, cu ultimatumul conducerii deasupra capului, au inceput mai hotariti, insa au fost primii care au tremurat, la incursiunea lui Tanasa din minutul 9, faza rezolvata in cele din urma de portughezul Cadu. In rest, argesenii nu au prea pus probleme portii lui Stancioiu, preferind sa stea „la cutie" si sa astepte greseala adversarului pentru a porni contraatacuri. Totusi, inimile fanilor clujeni au fost greu incercate de teribilismele lui Stancioiu, precum si de „realizarile" visatorului Jula, care a fost, probabil, la unul dintre cele mai slabe meciuri din acest sezon. CFR-istii si-au vazut, insa, de treaba si au construit incontinuu la mijlocul terenului, fara a reusi sa sparga, totusi, peretele defensivei din Trivale. Oportunistul Anca nu a fost de acord cu starea de fapt si, speculind o neatentie a aparatorilor adversi, a facut 1-0 pentru gazde ('35) printr-un sut de la 11 metri, domolind, pentru moment, „vulcanul" Munteanu, care statea sa erupa pe marginea terenului.Momentul de cumpanaLa doar 5 minute dupa ce Adrian Anca a aruncat tribunele in aer, o faza la poarta adversa anunta o rasturnare neasteptata a cursului jocului. Tanasa a patruns in careul lui CFR, s-a impiedicat acrobatic, iar asistentul Avram l-a gasit vinovat pe Miclaus, care se afla aproape de atacantul Argesului. Tribuna a inghetat in momentul in care acelasi Tanasa s-a apropiat de mingea asezata la punctul cu var, pentru ca apoi sa exulte la parada lui Stancioiu, care a pastrat tabela neschimbata si l-a transformat pe Munteanu intr-o stana de piatra. Prima repriza nu s-a incheiat inainte ca Daouda sa primeasca un galben cit se poate de meritat la un fault rudimentar asupra lui Anca. Apoi, in prelungiri, Surdu a scapat singur spre poarta aparata de Vintila, insa portarul oaspetilor s-a dovedit mai rapid si si-a salvat echipa de la un dezastru prematur.Perla neagra din GruiaAl doilea mitan a debutat cu o noua lovitura pentru exasperatul Dorinel Munteanu. Daouda a primit al doilea galben in minutul 50 si a semnat definitiv soarta jocului, una care oricum nu s-a aratat prea prietenoasa cu echipa din Trivale. Zeul fotbalului a vrut sa para, totusi, impartial, si l-a orbit pe acelasi tusier Avram, care nu a validat golul lui Minteuan din minutul 53. Minutul 56 a consemnat intrarea lui Semedo in locul lui Tilinca, mutare logica, data fiind prestatia destul de stearsa a lui „Tili-gol". Portughezul de culoare din avanposturile CFR-ului avea sa naruiasca orice speranta de revenire a elevilor lui Munteanu in minutul 77, cind a trecut precum fulgerul prin apararea amortita a Argesului si l-a executat pe Vintila in ovatiile intregului stadion. Intr-o reeditare a finalului primei reprize, Coroian a patruns in careul advers si i-a pasat ideal lui Surdu, care s-a incapatinat sa nu trimita balonul in poarta din 6 metri, salvindu-l pe Munteanu de o infringere rusinoasa in prima sa confruntare directa cu trecutul.„Nu e meritul lui Dorinel"Finalul partidei a atras dupa sine primele declaratii „la cald" ale celor direct implicati. Astfel, Dorinel Munteanu a considerat rezultatul unul prea mare, acuzind, in acelasi timp, prestatia partinitoare a „centralului": „In primul rind, sint dezamagit de rezultat. Eu cred ca, dupa aspectul jocului de pina la primirea celui de al doilea cartonas galben, rezultatul este prea mare, dar asta este fotbalul. Arbitrul n-a avut cartonase pentru CFR in meciul de azi". Invingatorul, italianul Bergodi, s-a declarat incintat de rezultat, salutind, totodata, prestatia liniei defensive a CFR-ului: „Trebuie sa fim multumiti de rezultat, deoarece victoria era fundamentala pentru noi, pentru pozitia noastra in clasament. Sint multumit si de prestatia fundasilor, care au fost foarte criticati dupa meciul cu Steaua". Cel mai inversunat in declaratii a fost presedintele lui CFR, Iuliu Muresan: „Trebuie sa-l uitam pe Dorinel Munteanu, nici nu vreau sa-i mai pomenesc numele, vreau sa uit de acest om, victoria de astazi este rezultatul muncii jucatorilor, a lui Bergodi si a noastra. Arbitrajul «centralului» Trandu a fost bun, in schimb acest tusier, Cornel Avram... Nu ma las pina nu-l scoatem din arbitraj. Nu se poate asa ceva! Este un arbitru criminal de-a dreptul si n-o sa ma las pina nu o sa-l vad pe tusa, la propriu, nu la figurat!", a tunat oficialul clujean. Munteanu, huiduitLa intrarea sa pe gazon, fostul tehnician al CFR-ului, Dorinel Munteanu, a fost huiduit de o parte a tribunei. De asemenea, in momentul in care se indrepta spre vestiare la pauza partidei, Munti a fost din nou tinta scandarilor tribunei. Acesta a raspuns de data aceasta aplaudind si ducindu-si mina la inima, semn al recunostintei pe care o poarta clujenilor. Galeria CFR-ului, care s-a abtinut de la scandari ofensatoare la adresa lui Munteanu, a strigat la unison in momentul inscrierii golului de 2-0: „Dorinel, uita-te, ce echipa-i CFR!". Totusi, Munteanu a provocat o reactie dura din partea spectatorilor la finalul meciului, cind l-a impins pe Panin in momentul in care fundasul a incercat sa dea mina cu el. „Imi cer scuze, insa eram suparat pe arbitru si probabil ca nu l-am observat pe Panin. N-am ezitat sa dau mina cu jucatorii CFR-ului la final, ei au ezitat sa faca acest lucru. Au fost montati, cu siguranta. Iar cei care m-au huiduit nu reprezinta Clujul", a fost declaratia lui Munti. Autorul primului gol al clujenilor, Adi Anca, a infirmat faptul ca nu ar fi dat mina cu Munteanu: „Nu e adevarat ca am refuzat sa dam mina cu el dupa meci. Eu am dat mina cu Dorinel la final, poate sa confirme si el acest lucru".CFR CLUJ - FC ARGES 2-0¤ Au marcat: Anca ('35), Semedo ('77)¤ CFR CLUJ: Stancioiu - Panin, Jula, Cadu, Miclaus - Minteuan, Oliveira ('69, Coroian), F. Dan ('64, Mojica) - Tilinca ('56, Semedo), Anca, Surdu. Antrenor: Cristiano Bergodi¤ FC ARGES: Vintila - Chirita ('27, Crivac), Chita, Daouda, Bazzi - Badea, Cruceru, Prepelita, Tanasa ('53, Ionescu) - Nastasie ('63, Tanase) - Bilasco. Antrenor: Dorinel Munteanu¤ Cartonase galbene: Semedo ('85) / Badea ('7), Chirita ('9), Daouda ('43, '50), Crivac ('73)¤ Cartonase rosii: Daouda ('50)¤ Arbitri: Orlando Trandu (Timisoara) - C. Tripa (Arad), C. Avram (Timisoara)¤ Stadion: „CFR", 6.000 de spectatoriLIGA I, ETAPA A XIi-ACLASAMENT 1. Dinamo       12        12        0          0          25-7     36  2. Steaua         12        7          3          2          22-9     24  3. Otelul          12        8          0          4          20-15   24  4. CFR Cluj    12        7          2          3          27-15   23  5. Rapid          12        5          5          2          16-10   20  6. Poli Iasi       12        5          5          2          15-11   20  7. Poli Timisoara          12        5          4          3          11-8     19  8. Gloria          12        5          1          6          14-12   16  9. UTA           11        5          1          5          11-12   1610. Pandurii      12        5          1          6          10-13   16 11. Farul          12        4          3          5          14-14   15 12. Urziceni      12        5          0          7          10-13   15 13. Craiova      12        4          3          5          14-25   1514. Ceahlaul     11        4          1          6          8-13     13 15. National     12        2          3          7          10-17   9 16. Vaslui         12        2          3          7          12-23   917. Jiul 12        1          5          6          5-12     8 18. Arges         12        1          0          11        6-21     3LIGA II, SERIA II, ETAPA A XIi-ACLASAMENT 1. Dacia Mioveni         12        7          4          1          15-4     25 2. „U" Cluj      12        7          4          1          15-9     25 3. Minerul        12        7          2          3          15-10   23 4. FC Caracal 12        7          1          4          19-11   22 5. Politehnica   12        5          4          3          14-7     19 6. Corvinul      12        4          6          2          20-12   18 7. FC Tirgoviste          12        5          3          4          11-8     18 8. ISCT           12        4          5          3          8-7       17 9. Apulum       12        4          5          3          7-8       17 10. FCM Resita           12        4          3          5          12-12   15 11. CSM Rimnicu Vilcea          12        4          2          6          11-14   1412. CFR Timisoara       12        4          2          6          12-18   1413. Gaz Metan 12        3          3          6          10-13   1214. CS Auxerre            12        3          3          6          9-12     1215. FC Bihor    12        2          5          5          12-19   1116. FC Unirea Dej        12        3          2          7          9-19     11 17. Building      12        2          4          6          4-9       10 18. FC Baia Mare        12        2          4          6          9-20     10LIGA III, SERIA V, ETAPA A XIi-ACLASAMENT 1. Atletic Sibiu 12        8          2          2          20-10   26 2. Muresul Deva          12        8          2          2          16-6     26 3. Ariesul Turda           12        7          4          1          27-8     25 4. Soda Ocna Mures   12        6          2          4          17-11   20 5. Oltchim       12        6          2          4          16-13   20 6. U 1919 Cluj            12        5          4          3          12-8     19 7. Inter Blaj     12        5          3          4          15-6     18 8. Avintul Reghin         12        5          3          4          16-16   18 9. Maris Tirgu Mures   12        4          5          3          17-15   1710. Sparta Medias        12        4          5          3          13-12   1711. Gloria Bistrita II      12        3          6          3          11-10   1512. Dacia Orastie         12        4          2          6          18-21   1413. Trans-Sil Tirgu Mures         12        3          4          5          12-15   1314. SSP Cluj    12        4          1          7          11-18   1315. CSM Sebes           12        3          3          6          15-20   1216. Mobila Sovata        12        3          3          6          17-30   1217. FC Sibiu     12        3          3          6          12-16   718. Somes Gaz Beclean            12        0          0          12        6-36     0Liga a IV-a, Etapa a VIi-aSomesul Gilau - CFR Dej         3-2Minerul Iara - Scoala de fotbal Ivansuc 5-0Leii Triteni - CFM „U" II Cluj   0-0FC Ariesul II Turda - Minerul Ocna Dej           4-4Unirea Triteni - Somesul Rondo Apahida          4-2Vladeasa Huedin - Motorul IRA Cluj    3-0 Clasament 1. Minerul Iara 7          6          1          0          30-2     19 2. Vladeasa     7          5          0          2          17-10   15 3. SF Ivansuc  7          5          0          2          15-8     15 4. FC Ariesul II           7          4          2          1          16-10   14 5. Minerul Ocna Dej    7          2          4          1          12-12   10 6. Motorul IRA           7          3          0          4          13-14   9 7. Som. Apahida         7          3          0          4          11-16   9 8. CFM „U" II            7          2          2          3          9-10     8 9. Somesul Gilau          7          2          0          5          12-16   610. Unirea Triteni          7          2          0          5          14-25   611. CFR Dej    7          1          2          4          10-12   512. Leii Triteni  7          0          3          4          6-30     3Etapa viitoare (26/27 octombrie): CFR Dej - Motorul IRA, Som. Apahida - Vladeasa, Ocna Dej - Unirea, Leii - FC Ariesul II, SF Ivansuc - CFM „U" II, Som. Gilau - Iara. (T. -J. L.)

Nimeni nu contesta si nu va contesta importanta functiei de presedinte al unei tari. Desi rolul si influenta sa in politica si in conducerea statului difera in republica prezidentiala fata de republica parlamentara, ramine o constanta pentru orice tip de presedintie si anume, reprezentativitatea. Presedintele este tara, este poporul. Orice sef de stat, fie monarh, fie republican, a avut si are acest rol de capetenie: sa fie reprezentant atit inauntru, cit si in afara al celor care l-au ales sau in numele carora conduce. Cum se stie, in republica prezidentiala rolul si raspunderea presedintelui sint dublate si de importante atributii executive, ceea ce inaugureaza covirsitor influenta sa in conducerea statului. El formeaza si conduce guvernul.Cind in campania electorala din 2004 candidatul la presedintie Basescu avansa ideea unui presedinte jucator, nu se stia la ce anume se refera. Textele constitutionale nu-si permiteau o marja larga de actiune in sfera executiva. Dar pentru cine il cunostea ca om si modul sau de implicare, era limpede ca nu se va lasa strimtorat in chingile reprezentativitatii. Prin natura sa si prin formatia profesionala, este un om de putere, de actiune. De aceea, la retragerea lui Stolojan din cursa prezidentiala era probabil mai nimerit ca liberalii sa fi furnizat un alt candidat, iar Basescu sa fi ramas la tinta functiei de prim-ministru. Sigur, nu se poate omite din calcul faptul ca era nevoie de un contracandidat pe masura a-l infrunta pe Nastase. Si ca nu se intrezarea un altul pe potriva. Din aceasta contradictie se vor naste, pe parcursul celor aproape doi ani de conducere a actualei coalitii, confruntarea si dezechilibrul care vor impune necesitatea alegerilor anticipate. Nu numai liberalii, dar si conservatorii se resimt si traiesc sentimentul vexatiunii politice urmare imixtiunilor presedintelui in sfera executiv-decizionala si, mai cu seama, folosind pirghiile prezidentiale in favoarea PD. Cresterea ametitoare in sondaje a PD nu se datoreaza atit performantelor partidului, cit lui Basescu. care a concentrat in mina sa o impresionanta putere si pe care o urmareste cu obstinatie. Faptul este ilustrat de adjudecarea serviciilor de informatii, de influenta asupra armatei, justitiei si procuraturii. Concomitent, aliatii liberali sint adusi in situatii umilitoare. Asa se face ca de unde se spera in cooperare si structurarea unei forte puternice pe culoarul de dreapta sau centru-dreapta printr-o formula de fuziune sau federativa, avem acum, o perfecta destramare, o disolutie. Inca nu se pot anticipa cu minutie consecintele. Dar, fie si instalarea incertitudinii si a unui sentiment de frustrare a unor importante paturi ale populatiei si este destul pentru a conchide ca strategia prezidentiala, partinica si de mare putere, are, in contextul constitutional dat, o inriurire mai putin fericita asupra evolutiei noastre politice. Prestatia prezidentiala se resimte, insa, chiar mai mult in sfera reprezentativitatii. Cuza, Carol I, si in general conducatorii de state, au fost mari nu numai pentru ca s-au impus prin fapte, dar si pentru ca au stiut sa-si impuna si sa-si apere maretia. Un conducator de stat este si el om si cu atit mai bine daca este un om mare: ca formatie, ca instructie, ca tinuta, ca moralitate. Dincolo de prezenta sa ca om, un sef de stat reprezinta un popor. Prestatia sa, tinuta sa, comportamentul sau induc aprecieri despre poporul insusi. de aceea, un sef de stat nu-si poate permite licentele de atitudine si comportament ale omului de rind. Or, presedintele Basescu exact acest lucru il face. Si nu ar fi de criticat, daca s-ar manifesta in mediu privat. Dar dansul coboara presedintia prin tirguri, prin localuri, pe la nunti si botezuri, in plin vazul lumii si cu nejustificat de mare publicitate. Se stie de ce. Asa se cistiga si se mentine popularitatea. Sint mediile care furnizeaza detasamentul masiv de alegatori. Dar de factura mediocra. Si aici ne mentinem. In loc ca presedintele si institutia prezidentiala sa ridice stacheta si sa stimuleze efervescenta unei vieti elevate, de tinuta. Sa dea exemplu de distinctie, de sobrietate, de eleganta solemnitate. Ce comparatie s-ar putea face cu un Havel al cehilor. Sau cu regele Mihai.  Cu cita demnitate, cu cita prestanta, cu cit prestigiu s-au impus atit inauntru, cit si in afara. Un conducator de stat trebuie sa se comporte regeste. Atunci va obtine stima si aprecierea nu numai ale plebei. El nu poate cobori la un limbaj maidanez. Recentul incident cu un gazetar este edificator. Nici nu poate reactiona sub impulsul unor tensiuni de moment. I se cer echilibru, luciditate si stapinire. Or, presedintele Basescu si-a iesit din matca. In ciuda unor eforturi vizibile de a-l lustrui, prin costumatie, prin gestica etc, se pare ca la virsta sa nu se pot adapta deprinderile dobindite in decursul anilor pe fondul unei profesii de comanda. Dovada ca nu-i destul sa fii inteligent, voluntar si cu mare putere de munca. Si cu deosebire, pentru un sef de stat.Gavril Dejeu

R. G., 34 de ani, lucrator salubritate „Cind esti mic trebuie sa stai la mina celor tari si mari. Noi vrem sa intram in Europa, dar tot la mina americanilor sintem. Asta ne-a fost soarta de cind ne stim: pina nu demult, am stat la mina rusilor, acuma s-a schimbat puterea. Eu nu cred ca mai conteaza daca au aterizat avioanele alea americane sau nu. Tot un drac."Georgeta Sintejudean, 37 de ani, bibliotecara„Exista posibilitatea ca acele curse de transfer sa fi tranzitat intr-adevar tara noastra. Daca lucrurile au stat asa sau altfel, noi, oamenii de rind, nu avem de unde sa stim, iar speculatii nu prea facem. De acestea se ocupa presa. Asta e parerea mea."Aurel Mocanu, 60 de ani, pensionar„Americanii detin suprematia pe Pamint in acest moment. Intr-o zi, are sa li se infunde, dar pina atunci mai e si, deocamdata, sintem la cheremul lor, indiferent cum am pretinde noi de fapt. Sint ferm convins ca daca SUA nu permite acelei comisii sa afle mai mult, acea comisie nu va afla. E posibil sa se intimple si viceversa, in functie de interese." Gheorghe H., 42 de ani, muncitor„Daca a fost asa, cei responsabili de aceasta fapta, care au permis aceste escale fara sa-i intereseze parerea majoritatii din Romania, vor fi gasiti si vor plati. Si, sincer sa fiu, tare as vrea ca acea comisie sa gaseasca ceva, ca cei pe care ii avem in fruntea statului, in frunte cu presedintele, sint prea siguri ca fac si doresc binele acestei tari, ca sa mai aiba grija si cum procedeaza."Ovidiu Sarmasan, 25 de ani, student „Eu cred ca acele zboruri ale CIA despre care se spune ca au facut escala in Romania sint reale si sint aproape sigur ca au stationat si pe teritoriul nostru. Ei, si? La fel cred ca, pentru a ajunge in Statele Unite, acele avioane ar fi trebuit sa mai faca cel putin o escala, undeva in vestul Europei, adica intr-unul din statele membre UE. Asa ca, sa ne mai scuteasca!"

Incepind de astazi si pina vineri, 27 octombrie, la Cluj-Napoca se desfasoara cea de-a cincea editie a Festivalului International al Teatrelor de Papusi si Marionete „Puck". Organizat de Teatrul de Papusi Puck din Cluj-Napoca, evenimentul a fost conceput intr-o formula noua, „mai aproape de standardele internationale ale festivalurilor de gen din strainatate". „Ineditul acestei editii consta in faptul ca selectia spectacolelor tine cont de cota novatoare in materie de conceptie a spectacolului modern de teatru de papusi, zona de intersectie cu artele vizuale si multimedia", precizeaza Dana Vartic, reprezentanta a institutiei. Iau parte nu mai putin de 13 trupe romanesti si din Olanda, Germania, Grecia si Ungaria, precum si personalitati ale artei teatrale. Spectacole ca „Alba ca Zapada", „Vrajitorul din Oz", „Aventurile Baronului Münchausen", „Povestea Regelui Lear", „Alice in Tara Minunilor", „Amnarul Fermecat", „Punguta cu doi bani" vor putea fi vizionate pe scenele Teatrului National „Lucian Blaga", Teatrului Maghiar de Stat, Teatrului de Papusi „Puck", Cercului Militar si Casei de Cultura a Studentilor. Spectacolele vor fi urmate de work-shopuri pornind de la ideea de terapie prin arta, psihodrama, basm terapeutic si papusi terapeutice. De asemenea, vor avea loc dezbateri pe teme ale comunicarii dincolo de bariera limbajului, prin intermediul animatiei cu papusi.