Papa Francisc, aşteptat de mii de pelerini la Şumuleu Ciuc şi Iaşi

Vizita Papei a debutat vineri, la Bucureşti, şi se încheie duminică, la Blaj.

Suveranul Pontif a aterizat vineri pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", el fiind întâmpinat de preşedintele Klaus Iohannis. A urmat primirea oficială de la Palatul Cotroceni, unde a avut o întâlnire cu autorităţi ale statului, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Tot vineri, Papa Francisc a avut o întâlnire privată cu Patriarhul BOR, Daniel, şi cu Sinodul Permanent, la Palatul Patriarhiei. Ulterior, Suveranul Pontif a mers la Catedrala Naţională, unde a rostit în latină rugăciunea "Tatăl nostru", de unde a plecat cu papamobilul spre Catedrala "Sf. Iosif pentru a participa la Sfânta Liturghie.

Sâmbătă, la Şumuleu Ciuc, Suveranul Pontif va fi întâmpinat cu Imnul Papal, dar şi cu un vechi cântec bisericesc. Predica pe care Papa Francisc o va rosti în timpul liturghiei oficiate la Şumuleu Ciuc va fi tradusă simultan în limbile română şi maghiară.

La liturghia oficiată în celebrul sanctuar marian, Sanctitatea Sa va purta veşminte liturgice realizate de un cunoscut designer de haine bisericeşti, din Satu Mare, Cristina Sabău-Trifu.

În organizarea marelui eveniment de la Şumuleu Ciuc au fost implicaţi peste 300 de preoţi concelebranţi, precum şi zeci de preoţi care vor fi prezenţi în mulţimea de pelerini pentru a-i împărtăşi pe credincioşi. De asemenea, la slujbă vor participa 60 de episcopi, patru diaconi, iar unele informaţii arată că ar urma să ia parte şi patru cardinali.

Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, cea mai mare de acest fel din lume, cu o vechime de peste 500 ani, va fi urcată pe munte şi va împodobi altarul de unde Suveranul Pontif va oficia sâmbătă slujba.

Papa Francisc a oferit, sâmbătă, Trandafirul de aur Sanctuarului Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, unul dintre cele mai vechi şi mai nobile daruri pe care suveranii pontifi le fac marilor sanctuare ale lumii.

Suveranul Pontif a aşezat Trandafirul de aur la picioarele statuii făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.

Până în 1922, un astfel de trandafir se oferea şi unei persoane pe care Sfântul Părinte o respecta în mod deosebit, dar de atunci acest dar se face doar acelor locuri de pelerinaj dedicate Fecioarei Maria, a declarat părintele Veres Stelian, membru în comisia de organizare a vizitei papale.

La Şumuleu Ciuc există o statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, cea mai mare de acest fel din lume, care are vechime de peste 500 de ani.

În mod excepţional, cu ocazia vizitei Papei aceasta a fost scoasă din biserica franciscană pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, fiind adusă la altarul de unde Suveranul Pontif a oficiat Sfânta Liturghie.

De la Şumuleu Ciuc, Papa Francisc va pleca la Iaşi, unde va ajunge după ora 17,00, şi va vizita Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină".

Aici se va întâlni cu aproximativ 800 de bolnavi şi de persoane în vârstă. După această întrevedere, se va deplasa cu papamobilul spre Piaţa Palatului Culturii pentru a participa la "Întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile". Papa Francisc va susţine un discurs pe scena amplasată în Piaţa Palatului Culturii special pentru acest eveniment.

În ultima zi a vizitei sale în România, Sfântul Părinte se va afla duminică, la Blaj, unde va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici.

Suveranul Pontif a autorizat încă din luna martie recunoaşterea martiriului a şapte episcopi români greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - ucişi din ură faţă de credinţă între anii 1950 şi 1970.

Desfăşurată sub genericul "Să mergem împreună!", la 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România are o puternică amprentă mariană.