Război și Pace în Ucraina: se va materializa armistițiul de la Minsk?

Liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei au anunțat joi, la orele prânzului, încheierea cu succes a negocierilor diplomatice pentru  încetarea conflictului de la  granița de est a Ucrainei. Discuțiile  începute miercuri seara la Minsk s-au prelungit pe tot parcursul nopții, până a doua zi la ora prânzului, și s-au dovedit epuizante pentru toate părțile implicate. Obiectivul vizat a fost obținerea unui armistițiu și punerea în aplicare a deciziilor convenite cu ocazia acordului din septembrie 2014.

„Războiul nervilor” transpiră pe Internet

 La puțin timp după primele ore ale dimineții, ministrul de externe ucrainean anunța pe Twitter faptul că mai mulți membrii ai delegațiilor adormiseră, în ciuda continuării susținute a tratativelor.  În mod similar, consilierul prezidențial ucrainean Valeri Ciali a afirmat dimineață pe Facebook, că Putin și Porosenko au purtat un adevărat „război al nervilor”. Agenția germană DPA notează că acestea sunt cele mai lungi negocieri din cariera lui Putin.

Facem pace, dar ne mai batem trei zile

Vladimir Putin a anunțat că s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului, dar numai începând de duminică, 15 februarie.  „Am reușit să fim de acord asupra problemelor principale”, a declarat acesta, relatează MEDIAFAX.  În privința spinoasei probleme a zonei demilitarizate, s-a ajuns la o soluție de compromis, ucrainienii urmând a-și retrage armamentul greu dincolo de linia de front, în timp ce separatiștii pro-ruși se vor muta pe limita impusă de armistițiul anterior, afirmă Russia Today.

„Avem acum o licărire de speranță”, a declarat Angela Merkel, care a manifestat un optimism prudent.  „Mai sunt încă mari obstacole în fața noastră (...), există, totuși, o șansă reală de a face să evolueze lucrurile către mai bine”, a precizat aceasta.

Un acord solid sau fragil?

Modalitatea prin care s-a făcut anunțul încheierii negocierilor lasă loc pentru rezerve de scepticism privitor la respectarea acordului. Cu toate că inițial  se convenise asupra unor declarații de presă comune, joi dimineață liderul rus și cel ucrainean s-au adresat  separat, în fața jurnaliștilor co-naționali. Se pare că finalizarea negocierilor a fost grăbită de programul liderilor occidentali, care erau așteptați după-amiază la Busseles, pentru a participa la un summit în cadrul Uniunii Europene.  Site-ul de știri Hotnews arată că la ora 9:30 președintele ucrainean și-a exprimat nemulțumirea, referitor la „condițiile inacceptabile” puse de Rusia, în timp ce liderii separatiștilor ar fi refuzat semnarea acordului,  cerând retragerea armatei ucrainiene din orașul Debalțeve.  În același timp, agențiile de presă ruse anunțau că președintele Porosenko a declinat propunerea de a accepta statutul de independență al reginilor Donețk și Lugansk, precum și shița liniilor de demarcație care ar urma să constituie zona demilitarizată.

Prevederile acordului includ:

-încetarea focului de la  15 februarie

-retragerea armamentului greu de pe linia frontului, în două săptămâni, începând cu 17 februarie

-eliberarea tuturor prizonierilor

-retragerea oricăror forțe armate străinie și mercenari de pe teritoriul ucrainean

-constituirea unui control internațional al frontierei până la sfârșitul anului

-retragerea separatiștilor dincolo de linia frontului, în conformitate cu prevederile armistițiului din septembrie

-reformă constituțională prin care să fie permisă descentralizarea regiunilor rebele până la sfârșitul anului 2015

Peste 5400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului între forțele separatiștilor și cele ale guvernului ucrainean, arată un raport ONU.

Specialist în istoria Rusiei: „Occidentul n-a reușit să obțină mare lucru din relația cu Putin”

Istoricul Armand Goșu, specialist în istoria Rusiei și conferențiar al Facultății de Științe Politice din București, și-a exprimat rezervele în privința succesului efectiv al negocierilor de la Minsk. „Acordul publicat va fi greu de implementat și practic imposibil de monitorizat. În același timp, este spectaculos și salutat cu mult entuziasm, pentru că în ultimul an, Occidentul n-a reușit să obțină mare lucru din relația cu Putin. Însă orice încetare a focului în Donbass a fost facultativă, în săptămânile când armistițiul era chipurile în vigoare mureau zeci și sute de oameni pe zi. Nici această încetare a focului nu va fi altfel”, a declarat acesta pentru Monitorul de Cluj. Istoricul consideră că rezultatul negocierilor se constituie mai degrabă într-o pauză luată de cele două tabere, pentru ca ofensiva să poată fi reluată în primăvară.  În ceea ce privește evoluția unor ulterioare scenarii posibile, Armand Goșu a menționat varianta cea mai optimistă, potrivit căreia ”Rusia se retrage din Crimeea și Donbass, își cere scuze și plătește daune”. Scenariul cel mai sumbru ar putea fi „o armată rusă care în vară poate să controleze litoralul Mării Negre, la Odessa și de aici să iasă la enclava separatistă Transnsitria, iar România să aibă din nou graniță cu Rusia”. 

Acesta a atras atenția asupra faptului că, în pofida acordului de la Minsk, lipsesc condițiile reale de punere în practică a punctelor convenite. „Acordul de armistițiu de la Minsk, 5 septembrie 2014, a fost acceptat de Poroșenko după ce ofensiva armatei ucrainene a eșuat dramatic, iar unele dintre cele mai bune unități de voluntari și foarte multe vehicule militare au fost încercuite și decimate la Ilovaisk, la sud-est de orașul Donețk. Poroșenko a fost obligat să oprească operațiunile ca să recupereze peste 1000 militari, dintre cei mai buni, căzuți prizonieri în mâinile armatei ruse, cea care a și realizat încercuirea de la Ilovaisk. Dezastrul militar a obligat atunci Kievul să încheie armistițiul de la Minsk. După ce alegerile de la sfâșitul lunii octombrie s-au încheiat, luptele s-au reluat în mai multe puncte, fără ca cineva să suspende armistițiul. Astăzi, deoacamdată, la Debalțevo nu s-a închis cercul, trupele ucrainene nu sunt complet încercuite, nu sunt datele că s-ar putea repeta un dezastru cum a fost cel din august. Și nici alegeri nu se desfășoară. Negocierile au succes doar atunci când raportul de forțe s-a rupt în favoarea unuia dintre actori. Pe scurt, funcționăm în logică militară, învingem sau pierdem în funcție de evoluția de pe front. În Donbass încă n-au avut loc lupte decisive, care să încline decisiv balanța în favoarea unei părți”, a spus Arman Goşu.

Oficiali ai armatei ucrainiene au anunțat joi, în jurul orei locale 15:00, că 50 de tancuri rusești, precum și vehicule blindate și lansatoare de rachete au pătruns pe teritoriul Ucrainei, relatează BBC News Online.