Directorul Companiei de Apă Someș, luat la întrebări cu privire la deversări de consilierii județeni

Cosilierul județean al Alianței USR-Plus Elena Muscă a deschis subiectul deversărilor despre care au existat discuții în spațiul public în ultima vreme.

Amintim că, recent, în presă au apărut informaţii că angajați ai Apelor Române - Administrația Bazinală Someș - Tisa (ABAST) îl acuză pe noul director Ovidiu Vișan, consilier local PNL al municipiului Cluj-Napoca și numit pe filieră politică la șefia instituției, că ar fi ajuns la o înțelegere cu conducerea Companiei de Apă Someș pentru a deversa, fără tratare corespunzătoare, apele uzate ale Clujului în râul Someș. Printre angajații care reclamă „blatul” dintre conducerile celor două instituții se numără și Ana-Maria Cosma, care îl acuză pe Ovidiu Vișan și de sechestrare.

Elena Muscă a adresat o interpelare în cadrul ședinței forului județean de joi, prin care a solicitat clarificări din partea Companiei de Apă Someș a cărei acționar majoritar este Consiliul Județean.

„Solicit clarificări de la Compania de Apă Someș cu privire la justificarea acțiunii care a avut loc, modul de îndeplinire a condițiilor legale, să ne pună la dispoziție o copie după autorizația Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, informații despre frecvența cu care se desfășoară acțiuni de curățare a canalului colector de la stația de epurare și soluții alternative existente la acest tip de acțiune pentru combaterea riscului de blocare a canalului colector cu material sedimentar. În același timp, solicitarea vizează furnizarea de informații privitoare la impactul asupra mediului și sănătății a acestor acțiuni și să ni se furnizeze informații legat de substanțele poluante din apele deversate și valorile înregistrate pentru indicatorii de calitate a apei ce trebuie monitorizați conform prevederilor legale. O a treia categorie de informații solicitate privește instalațiile și procesul tehnologic care este utilizat pentru epurarea apelor uzate de către stația de epurare Someșeni. Am dori să știm dacă capacitatea instalației asigură o epurare corespunzătoare a apelor epurate raportat la volumul total de ape uzate colectate pentru a fi tratate la stația de epurare”, este interpelarea formulată de consilierul local.

Deversările au avut loc în decembrie, cu autorizația ABAST și Hidroelectrica

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a redat informarea făcută de Compania de Apă Someș cu privire la deversări, arătând că aceasta a avut loc cu autorizația ABAST și Hidroelectrica, în perioada 7 - 18 deembrie 2020, data fiind stabilită de comun acord.

„Noi suntem doar acționari în companie, nu suntem titularii acesteia. Eu am cerut o informare de la directorul Companiei de Apă și răspunsul pe care conducerea companiei mi l-a trimis este următorul: «Canalul colector cu diametrul 260 centimetri de pe malul drept al Someșului tranportă apele uzate de la clienți la stația de epurare Someșeni. Datorită încărcărilor din apele uzate și din acest canal colector, la fel ca în restul rețelei, trebuie să intre în programe periodice de întreținere preventivă. În acest sens, Compania de apă Someș a transmis Administrației Bazinale Someș-Tisa și Hidroelectrica adresă oficială prin care s-a solicitat acceptul realizării lucrării de întreținere necesare, iar prin corespondența oficială ulterioară s-a convenit împreună asupra unui program de intervenție în perioada 7 decembrie – 18 decembrie 2020, strict în intervalul 8-16 a fiecărei zile. În acest interval, apele uzate au fost descărcate direct în Someș. A crescut debitul pe Someș de la 2 metri cubi pe secundă la 12 metri cubi pe secundă, ajungând astfel la creșterea diluției în emisar, ceea ce a făcut ca impactul deversării să nu afecteze calitatea apei din Someșul Mic pe durata intervenției.» Acesta este mesajul pe care Compania de Apă l-a trimis consiliului județean”, a transmis Tișe.

Director Compania de Apă: „Astfel de operațiuni sunt făcute odată la 10 ani”

Directorul Companiei de Apă Someș, Călin Neamțu, a intervenit la rândul său și a oferit explicații suplimentare. El a arătat că o astfel de operațiune de curățare nu a mai avut loc „de prin 2000”. El a mai arătat că, prin mărirea debitului de apă, impactul deversării asupra mediului a fost „aproape egal cu zero”.

„În principal, astfel de operațiuni sunt făcute odată la 10 ani, dar pot fi și mai frecvente, în funcție de nivelul de colmatare a canalului colector. Ultima intervenție de acest fel a fost făcută prin 2000, nu aș putea să vă spun exact acum. În perioada în care am făcut această întreținere, am monitorizat calitatea apei și datorită faptului că a cerut permisiunea celor de la Hidroelectrica pentru a mări debitul pe Someș de la 2-3 metri cubi pe secundă la 12 metri cubi pe secundă, impactul a fost aproape egal cu zero, pentru că la o distanță de maxim 100 de metri de locul de deversare, calitatea apei din Someș este confrom legislației. Prin această creștere a debitului apei pe Someș, impactul a fost aproape zero. Stația de epurare a fost modernizată și retehnologizată prin programul de investiții POS Mediu 2009-2013, iar în această etapă avem un alt proiect de modernizare a stației, pentru realizarea unei stații de tratare termică a nămolului rezultat din stația de epurare și, în plus, realizarea unui canal care să facă legătura între stație și malul stâng al Someșului Mic”, a declarat Călin Neamțu.

Sunt alte soluții pentru curățarea canalului colector?

Elena Muscă l-a mai întrebat pe director ce soluții moderne, alternative ar exista pentru curățarea canalului colector.

„În completarea informațiilor pe care le-am solicitat, aș dori să-l întreb pe domnul Neamțu în legătură cu acest tip de acțiune pe care îl desfășoară pentru această colectare, există și alte soluții tehnologice actuale, moderne, alternative care sunt recomandate pentru operațiunea aceasta de curățare, care să combată riscul de blocare a canalului colector cu materiale sedentare și riscul de deversare a apelor în râul receptor. Dacă există astfel de soluții, aș dori să știu dacă Compania de Apă Someș are în vedere implementarea unor soluții mai moderne, nepoluante”, a întrebat consilierul USR-Plus.

Călin Neamțu a declarat că nu există soluții moderne decât curățarea manuală a canalului colector, care se practică încă din 1973.

„La ora actuală, altă soluție de curățare a canalului colector nu există. Această soluție se practică din 1973, de când a fost pus în funcțiune stația de epurare. Odată la zece ani, din cauza colmatărilor și încărcărilor de pe rețeaua de canalizare, acest tronson al canalului colector se curăță, din păcate, doar manual. Nu există o altă posibilitate de curățare. O altă variantă pe care o vom discuta cu domnul președinte și cu Consiliul Județean ar fi realizarea a încă unei linii de canal colector, asta depinde, să vedem pe viitor, de o sursă de finanțare și de statutul juridic al terenului de lângă linia actuală a canalului colector”, a afirmat Neamțu.

CITEȘTE ȘI

Inițiativă inedită. Trimite o vedere de pe Someș instituțiilor care ar trebui să îl păstreze curat - FOTO