Cluj-Napoca, „fruntaș” la veniturile din parcări și amenzi. Municipiul are cele mai multe locuri de parcare pentru mașini electrice din țară

 

 

Datele fac parte dintr-o analiză realizată de Vegacomp Consulting, firmă activă pe piața de soluții „smart city”. Studiul arată că numărul locurilor de parcare inteligentă din țara noastră a crescut în ultimii ani cu aproape 2.500, Cluj-Napoca fiind orașul cu cele mai multe astfel de locuri de parcare.

 

În cadrul analizei se precizează că un loc de parcare „inteligent” este unul care poate oferi un set de informații, iar timpul de găsire a unei parcări poate fi redus astfel cu până la 43%. De asemenea, se precizează că „volumul de trafic poate scădea cu 8% dacă se folosesc soluții smart destinate managementului parcărilor”.

„Din răspunsurile primite (de la primării n.red.), reiese că avem în Romania anului 2021 un procent de aproximativ 1% din totalul locurilor de parcare reprezentat de cele inteligente – 12.154, în creștere de la cele doar 9.742 de locuri din 2020”, se arată în analiză.

Clujul, orașul cu cele mai multe parcări „inteligente”

Astfel, topul parcărilor inteligente este condus de municipiul Cluj-Napoca, care figurează cu un număr de 7.705 de astfel de locuri de parcare. Următoarele orașe cu cele mai multe parcări inteligente sunt Craiova, Iași și sectorul 6 din București.

În ceea ce privește parcările pentru mașini electrice, Cluj-Napoca deține un număr de 62 de locuri, fiind pe primul loc în țară și la această categorie. Următorul oraș din clasament, Iași, are 35 de astfel de parcări, fiind urmat de sectorul 4 din București, cu 32.

„La categoria locurilor de parcare dedicate automobilelor electrice, lucrurile sunt surprinzătoare, atât prin prisma numerelor foarte mici, cât și a prezenței unor orașe mici și medii în top, semn al unei mai mari deschideri către tendințele de eficiență ecologică decât în multe orașe mari ale țării. La clasament nu contribuie variatele politici locale de oferire de gratuități sau reduceri pentru automobilele electrice și hibride la accesul în parcările publice, și sunt luate în calcul doar acele locuri destinate exclusiv automobilelor electrice”, se arată în studiu.

La totalul numărului locurilor de parcare publice, Cluj-Napoca se situează pe locul al 6-lea, cu 34.640 de locuri, cele mai multe fiind în Capitală - 244.342, Brașov, Iași, Pitești și Râmnicu Vâlcea.

Zeci de mii de lei, obținuți anual din parcări în Cluj-Napoca

Analiza mai arată că veniturile anuale obținute din plata amenzilor și a locurilor de parcare în Cluj-Napoca este de 18,330,235.76 de lei, municipiul având cea mai mare sumă de bani încasată din parcări, după capitala țării. Calculele arată că anual, municipiul Cluj-Napoca încasează suma de 529.16 lei pe un singur loc de parcare.

„După cum menționam anterior, Bucureștiul conduce – firesc, ținând cont de dimensiuni, populație și număr de automobile înmatriculate, însă Cluj-Napoca este un model ce se apropie la un nivel de 10 ori mai eficient de colectare a veniturilor. Oradea, Sibiu și Brașov completează top 5. Toate sunt orașe aflate pe o bună traiectorie urbanistă cu deschidere inclusiv la segmentul Smart City. Pe de altă parte, la un nivel similar de venituri, Timișoara obține aproape aceeași sumă ca Brașovul, din de peste 5 ori mai puține locuri de parcare”, se precizează în analiza menționată.

Municipiul, în lipsă de parcări pentru persoane cu dizabilități

Cluj-Napoca lipsește însă din topul orașelor care au locuri de parcare destinate persoanelor cu dizabilități, pe primul loc la acest capitol fiind Brașov, cu 1.573 de locuri, după Capitală.

„Brașovul și Oradea sunt exemple de incluziune și lideri detașați, la numărul de locuri publice de parcare dedicate persoanelor cu dizabilități. Bucureștiul, cu sectoarele sale cumulate, ar fi pe prima poziție cu un număr de 2.164 de locuri”, precizează autorii studiului.

Clujul mai ocupă primul loc în topul parcărilor aflate într-o construcție, fiind aproape 3.000 de locuri de acest gen.

Într-un top al orașelor cu cele mai mari venituri încasate din parcările de reședință, municipiul Cluj-Napoca se află pe locul al doilea, cu 6,033,560.25 lei obținuți, după Iași, care înasează suma de 6,295,421.20 lei anual.

„Am făcut și un top al orașelor pe venituri din diferite surse, așadar putem observa liderii în obținerea veniturilor din parcările rezidențiale, parcările cu plată și, mai nou, veniturile din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare. Iașiul, Cluj-Napoca și Brașov se află în top 3 când vine vorba de veniturile obținute din parcările de reședință”, precizează autorii analizei.

CITEȘTE ȘI:

27 de noi autorizații pentru taxiuri electrice, la Cluj-Napoca. Boc: „Direcția «verde» este clară pentru municipalitate”