Politică
Cum a comentat Kelemen Hunor vizita lui Iohannis în maghiarime: Demers electoral sau recunoaştere a Ţinutului Secuiesc?
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc ar fi trebuit să aibă loc în 2015, nu abia acum, dar este un mesaj că ia în considerare zona ca pe o "entitate".
"Ar fi fost bine dacă această vizită era în 2015 şi nu în 2017, deoarece vizita de acum poate fi considerată un pas în vederea alegerii sale pentru un nou mandat, mai ales că, de când este preşedinte, nu a transmis niciun mesaj şi nu a făcut nimic pentru alegătorii maghiari.
La alegerile prezidenţiale, majoritatea maghiarilor a votat cu Klaus Iohannis", a spus liderul UMDR, într-un interviu acordat cotidianului clujean de limba maghiară Szabadsag.
El a adăugat că, imediat după vizita din Secuime, Iohannis a mers la Mărăşti, pentru a comemora luptele din Primul Război Mondial, având astfel grijă "că nu cumva să fie acuzat de prietenie cu comunitatea maghiară".
"Până în prezent, nu a existat o astfel de vizită prezidenţială în care şeful statului să se întâlnească în acelaşi timp cu toţi liderii administraţiei locale din Ţinutul Secuiesc, iar aceasta poate fi considerată chiar un mesaj din partea lui, şi anume că ia în considerare Ţinutul Secuiesc ca pe o entitate.
Am cerut preşedintelui, printre altele, să se folosească de drepturile pe care le deţine - în calitatea sa de presedinte- şi să îşi asume rolul de mediator atunci când se accentuează atitudinea anti-maghiara, tocmai pentru a exista un factor de echilibru şi pentru a tempera atitudinea majorităţii", a spus liderul Uniunii, potrivit traducerii interviului oferită de formaţiune.
El a reamintit propunerea făcută în 2015, ca preşedintele ţării să fie iniţiatorul unui nou pact dintre majoritate şi minoritate, "iar acest lucru este de actualitate şi foarte necesar şi în 2017".