Câtă încredere mai au românii în partidele politice

De la alegerile prezidenţiale, pe scena politică au mai apărut partide, însă încrederea românilor în acestea este în trend descendent.

Un sondaj INSCOP evidențiază trendul crescător al încrederii populației în DNA, dar și o scădere a imaginii SRI după acuzațiile Elenei Udrea. În continuare, Preşedinţia îşi păstrează prima poziţie în clasamentul încrederii în instituțiile publice, cumulând 51,4% încredere multă şi foarte multă (într-o creştere consistentă faţă de 43,9% în decembrie 2014 şi 17,8% în octombrie 2014). Locul secund revine Primăriei cu 38,1% (37,9% în decembrie 2014), urmată de Curtea Constituţională, cu 36,5% încredere multă şi foarte multă (36,4% în decembrie 2014), Consiliul judeţean, cu 25,5% (26% în decembrie 2014) şi Guvern cu 23,4% (25,5% în decembrie 2014). Clasamentul este încheiat de Parlament cu 17,5% (19,7% în decembrie 2014) şi partide politice care ajung la un minim istoric de 9,9% (12% în decembrie 2014).

Încrederea în instituţiile internaţionale

NATO se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere dintre instituțiile internaționale măsurate cu 55% (54,6% în decembrie 2014). Credibilitatea ridicată a NATO trebuie analizată și în contextul crizei de securitate din Ucrana. Pe locul secund se situează ONU, cu 51,9% încredere multă și foarte multă (51,6% în decembrie 2014), iar locul al treilea este ocupat de UE, cu 51,7% încredere multă și foarte multă (56,6% în decembrie 2014). Comisia Europeană se situează pe locul al patrulea (47,9% în februarie 2015, 50,8% în decembrie 2014), urmată de Parlamentul European (46,2% în februarie 2015, 50,8% în decembrie 2014), Banca Mondială (37,5% în februarie 2015, 39,8% în decembrie 2014) și FMI (29,5% în februarie 2015, 30% în decembrie 2014).

Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015

Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%