Pădurea Hoia Baciu, de la legendă, la adevăr. De ce copacii au forme atât de ciudate?

 

 

De ani de zile pădurea Hoia Baciu din Cluj este faimoasă pentru fenomenele supranaturale care s-ar fi întâmplat acolo și pentru legende, în special pentru că formele copacilor sunt neobișnuite.

 

Pentru a înțelege, de fapt, de ce copacii din Hoia Baciu au asemenea forme și de unde au pornit poveștile cu legende, monitorulcj.ro a luat legătura cu Tibor Hartel, profesor la Departamentul de Biologie și Ecologie, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Profesorul a explicat de ce copacii au forme interesante, dar a menționat și că explicația sa nu este tocmai o clarificare, fiindcă „situația e complicată și are dimensiuni mitice”. Însă, tocmai aceste dimensiuni mitice oferă valoare pădurii.

Legende din Pădurea Hoia Baciu

Renumita pădure din Cluj, Hoia-Baciu, a căpătat reputația de Triunghiul Bermudelor al Transilvaniei. Legenda spune că acum mulți ani, un cioban pe nume Hoia ar fi mers în pădure cu oile, dar nu s-a mai întors. Nu s-au găsit rămășițe umane sau animale după dispariția sa.

De-a lungul anilor, oamenii au susținut că se întâmplă tot felul de fenomene paranormale în adâncul pădurii. Acum câțiva ani, o echipă de la Discovery Channel a venit și a investigat fenomenele paranormale care se întâmplă în pădure.

De ce au forme ciudate copacii din Hoia Baciu?

Tibor Hartel nu consideră că în pădurea Hoia Baciu ar exista spirite sau forțe gravitaționale, dar este de părere că acestea aduc un plus zonei naturale. Explicația sa pentru formele ciudate ale copacilor ar fi faptul că pădurea este dominată de carpen, tei, arțar și alte specii de arțar. Acești arbori au fost tăiați în nenumărate rânduri, unii arbori de la baza trunchiului (crâng) iar alții mai la înălțime (scaun). În ambele cazuri speciile sus amintite pot regenera producând multe forme.

Astfel, în locurile lor au rămas cioate care s-au regenerat de mai multe ori: „Acești arbori au capacitatea de a avea foarte multe forme, inclusiv spiralate. Asta se datorează atât caracteristicilor locului unde arborii au crescut (pantă, vânt, prezența altor arbori) cât și caracteristicilor arborilor (de exemplu apa se transportă de la o parte a rădăcinii în partea opusă a coronamentului) și datorită intervenților de management din trecut (diferite tipuri de tăieri). Deci, dacă mă întrebați pe mine personaj, Hoia are forme ciudate de arbori pentru că acești arbori sunt elemente de moștenire ale unei sivilculturi apuse deja și anume tăiatul tradițional al arborilor și la asta se adaugă o serie de alte influențe contextuale care se pot descifra prin cercetare.”

În special dacă sunt bătrâni, arborii menționați anterior au trecut prin atât de multe forme, încât pot să fie foarte diferiți de aceleași specii de arbori tineri. „Aș spune că sunt aproape două specii diferite, așa se schimbă. Și într-adevăr Hoia are niște tei bătrâni, are carpeni bătrâni, arbori lucrători, care au fost utilizați în trecut și capătă tot felul de forme ciudate datorită intervențiilor oamenilor”, a adăugat profesorul de la UBB.

Legendele din Hoia, povești valoroase

Aceste forme generate de acțiunile oamenilor din trecut se „cuplează” cu capacitatea omului de a crea povești. Chiar dacă suntem însetați după povești, Hartel susține că acest lucru nu reprezintă o problemă, iar dacă ar fi să aleagă între legende și construcții în pădurea clujeană, ar alege cu siguranță legendele.

„Într-adevăr că, în zona Clujului, pe acolo se găsesc astfel de arbori, în special. Și atunci, probabil că formele acestora combinate cu alte fenomene naturale și cu imaginația, experiența umană generat mituri. E un lucru interesant de studiat - cum au apărut acolo acele legende. Dar dacă ar trebui să aleg între construcții acolo și acele legende, aș ține pădurea pentru acele legende și pentru natură - acestea contribuie la unicitatea locului”, a susținut Tibor Hartel.

Care e viitorul Clujului, în spațiile verzi?

Din punctul său de vedere, ca spațiile verzi periurbane din Cluj să aibă un viitor fericit, ar trebui cartografiate, pentru că procesele ecosistemice de acolo merită protejate. Chiar și cucul reprezintă atât o vietate, cât și un proces ecosistemic:

„Cum văd eu viitorul Clujului în spațiile verzi periurbane. Într-o discuție telefonica nu pot să spun ce aș spune în 14 săptămâni de curs, dar esența este următoarea: ar trebui în mod extrem de conștient și responsabil cartografiate toate spațiile verzi din zona Clujului din perspectiva biodiversității, habitatelor și proceselor ecosistemice. Cucul, de exemplu, este atât un proces ecosistemic, cât și o specie. Acesta reprezintă un proces prin modul în care se hrănește și menține stabilă sănătatea pădurii. Procesele sunt interacțiunile dintre specii, iar ecologii sunt avizați să le facă”, a mai adăugat Tibor Hartel.

În acest caz, dacă toate aceste spații verzi sunt cartografiate, trebuie luate în calcul și excluderea sau minimalizarea activității umane din acele locuri, atât benefice naturii, cât și omului. Așadar, unele zone ar trebui să fie relativ neatinse, unde oamenii să poată să alerge, să se plimbe cu bicicleta sau să desfășoare activități educaționale. Alte zone ar fi potrivite pentru activități, precum picnic, fără muzică și gălăgie, care pot fi amenajate „pe stilul Someș Delivery”, chiar și cu o parte pentru meditație. În aceste zone nu sunt indicate aleile betonate.

Există și o a treia categorie, anume zonele în care să se poată construi clădiri, dar rapoartele dintre cele trei spații trebuie să fie „sănătoase”, pentru că altfel „haosul” ar putea deteriora tot ce e natural. „Nu ne permitem asta. Suntem la ultimele hectare de verde distruse. Consecințele negative sunt mari”, a atenționat profesorul.

Ce părere are ecologul despre tăierile de lemne și deșeurile din Hoia Baciu?

Întrebat ce crede despre tăierile de copaci și deșeurile aruncate în Pădurea Hoia-Baciu, ecologul a spus că suferă și el din cauza acestora. Spațiile periurbane ale orașelor mari, care conțin multe păduri, ar trebui reevaluate pentru rolul lor social. Pe lângă faptul că aceste zone au valori mari pentru industrie, în același timp, dețin valori terapeutice, mai ales pentru o escapadă din mediul urban, departe de căldura care se adună în oraș, pe timpul schimbărilor climatice.

„Acolo poți să te plimbi în liniște, poți face meditație, sunt zone de recreere, jogging, aer sănătos. E o diversitate. Fără acestea, societatea din Cluj merge spre colaps. Dacă distrugem toate aceste elemente de reziliență, atunci când vor fi schimbări climatice nu o să avem acele spații verzi care să fie cumva locuri de tamponare a acestor valuri de căldură imensă. Și betonul nu ne ajută. Pădurea sau pajiștea funcționează ca ecosistem”, a mai spus Tibor Hartel.

Un „plâmân verde“ al Clujului dispare încet, dar sigur. FOTO/VIDEO

Pădurea Hoia-Baciu a început să fie tot mai rară, copacii tot mai puțini. Mulți oameni merg și taie arborii din pădure, lăsând-o să moară încet.

Un activst și sportiv clujean, Vlad Pop, i-a prins în flagrant pe câțiva indivizi, în luna octombrie a anului 2020, care ar părea să fi tăiat lemne ilegal în Hoia-Baciu, în această seară. Trei bărbați au mers cu un tractor, drujbă, secure și au măcelărit o parte din pădure.

Când Vlad i-a acuzat că taie lemne ilegal, bărbații au început să îl amenințe și înjure, spunându-i că se află pe proprietate privată. Cei trei negau faptul că tăierile sunt ilegale, deși marcajele în locul copacilor tăiați, nu erau de găsit, iar comportamentul lor lăsa de dorit.

„M-au amenințat că data viitoare când vin aici o să aibă el grijă să nu mai plec, m-au înjurat. Mi se pare că un om corect, care taie legal, nu te amenință cu bătaia și nu te înjură. Și erau cel puțin 7 trunchiuri tăiate acolo și nu mi se pare normal. Pădurea Hoia Baciu arată groaznic. Eu sunt născut și crescut în Cluj și nu am văzut atâta tăiere cât am văzut în ultimul an. Pur și simplu e distrusă pădurea”, a declarat atunci Vlad Pop pentru monitorulcj.ro

Mai multe detalii aici.

Alte tăieri ilegale de lemne în Hoia-Baciu

Vlad Pop a mai prins niște tăietori de lemne la începutul anului 2020, tot în Pădurea Hoia-Baciu, pe care i-a filmat, ca ulterior să publice pe internet înregistrarea video. Atunci erau doi bărbați la fața locului care susțineau că au autorizație și pădurarul era informat de activitatea pe care o desfășoară acolo.

În momentul în care autoritățile locale s-au prezentat, s-a dovedit că cei doi nu aveau autorizație pentru tăiatul lemnelor de acolo, iar pădurarul nu avea idee despre ce e vorba. „Au zis că au o autorizație, că le-a dat voie pădurarul. Când a venit poliția nu au avut nici autorizație și nici pădurarul nu știa nimic și tot așa cu drujba, cu căruța au venit și au tăiat”, a menționat Vlad.

Cluj, pe locul 2 la tăieri ilegale pe țară

Instituțiile de control din subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au întocmit 1.100 de dosare penale, doar în primele șase luni ale anului, iar 95% dintre acestea au fost încheiat pentru cazuri de tăieri ilegale identificate. Au fost efectuate 106.000 de controale în domeniul forestier.

Județele unde au fost identificate cele mai multe infracțiuni din România și au fost încheiate cele mai multe dosare penale sunt: Brașov, cu 131 de dosare, Cluj cu 95, Bacău cu 72, Covasna cu 71, Timiș cu 68, Argeș cu 61 și județul Mureș cu 58 de dosare penale.

Sursă foto: Hoia Baciu (Hoia-Baciu Forest)