ANALIZĂ - Ultima sesiune: mai puţini parlamentari, noi grupuri politice, multe pomeni electorale

Astfel, UNPR a dispărut ca partid politic şi, implicit, ca grup parlamentar din ambele camere după fuziunea prin absorbţie cu PMP-ul lui Traian Băsescu. Noua formaţiune îşi va crea propriul grup parlamentar la Camera Deputaţilor, miza înfiinţării grupului fiind faptul că vor avea observatori în secţiile de votare la algerile din această toamnă.

Un alt grup parlamentar nou ar putea înfiinţa şi Partidul România Unită (PRU), formaţiune cu un scor de 0,8% la locale şi care în ultimele zile a înregimentat o serie de parlamentari, în special de la PSD, printre care Sebastian Ghiţă, Marius Manolache sau Cristian Rizea.

Totodată, noua sesiune începe cu un Parlament mai suplu. Nu mai puţin de 84 de senatori şi deputaţi şi-au încheiat mandatul înainte de termen. 28 dintre demisionari au plecat din Parlament după alegerile locale din 5 iunie, ei optând pentru funcţii de primar, consilier judeţean sau preşedinte de Consiliu Judeţean.

Odată cu dispariţia UNPR, unul dintre aliaţii de nădejde ai PSD atâta vreme cât Gabriel Oprea s-a aflat la conducerea formaţiunii, după migrarea mai multor parlamentari şi în urma demisiilor, social-democraţii lui Liviu Dragnea au pierdut majoritatea în forul legislativ. Pentru decizii importante, care necesită jumătate plus unul din voturile aleşilor, ca şi pentru a trece o eventuală moţiune de cenzură, Dragnea va trebui să caute aliaţi şi în altă parte decât la oamneii lui Tăriceanu (ALDE).

În ceea ce priveşte partea legislativă, sesiunea care începe se anunţă una aglomerată şi, totodată, cu multe proiecte sensibile sau populiste.

Unul dintre proiectele care a generat multe dispute este iniţiativa cetăţenească de revizuirea a Constituţiei prin redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, în loc de căsătoria între soţi aşa cum este acum. Având însă în vedere faliile din Parlament şi focusarea partidelor pe campania electorală, sarcina revizuirii va fi lăsată viitoarei legislaturi.

Însă în această sesiune senatorii şi deputaţii vor trebui să pună în acord cu legea fundamentală o serie de acte normative declarate neconstituţionale de CCR. Printre acestea se numără statutul aleşilor locali – eliminarea pensiilor speciale şi includerea prevederii că dacă un ales local este condamnat cu suspendare el să îi piardă în mod automat mandatul. De asemenea, parlamentarii trebuie să pună în acord cu Constituţia şi definiţia abuzului în serviciu. Judecătorii CCR au decis că sintagma ”în mod defectuos” din articolul 297 din Codul penal este constituţională în măsura în care înseamnă ”prin încălcarea legii”.

Un act normativ care a născut multe pasiuni, atât în Parlament, cât şi în societate, a fost cel prin care s-a interzis fumatul în toate spaţiile publice închise. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie 2016, dar modificarea ei este pe cale să se producă înainte de venirea iernii. Proiectul de modificare a trecut deja de Senat şi prevede crearea de spaţii publice închise unde fumatul va fi permis, ”separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie".

Ultimele, dar nu cele din urmă, sunt aşa-zisele pomeni electorale din prag de alegeri. O listă lungă cu legi prin care se acordă discreţionar măriri de salarii, pensii speciale şi sporuri suplimentare aşteaptă votul final al senatorilor şi deputaţilor.

Senatorii vor începe sesiunea cu un vot privind introducerea pensiilor speciale pentru cadrele didactice. Astfel, profesorii cu o vechime de 30 de ani în învăţământ, vor beneficia, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni.

De asemenea, pensii speciale sunt prevăzute prin diverse alte iniţiative legislative pentru consilierii parlamentarilor, pentru personalul de pe ambulanţe sau pentru instructorii de pe elicoptere.

O inţiativă a mai multor parlamentari PSD şi UNPR prevede acordarea anual, la cerere, a celei de-a 13-a pensii pentru persoanele cu un venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie şi care nu realizează alte venituri. Proiectul a fost respins de Senat şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.

O serie de alte iniţiative legislative au ca obiect tot pensiile şi pensionarii: creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu, scăderea vârstei de pensionare pentru unele categorii sau creşterea pensiilor pentru foştii membri cooperatori din agricultură.

Un senator PSD propune ca persoanele cu funcţii bugetare în sănătate să primească pentru condiţii deosebit de periculoase un spor de 45-48% din salariul de bază, iar pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar sporul să fie de 60-100% din salariul de bază.

De asemenea, persoanele cu funcţii bugetare în apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de prime calculate la solda în funcţie de salariul de bază. Persoanele care au locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase primesc un spor de 37-50%, cele cu locuri de muncă în condiţi foarte periculoase – 16-30%, iar cele cu locuri de muncă în condiţii periculoase – până la 16%. Proiectul a fost adoptat de Senat şi se află la comisii la Cameră.

Potrivit unui proiect de lege iniţiat de şase parlamentari PSD, personalul de specialitate din cadrul AEP are acelaşi statut ca personalul din aparatul Parlamentului, adică vor avea o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Soarta proiectului va fi tranşată de Camera Deputaţilor, după ce Senatul l-a respins.