Masa, de la obiect la pasiune. „Este martor al momentelor importante din căminul nostru” GALERIE FOTO

 

 

Captivat de direcția în care se îndreaptă municipiul Cluj-Napoca, cu un profil cultural din ce în ce mai dezvoltat, Florin Moroșanu a ales să exploateze fenomenul creativității, la fel cum o fac unele instituții de cultură.

 

Astfel, din anul 2016 a început o documentare amplă despre acest fenomen: „Cu toții avem o pasiune, un loc în care ne retragem pentru a ne căuta inspirația sau pentru a ne încărca bateriile. În cazul meu, am început să citesc intensiv studii, articole și cărți despre fenomenul creativității. Am ajuns la creativitate pentru că m-a interesat tema industriilor culturale și creative, un clsuter de ocupații/profesii dezvoltat în Cluj, așa cum arătau studiile făcute le nivel național la acea vreme”, a declarat pentru monitorulcj.ro Florin Moroșanu.

Într-un final, Florin și-a găsit pasiunea, cu toate că inițial a decis să facă un lucru pe care credea că nu ar putea să îl facă niciodată, ceva banal:

„Eu am decis atunci să mă provoc să fac ceva ce nu credeam că voi putea face vreodata, respectiv să realizez un produs relativ banal, despre care nu știu nimic din tehnică de realizare. Asta a presupus să ies din zona de confort, să îmi asum că nu știu nimic despre acel produs, să îl descompun din perspectiva componentelor esențiale și apoi să-l refac aplicând caracteristicile creativității, - noutate, utilitate, eficiență și relevanță.”

„Toți ne naștem creativi, e în ADN-ul nostru”

Artistul consideră că, la fel cum ne naștem cu „atributul memoriei”, ne naștem creativi, un alt „atribut pe care îl avem în ADN-ul nostru”. Totuși, în teorie creativitatea se deteriorează pe măsură ce înaintezi în vârstă: „Devenim mai întelepți în timp, dar ne jucăm tot mai puțin, riscăm și mai puțin, preferăm stabilitatea. Ori, creativitatea implică jocul cu ideile, presupune riscul de a te dedica unei acțiuni și căutarea de soluții noi. Tot din teorie am înțeles că putem să ne menținem spiritul creativ activ și chiar să îl dezvoltăm.”

Într-un final a ales un produs pe care multă lume îl neglijează de cele mai multe ori, anume masa. Timp de 9 luni, Florin s-a documentat despre esențele de lemn, caracteristici și dotările unui atelier pentru confecționarea meselor, „despre freze și cuțite de tăiere despre adezivi și lacuri, rășini și pigmenți și…foarte multe tutoriale”. Partea practică consta în încercarea de realizare a prototipurilor, de a pune în aplicare teoria învățată.

De ce masa, un produs subapreciat?

După ce s-a decis că vrea să aibă în centrul atenției sale un singur produs și a eliminat numeroase idei, Florin a ales masa fiindcă este „un produs folosit intensiv de către noi toți” și este subapreciat. Ideea i-a venit chiar când era pe punctul să renunțe:

„Când credeam că voi lăsa baltă demersul meu eram la o masă. Și mă uitam la masa la care stăteam și mi-am dat seama că răspunsul era în fața mea. De îndată ce mi-am conștinetizat provocarea, în minte mi-au venit, simultan foarte multe idei, ca și cum timpul s-a diltat atunci. Mi-au trebuit multe ore să le pot pune pe hârtie. Era ca un domino al ideilor, din una mergeam în alta. Am regăsit acest fenomen în literatura de specialitate, nașterea conceptului și avalanșa ideilor (ideația) este o manifestare specifica procesului creativ ajuns la o masă critică”, a explicat Florin.

Masa, martor al momentelor importante din căminul nostru

Chiar dacă masa este un produs subapreciat, iar puțină lume îi oferă atenție, reprezintă un element esențial în locuința noastră. Chiar dacă „stă acoperită cu o față de masa ca și cum am vrea să o ascundem” ea este „martor al tuturor momentelor importante din căminul nostru”, povestește Florin Moroșanu:

„Masa ocupă un loc central și foarte important în fiecare locuință, fără să aibă atenția cuvenită. Ba mai mult, stă si acoperită cu o față de masă ca și cum am vrea să o ascundem. Masa este martor al tuturor momentelor importante din căminul nostru. La masă discutăm, luăm decizii, ne împăcăm după ce ne-am certat.”

Obiectivul principal a fost producerea unei mese „care să nu mai poată fi acoperită”, dar totodată să spună povestea lemnului, „prin amestecurile de culori și pigmenți”.

Totuși, de la idee la produs a trecut un an și jumătate. În 2018, Florin a produs prima masă.

Eșecul, cel mai important component al învățării

Florin Moroșanu susține că în procesele de acest fel, cele mai importante elemente ale învățării au fost chiar eșecul și eroarea, chiar dacă „de regulă ni se spune să nu greșim”:

„Un exemplu care a fost un eșec pe care l-am trăit și din care am învățat mi se pare grăitor. Într-o zi din luna septembrie 2018, era foarte cald afară, undeva la peste 30 de grade. Colegii mei au pus în lucru 3 mese iar când au plecat din atelier era după masă târziu și geamul a rămas deschis. Temperatura a scăzut în cateva ore destul de rapid, iar în acea încapere s-a format condens deoarece rășina este un material bicomponent care creeaza o reacție exoterma după combinare. Rezultatul a fost că s-a format condes, iar cele 3 mese s-au compromis total pentru că a rămas un geam din încăpere deschis, iar ele erau lângă acel geam.”

Exploatarea imperfecțiunii: lemnul vechi, folosit pentru mese unice

În timp ce afacerile de confecționare a meselor, sau a mobilierului în general, încearcă să folosească un lemn de prima sau a doua calitate, cât mai aproape de perfecțiune, echipa Moth încearcă să exploateze imperfecțiunea. Astfel, lemnul vechi, cariat, cu noduri, denivelări, „locuri în care au stat viermii”, devine materialul perfect pentru crearea unui produs original, creativ și cu semnificație.

„Una din modalitățile de lucru pe care am aplicat-o pentru a dobândi originalitatea s-a bazat pe regândirea felului prin care ne raportăm la perfecțiune. ​Am ajuns la concluzia că în ceea ce privește lemnul, imperfecțiunea nu este opusul perfecțiunii, este doar o altă stare a materiei care are propria manifestare pe care noi o înțelegem greșit datorită standardelor, convenienței și a educației. Lemnul există în natură atât perfect, așa cum ne place nouă să spunem, adică drept, uscat, cu textura liniară, fără fisuri dar și în starea imperfectă - cariat, cu noduri, cu crapături”, a explicat inițiatorul proiectului Moth.

Cu toate că Florin Moroșanu este angajațat al Serviciului Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale Cluj-Napoca, realizându-și în paralel și pasiunea de confecționare a meselor, atelierul Moth se află în Sighetul Marmației, unde lemnul de care are nevoie este cel mai ușor de colectat, loc în care merge odată pe lună:  

„Noutatea în cazul produselor pe care le facem este folosirea lemnului care conform standardelor de producție este fără valoare sau cu valoare în exploatare mică. De regulă acest tip de lemn stă în curtea celor care exploatează lemnul, în grămada cu destinația de lemn de foc. De aceea atelierul Moth nu este in Cluj, este în Sighetu Marmației pentru că acolo găsim cel mai ușor lemnul de care avem nevoie. Pe lânga acest tip de materie primă am început să refolosim lemnul din construcții existente care se demolează, în special grinzile și dulapii, niște scânduri mai groase. Mesele din grinzi de exemplu, arată foarte interesant pentru că vechiul și noul se îmbină într-un mod unic”, a declarat Florin Moroșanu.

CITEȘTE ȘI:

Clădirile emblematice ale orașului Cluj-Napoca: cei patru „giganți” de pe malul Someșului. GALERIE FOTO

 

Bastionul Croitorilor, o adevărată comoară a Clujului, încărcată de istorie. Turnul datează de mai bine de 500 de ani