Superstiţii şi tradiţii: Ce trebuie să faci în a treia zi de Crăciun ca să îţi meargă bine tot anul

Peste 450.000 de romani îşi serbează onomastica de Sfântul Ştefan, cei mai mulţi fiind bărbaţi cu numele Ştefan, Fănel, Ştefănel. Fănică, Fane, Ştefanus şi Istvan, potrivit informaţiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI-2015). Femeile se numesc Ştefania, Ştefana, Fănica, Fănuţa şi Fana.

Legenda spune că Iisus Hristos l-a luat pe lângă sine, ca să îl urmeze şi să ia parte la faptele şi minunile sale. Devenind diacon, Ştefan a stârnit atenţia fariseilor. Aceştia erau nemulţumiţi de faptul că el încearcă să îi convertească pe oameni la creştinism prin predicile despre învăţăturile lui Hristos. La puţin timp după ce a devenit diacon, Ştefan a fost dus înaintea Sinedriului, sub acuzaţia de blasfemie la adresă lui Moise şi a lui Dumnezeu. Este interogat de către însuşi Caiafa, cel care îl judecase şi pe Iisus Hristos.

Găsit vinovat de blasfemie, Sfântul Ştefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odată ce află sentinţă, sfântul a avut o teofanie şi le-a spus iudeilor: „Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreaptă lui Dumnezeu”. A fost scos înafară cetăţii şi a fost ucis prin lapidare, devenind şi primul martir care a fost ucis pentru că a mărturisit în faţă tuturor credinţa pe care o avea în Iisus. Înainte să îşi dea duhul şi să meargă la ceruri cere iertare pentru cei ce îl omoară.

Locul unde era îngropat Sfântul Ştefan a fost descoperit în anul 415, iar din anul 560 moaştele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Romă împreună cu moaştele arhidiaconului român Laurentius. Potrivit unei tradiţii străvechi, de Sfântul Ştefan este bine să aducem în casă icoană Sfântului, ajutându-i astfel pe creştinii care suferă probleme de sănătate şi pe orgolioşi şi pe cei care se judecă de foarte mult timp.

În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart copiilor sărmani.

Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.

Sfântul Ştefan diaconul este sărbătorit de creştinii romano-catolici, anglicani, reformaţi, evanghelici şi unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocşi şi greco-catolici pe 27 decembrie.