Politică
Amendamentele pe bani l-au costat scump pe Severin
Parlamentul European a votat ieri ridicarea imunităţii europarlamentarului român Adrian Severin (PSD).
Parlamentul European a votat ieri ridicarea imunităţii eurodeputatului român Adrian Severin, implicat în cazul “bani în schimbul amendamentelor” relatat de publicaţia The Sunday Times în 20 martie, după ce un raport în acest caz a trecut luni seară cu unanimitate în Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European (JURI).
Raportul, elaborat de eurodeputatul italian Francesco Enrico Speroni (grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei, eurosceptic), care a recomandat ridicarea imunităţii eurodeputatului român pentru acest caz, a fost adoptat nu prin vot electronic, ci prin ridicare de mână.
Înainte de vot, raportorul a cerut să aibă o intervenţie. Speroni a precizat că “este vorba despre un dosar complex”, iar raportul său îl vizează doar pe eurodeputatul Adrian Severin, nu şi pe cei care au declanşat acest scandal.
Ce conţine raportul comisiei JURI?
Documentul conţine o decizie a PE şi expunerea de motive ale acesteia. “Parlamentul European hotărăşte să ridice imunitatea lui Adrian Severin, excluzând restricţionarea libertăţii personale” şi “încredinţează preşedintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum şi raportul comisiei competente, autorităţilor competente din România şi lui Adrian Severin”, se menţionează în decizia Parlamentului European.
În cadrul secţiunii “expunerea de motive” a documentului, se menţionează că la data de 21 martie a acestui an, DNA a deschis o acţiune împotriva lui Adrian Severin, deputat în Parlamentul European, pe baza informaţiilor că în perioada decembrie 2010 - martie 2011 eurodeputatul român ar fi acceptat oferta unei plăţi de 100.000 de euro, din partea reprezentanţilor unei aşa-zise societăţi de consultanţă care s-a prezentat sub denumirea “Taylor Jones Public Affairs”, pentru a susţine în Parlamentul European un amendament la directiva 19/1994 privind sistemul de garantare a depozitelor, amendament referitor la termenul de rambursare al depunătorilor în caz de faliment bancar.
“Conform autorităţilor române, în urma verificărilor preliminare, incluzând declaraţia unui alt deputat în PE, copia facturii şi înregistrării audio oferite de mass-media, a rezultat că există motive serioase pentru a crede că, după ce a încheiat un acord cu reprezentanţii aşa-zisei societăţi de consultanţă, dl Severin a contactat atât personal, cât şi prin intermediul secretariatului său, cel puţin un deputat în Parlamentul European pentru a afla dacă a fost depus un anumit amendament pentru dezbatere în cadrul Comisiei de afaceri juridice, referitor la termenul de rambursare a depunătorilor în caz de faliment bancar. După ce a dat asigurări reprezentanţilor «societăţii de consultanţă» că amendamentul care îi interesa a fost depus pentru dezbatere în Comisia de afaceri juridice de către un alt deputat român în Parlamentul European, Sebastian Bodu, dl Severin le-a promis că va susţine acest amendament şi a cerut o primă tranşă de 12.000 de euro pentru serviciul adus, sumă pentru care a fost emisă o factură”, se arată în acelaşi document.
O umbră de manipulare…
Interesant este că raportul, tot în cadrul “expunerii de motive”, reţine faptul că “autorităţile române şi-au bazat cererea pe declaraţiile făcute şi pe înregistrările audio furnizate de societatea creată de Sunday Times”.
“Aceste documente au fost obţinute în urma unei manipulări din partea jurnaliştilor de la Sunday Times care au intrat în Parlament sub o identitate falsă şi cu intenţia de a înşela. Deşi această acţiune poate fi considerată reprobabilă din punct de vedere etic şi poate ridica semne de întrebare cu privire la corectitudinea raporturilor dintre presă şi parlamentari, sau poate părea chiar un act tipic de agent provocator, nu există niciun indiciu în sprijinul ipotezei că ar exista un «fumus persecutionis» (expresie în limba latină care semnifică faptul că acţiunile întreprinse de către autorităţile judiciare nu par să fie dictat de intenţia de aplicare a legii sau căutarea adevărului, ci de intenţia de a afecta/ataca o anumită persoană sau entitate – n.r.) din partea autorităţilor judiciare române, cu alte cuvinte nu există motive suficient de serioase şi precise pentru a afirma că această cauză a fost deschisă cu intenţia de a aduce prejudicii politice deputatului”, mai relevă documentul, citat e Agerpres.