OBICEIURI DE PAŞTE. Care sunt cele mai neobişnuite tradiţii de Paşte în Transilvania

În comuna Şuşag, judeţul Alba, există un obicei despre care localnicii spun că este unic în România. Este vorba despre „statul la vase”, tradiţie ce se păstrează încă pe Valea Sebeşului. În cea de-a doua zi de Paşte, tinerii căsătoriţi în ultimul an trebuie să se îmbrace în haine populare de nuntă şi să stea la masă în curtea bisericii din localitate, aşteptând ca rudele şi prietenii să le aducă diverse cadouri utile pentru gospodărie, notează gandul.info.

Vechi de secole, obiceiul a fost „întrerup” cu câţiva ani înainte de Revoluţia din 1989, iar în anii ’90 nu a mai putut fi organizat pentru că tinerilor le era ruşine să se implice. Datina a fost însă reînviată la începutul anilor 2000, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba. Dacă înainte proaspeţii căsătoriţi primeau vase de lut, acum darurile constă în vase de sticlă, porţelan sau inox.

Tot în Alba, dar şi în alte judeţe din Transilvania, în comunităţile de germani şi saşi se păstrează încă tradiţia „stropitului” sau „udatului”. Lunea, în cea de-a doua zi a sărbătorii Pascale, băieţii tineri formează mai multe grupuri şi merg să stropească fetele cu parfum. În unele sate băieţii trebuie să întrebe părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, spunând: „Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi daţi voie să o stropesc?”. Dacă în vechime fetele erau stropite cu apă, din secolul al XIX-lea tinerii folosesc sticluţe cu parfum. În schimb, băieţii primesc cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin.

În satul Sânmihai din judeţul Mureş, tânărul care iese primul la arat în primăvară – poreclit „Pogăniciul” - este urmărit, în a doua zi de Paşte, de şapte „fugari” desculţi, ţelul primului fiind să urce în turnul bisericii şi să tragă clopotele fără a fi prins şi astfel să primească băutură şi ouă roşii. Dacă, dimpotrivă, este prins, „Pogăniciul” este aruncat în pârâul ce traversează satul, apoi trebuie să le facă cinste celorlalţi, potrivit presei locale.

În Bucovina, în noaptea de Înviere, fetele se duc în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală apoi pe faţă în zorii zilei de Paşte, pentru a fi frumoase tot anul şi pentru ca „aşa cum aleargă oamenii la biserică atunci când se trag clopotele, tot aşa să alerge şi băieţii după ele”. Băieţii trebuie să meargă cu flori la casele tinerelor pe care le plac, iar ele, pentru a demonstra că sentimentul este reciproc, trebuie să le ofere un ou roşu.

„Craii de la Mocod” este o tradiţie ce dăinuie de mai bine de trei secole în satul Mocod, comuna Nimigea (Bistriţa-Năsăud). În a doua zi de Paşte, sunt aleşi cei mai harnici doi tineri din localitate, care sunt numiţi „crai” şi care au dreptul să îi pedepsească pe alţi doi feciori leneşi. Cei dintâi duc câte un prun tânăr fetelor din sat, care îl ornează cu panglici colorate, beteală, flori şi păpuşi. Craii trebuie apoi să-şi „spele” păcate şi să plătească pentru a fi scoşi din apa Someşului.

În Ardeal, tinerii maghiari obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că băieţii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

În prima zi de Paşte, de dimineaţă, în satele de pe Valea Bârgăului şi de pe Valea Sălăuţei, copiii merg din casă în casă să le ureze oamenilor sărbători fericite şi să vestească Învierea Domnului. Obiceiul se numeşte „În pciez” şi reprezintă o întrecere între copii pentru a aduna cât mai multe ouă vopsite.

Apoi, în după-amiaza zilei de Paşte, cei mici se adună în curtea bisericii, după Vecernie, să „ciocănească” ouăle cu banul, miza jocului fiind atât oul care poate fi câştigat de cel care îl nimereşte cu moneda, cât şi banii puşi în joc. Copiii pun pe pământ câte ou roşu, iar de la un metru distanţă aruncă bani spre el. Cel care reuşeşte să înfigă banul în ou, primeşte atât oul, cât şi restul monedelor. Tradiţia spune că învingătorul va avea o viaţă îmbelşugată.

SUPERSTIŢII DE PAŞTE

- În ziua de Paşte nu este bine să dormi pentru că tot restul anului vei fi somnoros şi vei avea ghinion. De asemenea, se crede că viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă, iar de fiecare dată când gospodarii vor merge la muncile câmpului va începe să plouă.

- În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că aşa vei avea vederea bună în tot restul anului.

- Tot duminica dimineaţa trebuie să te speli pe faţă cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unui alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

- Pe de altă parte, în ziua de Paşte nu este bine să mănânci oul cu sare pentru că vei transpira tot anul.

- La masa se Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou pentru că acesta aduce sănătate trupului. Apoi trebuie să mănânci carne de pasăre şi de peşte pentru a fi sprinten şi uşor tot anul.

- Dacă păstrezi un ou roşu timp de 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

- Se spune că de Paşte cerurile se deschid, iar sufletele celor morţi se întorc acasă pentru a-şi proteja rudele. De asemenea, există credinţa că cei ce mor în duminica Paştelui sunt „scutiţi” de Judecata de Apoi, iar sufletele lor ajung direct în Rai.

- Copiii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi şi vor avea o viaţă luminată şi plină de noroc.

- Lumânarea cu care s-a luat Lumină de la biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi.

- Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşte se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă.

- Este interzis să vopseşti ouă în ziua de Paşte pentru că astfel atragi bolile asupra ta.