CUM NE-AM SĂTURAT UNII DE ALȚII! Replica bezmetică - după 15 ani - a unui pretins scriitor din Caracal la manifestul "M-am săturat de România!" al jurnalistului clujean Sabin Gherman

Textul – scris cu multă ură de Liviu Andrei – pare a fi o replică dată după 15 ani unui articol, publicat în 1998 în ziarul Monitorul de Cluj de jurnalistul Sabin Gherman, intitulat „M-am săturat de România”, în care autorul trage un semnal de alarmă în legătură cu direcția în care se îndreaptă țara noastră din cauza corupției și a ignoranței autorităților din capitală față de nevoile cetățenilor din Transilvania.

Limbajul și modul în care se exprimă scriitorul din Caracal la adresa Transilvaniei şi Clujului este însă mult prea exagerat pentru a fi trecut cu vederea de ardeleni.

Care scriitor? De unde?

Sociologul clujean Vasile Dâncu consideră că personajul din Caracal este un fals scriitor de care nu a auzit nimeni şi care a urmărit de fapt să atragă atenţia asupra sa prin acel text, motiv pentru care îndeamnă opinia publică să îl ignore, să nu îi dea prilejul de a se vorbi despre el.

„Am citit și eu în presă despre scrisoarea acestui individ. Cred că este un fals scriitor și nu se merită să se scrie în presă despre o asemenea imbecilitate ca cea scrisă de el. Cel mai bun răspuns pe care i l-am putea da este să tăcem și să îl lasăm în pace, să îl ignorăm. Am văzut pe Facebook și pe Internet că mai multă lume a încercat să îi explice rațional ce reprezintă Transilvania și Ardealul însă nu cred că are vreun efect asupra lui. Ceea ce a scris această persoană este o insultă de cea mai joasă speță la adresa cetățenilor din această regiune a țării. Ce mai cred eu este că individul este un scriitor ratat care a încercat să iasă în evidență prin acest articol. Eu sunt la curent cu literatura contemporană și nu am auzit niciodată de el, de aceea el acum a încercat să atragă atenția asupra sa cu ceva.  Cum am mai spus, ignoranța noastră publică ar fi cea mai bună replică pe care i-am putea-o da pentru că el nu merită atenția noastră, poate cel mult este bun de înjurat prin cartiere și atât”, a declarat sociologul Vasile Dâncu.

„Om nesăbuit şi fără scrupule”

Reprezentantul maghiarilor din Cluj, senatorul UDMR Laszlo Attila, consideră că autorul articolului este „un om nesăbuit şi fără scrupule care îşi foloseşte canalele de comunicare pentru a genera ură între etnii”.

„Am citit şi eu scrisoarea individului din Caracal. Eu nu am mai auzit niciodată de el până acum, nu ştiu cine este, dar îl consider un nenorocit ordinar pentru ceea ce a scris. Părerea mea este că individul este un om nesăbuit şi fără scrupule care îşi foloseşte canalele de comunicare pentru a genera ură între etnii”, a replicat la rândul său senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila.

Gherman: „Are nevoie de medicație”

Jurnalistul clujean Sabin Gherman, autorul articolului „M-am săturat de România”, a reacţionat la rândul său afirmând că autorul articolului defăimător la adresa Transilvaniei şi a ardelenilor are nevoie de medicaţie pentru că o persoană care scrie asemenea texte nu poate fi considerat un literat.

„Eu am o singură afirmaţie de făcut în legătură cu acest subiect: statul trebuie să îşi facă datoria faţă de cetăţeni şi, în consecinţă, faţă de domnul din Caracal, să îi asigure medicaţia potrivită şi gratuită. Dacă ăsta se consideră literat şi eu consider că uneori istoria strănută şi îi dau mucii pe dinafară. De data aceasta mucii au nimerit în Caracal”, a afirmat Sabin Gherman.

„M-am săturat de România”

„M-am săturat de Mitică, de şmechereala şi ţigănia pe care le lasă în urmă acest nume de ţară, România. Vorbesc cu diverşi politicieni, aflaţi la putere, şi toţi îmi spun: ‘’nu mai avem nici o şansă". Citesc prin ziare că Bucureştiului guvernul a avut grijă să-i aloce de la bugetul '98 o sumă mai mare decât a întregului Ardeal. Călătoresc cu maşina prin sud şi est şi văd diferenţa: acolo sunt drumuri mai bune, se fac mereu investiţii. Stau la coadă la finanţe, la CEC, la orice aparţine Statului şi peste tot se dă şpagă. Ciubuc. Peşcheş. Turcisme fără de care nu se poate. Şi atunci?

Eu nu vreau să emigrez numai pentru că de 10 ani nu se face nimic. Doar că m-am săturat de România. De sinonimele ei. De eroismele ei, scoase din orice context istoric. Alţii se laudă cu Michelangelo sau Da Vinci şi mie mi se arată scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung. Fantastică realizare delaţiunea!...

Dacă regret ceva, acum la treizeci de ani, e că m-am născut aici, că fac parte din cei ce au învăţat pe la şcoli că poporul ăsta, boborul, domnilor, a fost într-o erecţie continuă în faţa istoriei. Care popor? Noi, cei care n-am făcut nici măcar o dată dovada virilităţii, noi, care în timpul invaziilor ne ridicăm poalele în cap şi fugeam în păduri, noi, care leşinam prin sălile unde se hotăra istoria, noi, care astăzi ne scremem pentru o bucată de pâine şi nu mai ştim ce şmechereli să mai inventăm. Ăştia suntem, peticiţi în cur, rupţi în coate; intrăm în istorie ca-ntr-o infectă crâşmă de cartier. Între două ghiorăituri şi-o înjurătură, poporul (boborul, domnilor), vorbeşte băţos despre Posada, despre Mihai Viteazu, despre "trăiască şi-nfloreasca Moldova, Ardealul şi Tara Românească". Şi - iarăşi - un ghiorăit victorios.

M-am săturat să-mi fie ruşine. De aceea, prietenilor mei din vest le spun că sunt din Transilvania. Altă ţară. Altra paese. Other country. L'autre pays. M-am săturat să-mi spună toţi neardelenii că aici, în Ardeal, am probleme cu ungurii. Că dacă n-ar fi ei... Că foamea este mama înţelepciunii... Că federalizarea este cel mai mare pericol care mă paşte, mă pândeşte de după colţul blocului odată cu borfaşul pentru care plătesc impozit. Că musai trebuie să strâng cureaua, ca măgarul lui Nastratin. În numele "unităţii", "propăşirii" neamului rrromanesc. Şi eu, care aştept de 10 ani o unire adevărată, una a parlamentarilor ardeleni pentru Ardeal, o ofensivă civică pentru salvarea puţinului rămas.

Nişte oameni au făcut Unirea de la 1918. Alţii sperau într-o confederaţie de tip helvetic, împreună cu Ungaria, Cehia şi Austria. Alţii, ca Slavici, au spus că unirea Transilvaniei cu România e o porcărie şi au făcut puşcărie. Acum se vede ce-a ieşit. Seriozitatea, eleganţa, disciplina - atribute ale Ardealului - au fost invadate de miticisme, de balcanisme ordinare, de civilizaţia seminţelor de bostan. Era o şansă pentru România să se unească cu Transilvania, să înveţe câte ceva din organizarea ei, din sistemele ei de valori. N-a fost aşa; România a înghiţit Transilvania - de aceea din trei în trei metri aluneci astăzi pe flegmele de pe marile bulevarde. N-o spun eu, ci un egal al lui Dumnezeu, Cioran. Vor sări o grămadă să contrazică cele spuse mai sus. Dar: câţi dintre voi n-au mers la Bucureşti cu plasa plină, cu celebra plasă de rafie în care se înghesuiau sticlele de palincă? Şi n-o duceaţi la prieteni, ci la directori, la ministere, la înalte porţi ferecate. Şi dacă, naivi fiind, n-aţi dus acele plase, de câte ori vi s-a sugerat că la Bucureşti se intră cu capul, mâinile fiind ocupate cu "bagaje". Bucureştiul, acest loc în care genialul tebecist se pupă cu analfabetul miliardar, a învăţat toată ţara că se dă. "Se dă carne". "Se dă ouă". Se dă. Mentalitate de moluscă. Aici nu ai drepturi, ci complezenţe. Aici se mănâncă seminţe de bostan, se vorbeşte cu "este mulţi" şi lumea în general se naşte, se înmulţeşte şi moare. N-au învăţat nimic de la unguri, n-au învăţat nimic de la austrieci, n-au învăţat nimic de la nemţi.

Au trecut prea repede de la furculision la Treceţi batalioane române Carpaţii. Poate de aceea cei mai vajnici "apărători" ai Transilvaniei s-au născut dincolo de Carpaţi. Poate de aceea Europa se termină pe undeva pe lângă Braşov. Acolo se termină şi Transilvania. Pentru că în afară de limbă şi şosele proaste nu avem nimic în comun. Va trebui să ne trezim. Să recunoaştem că ceea ce se întâmplă acum e o comedie. Dar una în care copiii vă cer o ciocolată şi voi daţi din umeri. În care mereu înfriguraţi căutaţi o pilă pentru orice. În care şuşotiţi pe la colţuri despre vilele celor din poliţie sau din parlament. O lume sortită împrumutului de la un salariu la altul.

Va trebui să vedem că se poate şi altfel. Că suntem altfel. Că relele cele mari vin de la Bucureşti, de la luxoasele palate în care politicienii se bat fără nici o jenă pe ciolan. Va trebui să vedem că nu ungurii sau nemţii sau burundezii sunt inamicii noştri, ci noi înşine, trăitorii de pe azi pe minine, obligaţi să furăm şi să înjurăm pe la colţuri. Nu mai avem ce să ne spunem; am făcut-o 75 de ani şi suntem de 75 de ori mai săraci. În rest, zile bune - m-am săturat de România, vreau Transilvania mea”

(Articolul publicat integral de jurnalistul Sabin Gherman, în 1998, în Monitorul de Cluj)

Postarea intrigatoare a scriitorului din Caracal Liviu Andrei

“Vreau ca România să devină principat! Nu mai vreau Transilvania asta jegoasă la mine-n țară! Nu mai vreau țiganii lu’ șasăcai, bozgorimea clujeană hrănită din ieslea magazinului Sora, ardelencele urâte, bărbătoase la chip și curve-n copite și oamenii ăia ba uriași și molâi, ba salcoți la Emil Boc, de nu știe nici dreacu ce rasă sunt! Numai rău ne-a adus Transilvania asta! Ducă-se, mânca-o-ar dracii și toți demonii lui Sabin Gherman, că până ș-ala și-a făcut școala securistă la Craiova! S-o ia ungurii și le dăm și Oltenia țigănească, că doar nu-i lăsăm fără grâu! Nu mai vreau să ne hrăniți cu produsele voastre ungurești! Nu mai vreau UDMR la mine-n Principat! Duceți-vă la mare la Balaton, no hai! Transilvania are literatură proastă, scriitori de cazan din căscaturi de castel, pișat de rastel de baroni și grofoi cu scrot de tablă! Eu nu mă simt bine acolo! Nu e România! Să muriți în saivane violați de batali! Transilvănenii ne-au scris toate manuelele alternative de până acum. De la Cluj, Sibiu și Brașov s-a început modificarea istoriei și inversarea valorilor... Îmi bag p…-n Ardeal și-n istoria voastră ungurească, masonică și de altă sorginte ghiavolească! Nu vă mai vreau! Îmi e scârbă! Să vă luați Harghita și Covasna și să vi le băgați în c…! Viză, tată! Luați-vă munții scârboși că oricum vă iau ungurii pădurile și resursele! Nu mai vreau Calul Troian la mine-n țară! Să actualizăm Trianonul ca să putem respira și noi că ne-ați călcat pe cap! Vreți ungurieni? Luați-vă și alipiți-vă de ei! Oricum, toate râurile din Ardeal se varsă-n Tisza... Reflectați la asta! ROG RECENSĂMÂNT !!!!!”.