Politică
Mihai Seplecan: “Prefectul Gheorghe Vușcan își pune subordonații să mintă în locul său”
Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj Mihai Seplecan îi cere explicații prefectului Gheorghe Vușcan referitoare la faptul că nu a atacat decizia privind schimbarea sa din funcție. “Pe cine încearcă să mintă Gheorghe Vușcan, în interesul cui și-a pus subordonații să mintă pentru el într-un act public?”, întreabă Seplecan.
„Instituția Prefectului “apolitic” Gheorghe Vușcan a pritocit aproape o lună un răspuns la ilegalitățile comise prin adoptarea HCJ Cluj nr. 301/2015 privind eliberarea subsemnatului din funcţia de Preşedinte (adoptată în şedinţa extraordinară, cu încălcarea prevederilor legale aşa cum reiese din avizul negativ al Secretarului Judeţului Cluj şi raportul Direcţiei Juridice din cadrul Consiliului Judeţean Cluj) și HCJ Cluj nr. 303/2015 privind numirea unui alt Preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj (adoptată prin suplimentarea de două ori a ordinii de zi a ședinței extraordinare – că din prima suplimentare nu le-a ieșit la vot numirea unui nou președinte, așa de bine organizați au fost acei consilieri județeni care s-au grăbit să încalce legea pentru a împlini voința politică a șefilor lor politici).
Temeiul de legalitate pentru care aceste HCJ nu au fost atacate în Contenciosul Administrativ este invocaarea de către juriștii Instituției Prefectului Cluj la ordinul prefectului Gheorghe Vușcan, care are și el obligații față de cei care i-au dat un os de ros, este fraza "...ori de câte ori este necesar..." din Alin. 2 al Art. 94 din Legea 215/2001. Numai că în Lege se zice clar că acest "...ori de câte ori este necesar..." se referă la “cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice”, spune Seplecan.
Astfel, Seplecan îl întreabă pe “slujbașul grupurilor de interse absconse de pe lângă CJ Cluj”, prefectul Gheorghe Vușcan: în care dintre “cazurile excepționale” enumerate în lege se încadrează schimbarea sa din funcție – care era necesitatea, care era urgența, alta decât „mânărirea în interes politic a Bugetului pe 2016 a CJ Cluj?”.
„Poate să mai citesc o dată avizul negativ al Secretarului Judeţului Cluj şi raportul Direcţiei Juridice din cadrul Consiliului Judeţean Cluj care arată care sunt ilegalitățile comise în cadrul acelei ședințe extraordinare.
Art. 94 alin. 4 întărește: “În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndată”. De asemenea Art. 43 Jurisprudență (articol invocat de către prefectul Gheorghe Vușcan ori de câte ori dorește să fie mumă pentru foștii colegi de partid și sateliții politici ai acestuia – vezi cazul Oleleu, vezi cazul Nemeș) stipulează: “(1) Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului”, mai spune fostul președinte al Consiliului Județean Cluj.
Acesta atrage atenția că suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 44.
“Deci, cele trei suplimentări ale ordinii de zi a ședinței extraordinare (două pentru numirea unui nou președinte, una pentru a se da bani la lucrarea Răchițele – Ic Ponor), sunt legale, sau nu? Întreb asta și având în vedere că ședința extraordinară în sine a fost convocată într-un temei ilegal – fără a se îndeplini “cazul de forță majoră”, “de maximă urgență”, “cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice”.
Pe cine încearcă să mintă Gheorghe Vușcan, în interesul cui și-a pus subordonații să mintă pentru el într-un act public? Da, președintele de CJ poate fi schimbat din funcție (art. 101 alin. 3 din Legea 215/2001, art. 18 alin. 4 din Legea 393/2004), dar numai prin respectarea ÎNTOCMAI a art. 94 alin. 3 și alin. 4. Deci, întreb public, care a fost urgența în temeiul căreia s-a convocat ședința de CJ în care s-au adoptat HCJ Cluj nr. 301/2015 și HCJ Cluj nr. 303/2015?.
Întreb public de ce în Instituția Prefectului Cluj se interpretează legea în funcție de interese politice, de ce pentru foștii colegi ai prefectului Gheorghe Vușcan legea este întotdeauna favorabilă, iar pentru adversari, e ciumă?”, spune Seplecan.
Acesta mai spune că cu aceste întrebări s-a adresat săptămâna trecută Guvernului României și Ministerului Afacerilor Interne, cerând inspecția activității “apolitice” a acestuia.
Totodată, Seplecan subliniază că va urma calea justiției și amintește de situația viceprimarului de la Câmpia Turzii, Dorin Lojigan.
“Bănuiesc că această acțiune a mea a dus și la graba cu care s-a azvârlit un răspuns neargumentat pe lege prin care să mi se scoată ochii că legea a fost respectată. Este clar că, la fel ca și în cazul viceprimarului de la Cîmpia Turzii, Dorin Lojigan, va trebui să urmez calea Justiției, căci Ghorghe Vușcan a ales să se pună în slujba unor interse absconse, altele decât cele ale clujenilor. Interese cu privire la care, îi reamintesc și de această dată, l-am informat de fiecare dată, inclusiv pe telefonul guvernamental (care este înregistrat). Deci nu va putea să invoce neștiința atunci când va fi întrebat dacă a informat mai departe organele abilitate cu privire la toate presiunile care s-au făcut asupra mea să produc abuz în funcție, să acopăr ilegalități, sau să fiu părtaș la afaceri necurate în calitatea mea de președinte al CJ Cluj”, încheie Seplecan.