Numele în maghiară al orașului Cluj-Napoca a fost mâzgălit cu vopsea neagră, pe o plăcuță de la una dintre ieșirile din oraș.

În toamna anului trecut au fost făcute descoperire arheologice importante în zona străzii Regele Ferdinand. Fiindcă nu pot fi expuse la suprafață, locul lor și valoarea istorică vor fi marcate cu ajutorul unor plăcuțe de bronz.

Deputaţii vor vota, miercuri, proiectul de Cod administrativ, iar printre prevederi se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

Scandalul plăcuțelor multilingve nu s-a încheiat la Cluj. Reprezentanţii Asociaţiei Musai-Muszáj atrag atenţia că în ultimul an au fost amplasate doar 4 dintre cele 12 plăcuțe multilingve și lanțul promisiunilor și al amânărilor nu pare să aibă sfârșit. În replică, primarul Emil Boc spune că aici este vorba de “o mică furtună într-un pahar cu apă”.

După ce a amplasat plăcuțe bilingve la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Florești, acum, Primăria extinde zonele unde aceste indicatoare vor fi montate.

Primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc a anunţat în 7 aprilie că vor fi amplasate plăcuţe multilingve la intrarea în oraş, dar şi în limba latină. Deși Primăria avea obligația să monteze acele plăcuțe încă din martie 2002, se pare că amplasarea acestora nu va avea loc imediat.

Grupul civic Musai-Muszaj, una dintre asociaţiile care militează pentru denumirea şi în limba maghiară a localităţilor, salută decizia primarului Emil Boc de a amplasa la intrările şi ieşirile municipiului Cluj-Napoca indicatoare multilingve cu denumirea oraşului, dar aşteaptă ca edilul să adreseze şi mesaje în limba maghiară.

Cea mai importantă organizație pentru apărarea drepturilor minorităților la nivel global îi solicită Primăriei Cluj-Napoca amplasarea “fără întârziere” a plăcuțelor bilingve la intrările din oraş.