MOTIVAREA condamnării lui Liviu Dragnea: Fostul preşedinte executiv al PSD a dat indicaţii precise privind măsuri interzise de lege

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

Instanţa arată, în motivarea deciziei, obţinută de Mediafax, că nu este ilegală îndemnarea cetăţenilor de a merge la vot chiar şi în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze, iar pentru aceste mesaje a fost condamnat Liviu Dragnea.

Potrivit judecătorilor, legea interzice "adresarea de îndemnuri referitoare la cum anume să se voteze, exercitarea de presiuni directe sau indirecte pentru a participa la vot sau nu, folosirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanei vizate".

"Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, nu sancţionează promovarea îndemnului la vot şi nici nu îngrădeşte activitatea partidelor politice cu privire la stimularea participării electoratului la vot, ci doar folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii", arată instanţa.

Instanţa prezintă în motivare faptele pentru care Liviu Dragnea trebuie condamnat, aşa cum a solicitat Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv pentru că, în campania electorală pentru demiterea preşedintelui, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în PSD pentru a obţine validarea referendumului, prin utilizarea de mijloace interzise de lege, cum ar fi solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot, solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe la referendum.

"Infracţiunea presupune un subiect activ calificat, persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, condiţie îndeplinită în cauză întrucât, astfel cum s-a mai arătat, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ocupa funcţia de Secretar General al Partidului Social Democrat, era coordonatorul campaniei electorale, cu o poziţie de autoritate, de conducere a tuturor activităţilor desfăşurate în această perioadă", se mai arată în motivare.

Judecătorii au mai arătat, în documentul citat, că Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea pentru a solicita în diverse forme, cum ar fi mesajele sms, luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul mobilizării cetăţenilor la vot, "pentru asigurarea succesului demersului iniţiat de Uniunea Social Liberală (din care partidul său făcea parte), constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale".

"Fapta a fost comisă cu intenţie directă, de vreme ce inculpatul a dat indicaţii precise asupra modului în care persoanele aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să procedeze pentru atingerea scopului urmărit", au mai notat judecătorii în motivare.

Prin decizia din 15 mai, instanţa supremă a mai dispus achitarea a peste 20 de inculpaţi din dosarul "Referendumul".

Contestaţiile inculpaţilor vor fi judecate de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.