Soluțiile pentru organizarea turului doi în diaspora: praf în ochii alegătorilor

Marți, premierul Victor Ponta și ministrul Titus Corlățean anunțau că au fost luate măsurile necesare pentru buna desfășurare a următorului tur de scrutin. Este de așteptat ca pe 16 noiembrie românii să nu mai ia parte la cozi de șapte ore și secții închise, în afara cărora unor mii de alegători să le fie refuzată exprimarea opțiunii electorale. Este greu de crezut însă ca astfel vor sta lucrurile, atât timp cât MAE nu dorește să remedieze două probleme esențiale: numărul secțiior de votare și plasamentul lor în teritoriu.

Ce măsuri a adoptat BEC?

Pentru scrutinul din 16 noiembrie, au fost hotărâte următoarele modificări: 

Alegătorilor li se va permite de această dată să vină la cabine cu declarația pe propria răspundere gata completată, după ce a fost descărcată în prealabil  de pe site-urile BEC și MAE.

Numărul de membri ai secțiilor de votare va fi suplimentat până la maximul admis de lege (anume, 7). În mod similar vor fi suplimentate ștampilele și cabinele de vot, acolo unde s-a convenit că este necesar.

Cifrele vorbesc

În pofida acestor hotărâri îmbucurătoare, persistă o situație de organizare suspectă. O simplă comparație a cifrelor arată cum în cazul alegerilor parlamentare și a referendumului pentru demiterea președintelui, MAE a dat dovadă de mai mult interes pentru prezența alegătorilor din străinatate, de cât o face acum.

În cazul alegerilor parlamentare din 2012,  în Italia au existat 55 de secții de vot, față de cele 51 din 2014. În plus, din cele 5 secții de votare din Roma, în toamna acestui an  au rămas numai 3. Unele secții au dispărut complet: Piacenza, Rimini sau Vicenza au fost înlocuite cu secții amenajate în locuri mai puțin populate de cetățeni români. Dată fiind situația creată, alegătorii rămân nevoiți să parcurga mai multe sute de kilometri până la prima cabină de vot: este cazul unui român care a vrut să se oprească din condus la secția din Torino, dar a rămas descurajat de coada peste care a dat.

Comparând cifrele de la alegerile din această toamnă cu cele de la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui, rezultatele par și mai interesante. Atunci, MAE a dorit să dispună de un total de 309 secții de vot anti- Traian Băsescu. Până la urmă s-a mulțumuit și cu 306.  La alegerile din acest an există 294 de secții.

Față de atunci, în Spania, numărul secțiilor de votare a fost redus de la 46 la 38, cu 8 secții mai puțin. A fost păstrată secția din orașul Santiago de Compostella, capătul de drum al lungului pelerinaj El Camino. În 2009, acolo au votat 20 de persoane, arată ziarul Adevărul.

Și din Statele Unite au dispărut secții de vot: de la 28 în 2009,  la 22. În Anglia, faptul că au existat 11 secții de vot (cu trei în plus față de 2012) nu a rezolvat problema celor aproximativ 200.000 de români din Regatul Unit.  Și exemplele pot continua.

Ar putea influența partidele votul din străinătate?

Enumerările de mai sus nu ne arată decât că prin măsurile adoptate săptămâna aceasta de BEC, fondul real al problemei diaspora rămâne neatins. Contactat de Monitorul, Radu Carp, secretar executiv al ACL, este de părere că aceste măsuri nu au foarte mare relevanță: „ Dacă se mărește numărul cabinelor, dar nu și cel al secțiilor de vot, problema rămâne nesoluționată. Vor putea vota cel mult câteva zeci de persoane în plus, dar nu se ia în considerare o prezență și mai mare a alegătorilor la turul al doilea”. Nici  soluția suplimentării numărului de reprezentanți diplomatici nu este văzută cu ochi buni de acesta: „faptul că vor fi trimiși mai mulți diplomați în secțiile de vot nu înseamnă altceva decât că PSD , prin intermediul MAE, își va asuma un dublu rol: de jucător și de arbitru. În cazul în care cineva vrea să depună contestații, cui i se adresează: Subordonaților ministerului.”