Restaurantele din Cluj-Napoca cer consumație minimă de 300 de lei! Igluurile, salvarea proprietarilor.

 

 

De când a început pandemia, economia a fost foarte afectată, mai ales în sectorul HoReCa, unde sute de angajați au intrat în șomaj tehnic. În Cluj-Napoca, restaurantele sunt închise la interior de aproximativ patru luni, deoarece rata de incidență a fost foarte mare.

 

Restaurantele se pot deschide la interior cu o capacitate de 30%, în cazul în care rata de infectare este sub 3 la mia de locuitori. În județul Cluj sunt multe localități care au rata de incidență mică, însă municipiul Cluj-Napoca are o incidență de peste 3 la mie.

Prin urmare, proprietarii restaurantelor au fost nevoiți să se reinveteze pentru a-și putea păstra afacerea. Majoritatea au achiziționat igluuri (corturi din folie de plastic, montate pe un schelet metalic). Aceste igluuri sunt încălzite cu lămpi de ulei care consumă destul de mult. Aceste corturi sunt „portița” prin care angajatorii reușesc să își mențină afacerea, în ciuda restricțiilor severe impuse de autorități.

Consumație minimă de 300 de lei la resturantele din Cluj-Napoca

Pentru că încălzirea acestor igluuri necesită o cheltuială în plus, majoritatea restaurantelor din Cluj-Napoca care dețin astfel de corturi, au decis să impună o consumație minimă de aproximativ 250-300 de lei .

Așadar, dacă vrei să mergi la Chios la un pahar de vin, pregătește-te să scoți din buzunar minim 300 de lei, și bineînțeles că nu te poți lungi la discuții mai mult de două ore.

Un alt restaurant de renume din Cluj-Napoca care are acestă regulă de „consumație minimă” este Colin's, unde trebuie să ai o comandă între 250-300 de lei dacă vrei să stai în iglu. Acest restaurant are o regulă în plus: toți clienții trebuie să comande de la bucătărie. Într-un iglu pot intra 6 persoane la o masă, dar numărul poate crește până la 8, doar dacă unul dintre clienți își asumă pe propria răspundere printr-o delcarație.

Restaurantul Marty de la Platinia are aproximativ aceleași reguli: consumație minimă de persoană este de 50 de lei, iar numărul minim de persoane la o masă trebuie să fie de 4. Timpul de ședere este de maxim 2 ore.

Unul dintre restaurantele din oraș care are iglu, dar nu impune o consumație minimă este localul Cimbru. Este unul dintre restaurantele din Cluj care nu are această regulă, singura condiție este timpul de ședere, care este tot de două ore.

HoReCa cel mai lovit sector în perioada pandemiei

Această regulă de „consumație minimă” vine în contextul în care sectorul HoReCa a fost cel mai lovit sector în această perioadă. Mulți dintre proprietarii restaurantelor au decis să bage mai bine de jumătate din personal în șomaj tehnic, deoarece nu puteau acoperi toate cheltuielile.

Chiar când s-au închis restaurantele, monitorulcj.ro a vorbit cu mai mulți ospătari care au intrat în șomaj tehnic. Majoritatea au spus că nu poți să îți acoperi cheltuielile lunare cu doar 1.000 de lei pe lună. De asemenea, ei au menționat că retaurantele, cafenelele și barurile nu au înregistrat atât de multe focare COVID-19, încât să fie necesară închiderea lor.

Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj a evidențiat că HoReCa a fost secorul cel mai lovit, cifra de afaceri scăzând cu 70% față de anul 2019.

„Vieți, destine, cariere, planuri, speranțe, afaceri, s-au prăbușit. Cifrele pierderii HORECA în pandemie la nivel mondial și desigur, în Romania, sunt deprimante, doar aviația a muscat țărână, cum se spune, mai rău decât HORECA.
Cifre halucinante și cum spuneam, deprimante, scădere față de 2019 cu 70% a cifrei de afaceri, 40% dintre operatori și-au întrerupt activitatea, mii de angajați au intrat în șomaj, etc. Fară posibilitate de kurzarbeit, săptămână de lucru de 4 zile și telemunca, fițele cu care politicienii se băț în piept că vor salva economia.
Dar lăsând cifrele la o parte, cel mai deprimant pentru noi, clienții, a fost senzația că pur și simplu a dispărut «ospitalitatea». Să treci pe lângă hoteluri, restaurante, terase și cafenele închise, este pus și simplu un sentiment îngrozitor”, a spus Dragoș Damian în luna decembrie a anului trecut.

Angajații HoReCa au ieșit în stradă-  „La desert servim faliment"

De când autoritățile au decis ca restaurantele, barurile și cafenelele să fie închise, angajații din acest domeniu au ieșit de mai multe ori în stradă pentru a protesta împotriva restricțiilor, scoțând în evidență că mulți dintre ei au rămas fără un loc de muncă, în condițiile în care ei erau sursa de venit în familie.

După ce au observat că nici protestele nu i-au ajutat, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a solicitat la începutul anului 2021, redeschiderea imediată a restaurantelor la interior şi scoaterea acestora de sub regula de 3 la mie, potrivit unei scrisori deschise adresată premierului şi miniştrilor Sănătăţii şi Economiei.

„Având în vedere pierderile înregistrate de acest sector şi riscul de faliment ce ameninţă mai bine de jumătate dintre operatorii din domeniu, solicităm în regim de urgenţă următoarele măsuri: 1. Redeschiderea urgentă a restaurantelor la interior, cu implementarea măsurilor de siguranţă sanitară. 2. Scoaterea restaurantelor de sub incidenţa procentului de 3/1000 de pe lista activităţilor cu risc de răspândire a COVID-19 şi, astfel, permiterea funcţionării fără sincope, cu un set de măsuri agreate în prealabil cu reprezentanţii industriei şi respectate de toţi operatorii", se precizează în document.

Reprezentanții organizației au menționat că redeschiderea teraselor în vară nu a adus un venit mare angajatorilor, iar deschiderea restaurantelor la interior, cu respectarea măsurilor sanitare nu ar trebui să ducă la un număr mare de infectări cu noul coronavirus.

Mii de oameni și-au pierdut locul de muncă. Care au fost soluțiile?

Guvernul oferă o indemnizație de 75% din salariul brut tuturor celor care au intrat în șomajul tehnic, dar acest venit lunar nu acoperă toate necesitățile unui om. De asemenea, statul a decis ca firmele din domeniul HoReCa să primească un ajutor de 20% din pierderea cifrei de afaceri.

Cu toate acestea, Guvernul nu a reușit să mulțumească cei 400.000 de angajați din acest domeniu, deoarece măsurile luate de autorități au dus la pierderea multor locuri de muncă.

Angajații din domeniul HoReCa sunt programați în a treia etapă de vaccinare, alături de alți operatori economici cu risc ridicat de infectare al personalului propriu și al persoanelor deservite.

CITEȘTE ȘI:

Angajații HoReCa, în pragul disperării: „La final de lună ai 100 lei. Tragi de ei până la următorul șomaj”