Raport EURO 2020: România are probleme de infrastructură

Astfel, raportul scoate în evidenţă slaba legătură dintre aeroportul internaţional Henri Coandă şi oraşul Bucureşti: „Bucureştiul este legat în mod suficient de toate destinaţiile majore ale Europei, atât pe uscat, cât şi aerian, în contextul în care pentru Euro-2020 aeroportul va juca un rol predominant. Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate cu autobuze şi capacitatea va trebui sporită considerabil. O nouă linie de metro este planificată pentru 2020. Accesul pe ultimul kilometru la stadion este asigurat suficient de transportul public (linie de metrou în proiect, tramvaie şi autobuze). Nu există informaţii privind parcul de mijloace de transport şi nici despre sistemul de funcţionare. Capacitatea aeroportului internaţional este suficientă astfel încât să opereze traficul aşteptat în 2020 şi cel suplimentar datorat turneului. Autoritatea aeronautică civilă a confirmat că nu există restricţii privind zborurile de noapte”, se arată la capitolul „Mobilitate” al raportului.

Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.861 de locuri. Stadionul se află în proprietatea Primăriei Muncipiului Bucureşti şi este administrat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB). Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională.

De asemenea, cerinţele UEFA în ceea ce priveşte ospitalitatea nu sunt întrunite în totalitate. Problema o reprezintă faptul că facilităţile oferite sponsorilor şi corporaţiilor trebuie construite în afara Arenei Naţionale. Centrul Media trebuie construit de asemenea în afara arenei.

În ceea ce priveşte locurile de cazare, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Terenurile de antrenament sunt de înalt standard, se arată în raport, chiar dacă una dintre opţiuni are ca destinaţie exclusivă rugbiul, fiind nevoie de unele modificări în acest caz.

Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organziarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.

Raportul este rezultatul unui atent proces de evaluare, efectuat timp de trei luni de administraţia UEFA şi a fost transmis membrilor Comitetului Executiv al forului de la Nyon, înainte de desemnarea oraşelor-gazdă, la 19 septembrie 2014.

UEFA a primit 19 dosare de candidatură pentru Campionatul European din 2020, care concurează pentru 12 pachete standard (un meci din optimi sau sferturi şi trei din faza grupelor) şi un pachet special (finala şi semifinalele).

Federaţiile naţionale şi oraşele pentru care s-au trimis la UEFA dosare de candidatură sunt următoarele: Azerbaidjan (Baku), Belarus (Minsk), Belgia (Bruxelles), Bulgaria (Sofia), Danemarca (Copenhaga), Anglia (Londra), Macedonia (Skopje), Germania (Munchen), Ungaria (Budapesta), Israel (Ierusalim), Italia (Roma), Olanda (Amsterdam), Irlanda (Dublin), România (Bucureşti), Rusia (Sankt Petersburg), Scoţia (Glasgow), Spania (Bilbao), Suedia (Stockholm), Ţara Galilor (Cardiff).

Comitetul Executiv al UEFA a anunţat, la 25 ianuarie 2013, că ediţia din 2020 a Campionatului European, an în care se vor împlini 60 de ani de la înfiinţarea competiţiei, se va desfăşura în 13 oraşe, sub titulatura de „EURO pentru Europa”.