Efecte bune ale CORONAVIRUSULUI. Specialiștii spun că izolarea ajută la dezvoltarea personală

„Izolarea este un factor stresant, care, dacă este interpretat iraţional, generează stres exprimat în emoţii negative nesănătoase (panică/frică/anxietate, stări de furie/agresivitate, depresive, de vinovăţie), în dezactivare comportamentală/plictiseală, etc. Prin iraţional înţeleg gândire rigidă, catastrofare, lipsă de toleranţă la frustrare şi evaluare globală (generalizare excesivă). Dacă însă ne raportăm raţional la izolare, atunci acesta nu mai devine un pericol, poate nici ceva doar tolerabil, ci poate să devină chiar un factor de dezvoltare personală", a declarat Daniel, David, rectorul Universităţii„Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, în contextul în care autorităţile din toată lumea recomandă izolarea pentru reducerea cazurilor de infectare cu noul coronavirus.

Potrivit specialistului, „raportarea raţională" înseamnă interpretarea izolării „prin gândire flexibilă, non-catastrofic, tolerant şi cu evaluări nuanţate/acceptare".

„Această interpretare va genera emoţii negative sănătoase, precum îngrijorare (dar nu panică/anxietate), nemulţumire (dar nu agresivitate/furie), tristeţe (dar nu stări depresive). Aşadar, a fi calm/relaxat când te confrunţi cu un stresor (aici izolarea) nu este o reacţie normală/sănătoasă, deoarece generează submotivaţie. Emoţiile negative sănătoase generează însă motivaţia adecvată pentru a face faţă problemelor practice cu care ne confruntăm (exemplu: izolarea). Emoţiile negative nesănătoase generează motivaţie inadecvată situaţiei cu care ne confruntăm", a explicat rectorul "Babeş-Bolyai".

El a adăugat că „raportarea raţională" presupune şi să "ne activăm comportamental", astfel încât să avem o calitate bună a vieţii.

„Identificăm comportamentele care ne produc plăcere şi pe care le putem face în condiţii de izolare; facem o listă de minimum 10 astfel de comportamente. Identificăm punctele tari de personalitate (exemplu: disciplină, sociabilitate, etc. ) - minimum 5 - şi facem apoi cât mai multe lucruri congruente cu ele. Ne clarificăm cele 2-3 valori cardinale (exemplu: excelenţa, familia, etc.) şi facem apoi cât mai multe lucruri congruente cu ele. Păstrăm şi dezvoltăm relaţiile şi suportul social prin tehnologia disponibilă (online, mobil, etc.): suportul social este un antidot puternic la stres! Recuperăm aspecte ale vieţii pe care nu am avut timp să le facem, prinşi fiind în vâltoarea activităţilor cotidiene obişnuite. Dacă ne vin în minte teme de îngrijorare (contaminare, boală, moarte, etc.), să le notăm, dar să le analizăm raţional doar într-un interval prestabilit de noi (de exemplu, 18, 00-18,30), fără a le lăsa să ne macine ziua oricând", a sfătuit psihologul.

Dacă izolarea are loc în cuplu sau familie, trebuie să se acorde atenţie stresului reciproc, a subliniat Daniel David, care a precizat că, în acest caz, este important să se planifice şi activităţi comune, dar să se lase şi spaţiu personal pentru fiecare membru al cuplului/familiei.

El a spus că se pot folosi şi „pastile psihologice" care se pot repeta cu voce tare, atunci când au loc evenimente negative de viaţă şi/sau reacţii psihologice negative (gânduri negative/emoţii problematice). Astfel, de "pastile psihologice" pot fi: „Mi-aş dori să nu se întâmple şi fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar accept că uneori nu pot controla orice situaţie; dacă se întâmplă, voi încerca să-i fac faţă cât mai bine"; „Este rău şi neplăcut, dar nu este groaznic şi catastrofal; pot confrunta problema şi/sau pot pot găsi găsi plăcere în alte situaţii"; "„Pot tolera situaţia, deşi nu îmi place şi îmi este foarte greu; caut să mă adaptez cât mai bine şi/sau să găsesc plăcere în alte situaţii"; „Viaţa nu este dreaptă sau nedreaptă, ci asimetrică; eu şi ceilalţi nu suntem slabi sau răi în general, ci comportamentele noastre sunt mai bune sau mai rele, comportamente pe care le putem îmbunătăţi".