Workshop pentru noua generație de jurnaliști

Întâlnirea a avut ca scop ideea de a-i ajuta pe studenți să poarte un dialog cu profesioniștii din zona de comunicare, fie ea din comunicarea cu media sau comunicarea profesionistă din partea redacțiilor de presă.

În cadrul evenimentului studenții au primit răspunsuri de la comunicatorii mai multor instituții. Studenţilor li s-a răspuns la întrebări precum: care sunt noile strategii de comunicare cu media în spațiul online? Care este specificul comunicării din cadrul diferitelor departamente? Cum comunică presa într-o situție de criză sau ce asteptări are publicul din partea mass-mediei?

Întrebarea care a stat la baza acestei înâlniri a fost „cum comunicăm în era digitală?” Pentru că răspunsurile nu puteau veni singure, la întâlnire au fost prezenți Oana Buzatu - purtător de cuvânt la Primăria Cluj-Napoca; Laura Irimieș - Director adjunct în cadrul Direcției de Comunicare și Relații Publice UBB; Bogdan Ivanov - Purtător de cuvânt Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului; Lucian Muntean - jurnalist PRO TV Cluj; Paul Niculescu - Director editorial Monitorul de Cluj; Doctor Cristian Ursu - Medic Coordonator SMURD Cluj şi Lia Valendorfean - Coordonator Centrul Europe Direct Transilvania de Nord.

Pentru reușita acestei întâlniri, workshopul a fost moderat de către fostul purtător de cuvânt al UBB, Cristina Nistor.

Laura Irimieș spune că „mesajul trebuie să fie unul coerent, complet și auzit de toată lumea”. Tot ea precizează că cea mai mare provocare e că mesajele trebuie „să fie structurate și țintite direct către cei cărora ne adresăm”.

„Presa lucrează cu controverse și adesea acolo unde nu există, ea le creează pentru a spori atractivitatea conținutului. În media există două interese care se bat cap în cap: interesul public și interesul publicului. Adesea mass-media este «sclava» interesului publicului în detrimentul interesului public”, spunea Paul Niculescu – director editorial Monitorul de Cluj.

Chiar dacă vorbește în nume personal, Lia Valendrofean – Coordonator Centrul Europe Direct Transilvania de Nord, spune că există o serie de eforturi pe care Comisia Europeană le întâmpină în ceea ce privește comunicarea. Ea spune că sunt eforturi permanente prin care aceste instituții încearcă să își îmbunătățească comunicarea cu publicul, acestea din cauză că ele se adresează celor peste 500 de cetățeni ai UE. Din această perspectivă ea crede că „este foarte greu să ajungi la cetățeanul de pe plan local, să-i spui ceea ce vrei să-i spui și mai departe să colectezi feedback și să vezi care sunt preocupările lui”.

La întrebarea cum comunică Biserica cu media, purtătorul de cuvânt al  Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujuilui, Bogdan Ivanov, răspunde descriind acestă situație în felul următor. „Un purtător de cuvânt este de multe ori ca un pacient întins pe o masă de chirurgie, unde jurnalistul este chirurgul care face biopsia. De regulă, un chirurg nu caută ce e bun, ci caută ce e rău și vrea să scoată celula malignă, să o arate cât de monstruoasă e”, a spus Bogdan Ivanov. Un purtător de cuvânt încearcă să atenueze situația aducând argumente pro, arătând că problema nu este atât de gravă. Pe lângă acestea el precizează că o provocare mare este găsirea unui limbaj accesibil și ușor de înțeles.

Din partea SMURD, doctorul Cristian Ursu spune că situția stă puțin diferit, pentru că în timpul comunicării cu media trebuie să se țină în primul rând cont de interesul pacientului.

 Întrebarea „cu ce tip de jurnaliști preferă să lucreze?” care s-a adresat purtătorilor de cuvânt, a avut un răspuns unanim din partea lor: este de preferat ca jurnalistul să fie unul combativ decât unul indiferent.

Întâlnirea s-a terminat ajungându-se la concluzia că între jurnaliști și comunicatori va exista o relație permanentă, iar cel mai important ar fi ca smerenia să intre în orizontul personal și profesional al fiecăruia.

Articol scris de Eliza Lucaciu, studentă la Departamentul de Jurnalism, FSPAC-UBB, anul III; Cosmina Măcicășan, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul III, iar pozele au fost realizate de Cosmina Măcicășan, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul III.