Dezbatere Monitorul de Cluj- Primul pas spre reforma în politică: lărgirea accesului la competiţie

Dacă ieri analiştii politici atrăgeau atenţia că în România partidele noi apar doar în urma sciziunilor celor vechi, de data aceasta ei trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte electoratul.

Deşi dreptul de asociere este restricţionat, iar accesul la competiţie este îngrădit, nu există neapărat o dorinţă uriaşă în rândul societăţii civile de a crea noi partide şi de a se implica în viaţa politică, subliniază unii dintre ei.

Un pas necesar, dar nu şi suficient

Unii politologi de la Cluj arată că lărgirea accesului la competiţie ar fi un pas necesar înspre o reformă în politica românească, nu însă şi suficient. În momentul de faţă, arată ei, România se numără printre ţările cu cele mai restrictive reguli de asociere politică. „De exemplu, despre restricţii putem vorbi şi în cazul numărului de semnături necesare pentru a candida independent la alegerile europarlamentare. Sunt necesare 100.000 de semnături, care trebuie strânse înainte cu o lună de alegeri. De asemenea,, acest prag de 25.000 de semnături sau membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid este o problemă în România, pentru că vorbim de accesul la competiţie, care este îngrădit. România a  trecut de la o extremă la alta: în 1990 erau foarte multe partide, iar acum dacă nu sunt sciziuni, este aproapeimposibil să înfiinţezi un alt partid.

Prin urmare, legea trebuie să permită accesul la competiţie. Probabil că scăderea acestui prag şi apariţia mai multor partide ar fi un pas înainte către lărgirea paletei de opţiuni, dar nu ar însemna neapărat reformarea clasei politice, e prea mult spus. Mă feresc să vorbesc despre reformarea clasei politice în România. Pe de altă parte, şi electoratul ar trebui să fie reformat“, a comentat George Jiglău, politolog, pentru Monitorul de Cluj.

Doar o utopie

Alţi analişti politici consideră că modificarea legii partidelor e o ambiţie prea mare pentru o reformare a clasei politice din România, în timp ce la nivelul societăţii civile nu există neapărat o dorinţă prea mare de a crea partide noi. „Dacă ne uităm la Germania, acolo este nevoie doar de cinci sau şase membri pentru înfiinţarea unui partid, şi totuşi vedem aceleaşi partide de zeci de ani.

În România, după 1989  numărul de semnături pentru înfiinţarea unui partid s-a tot ridicat, adică, la început erau necesare 200 şi nu era nici prag electoral. Pe de altă parte, degeaba s-ar înfiinţa partide noi, dacă avem prag electoral de 5%. Iar dacă e să vorbim de partide create de la firul ierbii, avem Partidul lui Dan Diaconescu, Partidul Noua Generaţie, în rest aşa cum observăm cu toţii, în România sunt doar partide apărute prin sciziuni ale celor vechi“, a explicat Toma Burean, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, UBB Cluj, pentru Monitorul de Cluj.

În opinia acestuia, aplicarea legii existente ar trebui să fie suficientă pentru reformarea clasei politice. „Eu cred că putem vorbi de o reformă în politică mai degrabă prin aplicarea legii, prin ceea ce face ANI privind incompatibilitatea, prin respectarea drepturilor omului. Nu cred că societatea civilă va face lucruri de acest fel, nu cred că există o dorinţă uriaşă din partea societăţii civile de a crea partide în România. În acelaşi timp, nu cred că partidele care există acum pe scena politică s-ar teme de competiţie“, a completat Burean.