Un CLUJEAN a tradus în limba română discursul impresionant al lui Donald Tusk

Este vorba despre Dan Mărăşescu, absolvent al Facultatății de Litere a Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca. Din 2006, acesta este șeful unității de limbă română a translatorilor de la Consiliul Uniunii Europene.

"Traducerea nu a fost esenţială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm şi pentru preşedintele Tusk şi pentru Preşedinţia română, pe legislaţie şi pe declaraţii politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul preşedintelui Tusk. Discursul şi l-a scris singur dl. Tusk, iniţial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent de-al său şi cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluţiile lingvistice", a declarat Dan Mărăşescu, potrivit Mediafax.

Dan Mărășescu a explicat cum a ajuns Donald Tusk să pronunţe fără probleme cuvintele în limba română.

"Am făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. L-am ajutat la scris anii, de exemplu 1986, pe care i-am scris cu cuvinte. Noi, traducătorii, am fost impresionaţi de faptul că este foarte talentat la astfel de lucruri, ştie ce sunt literele ţ, ă şi ş. Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinşi de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacţie a muncii", a precizat translatorul.

Discursul preşedintelui Consiliului UE a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Iată DISCURSUL INTEGRAL al fostului prim-ministru al Poloniei:

"Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.

O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi de creativă este naţiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul. Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial.

După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: «Se apropie viitorul, se aude, se vede / Gândurile pe care le trimit spre el / se-ntorc mai repede ca altădată. / Şi-mi trec scântei şuierând în viteză / prin suflet, vestindu-l întruna.»

În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei.

Celor care îşi imaginează că, în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături, le spun că se înşală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun: continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina şi de a încânta. În familia mea, prima maşină a fost Dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce şi el o Dacie Duster. Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona.

Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu!"