Armata ucraineană şi rebelii proruşi se pregătesc să-şi retragă trupele şi să creeze o zonă-tampon

La peste o săptămână de la semnarea memorandumului de la Minsk, pe 20 septembrie, între Kiev, rebeli, Moscova şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în vederea încetării luptelor, beligeranţii au angajat sâmbătă, la ora locală 18.00 (18.00, ora României), o numărătoare inversă de 24 de ore, în cursul căreia urmează să se impună o "tăcere" totală, informează Mediafax..

Însă un "zgomot de explozie" a izbucnit duminică dimineaţa în centrul Doneţkului, principalul oraş controlat de către proruşi în estul Ucranei, a anunţat primăria, care a anunţat sâmbătă că un civil a fost omorât de un obuz.

Aceste confruntări nu pot fi comparate cu violenţa care predomina în estul Ucrainei până la armistiţiul semnat pe 5 septembrie la Minsk. De atunci, cel puţin 44 de civili şi militari au fost ucişi, potrivit unui bilanţ AFP, un număr totuşi de comparat cu bilanţul de 3.200 de morţi prezentat de ONU pentru ansamblul confruntărilor armate, care au început în aprilie.

Memorandumul de la Minsk prevede retragerea armamentului greu - piese cu un calibru mai mare de 100 de milimetri - la cel puţin 15 kilometri de linia frontului, în vederea creării unei zne-tampon cu o lăţime de 30 de kilometri.

Armistiţiul este negociat cu militari ruşi, în localitatea Soledar, la nord de Doneţk, într-o zonă aflată sub control ucrainean. Armata rusă i-a convins pe rebeli să respecte armistiţiul, potrivit postului privat de televiziune Ukraina.

Elementele necontrolate

Recunoscând influenţa pe care o are asupra separatiştilor, armata rusă a promis să acţioneze pentru a-i convinge să respecte armistiţiul. "Îi vom convinge. Este cel mai important lucru", a promis, la televiziune, generalul rus Aleksandr Lenţov, şeful negociatorilor de la Moscova.

Însă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Andrii Lîsenko, a evocat existenţa unor "grupări care nu se supun vreunei autorităţi, acţionând cum vor şi care tocmai ne-au bombardat poziţiile", a declarat el, citat de cotidianul Ukrainska Pravda.

Acalmia se confirmă pe plan militar, în schimb soluţionarea politică a conflictului bate pasul pe loc, separatiştii - care ocupă o zonă de aproximativ 230 de kilometri pe 160 de kilometri de-a lungul frontierei ruse - respingând oferta Kievului cu privire la un "statut special". În opinia unor analişti, această zonă reprezintă aproximativ 3% din teritoriul Ucrainei şi 9% din populaţia ţării.

"Procesul este angajat. De-acum va fi necesar să se vorbească despre aspectele politice ale situaţiei şi despre o soluţie politică", a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul Rossia.

Contactat de postul Kanal 5, şeful diplomaţiei ruse a dat asigurări că ţara sa "nu vrea deloc continuarea războiului sancţiunilor şi schimburilor de lovituri" cu occidentalii pe tema Ucrainei.

"Aşa cum a spus preşedintele rus Vladimir Putin, ar trebui să ne gândim la protejarea intereselor noastre economice şi altele", a spus Lavrov, dând asigurări că "nu există o lipsă de voinţă de partea" rusă.

Cu toate acestea, Lavrov a luat o poziţie foarte dură, sâmbătă, la tribuna ONU, declarând că Ucraina este "victima" "politicii arogante" a Statelor Unite care, împreună cu europenii, au susţinut "lovitura de stat" care a condus în februarie la îndepărtarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de la putere.

Între timp, Moscova a anexat Crimeea, o regiune din sudul Ucrainei, în urma unui referendum nerecunoscut de către comunitatea internaţională.

În plus, Moscova a întrerupt în iunie alimentarea cu gaze naturale a Ucrainei. O propunere de soluţionare a diferendului pe această temă dintre cele două ţări a fost prezentată vineri de către UE, dar Kievul a subliniat sâmbătă că nu s-a stabilit nimic.