Începe campania electorală

Alegerile locale din acest an vin cu câteva noutăți, unele stabilite pe ultima sută de metri: n singur tur de scrutin, președinți de consiliu județean aleși indirect și candidați independenți apăruți de nicăieri și aruncați în luptă pe ultima sută de metri.

Nu în ultimul rând, o altă noutate ar fi o campanie electorală care se anunță cel puțin interesantă și care începe mâine, 6 mai.

Zece pentru Primărie

Zece candidaţi şi-au depus dosarele până la data limită (26 aprilie) pentru a intra în cursa pentru Primăria Cluj-Napoca. Cei zece sunt Emil Boc (PNL), Liviu Alexa (Mişcarea Liberală), Octavian Buzoianu (independent), Bruno Roschnafschy (PPU-sl), Anna Horvath (UDMR), Mircia Giurgiu (PSRO), Adrian Gurzău (PMP), Erno Fancsali (PPMT), Irina Pop (M10), David Ille (UCDR).

De asemenea, la Consiliul Judeţean 14 partide au propuneri pentru şefia forului: PNL, PSD, UDMR, PPMT, ALDE, PMP, Mişcarea Liberală, M10, PNTCD, PPU Social-Liberal, PRM, Partida Romilor, PSRO, UCDR.

Un singur tur de scrutin

Curtea Constituțională a decis ieri ca alegerile locale să aibă loc într-un singur tur, respingând astfel sesdizarea făcută de jurnalistul Liviu Avram care și-a depus candidatura tocmai pentru a putea ajunge la CCR și a demonstra că organizarea alegerilor într-un singur tur este incorectă pentru democrație. "Contestaţia depusă privind art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR. Curtea a spus mereu că e rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile şi Comisia de la Veneţia spune că nu se încalcă legile, dreptul de a alege", a explicat președintele Augustin Zegrean decizia CCR.

Același lucru a încercat să îl demonstreze și fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan care a urmat modelul jurnalistului Liviu Avram și și-a depus candidatura susținut doar de trei semnături, demers care a dus la ieșirea sa din cursa pentru Primărie.

Slalom printre legi, în campania electorală

Finanțarea campaniei electorale se va face anul acesta de la stat, astfel că o serie de materiale electorale cu care eram obișnuiți până acum nu vor mai fi amplasate prin oraș. Teoretic, unele afișe electorale, bannere și mesh-uri ale candidaților ar trebui să dispară de pe clădiri odată cu începerea campaniei electorale.

Deși legea a urmărit eliminarea unor materiale electorale pentru că anul acesta decontarea se face de la stat, candidații ar putea scăpa totuși cu afișele care nu conțin un mesaj de propagandă electorală, cum sunt și cele ale celor doi candidați Octavian Buzoianu și Adrian Gurzău.  

Întrebarea care se pune este cum rămâne cu transparența în finanțarea campaniei, atâta timp cât candidații vor avea liber la unele afișe electorale pentru care vor putea scoate bani din buzunarele lor.

Nici măcar reprezentanții Autorității Electorale Cluj nu lămuresc clar lucrurile, aceștia precizând doar că fiecare caz va fi analizat în parte, cum de altfel s-a întâmplat la fiecare scrutin. Totodată, aceștia susțin că se va ține cont și de legea 334/2006 privind finanțarea campaniei, dar și de legea electorală.

Mai exact, Autoritatea Electorală i-ar putea sancționa pe candidați dacă nu își vor retrage afișele în campania electorală, dar pentru că nu conțin mesaje electorale, acestea ar putea să rămână acolo unde sunt amplasate.

La aceste alegeri nu sunt permise decât anumite materiale de publicitate electorală, potrivt Autorității Electorale.