monitorulcj.ro Menu
Ştiri din Transilvania

Silvicultorii clujeni explică ce se întâmplă cu pădurea de la Luna de Sus: „Nu este defrișare, ci un proces de regenerare”

Conducerile Direcției Silvice Cluj, respectiv a Ocolului Silvic Cluj vin cu explicații după ce o bucată de pădure de lângă satul Luna de Sus, comuna Florești, a fost tăiată în ultimele săptămâni.

silvicultorii-clujeni-explica-ce-se-intampla-cu-padurea-de-la-luna-de-sus-nu-este-defrisare-ci-un-proces-de-regenerare, sursă foto: Facebook Ottmar Trașcă

După ce Monitorul de Cluj a prezentat fotografiile realizate de cercetătorul clujean Ottmar Trașcă, în care se observă imaginea dezolantă a unei păduri „ciuntite” de lângă localitatea Luna de Sus, reprezentanții Ocolului Silvic, respectiv a Direcției Silvice Cluj au venit cu explicații. Aceștia spun că suprafața de fond forestier este parte integrantă din fondul forestier național proprietate publică a statului și se află în administrarea lor.

„În conformitate cu prevederile amenajamentului silvic aprobat prin ordin de ministru în baza avizului C.T.E. nr. 416/21.10.2019, pe o suprafață de 2,0 hectare, s-a pus în valoare o partidă de produse principale cu un volum de 243 mc, tratamentul legal aprobat și aplicat fiind cele al tăierilor rase – substituiri”, se arată într-un comunicat al Direcției și a Ocolului Silvic Cluj, remis redacției Monitorul.


„Prevederile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase au impus ca această partida să fie scoasă la licitația organizată de către Direcția Silvică Cluj, fiind adjudecată de către o firmă de exploatare autorizată în exploatarea și valorificarea masei lemnoase”, mai transmit reprezentanții celor două instituții.

Polițiștii a efectuat verificări, silvicultorii au venit ulterior cu explicații

Potrivit Direcției și a Ocolului Silvic Cluj, începând cu data de 3 februarie 2020 a fost emisă autorizația de exploatare nr. 1581959 din 03.02.2020, pentru partida nr. 1528472-CJ-97, lucrările de exploatare a masei lemnoase fiind finalizate la data apariției articolului. Informația a fost confirmată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cu câteva ore înainte de completările venite ulterior din partea Direcției Silvice.


„În urma primelor verificări desfășurate de polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca – Biroul Combaterea Delictelor Silvice, a rezultat că exploatarea a fost autorizată de către Ocolul Silvic Cluj, respectivul fond forestier reprezentând proprietate a statului român, administrat de Direcția Silvică Cluj, prin Ocolul Silvic Cluj. Activitățile de exploatare autorizate au fost finalizate la începutul lunii mai 2020”, au transmis reprezentanții IPJ Cluj, pentru Monitorul.

„Profitând de faptul că, o parte din suprafața parchetului a fost exploatată și curățată în timp util, silvicultorii din cadrul Ocolului Silvic Cluj au reușit să împădurească în primăvara acestui an, cu puieți din specii valoroase (gorun, paltin, frasin, tei), suprafața de un hectar din totalul suprafeței partizii, cu toate că normele tehnice permit regenerarea suprafețelor în maxim doi ani de la finalizarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase”, mai transmite Direcția Silvică Cluj.


Nu este „defrișare”, ci regenerare a arborilor ajunși la vârsta exploatabilității

Silvicultorii susțin că activitatea de exploatare a arborilor de pe suprafața de fond forestier, nu este „defrișare”, ci este o operațiune prevăzută în normele tehnice de conducere a arboretelor, care prevăd că arboretele ajunse la vârsta exploatabilității să fie înlocuite prin lucrări de exploatare conforme și mai apoi de regenerare.

În cazul pădurii cu pricina, din zona Luna de Sus, regenerarea este artificială, spun reprezentanții Direcției Silvice Cluj, iar împădurirea se face cu puieți din specii valoroase, în vederea creerii de arborete sănătoase și valoroase din punct de vedere peisagistic și economic pentru generațiile viitoare. Această precizare vine drept răspuns la întreabarea lui Ottmar Trașcă.


„Mă întreb dacă în ritmul actual al defrișărilor, generațiile viitoare vor mai avea ocazia să vadă o pădure reală, sau vor trebui să se mulțumească doar cu poze și imagini de arhivă?”, a precizat cercetătorul științific de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, din Cluj-Napoca.

CITEȘTE ȘI:


HAOS urbanistic. Pădurea Hoia-Baciu, amenințată de un proiect imobiliar URIAȘ?