Emil Boc, audiat în dosarul Microsoft

„În calitate de prim-ministru al Guvernului, am luat cunoştinţă de necesitatea încheierii unui contract de închiriere a licenţelor educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar, în prima jumătate a anului 2011, când ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Valerian Vreme, în baza solicitării Ministerului Educaţiei, a supus atenţiei Guvernului o notă privind licenţele pentru produse Microsoft utilizate în şcoli, având în vedere imposibilitatea folosirii acestora în sistemul de învăţământ, întrucât expirase termenul de valabilitate al contractelor anterioare”, a spus Emil Boc, în faţa instanţei.

El a mai spus că nota cuprindea două componente, una de fundamentare a nevoii de închiriere în continuare a licenţelor educaţionale şi o componentă financiară, ce solicita alocarea unei sume de bani din buget pentru suportarea costurilor aferente închirierii licenţelor educaţionale. Nota avea natura de a informa membrii Guvernului în legătură cu necesitatea încheierii contractului de închiriere a licenţelor, nefiind un act normativ care să fie supus avizului din partea Ministerului Justiţiei.

“Această notă a fost formulată şi înaintată Guvernului anterior rectificării bugetare din iulie-august 2011, având în vedere că asemenea cheltuieli nu fuseseră prevăzute în bugetul aprobat pentru anul respectiv la sfârşitul anului anterior”, a adăugat Emil Boc.

El a mai declarat în faţa judecătorilor că nu ştia, până la momentul înaintării notei, că încetase perioada de valabilitate a contractelor încheiate anterior pentru licenţe şi că nu a avut discuţii despre acest aspect cu ministrul Comunicaţiilor sau cu cel al Educaţiei. De asemenea, Boc a mai menţionat că nu îşi aminteşte cum era formulată această notă, întrucât nu avea caracterul unui act normativ şi nu purta viza de legalitate din partea Ministerului Justiţiei.

“Fac precizarea că am luat cunoştinţă de situaţia expirării termenului de valabilitate al contractelor anterioare de închiriere a licenţelor educaţionale pentru şcoli la începutul anului 2011, când a fost întocmită de Ministerul Comunicaţiilor prima notă în care se solicita necesitatea perfectării unui nou contract cu privire la aceste licenţe”, a mai completat fostul premier.

Emil Boc le-a spus judecătorilor Instanţei Supreme că după ce a aflat, a solicitat Ministerului Finanţelor să confirme dacă există resursele bugetare necesare pentru suportarea costului unui astfel de contract, răspunsul primit a fost negativ, iar acea notă nu a mai intrat în şedinţa de Guvern la acel moment, motiv pentru care o a două notă, actualizată, cu privire la necesarul de licenţe, a fost supusă atenţiei Guvernului, în perioada imediat anterioară rectificării bugetare din vara anului 2011.

„În toată această perioadă, atât ministrul Comunicaţiilor cât şi cel al Educaţiei au mai ridicat verbal în anumite şedinţe de Guvern această chestiune. Anterior întocmirii celei de-a două note de către Ministerul Comunicaţiilor am purtat o discuţie cu miniştrii Comunicaţiilor şi Educaţiei, nu îmi aduc aminte dacă separat sau în acelaşi timp, discuţia vizând actualizarea numărului de licenţe educaţionale de către ministerul Educaţiei şi transmiterea informaţiei către ministerul Comunicaţiilor”, a mai precizat acesta.

Primarul din Cluj-Napoca a fost audiat, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul cumpărării licenţelor Microsoft. Boc a dat declaraţii în faţa completului de 5 judecători în calitate de martor, cu privire la faptele petrecute când acesta era prim-ministru.

După ce şi-a încheiat depoziţia, Emil Boc a cerut instanţei permisiunea de a face o remarcă în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei,Valerian Vreme, motivând că are o obligaţie morală.

„Mă simt obligat moral să spun asta: dacă ministrul de resort ar fi refuzat să-mi transmită? (...) Valerian Vreme a fost ministrul care şi-a dedicat timpul şi priceperea agendei digitale a României şi a îmbunătăţirii internetului 4G”, a spus Boc.

În primă instanţă, fostul ministru Valerian Vreme a fost achitat de magistraţii Instanţei Supreme în acest dosar, decizie contestată de procurori.

Anchetatorii îl acuză pe Valerian Vreme că ar fi încheiat fără organizarea unei licitaţii publice un contract de cumpărare a unor produse software Microsoft în şcoli.