„Ultimul hoștezean” din piețele clujene. „Bani am suficienți, dar nu pot trăi altfel!”. GALERIE FOTO

Pe o pagină de Facebook, un utilizator și-a exprimat aprecierea față de o doamnă dintr-o familie de hoștezeni, vechii grădinari de seamă ai Clujului. Femeia, pe nume Vigh Juliana, a ieșit la pensie de câtva timp și își găsește plăcerea în a vinde produse în Piața Mihai Viteazu din Cluj.

„Vreau să vă prezint un caz interesant și extraordinar. O fostă colegă (doamna este absolventă a Politehnicii din Cluj), după ieșirea la pensie s-a hotărât să continue munca părinților săi, care de multe generații erau hoștezeni.

În ziua de azi mai rar vezi în piață hoștezeni, care ne asigură aproape tot anul cu produse proaspete: zarzavat, semipreparate, cum ar fi varza murată, salate de diferite arome, ridichi, ceapă verde, roșii, vinete și multe alte produse fără E-uri.

Vă recomand, dacă sunteți în piața Mihai Viteazu, să nu ezitați să faceți cumpărături la fosta noastră colegă, Vigh Juliana.

Felicitări pentru munca și efortul depus pentru a rămâne hoștezan și să ne bucure cu produsele lor proaspete!” a scris utilizatorul pe pagina de Facebook.

Apreciată de clujeni

Întrebată de ce muncește atâta, doamna a răspuns „bani am suficienți, dar nu pot trăi altfel”. În comentariile de la postare era plin de laude la adresa vânzătoarei, mulți dintre oameni afirmând că obișnuiesc în mod regulat să cumpere de la ea.

„O varză murată ca și a Juliei nu are nimeni! Cred că Julia duce cu cinste obiceiul mai departe, deși este absolvent al Politehnicii Cluj-Napoca, nu s-a ocupat numai de grădină.” a comentat un utilizator.

„Numai de la ea cumpăr! Felicitări doamna Vigh, apreciem mult produsele dumneavoastră!” a mai scris o persoană la postarea publicată.

Ba mai mult, vânzătoarea își încurajează clienții să cultive și ei legume dacă au grădină.

„Tot doamna Julia m-a determinat să pun și eu ceapă, fasole, castraveți și altele în grădina mea de la cabană.” a relatat o persoană, în comentariile de la postarea menționată.

Istoria hoștezenilor

Hoștezenii reprezentau mai mult decât o breaslă, erau un popor. Aceștia au fost aduși din Ungaria și aveau influențe germane. Ei se situau în zona Gheorgheniului de azi, a Mărăștiului (în special zona cu strada Paris, Gheorghe Lazăr, etc.) și Horea (strada Gării mai ales). Acela era considerat Orașul de Jos în secolul al 18-lea.

Nu erau considerați țărani, ci agricultori sau grădinari de înaltă speță, deși duceau un trai modest. De la ei cumpărau legume și fructe doar aristocrații, fiind considerate cele mai proaspete și bune întotdeauna. Erau văzuți ca cetățeni ai Clujului, deși locuiau, în mare parte, în afara cetății, acest lucru fiind benefic agriculturii. Însă în caz de pericol, aceștia puteau conta oricând pe apărarea din partea celor din cetate.

Odată cu Revoluția „socialistă/comunistă”, au fost deposedați și de pământ, și de locuințe. Câțiva s-au reprofilat, angajându-se la Căile Ferate pentru a suplini veniturile, dar rapoartele arată că foarte mulți au ajuns să se sinucidă atunci, din cauza faptului că li s-a „smuls” modul de viață pe care îl aveau.

Situația actuală a familiilor de hoștezeni

Acum mai sunt aproximativ 20-30 familii hoștezenești, majoritatea fiind în zona Iris, Dâmbul Rotund. O mică parte din felul în care trăiau, aspectul locuinței lor și a portului poate fi observată și azi în turnurile Bisericii cu două turnuri din Cluj, biserică care a aparținut acestora. Totodată, acolo poate fi ascultat, din când în când, corul Gabriel Betleem, vechi de mai bine de 150 de ani, care păstrează tradiția hoștezenească.

CITEȘTE ȘI: Sfârșitul hoștezenilor. Cum a dispărut o comunitate de legendă a Clujului - FOTO